Sunteți pe pagina 1din 25

LUCRAREA DE VERIFICARE NR.

2 LA DISCIPLINA MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI

NUMELE I PRENUMELE: ILIESCU [ POPESCU ] MARIANA

PROGRAMUL DE STUDII : P.O.S.D.R.U. PROGRAM DE CONVERSIE PROFESIONAL LA NIVEL POSTUNIVERSITAR PENTRU CADRELE DIDACTICE DIN NVMNTUL PREUNIVERSITAR

SPECIALIZAREA PSIHOPEDAGOGIE

SUBIECTUL I Competitia reprezinta rivalitatea mutuala sau o ,,lupta intre doua sau mai multe persoane pentru atingerea unui scop indivizibil . Competitia e o forma motivationala a afirmarii de sine in care individul rivalizeaza cu ceilalti pentru dobandirea unei situatii sociale sau a superioritatii. Cooperarea e o activitate orientata social, in cadrul careia individul colaboreaza cu ceilalti pentru atingerea unui tel comun. In decursul activitatilor desfasurate cu colectivele pe care le-am condus si pe care conduc, am angajat elevii in rezolvarea sarcinilor de invatare in contextul unei interactiuni bazate pe competitie, dar si pe relatii de cooperare. Fiecare dintre cele doua interactiuni s-au soldat cu efecte diferite in planul motivatiilor, al atitudinilor reciproce ale elevilor, al performantelor individuale, al gradului de participare al elevilor la sarcinile propuse. Pentru a lucra cooperant a trebuit ca si eu sa ma schimb:sa fiu un bun colaborator, sa facilitez activitatile de invatare, sa fiu un bun consultant. Elevii au trebuit sa invete sa participe la luarea deciziilor, au invatat sa-si asume responsabilitati, dar sa si ofere cat sa si primeasca sugestii. Am observat ca competitia are efecte in plan motivational. Elevii au lucrat depunand eforturi mai mari decat de obicei, au invatat ca trebuie sa lupte cu toate puterile pentru atingerea scopurilor, au fost mai pregatiti atunci cand societatea i-a pus in fata unei competitii, sarcinile scolare au devenit mai atractive pentru ei fiindca se aflau in competitie. Am observat ca desi competitia i-a stimulat pe elevi sa munceasca mai mult, aceasta a produs si efecte negative:au crescut comportamentele agresive , mai ales in plan verbal,conflictele s-au acutizat, asa ca am incercat sa evit o competitie exagerata care la elevii mai putin dotati intelectual le-a indus nesiguranta, frustrare si tendinta de a abandona lucrul. Atunci cand elevii au fost solicitati sa lucreze cooperant, am observat ca elevii au interactionat mai bine, au comunicat mai bine, au aparut sentimente de simpatie, de prietenie, de incredere, de disponibilitate atunci cand au fost solicitati de ceilalti. Climatul a fost destins, fara tensiuni, fiecare lucrand dupa posibilitatile si capacitatile lor. Ca efect negativ al acestei relatii a fost pierderea motivatiei individuale. Atunci cand s-a lucrat pe grupe ,am tinut cont de urmatoarele conditii de strucurare a grupului:sarcinile s-au impartit dupa ce s-a constituit grupul, marimea grupului a fost in functie de volumul sarcinilor, in grup unii membrii si-au asumat rolul de conducator, sarcinile au fost adaptate la varsta membrilor grupului, iar sarcina a fost indeplinita prin cooperare. Dintre efectele divergente ale clasei competitive mai amintim: interactiune scazuta,comunicare precara, lipsa ajutorului, rezultatele au fost

necreative, atmosfera este ostila, utilizarea resurselor individualista,frica de esec crescuta. Efectele pozitive ale clasei cooperante sunt:interactiune ridicata, comunicare eficienta, ajutor reciproc ,sprijin intre membrii, atmosfera prietenoasa, utilizarea resurselor eficienta,frica de esec redusa , incredere in fortele proprii. Analizele dintre cele doua efecte arata ca este indicat a se utiliza metode bazate pe cooperare in activitatea scolara.totusi trebuie avuta in vedere si folosirea competitiei care este benefica in cazul in care elevii coopereaza in grupuri mici impotriva altor grupuri. In constituirea grupurilor am tinut cont si de stilul interpersonal al elevilor ce interactioneaza, deoarece am descoperit elevi carora le place competitia, le place sa se afirme si sunt mai putin interesati de mentinerea unei relatii interpersonale pozitive. Recompensa pentru cea mai buna performanta i-a stimulat ,dar am cautat ca alcatuirea grupurilor sa fie mereu alta pentru a nu scinda clasa in grupuri rivale. Am fost si sunt calauzita de cele doua relatii, dar pentru ca atunci cand eu am fost eleva indrumatorii mei au stimulat mai mult competitia,acest fapt a dus la scindarea clasei in doua grupuri, intre noi fiind mereu conflicte. Cei care erm competitivi ne mindream, dar nu aveam prieteni, de cele mai multe ori nu ne suportam, antipatiile ramanand si astazi chiar daca au trecut zeci de ani.Metodele noi de invatare, descoperirea stilurilor de invatare, m-au facut sa imbin relatia de cooperare cu cea de competitie . Sa nu uitam ca societatea are nevoie de oameni competitivi, dar in egala masura are nevoie si de oameni cooperanti. Fiindca sunt persoana care formez oameni , care vor forma societatea de maine, cea care ne v-a reprezenta ca natie ,voi cauta sa fiu un bun pedagog si un bun formator. Studiu de caz: MARIA, 14 ani Maria (14 ani) a fost o eleva buna si nimeni nu putea sa inteleaga de ce uneori ii era teama de scoala, nu a participat la nici o activitate extracurriculara, adesea dimineata avea dureri de stomac si se simtea rau, simptome care treceau dupa 2 ore de stat in pat. Mama ei, nu facea compromisuri din cauza tatalui care dorea sa aiba o imagine buna in fata vecinilor. Tatal era despotic, nu accepta obiectii si uneori folosea pedepse

corporale daca era suparat. Problema a aparut cand Maria a trebuit sa aleaga o scoala. Desi profesoara i-a recomandat sa-si continue studiile, tatal a preferat o scoala profesionala si deci, nu a fost de acord sa beneficieze de o consiliere educationala. Mama fiind sub influenta puternica a celor din jur a comunicat informatii contradictorii asteptandu-se ca Maria sa se adapteze lor. Maria s-a pierdut si nu a mai stiut ce isi doreste sa faca. A incetat sa mai invete ,fapt care s-a soldat cu pedepse din partea tatalui. Mama a continuat sa o convinga ca trebuie sa invete si sa isi imbunatateasca notele (fiindu-i teama de reactiile sotului), mentionand in acelasi timp ca ar fi posibil ca Maria sa nu aiba aptitudini si ar trebui sa aleaga o scoala profesionala. Dupa un timp durerile de stomac si starile de rau erau atat de puternice incat Maria abia mai mergea la scoala. Incoerenta in atitudine a parintilor nu i-au permis Mariei sa aiba propriul punct de vadere si sa vada scopul in gasirea unei slujbe. Maria isi pierdea increderea in posibilitatile si aptitudinile sale, nu putea sa vada moduri de dezvoltare profesionala care sa i se potriveasca. Nu putea sa spuna ce fel de slujba ar vrea sa aiba in viitor, si-a pierdut visele si frica legata de luarea deciziilor s-a transformat in stare de boala. Pusa in situatia de a alege Maria se simtea neajutorata si fara putere iar adultii nu i-au configurat deloc directia de dezvoltare. In urma consilierii facute, desi nu a reusit sa recupereze ceea ce a pierdut, durerile de stomac au trecut repede si a putut sa castige din nou incredere in propriile posibilitati si sa spuna cum se vede ea in viitor si ce slujba i-ar placea.

Circumscris unor jocuri competitive, coala face necesar adaptarea de ctre elevii inferiorizai, a unor strategii comportamentale susceptibile de a menine o imagine de sine nefavorabil; n funcie de importana acestei inferioriti pot izvori o serie de reacii multiple: abandonarea situaiei respective, tentativa de atingere i de depire a celui ce reprezint "competitivul", renunarea la compararea cu ceilali pentru raportarea la sine sau introducerea unor criterii de evaluare pentru a deveni incomparabil.

Studiu de caz: R.B., 15 ani, eleva in clasa a IX-a; Eleva ridica probleme legate de incapacitatea de a tine sub control starile conflictuale in care se afla cu colegii, profesorii. De asemeni eleva absenteaza de la ore, fumeaza, foloseste injurii in comunicarea cu ceilalti. Din punct de vedere pedagogic, nivelul realizarilor scolare este nesatisfacator, fiind in prag de corijenta la 4 materii. Intelectual, ea este de nivel bun. (QI = 96) - inteligenta medie, obtinut la testul de inteligenta Raven. Are viteza de reactie buna, capacitate de intelegere buna. Din punct de vedere fizic, este dezvoltata corespunzator varstei, cu un organism sanatos si fara antecedente medicale semnificative sub raportul dezvoltarii intelectuale si psihice. Este o fire egocentrica, cu un temperament coleric, irascibila in relatiile interpersonale, nesociabila, neprietenoasa. Provine dintr-o familie destramata, tatal este plecat in strainatate la munca. Educatia este asigurata de mama, cu care eleva si locuieste. Mama se ocupa de casa si ii pretinde elevei numai sa invete si sa fie disciplinata. Tine legatura cu scoala, dar este nemultumita de anturajul elevei, care spune ea ca o influenteaza negativ pe fiica sa. Instabilitatea crescuta, tendinta de a relationa necorespunzator, s-au accentuat semnificativ in perioada divortului parintilor, care s-a produs cand eleva avea 10 ani. Acest lucru a marcat-o foarte mult pe fetita. Lipsa de comunicare cu tatal si indiferenta acestuia au dus la structurarea unor trasaturi negative de caracter precum superficialitatea, lipsa unui ideal, eschivarea de la munca. Eleva manifesta indiferenta fata de invatatura si de obligatiile scolare, inca din clasele mici. O insumare a caracteristicilor personalitatii elevei cuprinde : firea necomunicativa, insuficienta incredere in sine, neincrederea in ceilalti, relationarea deficitara cu profesorii si colegii. In plan professional, nu s-au conturat optiuni precise pentru un anumit domeniu de activitate profesionala. Elevei i s-a intocmit un plan de interventie, orientat in doua directii. Prima vizeaza dezvoltarea motivatiilor si aptitudinilor speciale pentru studiul anumitor discipline. A doua directie are ca finalitate ameliorarea relatiilor cu profesorii, dar si cu colegii prin antrenarea la viata grupului si printr-o apropiere a cadrelor didactice fata de eleva. Este necesar si un control sustinut al activitatii fetei in cadrul grupului stradal spre a o feri de alte influente de comportament deviant.

Elevul M.G.-17 ani Problema educativa : - absenteism. Se remarca lipsa motivatiei intrinseci pentru scoala, are rezultate foarte slabe la invatatura( este amenintat cu corijenta). Din punct de vedere intelectual - in urma aplicarii testului Raven S. rezulta un QI=93, ceea ce corespunde unui nivel de inteligenta mediu slab. Din punct de vedere fizic, se caracterizeaza printr-o structura fragila a organismului, dar fara probleme de sanatate. Nivelul scazut al maturitatii psihice se datoreaza mai ales carentelor afective din familie. Elevul provine dintr-o familie in care tatal este plecat la munca in strainatate. Are un frate mai mic. Tatal lipseste perioade lungi de timp de acasa. Mama este prea ingaduitoare cu copilul motiv pentru care acesta nu este intodeauna cuviincios si isi permite replici si reactii impertinente. Cea care tine legatura cu scoala si se intereseaza de evolutia elevului este mama. Parintii au principii educative contradictorii, certandu-se uneori in fata copiilor. In putinul timp cand este acasa tatal, climatul familial este tensionat. Elevul este de partea tatalui, desi se teme de autoritatea acestuia. M.G. petrece o mare parte a timpului acasa chiulind, in timp ce mama il stie la scoala. Are prieteni in cartier, mai mari decat el, care-l folosesc la vanzarea unor obiecte de valoare furate, drept pentru care a si fost cercetat de politie. In clasa, este necomunicativ, este obraznic si sfidator cu profesorii. Motiveaza absenteismul de la scoala pe motiv ca nu se simte bine cu colegii. In place sa se joace pe internet, unde isi petrece mult timp. Planul de interventie consta in : - recuperarea scolara ; - imbunatatirea situatiei la invatatura pana la nivel de promivare; - motivarea si stimularea elevului pentru activitatea scolara si profilul pe care il urmeaza; - crearea unor conditii proprice pentru o mai buna integrare socioprofesionala. Integrarea scolara va avea la baza interventia psihopedagogica a profesorilor clasei, a psihologului scolar, a dirigintelui, colaborarea cu familia (mai ales cu tatal) pentru intarirea supravegherii.

Rolul consilierului : 1. Discutii individuale pe baza tehnicilor de terapie comportamentala si cognitiva: - il va ajuta pe subiect sa isi inteleaga complexele, frustarile, temerile; - va incerca sa diminueze agresivitatea, violenta, impulsivitatea subiectului; - va antrena subiectul in clarificarea valorilor morale, in consolidarea deprinderii de a se autocontrola si autosisciplina (intarirea vointei), depasind astfel, criza de identitate, dobandind incredere in fortele proprii; - alaturi de parinti, va depista inclinatiile si aptitudinile subiectului; Prin inducerea unei motivatii pozitive, va convinge subiectul de utilitatea activitatilor sale pentru evolutia proprie si pentru societate. 2. Implicarea elevului in consiliere de grup care sa aiba ca scop valorificarea potentialului acestuia. 3. Realizarea unor ore de dirigentie in care sunt folosite metode interactive, participative pentru o buna relationare a elevului cu colegii de clasa; Consilierul scolar, in acord cu elevul, va proceda la elaborarea unui plan de dezvoltare vocationala, stabilind ierarhizat scopurile urmarite. Strategia de preventie devine eficienta numai daca se intervine la momentul oportun, conjugat, strict individualizat, oferindu-se adolescentilor modele educationale pozitive si realiste.

Eleva N.O.. 16 ani Date personale: G.I., 16 ani, clasa a IX-a; Repeta clasa IX-a a treia oara; Dezvoltare fizica normala; Miopie Nu se antreneaza in activitati; Nu prezinta interes pentru invatare; Dificultati in exprimare; Date despre familie; Provine dintr-o familie formata din cinci membri: parinti si trei copii; Parintii nu sunt casatoriti legal;

Parintii nu au loc de munca; Au locuinta proprie; Mama este plecata in strainatate; Parintii au frecventat cursurile Scolii speciale; Fratii au avut de asemenea esec scolar;

Cauzele care au determinat esecul scolar: Intarziere in dezvoltarea psihica (intelect la nivel de limita); Probleme de relationare cadru didactic-elev; Lipsa de interes din partea familiei vis-a-vis de scoala si evolutia copilului; Vocabular redus care implica o exprimare greoaie, deficitara; Deficiente ale aparatului vizual; Probleme de relationare cu ceilalti elevi ai clasei - nu este agreat de colegi si este izolat (la fel s-a intamplat si in gimnaziu); Familia nu a fost consiliata pentru a sprijini copilul in activitatea scolara; Familia nu a cooperat cu scoala; In clasa a inregistrat esecuri repetate (vorbire, scriere), ca urmare, instalandu-se lipsa de comunicare si dezinteresul fata de invatatura; Plan de interventie Cunoasterea elevului prin adunarea datelor care contureaza profilul personalitatii sale; Cunoasterea si intelegerea intereselor clasei; Discutii purtate cu el pentru a-l atrage in diverse activitati la nivelul clasei; Prezentarea noului colectiv in care urmeaza sa fie integrat; Infrangerea timiditatii, a rezervelor prin cultivarea increderii in sine evidentiind resursele de care dispune; Construirea unei imagini de sine pozitive; Antrenarea in diverse activitati pentru a-i stimula dezvoltarea personalitatii; Selectarea unor activitati pentru a-i stimula dezvoltarea personalitatii; Selectarea unor activitati care sa asigure succesul in insusirea cititului, scrisului si a operatiilor aritmetice;

Actiuni la nivelul clasei: Prezentarea colegului si a problemelor sale, explicandu-le diferentele firesti dintre oameni; Cultivarea relatiilor de ajutorare si cooperare; Antrenarea noului coleg in jocuri si roluri pe care sa le indeplineasca cu succes; Sa-l ajute si sa-l sustina in procesul de invatare; Instaurarea unor relatii calde, sincere, in vederea integrarii in mijlocul lor; Actiuni la nivelul familiei: Prezentarea problemelor cu care se confrunta copilul si acceptarea acestora de catre parinti; Trezirea interesului din partea familiei vis--vis de scoala si evolutia copilului; Asumarea unor responsabilitati pentru fiecare membru al familiei cu privire la achizitionarea unor materiale necesare unei optime evolutii a copilului; Actiuni la nivelul personalului didactic: Dezvoltarea capacitatilor de cunoastere si intelegere a copilului; Cunoasterea si respectarea drepturilor copilului si aplicarea acestora; Sa aiba capacitatea de a intervenii subtil pentru buna integrare a copilului in cadrul colectivului; Sa asigure o atmosfera optima pentru o buna invatare, necesara tuturor elevilor; Conducerea diverselor situatii de invatare in acelasi timp si spatiu; Sa se adapteze lucrului in echipa; Sa se perfectioneze permanent; Corelarea intre continuturile obligatorii si posibilitatile de invatare ale copilului; Sa pastreze o stransa legatura cu familia; Sa gaseasca strategii de evaluare diferite; Rezultare obtinute (dupa un an scolar) Buna relationare elev-elev si elev-cadru didactic; Ameliorarea deficientelor de vedere prin consultarea unui specialist care a recomandat folosirea ochelarilor;

Ajutorul acordat de tata in verificarea temelor; Citeste corect in ritm propriu (lent), poate copia si transcrie corect un text scurt, scrie dupa dictare; Raspunde corect la intrebari; Povesteste folosindu-se de intrebari ajutatoare; Efectueaza corect adunari si scaderi,dar si inmultiri si impartiri cu numere pana la 12; Rezolva corect probleme cu maxim 3 operatii; Manifesta interes si preocupare pentru activitatile extracurriculare; Rezultatele la invatatura pot fi mai bune daca timpul afectat rezolvarii unor sarcini ar fi mai mare (ritm lent de lucru).
SUBIECTUL II

Visul de aur al mai multor manageri este ca organizaiile pe care le conduc s funcioneze lin, fr asperiti,iar ntre angajai s domneasc pacea i armonia; toate obiectivele organizaionale sunt atinse la nivel maximal i toat lumea este mulumit.Orice conductor al unui colectiv (de elevi) ia n considerare un singur tip de raionalitate,iar o opinie contrar este considerat ca iraional , trebuind a fi combtut. Nu puine sunt situaiile n care cadrul didactic se confrunt cu unele situaii aparent insolvabile care afecteaz bunul mers al activitilor din clas. ncercarea de definire a unei situaii de criz impune un apel justificat la elemente ale managementului teoretic. Aceasta ar fi definit ca : ,,un eveniment sau un complex de evenimente inopinante, neateptate, dar i neplanificate, generatoare de periculozitate pentru climatul, sntatea ori sigurana clasei respective i a membrilor acesteia . Mecanismele de a prevedea, delimita, defini, controla i soluiona o situaie de criz presupun un efort mare, strategii de intervenie ferme dar prudente, un consum de energie nervoas i fizic sporit, cu anse de a determina consecine greu de evaluat n planul echilibrului psihic al persoanelor implicate. Traumele pot fi semnificative ntruct "tentaculele" crizei tind s pun stpnire i pe elemente conexe, aparent neimplicate n situaie. Extensia crizei este favorizat i de interveniile stngace ori chiar de noninterveniile cadrului didactic nepregtit i neabilitat din punct de vedere managerial pentru o asemenea derulare evenimenial. De obicei situaia de criz este recunoscut numai n momentele limit, dei, fragmente ale acesteia au fost identificate anterior, limitnd la maximum ansele de soluionare prompt. n didactica modern, cadrul didactic are rolul de ,,dirijor al procesului

educaional, de partener activ i responsabil al elevului. Cnd toate aceste condiii nu sunt respectate, din diferite motive, se poate ajunge, din pcate, la situaii de criz educaional, n care rolurile se modific substanial. Altfel spus, dac suntem buni pedagogi, starea aceasta nu ne confer i succesul pedagogic. Din experiena educaional a acestei perioade noi un alt ,,mit demolat este i ,,academismul pedagogic ; conform acestuia pentru reuita pedagogic e suficient pregtirea tiinific a cadrului didactic. Din pcate, unele cadre didactice afirm fr nici o grij c profesorul trebuie s fie un munte de tiin. ns realitatea e cu totul alta i totul se destram brusc atunci cnd ne confruntm cu situaii pedagogice problematice, cu reacii neateptate din partea clasei, din partea unor elevi izolaiRezultatul esteun fiasco didactic evident. Deci, se pare c pentru succesul muncii didactice, dincolo de cunotinele tiinifice i metodice, trebuie cunoscut i stpnit i altcevaclasa de elevi. Pentru asta este necesar managementul clasei. n plan strategic abordarea managerial a crizei, evideniaz ineditul strilor declanate, faptul c nu poate fi asemnat cu vreun element stabil din starea de normalitate i impresia de insolvabilitate, despre care am amintit, ca imposibilitate a identificrii vreunei soluii de intervenie eficient pe termen scurt. n majoritatea cazurilor cadrele didactice i centreaz eforturile i atenia, controlul i concentrarea asupra situaiilor didactice, asupra activitilor de predare, ignornd de multe ori, nu din rea voin, diversitatea situaiilor educaionale ca structuri complexe, atitudinal relaionale. Involuntar, asemenea atitudini educaionale creeaz un teren propice apariiei i dezvoltrii fenomenelor de criz.

GESTIONAREA UNEI SITUAII DE CRIZ EDUCAIONAL


(plan de intervenie)

Nu puine sunt situaiile n care cadrul didactic se confrunt cu unele situaii aparent insolvabile care afecteaz prin obstaculare bunul mers al activitilor din clas. Criza poate fi definit ca un eveniment sau un complex de evenimente inopinante, neateptate dar i neplanificate, generatoare de periculozitate pentru climatul, sntatea ori sigurana clasei respective i a membrilor acesteia. Mecanismele de a prevedea, delimita, defini, controla i soluiona o situaie de criz presupun un efort mare, strategii de intervenie ferme dar prudente, un consum de energie nervoas i fizic sporit, cu anse de a determina consecine greu de evaluat n planul echilibrului psihic al persoanelor implicate. Identificarea i cunoaterea situaiilor de criz: A.C., 10 ani, se mut cu familia n actualul ora i schimb instituia de nvmnt cu una similar, dar nu se poate acomoda n actualul colectiv de elevi (nu reuete s nchege o relaie apropiat cu nicio coleg, nu particip la activitile informale ale grupului, dei ar dori acest lucru, nu reuete s gseasc puntea de legtur ctre tririle grupului), fapt pentru care devine treptat tot mai emotiv, introvertit. Etiologia situaiei de criz: se constat c n colectivul de elevi grupul fetelor se comport ca o cast cu circuit nchis care bareaz ncercrile fetei nou venite de a se integra n grup. Fetele din clas o percep pe L.C. ca un contracandidat pertinent la conducerea formal a clasei. Aceasta este o fat foarte serioas, contiicioas, politicoas, educat, deci

ntrunete toate calitile unui lider apreciat de adulii colii. Elevii din clas o percep ca un intrus care le pericliteaz poziia n faa profesorului. De aici o ur inexplicabil, o competiie fr substan, conflicte latente ntre elevi i fata nou- venit. Decizia: Situaia tensionat din clas impune luarea unei decizii urgente. Se discut cu elevii dac se complac n aceast situaie de disconfort pentru ntregul colectiv sau sunt hotri s schimbe ceva pentru ca atmosfera din clas s redevin la normal. Program de intervenie : Realizarea activitilor din clas se vor face numai mpreun cu A.C., pe grupuri mici fiecare elev avnd sarcini proprii, reuita activitii depinznd de reuita fiecrui elev n parte. Elevii vor avea aciuni comune fr a se pune pe prim plan aspectul competiional sau ierarhizarea elevilor n grup. Aplicarea msurilor: Se va urmri atent desfurarea acestor activiti comune, A.C. va fi ajutor de ndejde pentru elevii care se descurc mai greu la rezolvarea temelor, aceasta pentru a cpta ncrederea colectivului i pentru a fi apreciat de colegi, elevii vor fi consiliai pe tema interrelaiilor din colectiv pentru a contientiza problema unitii i a sintalitii colectivului de elevi. Controlul : diversitatea procedurilor folosite, multe dintre ele fr o pretestare anterioar, solicit o ajustare permanent a lor din mers fr stagnri i pauze. Cursivitatea interveniilor, gradul de omogenitate i coeren sunt verificate i optimizate prin intermediul controlului.

Evaluarea: are n vedere msurarea i aprecierea strii finale a clasei n urma ncheierii demersurilor rezolutive. E bine s fie configurate seturi de indicatori relevani pentru a evita distorsiunile n apreciere i pentru certificarea nivelului final. Sunt evaluate permanent rezultatele obinute i relatate elevilor pentru a ncuraja bunele practici. Un obiectiv esenial al etapei evaluative l constituie concluziile obinute n urma impactului cu starea de criz i angajarea tuturor celor implicai n aciuni de cunoatere i de prevenire a viitoarelor situaii de acest gen.

PLAN DE INTERVENTIE INTR-O SITUATIE DE CRIZA EDUCATIONALA

In cele ce urmeaza, voi ilustra o situatie de criza intalnita in mod frecvent in cadrul grupelor de prescolari , aparent minora , dar care , fara interventia prompta a educatoarei poate degenera in situatii destul de grave cu urmari nedorite. I. IDENTIFICAREA SITUATIEI DE CRIZA EDUCATIONALA Nu demult , achizitionasem un set de piese lego , divers colorate, destul de multe ca numar, a caror conformatie permitea copiilor sa construiasca diferite jucarii, cu care ulterior isi organizau jocuri variate. Erau preferate de majoritatea copiilor , dar mai ales de baieti, care se intreceau sa ajunga primii la ele. Intr-una din zile, in urma deselor sesizari ale unui grup relativ mare de copii, conform carora alti doi copii din grupa au intervenit agresiv in jocul lor, am urmarit intentionat ce se intampla. Cei doi copii incriminati , baieti si ei, simtindu-se probabil exclusi , au devenit agresivi, agresivitatea lor manifestandu-se prin interventia peste dorinta celorlalti in joc. Ulterior au devenit chiar mai agresivi , recurgand nu numai la imprastierea jucariilor celorlalti, ci si la aruncarea acestora in

diferite directii, necontrolat, gesturile lor fiind destul de periculoase pentru ceilalti. II. ETIOLOGIA SITUATIEI DE CRIZA EDUCATIONALA Deoarece cei doi copii nu se mai manifestasera agresiv pana atunci, am facut o scurta ancheta ,incercand sa ma informez pe rand de la ei , de la grupul care mi-a adus la cunostinta faptele celor doi, dar si de la restul grupei-copii care au fost martori la cele intamplate. Copiii in cauza si-au motivat faptele ca urmare a refuzului celorlalti de a-i primi sa se joace cu ei. Intrebandu-i pe cei din grupul advers ce s-a intamplat, am aflat ca cei doi leau stricat jucariile. Intervievandu-i si pe ceilalti care nu erau nici agresori nici agresati , ci martori la cele intamplat, am aflat ca cei doi, cand au vazut ce joc frumos au initiat ceilalti au vrut sa intre si ei in joc , dar , pentru ca rolurile erau impartite si nici piese nu mai erau ,nu au fost primiti si atunci ei au recurs la vorbe urate, ce au intarit refuzul primilor de a-i primi in joc. Conflictul a continuat , cei doi aruncand jucariile prin clasa, stricand tot ce se construise pana atunci. Considerand ca aceste manifestari nu sunt foarte grave , pentru moment am recurs la izolarea acestora pentru o perioada scurta de timp, ceilalti urmand sa stranga jucariile si sa nu se mai joace in acea zi cu ele. Se pare ca masurile luate nu au fost suficiente , deoarece conflictul a continuat si dupa plecarea de la gradinita, cand pe terenul de joaca , aruncand cu pietre inspre copiii ce formau grupul advers, unul dintre cei doi a lovit pe unul dintre copiii din acest grup , spargandu-i capul. Instiintata de cele intamplate , a doua zi am intervenit mai ferm . III. LUAREA DECIZIEI Pentru inceput am luat decizia de a purta o discutie mai serioasa cu intreaga grupa , pe baza careea sa stabilim corect cauzele care au condus la conflict si ce este bine sa facem pentru ca asemenea comportamente sa nu mai apara. Am stabilit, in urma dezbaterii situatiei create, ca vinovati de cele intamplate sunt copiii din ambele grupuri, deoarece s-au abatut de la regulile stabilite anterior privind folosirea jucariilor , care sunt pentru toti copiii, iar atunci cand jucaria preferata este la alt copil il rugam frumos sa ne-o dea, sau ne jucam impreuna. Despre faptul ca s-a ajuns la violenta , le-am explicat copiilor care sunt consecintele unui asemenea comportament nu numai pentru cel agresat,

ci si pentru agresor. In acest context am luat decizia de a stabili pedepsele pentru cei implicati in acest conflict, carora le-am interzis jocul de orice fel pana la constatarea schimbarii atitudinii lor. Daca voi constata ca exista tendinta de a se schimba , voi reveni asupra pedepsei aplicate. Pe termen lung am stabilit ca fiecare abatere de la normele si regulile de comportare valabile la nivelul grupei va atrage dupa sine pedepse ca: acordarea de buline negre, izolarea, interzicerea jocurilor la calculator, cu jucariile preferate, instiintarea familiei, etc. Ca masuri de interventie imediata am stabilit ca : cei doi sa promita ca nu vor mai fi agresivi in relatiile cu colegii, indiferent de provocarile celorlalti; in perioada imediat urmatoare toata grupa, va urma un program mai strict in ceea ce priveste etapa jocurilor si activitatilor liber-alese, incluzandu-i si pe cei doi in jocul lor, iar zilnic unul dintre copiii care se vor comporta cel mai frumos va fi desemnat responsabil cu disciplina, avand grija ca jocurile sa se desfasoare in cele mai bune conditii si jucariile sa se pastreze fara a fi deteriorate. IV. APLICAREA MASURILOR Pe parcursul aplicarii masurilor, am constatat ca majoritatea copiilor au acceptat noile reguli ale jocului, agresivitatea celor doi manifestanduse la inceput sub masca imbufnarii si a dispozitiei rele, care au disparut pe masura implicarii lor in activitati ce presupuneau raspundere (ambii au fost stimulati prin investirea cu raspunderea de a pastra ordinea la jucarii atunci cand am constatat ca respectau regulile). Usor s-a instalat o atmosfera apropiata de normalitate. V. CONTROLUL asupra eficientei masurilor luate l-am facut permanent, urmarind fiecare manifestare ce parea sa degenereze, luand masuri imediate . VI. EVALUAREA Pentru a avea certitudinea ca manifestarile agresive au disparut, am recurs la o activitate in cadrul careea am lecturat povestirea Cine e mai puternic de Victor Sivetidis, pe marginea careea am initiat o convorbire al carui plan de intrebari era axat pe problematica agresivitatii intre copii, cu trimitere la intamplarile recente. Am constatat ca toti sunt capabili sa ia atitudine si ca si-au insusit invatamintele ce s-au desprins din cele relatate, reusind sa identifice regulile de convietuire in grup . VII. CONCLUZII:

Agresivitatea infantila se dezvolta in scoala, in general, in raport cu contraactiunea pedagogica si cu tactul pedagogic, aparitia si dezvoltarea unor comportamente agresive fiind intr-o dependenta totala de noninterventiile sau de interventiile manageriale eronate. Cu tact, rabdare si dragoste, promovand modelele pozitive si dezvoltand partile bune din personalitatileagresorilor, cadrul didactic poate apela la strategii manageriale experimentate deja. . 3.. PREZENTAREA CAZULUI : Eleva C. I.- 13 ani, clasa a VI-a Problema educativ a elevei C.I ine de inadaptarea colar , manifestat prin atitudini respingtoare fa de cerinele colii, prin sfidarea profesorilor i a colegilor de clas. Menionez c are i un numr mare de absene nemotivate. Din punctul de vedere al dezvoltrii intelectuale, eleva are capaciti reduse de abstractizare i generalizare n raport cu vrsta. Are o pregtire colar precar cu mari lacune n cunotine i deprinderi acumulate din clasele anterioare, este submotivata pentru nvtur, aceti factori explicnd n mare parte i situaia colar foarte slab. Gradul de maturizare psihic este sczut, copilul are dificulti de adaptare att la mediul colar ct i la cel familial . 2. ISTORICUL EVOLUIEI PROBLEMEI Lipsa de afeciune din partea prinilor, dezinteresul total al acestora fa de cei patru copii, lipsa supravegherii parentale si maternale ( prinii alcoolici , plecai la munc n sat, lipsind zile i nopi de lng copii); condiii materiale insuficiente, majoritatea timpului i-l petrece cerind de la vecini, lipsind de la coal . Lipsa motivaiei de nvare s-a observat din primele clase i are la baz n cea mai mare parte indiferena prinilor fa de educaia copiilor n general. Astfel situaia colar s-a meninut n zona mediocritii spre slab, eleva mulumindu-se c a promovat clasa . 3. DESCOPERIREA CAUZELOR GENERATOARE: Ioana prezint dificulti de relaionare deosebit de pronunate, este o fire introvertit, puin interesat de comunicare

- are numeroase absene nemotivate. Comportamentul - Rspunde ezitant, cu o voce nesigur, abia auzit, se nroete la fa i evit s priveasc n ochi profesorii cnd i se cerea s rspund . - Cnd trebuie s lucreze individual n clas nu-i termina niciodat activitatea, rmne linitit i nu i deranjeaz colegii. - Reacioneaz puin pozitiv dac este ludat, dar se supr foarte tare dac este certat fr s mai comunice cu cineva. - Rmne singur n timpul recreaiilor, ceilali o ocolesc, pentru c de multe ori este nesplat i prost mbrcat . 4. METODE I STRATEGII Efectuarea de vizite la domiciliul elevei mpreun cu mediatorului colar, unde am purtat diverse discuii att cu eleva ct i cu prinii acesteia, prin urmare Ioana a nceput s frecventeze din nou coala .Conceperea i punerea n practic a unor metode coerente de lucru cu ea au avut rezultate mulumitoare. La orice activitate Ioana este ajutat de colegi i ncurajat pentru orice efort ct de mic . 5. ADOPTAREA SOLUIILOR I IMPLEMENTAREA N PRACTIC Responsabiliti -I se cere Ioanei s rspund zilnic de completarea panoului de prezen din clas, explicndu-i ct de important este sarcina sa. Participarea n clas - nc de la nceputul programului am pus-o s completeze panoul de prezen, n care I.trebuia s afieze fotografia fiecrui elev prezent . De atunci, C.I. a venit zilnic la coal. Activitatea de nvare -Zilnic este pus s rspund, fiecare rspuns este ncurajat. Sarcinile de nvare sunt difereniate. Temele sunt fcute dup ore la coal astfel nct acas I. trebuie doar s mai citeasc leciile.Copiii o laud i ea a ncepe s fie ncreztoare n forele proprii i s lucreze singur..

6. EVALUAREA PROGRAMULUI DE SCHIMBARE Obiectivele pe termen scurt au fost realizate i s-a observat o schimbare pozitiv.Ioana nu mai lipsete de la coal dect dac este bolnav i atunci vine mama i m anun, a devenit ncreztoare n forele proprii, comunic cu toi elevii. S-au observat, n scurt timp, progrese la nvtur i adaptare. E din ce in ce mai activ, se bucura pentru orice rezultat obinut i orice apreciere pozitiv.

.4. SUBIECTUL: A.B., 7 ani, clasa I PREZENTAREA CAZULUI : - Inadaptarea colar

- elevul nregistreaz rezultate slabe la nvtur, atingnd cu greu standardele minimale de performan; - lipsa de respect fa de mama, dezinteres fa de activitatea colar, nervozitate, agitaie, tulburri de comportament. ISTORICUL EVOLUIEI PROBLEMEI Datorit faptului c tata este plecat n Italia el rmnnd n grija mamei, aceasta avnd grave probleme cu alcoolul, acesta a profitat de lipsa de interes a acesteia pentru evoluia sa colar i ca urmare au nceput s se manifeste tulburri de comportament i de nvtur.

DESCOPERIREA CAUZELOR GENERATOARE: - B. este tot timpul deprimat, nu are prieteni i nu socializeaz cu elevii din clas; - are numeroase absene nemotivate. Comportamentul:

- nu vorbete n clas dect atunci cnd i se adreseaz n mod direct o ntrebare; - rspunde ezitant, cu o voce nesigur, abia auzit, se nroete la fa i evit s priveasc n ochi nvtoarea cnd i se cere s rspund oral n faa colegilor; - cnd trebuie s lucreze individual n clas nu-i termin niciodat activitatea, nu rmne linitit i i deranjeaz colegii; - B. are capaciti intelectuale de nivel mediu; - are puini prieteni i ncepe foarte rar o conversaie; - rmne singur n timpul recreaiilor, ceilali l ocolesc, pentru c are de multe ori, un comportament violent; -B. spune c, acas nimeni nu-l bruscheaz, dac este linitit. Dialog cu elevul: B. pare la prima vedere un biat linitit care evit s vorbeasc. El declar c acas face numai ceea ce vrea el. Dac mamei lui nu-i place ce face el la un moment dat, el se supar, iar ea l las n pace. Cnd trebuie s rspund cu voce tare n clas, mi-e team c vor rde ceilali copii de mine dac voi grei. Dac cineva i zice ceva, imediat, n pauz, sare la btaie, devine violent. Dialog cu mama: -B.este un alt copil acas; - mama ne spune c i este greu de cnd a plecat tatl in Italia, c lui B. i este dor de tatl lui, c biatul i simte lipsa. De la plecarea tatlui are din ce n ce mai multe probleme cu ceilali i de multe ori refuz s mearg la coal, dac nu vorbete cu tatl su la telefon, dimineaa, nainte de a pleca; - are un comportament ostil i agresiv fa de sora lui. Vorbete urt, de multe ori sare la btaie, dac sora lui i atrage atenia c nu vorbete frumos;

- mama nu-l pedepsete, pentru ceea ce face, considernd c va veni timpul cnd V. i va da seama c greete i nu va mai fi violent, iar cnd tata se va ntoarce, totul va intra n normal. ANALIZA DATELOR I STABILIREA IPOTEZELOR Inadaptarea lui B. la coal este atat expresia certitudinii c el nu este capabil s reueasc, ct i expresia adevrului conform cruia Cine sunt ei s rd de mine? Problemele copilului n legtur cu terminarea activitilor la coal pun n lumin problema de motricitate fin i de motivaie Dac va avea un numr mai mare de probe orale i va fi ncurajat s le rezolve n timp util, el constata c va reui n ciuda problemelor sale motorii. Cu toate acestea exist o contradicie ntre comportamentul biatului de acas (nchis n sine i ostil) i de la coal (agresiv i ostil) aceste comportamente i permit s stpneasc ambele situaii. CREAREA UNUI PROGRAM DE SCHIMBARE: Fixarea obiectivelor Obiective pe termen lung 1. 2. B. va frecventa regulat toate orele. La coal va lua parte la discuiile structurate i nestructurate cu toi colegii. 3. Activitile scrise vor fi terminate n timp util.

Obiective pe termen scurt

1. Va fi implicat n a-i spune prerea la toate discuiile din clas alturi de colegii si. 2. I se vor da sarcini precise, fiind implicat n diverse aciuni, pentru a fi responsabilizat. Metode i strategii Conceperea i punerea n practic a unor metode coerente de lucru cu el. O strns legtur cu familia, astfel nct prezena sa la coal s fie de aproape 100%. Ajutarea lui B. de a depi teama de a participa la ore, spunndu-i prerea n faa colegilor si, printr-un sistem de sprijin i ncurajare din partea nvtoarei. Mai puin exigen din partea nvtoarei n materie de teme scrise. I se va da ocazia s-i mreasac ncrederea n sine i s-i mbunteasc aptitudinile n situaiile n care interacioneaz cu grupul de elevi (clasa), prin responsabilizarea sa n competiii, cocursuri. Se va cere ajutorul condilierului scolar, data fiind natura cronica a problemelor lui B. APLICAREA PROGRAMULUI DE SCHIMBARE: n timpul unei ntlniri la care au participat mama nvtoarea, directorul colii, B. a acceptat s ncerce s ating obiectivele pe termen scurt. Responsabiliti I se cere lui B. s rspund zilnic de creta i buretele pentru tabl, de curenia clasei, explicndu-i ct de important este sarcina sa. Va lucra o dat pe saptaman cu consilierul colii. Participarea n clas - nvtoarea l va ajuta n fiecare zi s gseasc rspunsul unei ntrebri care va fi pus n ziua urmtoare. Acest

fapt are ca scop mrirea participrii lui n clas, micorndu-i teama de a rspunde n faa colegilor. Rolul jucat de nvtoare va scdea n funcie de progresul nregistrat de elev, astfel nct s-i permit s participe sau s rspund spontan la discuiile din clas. Participarea lui B.la discuiile din clas nu va lasa loc unei intensificri speciale. Biatul va fi contient c rspunsurile corecte date n faa colegilor sunt de fapt o recompens Ceilali vor vedea c nu sunt aa de ru. Teme scrise: Se va reduce numrul notielor pe care trebuie s le ia n clas. Se va face o evaluare oral a materiei, dup fiecare unitate de nvare, inaintea unei evaluri sumative. Aptitudini sociale n timpul activitilor de grup, B.va avea ca sarcin s dirijeze sau s coordoneze planul de aciune dup o consultare cu nvtoarea care trebuie s spun ce s spun i ce s fac n rolul respectiv. edinte de consiliere O dat pe sptmn vor avea loc edine de consiliere n cabinetul colar. O dat pe lun va participa mama lui B.

EVALUAREA PROGRAMULUI DE SCHIMBARE Evaluarea La interval de dou sptmni, apoi la o lun de la prima ntlnire au avut loc edine cu B., mama i consilierul colar. Obiectivele pe termen scurt au fost realizate i se observ progrese rapide n relaiile spontane i convenabile lui B. cu alte persoane.

Nu mai absenteaz de la ore, dar este bine s fie supravegheat n continuare pe aceast tem. Numrul mrit de activiti scrise pare s fi mrit puin cte puin sigurana bitului. Spre exemplu,dup perioada de dou sptmni a obiectivului pe termen scurt, elevul a nceput s participe n clas din ce n ce mai mult, fiind din ce n ce mai activ. Atunci cnd a nceput s participe spontan, el a ncercat s afle pn unde putea merge (ntrzia, ddea rspunsuri nepotrivite, vorbea nentrebat, vorbea n timpul orei cu ali colegi, deranjnd ora i se purta la fel ca nainte). Dialogul lui B. cu consilierul colar i cu doamna nvtoare au artat c acest comportament reflect sigurana crescut a copilului i ncrederea sa n relaiile cu ceilali. REZOLVAREA PROBLEMEI nvtoarea a hotrt ca acest comportament s fie considerat pozitiv i s aib o atitudine ct mai flexibil. La sfritul primei luni, acest comportament nu ridicase probleme deosebite n clas. Randamentul lui B. la nvtur a crescut, dar s-a impus i n continuare ajutorul doamnei nvtoare, prin program de lucru suplimentar printr-o edin de o or pe sptamn n afara orelor de clas. Mama continu s ntmpine dificulti n impunerea unor limite acas, dei recunoate c B. depune mai mult efort pentru a colabora. CONCLUZII Teama pe care o manifest B. de a nu se face de rs n faa colegilor, dorina lui de a epata prin comportamentul agresiv att verbal ct i fizic se datoreaz lipsei de comunicare att cu mama ct i cu tatl. i este team s-

i fac prieteni, s se ataeze emoional de o alt persoan i de aici dificultatea lui de a relaiona cu colegii. Comportamentul su agresiv, fa de sora lui, fa de mama este datorat lipsei unei persoane de sex masculin din cas, respectiv tatl, n care copilul are mare ncredere. Momentan, el se simte abandonat de tata. n continuare i consilierul colar, i doamna nvtoare vor aplica tehnici experimentale pentru a ameliora starea de team i de inadaptare colar pentru B.