Sunteți pe pagina 1din 37

http://www.eeas.europa.eu/human_rights/guidelines/child/docs/16031_07_ro.pdf Orientarile Uniunii Europene pentru promovarea si protectia drepturilor copilulu i I Introducere 1.

Conventia cu privire la Drepturile Copilului este tratatul n domeniul drepturilor omului cu cea mai larga ratificare din istorie. Aceasta contine, n coroborare cu cele doua protocoale optionale ale sale, un set complet de standarde juridice i nternationale obligatorii n domeniul promovarii si protectiei drepturilor copiilo r. Alaturi de alte standarde internationale si regionale n domeniul drepturilor c opilului, inclusiv cele adoptate de Consiliul Europei, aceste instrumente asigur a o baza solida exercitarii drepturilor omului de catre toti copiii fara niciun fel de discriminare, constituind n acelasi timp o referinta n promovarea si monito rizarea progreselor n concretizarea drepturilor copilului. 2. Alte angajamente internationale privind promovarea si protectia drepturilor copi ilor au fost adoptate la Sesiunea speciala a ONU dedicata copiilor (UNGASS) din mai 2002, prevazndu-se o strategie bazata pe termene obligatorii pentru punerea n aplicare si monitorizarea progreselor. Prin adoptarea Declaratiei UNNGASS si a P lanului de actiune O lume demna pentru copii n 2002, sefii de state si de guverne s -au angajat sa promoveze drepturile copilului la nivel mondial si sa puna n aplic are scopurile, strategiile si actiunile convenite. n plus, Declaratia Mileniului si Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului cu rele vanta directa n privinta drepturilor copilului au fost acceptate n ntregime. Docume ntul final al Reuniunii mondiale la nivel nalt din 2005 a reafirmat importanta at ingerii obiectivelor si telurilor acestora. 3. La nivelul Uniunii Europene, orientarile din domeniul drepturilor omului joaca r olul de cadru regional solid pentru activitatea UE n promovarea si protectia drep turilor omului n cadrul politicii externe globale a UE n domeniul drepturilor omul ui, precum si n privinta drepturilor copiilor. Pentru a consolida drepturile copi lului, Uniunea Europeana s-a angajat, de multi ani, n actiuni multidimensionale c e cuprind, n special, urmatoarele elemente: punerea n aplicare a Orientarilor Consiliului UE din 2003 privind copiii si confl ictele armate; discutarea drepturilor copilului n relatia cu tarile terte, n special n cadrul dial ogului politic; finantarea, n special prin intermediul Initiativei europeana pentru democratie si drepturile omului (IEDDO), a proiectelor de promovare si protectie a drepturilo r copiilor; pe parcursul procesului de extindere, monitorizarea progreselor nregistrate n ceea ce priveste promovarea drepturilor copilului si sprijinirea reformei protectiei copilului n tarile candidate si potential candidate; n cadrul Organizatiei Natiunilor Unite, Uniunea Europeana, alaturi de statele lat ino-americane, propune si sustine anual o rezolutie privind drepturile copilului s i solicita periodic statelor sa semneze, sa ratifice si sa puna n aplicare Conven tia cu privire la Drepturile Copilului si protocoalele optionale ale acesteia; sprijin pentru activitatea actorilor internationali si regionali relevanti n dome niul drepturilor copilului, n special Secretarul General al ONU, Consiliul de Sec uritate al ONU, organismele tratatelor ONU, n special Comitetul pentru drepturile copilului, procedurile speciale si mecanismele ONU, precum si sprijin pentru or ganizatiile corespunzatoare din cadrul ONU, n special UNICEF, OHCHR, OIM, OMS si

UNFPA si mecanismele regionale, n special Consiliul Europei, OSCE, reteaua europe ana de Ombudsman pentru copii si organizatiile societatii civile; n cadrul politicii de dezvoltare a Uniunii Europene, Consensul european privind De zvoltarea include respectarea drepturilor copilului n statele membre ale UE prin t rimitere la principalele cadre internationale n domeniul drepturilor omului si la Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului. n cazul CE, exista o abordare pe trei cai n privinta copiilor, ce priveste (i) asp ecte specifice cum ar fi violenta mpotriva copiilor, copiii afectati de conflicte armate, traficul de copii etc., (ii) drepturile si necesitatile copiilor prin t eme specifice cum ar fi educatia si sanatatea, precum si (iii) o mai buna integr are a drepturilor copiilor ca unul dintre aspectele transversale de luat n consid erare n toate programele si proiectele finantate de CE. Notele orientative de punere n aplicare a acestor politici si orientarile CE priv ind integrarea drepturilor copiilor la nivel de tara solicita ca drepturile copi ilor sa fie protejate n cadrul unei abordari bazate pe drepturi si privite ca un aspect transversal. Documentele politicilor sectoriale reprezinta instrumente su plimentare de actiune. 4. n ciuda unui cadru cuprinzator de instrumente, standarde si angajamente privind d repturile copilului si a primelor progrese n atingerea obiectivelor convenite, re alitatea curenta pentru milioane de copii din lumea ntreaga este nca foarte contra stanta raportat la aceste angajamente si obiective. Copiii se confrunta n continu are cu amenintari importante la adresa supravietuirii, cu lipsa oportunitatilor n ceea ce priveste educatia de calitate si serviciile sociale si de sanatate core spunzatoare; acestia sunt victimele celor mai grave forme ale muncii copiilor, a le exploatarii sexuale si ale abuzului, bolilor, conflictelor armate si diferite lor forme de violenta; acestia sunt obligati sa se casatoreasca la vrste fragede si sa suporte practici traditionale daunatoare. Copiii apartinnd categoriilor vul nerabile sau copiii aflati n situatii deosebit de dificile se confrunta cu riscur i deosebite si sunt expusi discriminarii, marginalizarii si excluderii. Fetele d e vrsta frageda se confrunta cu riscuri specifice si necesita o atentie deosebita . Procesul de monitorizare care urmeaza sesiunii speciale dedicata copiilor a Adun arii Generale a Organizatiei Natiunilor Unite (UNGASS) si activitatea de control a Comitetul pentru drepturile copilului arata ca Conventia cu privire la Dreptu rile Copilului este nca insuficient pusa n aplicare si ca obiectivele cu termene o bligatorii ale UNGASS, precum si elementele de referinta n privinta Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului, sunt departe de a fi atinse. 5. Pentru a aborda aceasta situatie si pentru a permite actiuni mai sustinute si ma i sistematice n sensul promovarii drepturilor copiilor n politica sa externa privi nd drepturile omului, Uniunea Europeana a decis sa si bazeze, de acum nainte, prom ovarea si protectia la nivel mondial a drepturilor copilului pe urmatoarele orie ntari. II Cadrul politic: Scopul orientarilor Prin aceste orientari ale Uniunii Europene pentru promovarea si protectia dreptur ilor copilului ( orientarile ), Uniunea Europeana subliniaza importanta principalelor instrumente juridice, norme si standarde europene si internationale n domeniul d repturilor omului, precum si a angajamentelor politice relevante n domeniul promo varii si protectiei drepturilor copilului, n special a Declaratiei universale a d repturilor omului, a Declaratiei drepturilor copilului, a pactelor international e privind drepturile omului, a Conventiei cu privire la Drepturile Copilului si a celor doua protocoale optionale ale acesteia, a Conventiei europene pentru apa rarea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, a Statutului Curtii Pen ale Internationale, precum si a Declaratiei de Dezvoltare a Mileniului si a Obie ctivele de Dezvoltare ale Mileniului, a declaratiei si a planului de actiune O lu me demna pentru copii adoptate de UNGASS n 2002, precum si a altor instrumente si standarde relevante n domeniul drepturilor copilului, astfel cum sunt mentionate n Anexa II.

Uniunea Europeana si reafirma hotarrea de a urmari cu prioritate, n cadrul politici i sale externe privind drepturile omului, promovarea si protectia TUTUROR dreptu rilor copilului, respectiv persoanelor cu vrsta mai mica de 18 ani, tinnd seama de interesele copilului si de dreptul acestuia la protectie mpotriva discriminarii precum si de a participa la procesele de luare a deciziilor, bazate pe principii le democratiei, egalitatii, nediscriminarii, pacii si dreptatii sociale si pe un iversalitatea, indivizibilitatea, interdependenta si strnsa corelare a tuturor dr epturilor omului, inclusiv dreptul la dezvoltare. Pentru a atinge aceste obiective, Uniunea Europeana va promova masuri generale p recum cele continute n orientari, precum si actiuni specifice n domenii prioritare , bazate pe strategii de punere n aplicare ce vor fi stabilite separat. Prin adop tarea unei abordari integrate privind promovarea si protectia drepturilor copilu lui, Uniunea Europeana va completa cu aceste orientari propriile orientari privi nd copiii si conflictele armate din 2003, care vor continua sa ghideze actiunile Uniunii Europene n acest domeniu specific. Orientarile vor contribui n special la: cresterea ponderii drepturilor copilului n agenda internationala n vederea concret izarii acesteia si a prevenirii violarii drepturilor copiilor de pretutindeni, n special la nivel national; sublinierea angajamentului UE n sensul recunoasterii depline a drepturilor copiil or, astfel cum sunt garantate prin instrumente internationale corespunzatoare, c el mai important fiind Conventia cu privire la Drepturile Copilului si protocoal ele optionale ale acesteia; sublinierea caracterului inalienabil al drepturilor copilului, al integralitatii si indivizibilitatii acestora n cadrul drepturilor universale ale omului, si a f aptului ca toate drepturile recunoscute de Conventia cu privire la Drepturile Co pilului au importanta egala, cu toate ca actiunile ce asigura realizarea acestor a trebuie efectuate n functie de prioritati, n lumina contextelor nationale specif ice; avansarea procesului de punere n aplicare a Conventiei cu privire la Drepturile C opilului si a protocoalelor optionale ale acesteia, precum si a altor instrument e si standarde internationale si regionale n domeniul drepturilor copilului; sensibilizarea n privinta actiunilor Uniunii Europene n domeniul drepturilor copil ului n cadrul UE si al tarilor terte; sprijinirea integrarii drepturilor copiilor n politicile si actiunile Uniunii Eur opene si ntarirea capacitatii tuturor actorilor relevanti n cadrul Uniunii Europen e n domeniul drepturilor copilului; promovarea sinergiilor, ntarirea cooperarii interinstitutionale si completarea ac tiunilor institutiilor Uniunii Europene, inclusiv a initiativelor promovate de C omisia Europeana n domeniul drepturilor copilului; asigurarea unui instrument operational suplimentar pentru Uniunea Europeana, pen tru a fi utilizat n cadrul contactelor politice cu tarile terte si n cadrul foruri lor internationale n orice domeniu relevant pentru promovarea si protectia dreptu rilor copiilor. III Orientari operationale A) Principii de baza n relatiile sale cu tarile terte, precum si n cadrul forurilor internationale, Uni unea Europeana va actiona, n special, n sensul: promovarii active a obiectivelor sale privind promovarea si protectia drepturilo r copilului ca parte integranta a politicii externe a Uniunii Europene n domeniul drepturilor omului, inclusiv n contexte legate de dezvoltare, pace si securitate

, si al promovarii n continuare a integrarii acestor obiective n cadrul altor poli tici externe, inclusiv prin dialog politic, cooperare n domeniul dezvoltarii, asi stenta umanitara si proces de aderare; urmaririi unei abordari bazate pe drepturile omului n punerea n aplicare a acestor obiective n sensul principiilor generale ale Conventiei cu privire la Drepturile Copilului, respectiv nediscriminarea, interesul copilului, participarea copilul ui precum si supravietuirea si dezvoltarea copilului; promovarii unei abordari globale, reafirmnd astfel indivizibilitatea, interdepend enta si interactionarea drepturilor copiilor, acordnd n acelasi timp o atentie spe cifica domeniilor prioritare n cauza; urmaririi promovarii si protectiei drepturilor copilului n deplina conformitate c u instrumentele si standardele internationale relevante, n special cu Conventia c u privire la Drepturile Copilului, prin adoptarea tuturor masurilor legislative, administrative sau de alta natura necesare, n special a masurilor transversale i dentificate drept masuri generale de punere n aplicare de catre Comitetul pentru dr epturile copilului1. vizarii unei ntariri a capacitatilor titularilor de obligatii (state si guverne, pe ntru a si respecta obligatiile), precum si ale titularilor de drepturi (copiii, pen tru a beneficia si a-si invoca drepturile). B) Obiectivele Uniunii Europene de a reaminti tarilor terte, de a le ncuraja si de a le sprijini n eforturile aces tora de a-si onora si ndeplini obligatiile juridice si angajamentele specifice n s copul promovarii si protectiei drepturilor copiilor n cadrul dreptului internatio nal si al angajamentelor politice, cu trimitere speciala la acele obligatii prev azute n Conventia cu privire la Drepturile Copilului si n protocoalele optionale a le acesteia, declaratia si planul de actiune O lume demna pentru copii al UNGASS, Declaratia Mileniului si Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului si dispozitiil e corespunzatoare ale documentul rezultat al Reuniunii mondiale, precum si de a le sprijini n respectarea acestor obligatii si angajamente; 1 Comentariul general 5 (2003) de a promova si a sensibiliza n sensul unei mai bune ntelegeri a principiilor si a dispozitiilor privind drepturile copilului astfel cum sunt garantate n Conventia cu privire la Drepturile Copilului si n protocoalele optionale ale acesteia si n alte instrumente si standarde internationale si regionale relevante n domeniul dr epturilor copiilor; de a completa si consolida eforturile curente ale Uniunii Europene n cadrul forur ilor multilaterale si n relatiile UE cu tarile terte pentru a promova si proteja drepturile copiilor prin actiuni specifice n domeniile prioritare; de a mbunatati coerenta ntre activitatile ntreprinse de statele membre, precum si n actiunea externa globala a Uniunii Europene n domeniul drepturilor copiilor. C) Instrumente operationale pentru actiunea UE n relatia cu tarile terte Pentru a atinge aceste obiective, UE va utiliza, n special, urmatoarele instrumen te n actiunea sa: dialogul politic (si anume introducerea drepturilor copiilor n cadrul reuniunilor si discutiilor din cadrul organizatiilor internationale si regionale si cu tari le terte la toate nivelurile, inclusiv n cadrul convorbirilor ministeriale, al re uniunilor comitetelor comune, al dialogurilor formale conduse de presedintia Con siliului, de Troica, de sefii de misiune sau de Comisie), n special n scopul: sensibilizarii n privinta drepturilor copiilor si a normelor si standardelor inte rnationale referitoare la promovarea si protectia acestora;

promovarii ratificarii si punerii eficiente n aplicare a instrumentelor internati onale relevante din domeniul drepturilor copilului; promovarii reformei legislative pentru a asigura conformitatea legislatiei natio nale cu normele si standardele internationale n domeniul drepturilor copilului; promovarii dezvoltarii unor institutii nationale independente n domeniul drepturi lor copilului, n conformitate cu principiile de la Paris; promovarii unei coordonari eficiente a activitatilor interdepartamentale si a ac tiunilor ntre autoritatile nationale si cele subnationale, precum si a unei aloca ri a resurselor adecvate n vederea asigurarii promovarii si protectiei drepturilo r copilului; elaborarii unor indicatori adaptati copiilor si a unor evaluari de impact asupra copiilor pentru promovarea si protectia drepturilor copilului; sustinerii angajamentelor societatii civile n promovarea si protectia drepturilor copilului; promovarii participarii copiilor n procesul decizional pentru promovarea si prote ctia drepturilor acestora. demersuri (n legatura cu declaratii publice, unde este cazul) pentru a raspunde e volutiilor de importanta imediata avnd impact asupra promovarii si protectiei dre pturilor copiilor, n special cu scopul de a reaminti tarilor terte sa ntreprinda m asuri eficiente pentru a promova si proteja drepturile copiilor, inclusiv prin l uarea n considerare a observatiile finale ale Comitetului pentru Drepturile Copil ului si ale altor organisme ale tratatelor, utilizarea informatiilor de la agent iile ONU, organizatiile regionale, institutiile nationale independente, organiza tiile societatii civile; cooperare bilaterala si multilaterala, inclusiv urmatoarele masuri: extinderea programelor de dezvoltare si de asistenta umanitara axate pe drepturi le copiilor; discutarea drepturilor copilului n cadrul negocierilor comerciale, programarea de discutii, documente de strategie nationala, dialoguri privind obiectivele de de zvoltare si planurile de actiune nationale pentru copii, astfel cum au fost prev azute n cadrul UNGASS; utilizarea finantarilor comunitare si bilaterale si a programelor de cooperare n domeniul dezvoltarii n cazul finantarii proiectelor n scopul promovarii drepturilo r copilului; urmarirea mbunatatirii coerentei ntre activitatile angajate de statele membre, pre cum si n actiunea externa globala a Uniunii Europene n domeniul drepturilor copiil or, n special n domeniile prioritare; consolidarea structurilor si institutiilor nationale, promovarea reformei legisl ative n conformitate cu standardele internationale corespunzatoare, dezvoltarea i nstitutiilor independente n domeniul drepturilor copilului n conformitate cu princ ipiile de la Paris; elaborarea unor indicatori adaptati copiilor si a unor evaluari de impact asupra copiilor; promovarea implicarii societatii civile si a participarii copiilor.

dezvoltarea parteneriatelor si intensificarea coordonarii cu partile interesate pe plan international, cum ar fi: ONU, n special mecanismele ONU n domeniul drepturilor omului, procedurile speciale si organismele tratatelor, n special Comitetul pentru drepturile copilului; organizatiile Natiunilor Unite, n special UNICEF, OHCHR, OIM, OMS si UNFPA; organizatiile regionale, n special Consiliul Europei si OSCE; Forumul european pentru drepturile copiilor; parteneriatele ntre domeniul public si cel privat, institutiile de cercetare; societatea civila si institutiile financiare internationale. D) Punere n aplicare (i) Actiune generala pentru consolidarea drepturilor copiilor n principiu, Uniunea Europeana si mentine angajamentul de a promova si proteja toa te drepturile copilului n mod nediferentiat. Astfel, Uniunea Europeana va continu a si va extinde eforturile actuale n politica sa externa privind drepturile omulu i, n cadrul forurilor multilaterale si n relatia sa cu tarile terte, ncurajnd statel e: a) sa adere si sa puna n aplicare normele si standardele internationale si sa coo pereze n cadrul mecanismelor si procedurilor internationale n domeniul drepturilor omului, n special prin: - aderarea si subscrierea la instrumentele si standardele internationale corespu nzatoare din domeniul promovarii si protectiei drepturilor copiilor, precum si p romovarea punerii eficiente n aplicare a acestora, n special a Conventiei cu privi re la Drepturile Copilului si a protocoalelor optionale ale acesteia, a Conventi ilor 138 si 182 ale OIM, a Conventiei privind statutul refugiatilor si a protoco lului acesteia, a Conventiei privind drepturile persoanelor cu handicap si a Sta tutului de la Roma al Curtii Penale Internationale; - respectarea solicitarilor de masuri de protectie, decizii, hotarri si recomanda ri ale organismelor internationale n domeniul drepturilor omului, inclusiv cele a le Comitetului pentru drepturile copilului; - cooperarea cu mecanismele si procedurile corespunzatoare ale ONU din domeniul drepturilor omului, cu mecanismele tematice si nationale, n special cele cu relev anta n promovarea si protectia drepturilor copiilor; - cooperarea cu mecanismele corespunzatoare ale Consiliului Europei si promovare a respectarii hotarrilor Curtii Europene a Drepturilor Omului; - cooperarea cu mecanismele regionale pentru a asigura promovarea si protejarea drepturilor copiilor, inclusiv monitorizarea progreselor. b) sa consolideze capacitatile de promovare si de protectie a drepturilor copiil or la nivel national, n special prin: - sprijinirea elaborarii de planuri sau strategii nationale cuprinzatoare pentru promovarea si protectia drepturilor copilului; - sprijinirea dezvoltarii si consolidarii mecanismelor guvernamentale pentru coo rdonarea actiunii n scopul promovarii si protectiei drepturilor copilului la nive l national si subnational. c) sa mbunatateasca procesul si structurile de monitorizare, n special prin: - mbunatatirea bazelor de date si a sistemelor de supraveghere si elaborarea de i ndicatori pentru a colecta, analiza si promova raspndirea informatiilor defalcate referitoare la drepturile copilului; - promovarea cercetarii n domeniul drepturilor copilului si includerea copiilor n cadrul cercetarii si monitorizarii; - crearea capacitatilor de observare, inclusiv prin crearea de institutii nation ale independente n domeniul drepturilor copiilor, cum ar fi ombudsmanul; - ncurajarea participarii societatii civile. d) sa ncurajeze alocarea de resurse pentru promovarea si protectia drepturilor co

piilor, n special prin: - sprijinirea elaborarii si utilizarii instrumentelor pentru a oferi vizibilitat e copiilor n procesele bugetare la nivel national si subnational, inclusiv n conte xtul cooperarii internationale; - ncurajarea evaluarii impactului politicilor economice si sociale asupra copiilo r. e) sa ncurajeze reforma legislativa pentru promovarea si protectia drepturilor co piilor, n special prin: - ncurajarea si sprijinirea legiferarii si a modificarilor n legislatia nationala pentru a asigura compatibilitatea acesteia cu normele si standardele internation ale corespunzatoare din domeniul drepturilor copilului, n special Conventia cu pr ivire la Drepturile Copilului si protocoalele optionale ale acesteia; - ncurajarea si sprijinirea maririi capacitatii agentiilor de aplicare a legii pe ntru investigarea violarii drepturilor copiilor si elaborarea unor proceduri ada ptate la nevoile copilului pentru investigarea si urmarirea violarilor drepturil or copiilor. f) sa combata si sa descurajeze violarea drepturilor copiilor, n special prin: - interzicerea prin lege a violarilor drepturilor copiilor si a relelor tratamen te aplicate copiilor, inclusiv prin legea penala, si ncetarea impunitatii pentru violarile drepturilor copiilor; - condamnarea la cel mai nalt nivel a tuturor formelor de violare a drepturilor c opiilor, inclusiv prin includerea acestora n rndul infractiunilor din dreptul pena l; - luarea unor masuri eficiente de natura legislativa, administrativa, judiciara si de alta natura pentru a preveni violarea drepturilor copiilor aflate n compete nta statului si pentru a combate impunitatea unor astfel de violari; - crearea de garantii juridice la nivel national pentru a promova si proteja dre pturile copiilor; - asigurarea formarii eficiente a functionarilor nsarcinati cu aplicarea legii si a altor categorii de personal care lucreaza cu si pentru copii, pentru a promov a protejarea drepturilor copiilor si a asigura respectarea normelor si instrumen telor internationale; - asigurarea recuperarii, reabilitarii si reintegrarii sociale a victimelor viol arilor drepturilor copiilor. g) sa ofere copiilor posibilitatea de a participa mai eficient la luarea decizii lor si la punerea n aplicare a politicilor care i afecteaza si sa faciliteze parti ciparea acestora h) sa mareasca capacitatile familiilor si ale altor persoane care i au n grija de a si ndeplini pna la capat rolurile n privinta protectiei drepturilor copiilor i) sa sprijine elaborarea programelor de sensibilizare n domeniul drepturilor cop iilor, n special prin: - promovarea unor campanii de sensibilizare a publicului n privinta drepturilor c opiilor si asigurarea promovarii si protectiei drepturilor copiilor; - ncurajarea includerii drepturilor copilului n programa scolara si elaborarea de programe de formare profesionala n toate domeniile relevante. (ii) Actiune specifica de consolidare a drepturilor copiilor n domeniile priorita re n cadrul general al acestor orientari, actiunea specifica se va desfasura n domeni ile prioritare pe baza unor strategii separate de punere n aplicare, care vor com pleta prezentele orientari. Pentru a permite Uniunii Europene sa abordeze mai bi ne diferitele categorii de drepturi ale copilului de-a lungul timpului, COHOM va selecta un domeniu prioritar pentru o perioada de doi ani si o strategie de pun ere n aplicare elaborata n mod corespunzator. Domeniul prioritar este supus evalua rii periodice si unor posibile schimbari. Primul astfel de domeniu prioritar va fi Toate formele de violenta mpotriva copiilor , pentru care strategia de punere n ap licare se gaseste n Anexa I. (iii) Rolul grupurilor de lucru ale Consiliului n conformitate cu mandatul sau, COHOM va supraveghea punerea n aplicare si urmaril e orientarilor n ce priveste promovarea si protectia drepturilor copilului n strnsa coordonare si cooperare cu alte grupuri de lucru ale Consiliului. Aceasta va in

clude: promovarea includerii, n cadrul politicilor si actiunilor Uniunii Europene coresp unzatoare, a aspectului promovarii si protectiei drepturilor copilului; evaluarea punerii n aplicare a orientarilor la intervale corespunzatoare si sub f orma unor reuniuni ad-hoc; transmiterea anuala, prin intermediul COPS si COREPER, dupa caz, de rapoarte cat re Consiliu, n privinta progresului facut n sensul punerii n aplicare a prezentelor instructiuni. (iv) Platforma informala pentru schimburi de opinii cu parti terte externe n cadrul punerii n aplicare a prezentelor orientari, membrii COHOM pot schimba opi nii, daca este necesar, cu parti terte externe, n special cu ONG-uri si organizat ii internationale. Comisia este asociata cu drepturi depline. Se respecta Decizi a nr. 2001/264/CE a Consiliului din 19 martie 2001 de adoptare a regulamentului de securitate al Consiliului. 1 E) Monitorizare si rapoarte Avnd n vedere domeniul vast de aplicare al acestor orientari, Uniunea Europeana va urmari, prin monitorizarea progresului n punerea n aplicare a prezentelor orienta ri, sa utilizeze extensiv experienta actorilor relevanti din afara Uniunii Europ ene si sa coopereze ndeaproape cu acestia, n special cu organismele si mecanismele ONU, procedurile speciale, organismele tratatelor, n special Comitetul pentru dr epturile copilului, organizatiile din Natiunilor Unite, n special OHCHR, UNICEF, OMS, PNUD, OIM, UNFPA, precum si cu societatea civila. 1 Trimitere: JO L 101, 11.4.2001, p.1 F) Evaluare Grupul de lucru pentru drepturile omului din cadrul Consiliului, COHOM: va evalua prezentele orientari si strategia de punere n aplicare la fiecare doi a ni de la adoptarea acestora; va acorda o importanta deosebita la prima evaluare a orientarilor progresului ob tinut n punerea n aplicare a acestora si sugestiilor de mbunatatiri ulterioare, pre cum si deciziei daca domeniul de prioritate va trebui mentinut pna la urmatoarea evaluare sau schimbat, si va nainta aceste evaluari Consiliului; va acorda o importanta deosebita la prima evaluare a strategiei de punere n aplic are programului pilot si progresului obtinut n elaborarea strategiilor nationale; va cauta sa identifice mijloace suplimentare de cooperare cu ONU si organizatiil e regionale interguvernamentale, ONG-uri si alti actori relevanti n punerea n apli care si monitorizarea acestor orientari si va nainta, daca este cazul, propuneri n acest sens catre COREPER sau catre Consiliu; va promova si supraveghea integrarea n continuare a aspectului promovarii si prot ectiei drepturilor copiilor n cadrul politicilor corespunzatoare ale Uniunii Euro pene, al forurilor regionale si multilaterale, va raspndi aceste orientari si va promova punerea lor n aplicare n statele membre, la Comisia UE si la Parlamentul E uropean. __________ Anexa I Strategia de punere n aplicare pentru domeniul prioritar Toate formele de violenta mpotriva copiilor I Introducere Pentru a putea desfasura actiunea specifica n cadrul punerii n aplicare a orientari lor Uniunii Europene pentru promovarea si protectia drepturilor copilului , domeni ul Toate formele de violenta mpotriva copiilor a fost ales drept prim domeniu prior itar al acestor orientari. Prin elementele culturale, de statut social, de educatie, venit si origine etnic

a, violenta mpotriva copiilor reprezinta o violare deosebit de raspndita a dreptur ilor copiilor, compromitnd de asemenea necesitatile de dezvoltare ale copiilor. D iferite forme de violenta continua sa afecteze viata copiilor de toate vrstele di n toate regiunile lumii, inclusiv violenta fizica, mentala, psihologica si sexua la, tortura si alte tratamente crude, inumane sau degradante, abuzurile mpotriva copiilor si exploatarea, luarea de ostateci, violenta domestica, traficul sau vnz area copiilor si a organelor acestora, pedofilia, prostitutia infantila, pornogr afia infantila, turismul sexual infantil, violenta n grup, practicile traditional e daunatoare indiferent de context si pedepsele corporale n scoli. De exemplu, po trivit estimarilor oficiale, n 2002 aproximativ 150 de milioane de fete si 73 de milioane de baieti sub 18 ani au fost fortati sa ntretina relatii sexuale sau au fost supusi altor forme de violenta sexuala. Se crede ca, la nivel mondial, ntre 100 si 140 de milioane de fete si femei au fost supuse unei forme de mutilare/ra nire genitala feminina. n 2004, 126 de milioane de copii au fost supusi unor acti vitati periculoase. Desi consecintele violentei asupra copiilor pot varia n functie de caracterul si severitatea acesteia, urmarile pe termen scurt si lung sunt, de cele mai multe o ri, grave si daunatoare. Vulnerabilitatea copiilor si dependenta acestora de adu lti necesita o atentie speciala si o actiune internationala hotarta pentru a i pro teja de toate formele de violenta. 17 II Obiective Pentru a progresa n sensul promovarii si protectiei copiilor mpotriva tuturor form elor de violenta, Uniunea Europeana va urmari o abordare pe doua cai, bazata pe studiul global al Secretarului General al ONU privind violenta asupra copiilor: I. sublinierea caracterului global al aspectului violentei asupra copiilor, care afecteaza toate zonele lumii, si promovarea sprijinului global pentru recomanda rile din studiul Secretarului General al ONU, acolo unde este cazul, n special n f orurile ONU corespunzatoare; II: sprijinirea actiuni cu specific national pentru a preveni si combate toate f ormele de violenta asupra copiilor, lund n calcul diferitele forme de violenta asu pra copiilor n diferitele tari/regiuni ale lumii. III Partea operationala Pentru a promova obiectivele mentionate mai sus, Uniunea Europeana va actiona n u rmatoarele domenii: (i) Sustinerea studiului Secretarului General al ONU privind violenta asupra cop iilor ca un document de referinta global pentru prevenirea si combaterea tuturor formelor de violenta asupra copiilor Masuri de aplicat: Uniunea Europeana sa sprijine public studiul Secretarului General al ONU si conc luziile acestuia n cadrul forurilor internationale si regionale corespunzatoare a le ONU si sa promoveze monitorizarea si punerea n aplicare a recomandarilor pe ca re le contine; 18 Uniunea Europeana sa sprijine n mod deosebit, n cadrul Adunarii Generale a ONU, cr earea unui mandat pentru un Reprezentant Special al ONU n domeniul violentei asup ra copiilor, ca urmare a recomandarii din studiul Secretarului General al ONU pr ivind violenta asupra copiilor; Uniunea Europeana sa faca trimitere, si n cadrul contactelor bilaterale cu tarile terte, la recomandarile si la continutul studiului Secretarului General al ONU privind violenta asupra copiilor n calitate de document primordial de referinta p entru actiunea Uniunii Europene n domeniul violentei asupra copiilor. (ii) Sustinerea ratificarii si punerii n aplicare eficiente a instrumentelor inte rnationale din domeniul drepturilor omului relevante pentru lupta mpotriva violen tei asupra copiilor, n special Conventia cu privire la Drepturile Copilului si pr otocoalele optionale ale acesteia, Conventia mpotriva torturii si a altor pedepse sau tratamente crude, inumane sau degradante si protocolul optional al acesteia

, Statutul de la Roma al Curtii Penale Internationale, Conventia privind elimina rea tuturor formelor de discriminare mpotriva femeilor si protocolul optional al acesteia, Conventiile 138 si 182 ale OIM, Conventia ONU mpotriva criminalitatii o rganizate transnationale si Protocolul privind prevenirea, reprimarea si pedepsi rea traficului de fiinte umane, n special al femeilor si copiilor, aditional la C onventia Natiunilor Unite mpotriva criminalitatii organizate transnationale. Masuri de aplicat: Uniunea Europeana sa recunoasca necesitatea ca toate statelor care nu au ratific at nca cele doua protocoale optionale ale Conventiei cu privire la Drepturile Cop ilului sa-si intensifice eforturile n sensul finalizarii procesului de ratificare si sa promoveze punerea n aplicare eficienta a acestor protocoale optionale; 19 Uniunea Europeana sa intensifice eforturile de a ncuraja, n cadrul forurilor inter nationale n domeniul drepturilor omului, precum si n cadrul contactelor bilaterale cu tarile terte, atunci cnd este cazul, ratificarea Conventiei cu privire la Dre pturile Copilului, a protocoalelor optionale ale acesteia si a altor instrumente internationale si regionale relevante pentru chestiunea violentei asupra copiil or; Uniunea Europeana sa puna accentul, n mod special, n cadrul forurilor internationa le si regionale, precum si n cadrul contactelor bilaterale cu tarile terte, pe pr omovarea punerii n aplicare eficiente a dispozitiilor Conventiei cu privire la Dr epturile Copilului si ale celor doua protocoale optionale ale acesteia, si a pun erii n aplicare a altor norme si standarde internationale si regionale relevante, si sa promoveze monitorizarea si punerea n aplicare eficienta a angajamentelor p olitice relevante, n special rezultatele si obiectivele celei de-a 27-a Sesiune s peciala a Adunarii Generale dedicata promovarii drepturilor copiilor (UNGASS) si a planului de actiune bazat pe termene obligatorii O lume demna pentru copii din 2002, dispozitiile Declaratiei Mileniului si Obiectivele de Dezvoltare ale Milen iului bazate pe termene obligatorii precum si documentul final al Reuniunii mond iale la nivel nalt din 2005. (iii) Elaborarea de strategii cu specific national pentru prevenirea si combater ea tuturor formelor de violenta asupra copiilor Pentru a completa actiunea sa globala n lupta mpotriva tuturor formelor de violent a asupra copiilor cu masuri specifice pentru fiecare tara, Uniunea Europeana, lun d n considerare formele predominante de violenta n diferitele tari si regiuni ale lumii si abordnd, n acelasi timp, aspectele legate de sex ale violentei asupra cop iilor, va elabora strategii nationale pentru actiuni precise n tarile terte: a) Pentru elaborarea strategiilor si ca o baza pentru acestea, Uniunea Europeana va efectua, ntr-o prima etapa, o evaluare cuprinzatoare a situatiei din diferite le tari n ceea ce priveste violenta asupra copiilor. O astfel de evaluare ar treb ui sa se bazeze, pe ct este posibil, pe materialele existente, n special pe cele d e la UNICEF, de la mecanismele speciale ale ONU, de la sursele guvernamentale si de la actorii relevanti din societatea civila. 20 b) Pe baza unor astfel de evaluari cuprinzatoare, si lund n considerare recomandar ile din studiul Secretarului General al ONU privind violenta asupra copiilor, ac olo unde este cazul, observatiile finale ale Comitetului pentru drepturile copil ului si ale altor organisme ale tratatelor din domeniul drepturilor omului, reco mandarile mecanismelor din domeniul drepturilor omului, precum si informatiile r elevante furnizate de partile interesate, n special de organizatiile din cadrul O NU, precum OHCHR, UNICEF, OMS, OIM si UNFPA, si de organizatiile regionale si al e societatii civile, strategiile nationale pot fi alcatuite din urmatoarele elem ente: ncurajarea ratificarii rapide a Conventiei cu privire la Drepturile Copilului, a protocoalelor optionale ale acesteia si a altor instrumente si standarde interna tionale si regionale n domeniul drepturilor omului pentru a preveni si a aborda t

oate formele violentei asupra copiilor; ncurajarea retragerii rezervelor la Conventia cu privire la Drepturile Copilului si la protocoalele optionale ale acesteia care sunt incompatibile cu obiectivele si scopurile conventiei si protocoalelor optionale ale acesteia sau chiar contr are dreptului international; ncurajarea punerii n aplicare eficiente a Conventiei cu privire la Drepturile Copi lului si a protocoalelor optionale ale acesteia si daca este cazul a altor instr umente si standarde internationale si regionale n domeniul drepturilor omului, pe ntru monitorizarea si punerea n aplicare a angajamentelor politice cu relevanta d eosebita pentru lupta mpotriva violentei asupra copiilor; ncurajarea si sprijinirea reformei legislative n sensul includerii n legislatia nat ionala a interzicerii tuturor formelor de violenta asupra copiilor, precum si n s ensul luptei mpotriva impunitatii; ncurajarea si sprijinirea crearii unor mecanisme si proceduri nationale independe nte de monitorizare, de raportare si reclamare adaptate la nevoile copilului, re feritoare la cazurile de violenta, odata cu elaborarea unor proceduri si servici i de sprijin corespunzatoare, adaptate la nevoile copilului; 21 ncurajarea si sprijinirea implicarii active a copiilor n elaborarea si punerea n ap licare a sistemelor si mecanismelor de punere n aplicare; ncurajarea si sprijinirea crearii de institutii nationale independente pentru a p romova prevenirea si combaterea tuturor formelor de violenta asupra copiilor; ncurajarea si sprijinirea elaborarii de strategii, planuri de actiune si politici nationale n domeniul violentei asupra copiilor, care sa promoveze, inter alia, v alorile non-violente si sensibilizarea si care sa acorde prioritate prevenirii, lund n considerare aspectele legate de sex ale violentei, sprijinite n mod corespun zator prin alocarea resurselor necesare; ncurajarea si sprijinirea dezvoltarii si punerii n aplicare a eforturilor de colec tare, analiza si difuzare a datelor la nivel national, precum si a promovarii in itiativelor de cercetare relevante; ncurajarea si sprijinirea masurilor de ntarire a capacitatilor celor ce lucreaza c u sau pentru copii de a mari protectia copiilor n fata violentei si de a preveni, detecta si raspunde tuturor formelor de violenta asupra copiilor; ncurajarea si sprijinirea dispozitiilor privind serviciile pentru victime, adapta te la nevoile copilului, de recuperare si reintegrare sociala, pentru elaborarea mecanismelor de prevenire si a sistemelor de justitie pentru minori adaptate la nevoile copilului; ncurajarea si sprijinirea crearii mecanismelor de stabilire a raspunderii pentru a nceta impunitatea si a aduce n fata justitiei pe toti faptuitorii de violente as upra copiilor. 22 c) Dupa ce va fi luat o decizie cu privire la lista tarilor pentru care desfasoa ra actiuni specifice, COHOM va lua masurile necesare pentru a elabora evaluarile tarilor respective si a redacta proiectele de strategii nationale, subliniind n special formele relevante de violenta asupra copiilor si facnd propuneri concrete pentru abordarea acestora. Proiectele de strategii nationale vor fi naintate de catre COHOM sefilor de misiu ne ai Uniunii Europene din tarile respective pentru completari, evaluari suplime ntare si aprobari la nivel local. Dupa primirea acestor completari, COHOM va ado

pta strategiile nationale si va demara punerea n aplicare a acestora. d) Pentru a grabi actiunea concreta a Uniunii Europene n domeniul violentei asupr a copiilor n diferite zone ale lumii, va fi elaborat un program pilot n faza initi ala a punerii n aplicare a orientarilor, orientnd actiunea Uniunii Europene spre m aximum zece tari din diferite regiuni si n lumina diferitelor contexte identifica te de studiul ONU privind violenta asupra copiilor. n alegerea tarilor care vor f i incluse n programul pilot, Uniunea Europeana ar putea acorda o atentie speciala tarilor cu care ntretine deja dialoguri sau consultari pe tema drepturilor omulu i, permitnd astfel Uniunii Europene sa includa, n mod rapid si sistematic, problem a violentei asupra copiilor n cadrul acestor dialoguri si consultari pe tema drep turilor omului. 23 (iv) Cooperarea cu alti actori relevanti Pentru a utiliza la maximum experienta existenta, Uniunea Europeana, n principiu, va cauta o cooperare maxima din afara Uniunii n actiunea sa de combatere a viole ntei asupra copiilor, n special: mecanismele corespunzatoare ale ONU, n special procedurile speciale si organismel e tratatelor din domeniul drepturilor omului, n special Comitetul pentru drepturi le copilului; organizatiile Natiunilor Unite, n special OHCHR, UNICEF, OMS, PNUD, OIM, UNFPA; alte organizatii internationale, n special Consiliul Europei; organizatii internationale, guvernamentale si neguvernamentale, implicate pe pla n local n protectia copilului, inclusiv retelele de protectie a copilului. n acest sens, Uniunea Europeana va consolida parteneriatele existente, n special c u ONU, Consiliul Europei1 si OSCE, n special n domeniul cercetarii si al colectari i, analizei si difuzarii sistematice a datelor si n cel al redactarii strategiilo r nationale de raspuns potrivite, si va lua, totodata, n considerare constituirea de noi parteneriate cu alti aliati potentiali, cum ar fi parteneriatele ntre dom eniul public si cel privat, institutiile academice, organizatiile societatii civ ile si institutiile financiare internationale. (v) Monitorizare si raportari COHOM va lua masurile necesare pentru a monitoriza progresul obtinut n cadrul str ategiilor cu specific national. 1 A se vedea memorandumul de ntelegere ntre Consiliul Europei si Uniunea Europeana din 10 mai 2007, n special art. 21, CM (2007) 74 24 n tarile carora li se aplica strategii nationale privind violenta asupra copiilor , sefii de misiune ai Uniunii Europene ar trebui sa includa acest subiect n rapor tarile periodice privind drepturile omului si ar trebui, de asemenea, sa raporte ze ad hoc n privinta evolutiilor relevante, daca este cazul. n afara de rapoarte si alte informatii relevante din surse UE, monitorizarea evol utiei situatiei privind violenta asupra copiilor se va baza si pe alte informati i fiabile, n special de la mecanismele si organizatiile Natiunilor Unite, n mod de osebit organismele tratatelor, n special Comitetul pentru drepturile copilului si UNICEF. n plus, vor fi luate n considerare informatiile relevante furnizate de organizatii le societatii civile si de retelele de protectie a copiilor. Participarea copiil or n cadrul procesului de monitorizare ar trebui sa fie asigurata ori de cte ori e ste posibil. IV Instrumentele UE pentru actiune n afara de includerea problemei violentei asupra copiilor, atunci cnd este cazul, n cadrul dialogului politic si de transformare a acesteia n subiect al demersurilo r, Uniunea Europeana va identifica, n special, posibilitati de utilizare a finant arii comunitare si bilaterale, atunci cnd este cazul, n sprijinul masurilor specif ice de lupta mpotriva violentei asupra copiilor n conformitate cu prezentele orien tari si cu strategia de punere n aplicare a acestora.

V Evaluarea COHOM ca efectua o prima evaluare a strategiei de punere n aplicare la doi ani de la adoptarea prezentelor orientari, punnd accentul pe programul pilot si pe proc esul de elaborare a strategiilor nationale. n aceasta evaluare, COHOM va analiza, de asemenea, daca domeniul prioritar Toate formele de violenta mpotriva copiilor rebuie mentinut pna la urmatoarea evaluare periodica sau schimbat 25 Anexa II Lista nelimitativa a normelor, standardelor si principiilor internationale pe ca re Uniunea Europeana le poate invoca n cadrul contactelor cu tarile terte privind promovarea si protectia drepturilor copilului I. Instrumente ale ONU n domeniul drepturilor omului a. Tratate si protocoale Conventia cu privire la Drepturile Copilului (CDC), 1989, Protocolul optional privind vnzarea copiilor, prostitutia infantila si pornografi a infantila, 2000, Protocolul optional privind implicarea copiilor n conflicte armate, 2000 Pactul international privind drepturile civile si politice, 1966, Protocolul facultativ la Pactul international privind drepturile civile si polit ice, 1966 Cel de-al doilea Protocol facultativ la Pactul international privind drepturile civile si politice, viznd abolirea pedepsei cu moartea, 1989 Pactul international privind drepturile economice, sociale si culturale, 1966 Conventia internationala privind eliminarea tuturor formelor de discriminare ras iala, 1965 Conventia privind eliminarea tuturor formelor de discriminare mpotriva femeilor, 1979, Protocolul facultativ la Conventia privind eliminarea tuturor formelor de discri minare mpotriva femeilor, 1979 26 Conventia internationala privind protectia drepturilor tuturor lucratorilor migr anti si a membrilor familiilor acestora, 1990 Conventia privind statutul refugiatilor, 1951 Protocolul privind statutul refugiatilor, 1966 Conventia privind reducerea numarului de apatrizi, 1961 Conventia mpotriva torturii si a altor pedepse sau tratamente crude, inumane sau degradante, 1984 Protocolul optional la Conventia mpotriva torturii si a altor pedepse sau tratame nte crude, inumane sau degradante, 2002 b. Declaratii Declaratia universala a drepturilor omului, 1948 Declaratia Mileniului a Organizatiei Natiunilor Unite, 2000 Declaratia si planul de actiune O lume demna pentru copii , 2002 Declaratia Conferintei mondiale mpotriva rasismului, discriminarii, xenofobiei si intolerantei asociate (Declaratia de la Durban), 2001 Angajamentele de la Paris pentru protectia copiilor mpotriva recrutarii ilegale s au a utilizarii de catre fortele armate sau grupurile armate (Angajamentele de l a Paris), 2007 27 c. Principii, reguli, orientari si alte instrumente normative Standardul minim de reguli al ONU privind administrarea justitiei juvenile (Regu lile de la Beijing) 1985 Regulile pentru protectia minorilor lipsiti de libertate (Regulile de la Havana) 1990 Principiile ONU privind prevenirea delincventei juvenile (Principiile de la Riya dh) 1990 Principiile fundamentale ale utilizarii justitiei reparatorii n cauzele penale, 2 002 Principiile privind justitia n cauze care implica victime si martori ai infractiu nii dintre copii, 2005

Principiile directoare privind deplasarea interna (Principiile Deng), 1998 Declaratia privind principiile sociale si juridice referitoare la protectia si b unastarea copiilor, cu trimitere speciala la plasamentul familial si adoptia nat ionala si internationala, 1986 Principiile si orientarile privind copiii asociati cu fortele sau grupurile arma te (Principiile de la Paris), 2007. II. Conventii internationale privind munca Conventia 138 privind vrsta minima de ncadrare n munca, 1973 Conventia 182 privind interzicerea celor mai grave forme ale muncii copiilor si actiunea imediata n vederea eliminarii lor, 1999 Conventia 169 privind populatiile indigene si tribale din tarile independente, 1 989 28 III. Instrumente de drept international umanitar Conventiile de la Geneva, n special Conventia IV privind protectia civililor n tim p de razboi, 1949 Protocolul I al Conventiilor de la Geneva privind protectia victimelor conflicte lor armate internationale, 1967 Protocolul II al Conventiilor de la Geneva privind protectia victimelor conflict elor armate non-internationale, 1967 Conventia privind interzicerea utilizarii, stocarii, producerii si transferului de mine anti-personal si distrugerea acestora (Tratatul de la Ottawa), 1967 IV. Instrumente de drept penal international Statutul Curtii Penale Internationale (Statutul de la Roma), 1998 Protocolul privind prevenirea, reprimarea si pedepsirea traficului de persoane, n special al femeilor si copiilor, aditional la Conventia Natiunilor Unite mpotriv a criminalitatii transnationale organizate, 2000 V. Instrumente de drept international privat Conventia de la Haga din 25 octombrie 1980 asupra aspectelor civile ale rapirii internationale de copii, 1980 Conventia de la Haga privind protectia copilului si cooperarea n materia adoptiil or internationale, 1993 29 VI. Instrumente europene n domeniul drepturilor omului Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, 2000 (n special art. 24 referi tor la drepturile copilului) Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundame ntale, 1950 Carta sociala europeana, 1961 Conventia europeana privind exercitarea drepturilor copiilor, 1996; Conventia europeana mpotriva torturii si a altor pedepse sau tratamente crude, in umane sau degradante, 1987 Tratatul privind Uniunea Europeana (articolul 11), 1992 Consensul european privind Dezvoltarea: UE [n special alineatele (5) si (7)] Partea I Partea a II-a CE [n special alineatele (97), (101) si (103)] Instrumente comunitare si alte masuri: - Iulie 2006: Adoptarea Comunicarii Comisiei UE Catre o strategie UE n domeniul dr epturilor copilului ca parte a unui Pact pentru copil mai larg, pe termen lung, al Uniunii Europene, pentru a promova drepturile copiilor n cadrul Uniunii si al act iunii sale externe; - Iunie 2007: Crearea Forumului european privind drepturile copilului ; - Planul de actiune privind drepturile copiilor n cadrul relatiilor externe, ce v a fi elaborat de Comisie: 30 -2007: Comunicarea Comisiei Pentru un consens european privind ajutorul umanitar chemnd la respectarea dreptului international n acordarea asistentei umanitare. VII. Instrumente regionale africane n domeniul drepturilor omului: Carta africana a drepturilor omului si popoarelor, 1981

Protocolul la Carta africana a drepturilor omului si popoarelor privind drepturi le femeilor n Africa, 2000 Carta africana a drepturilor si bunastarii copilului, 1990 VIII. Instrumente regionale interamericane Conventia americana a drepturilor omului, 1969 Protocolul aditional la Conventia americana a drepturilor omului, n domeniul drep turilor economice, sociale si culturale (Protocolul de la San Salvador), 1988 Conventia interamericana privind prevenirea, pedepsirea si eradicarea violentei asupra femeilor, 1994 Conventia interamericana privind traficul international cu minori, 1994 Conventia interamericana privind repatrierea internationala a copiilor, 1989. _________________ http://ec.europa.eu/europeaid/index_en.htm UNICEF Child Rights Information Network Children's Rights Council Human Rights Watch - Children's Rights Committee on the Rights of the Child Children's Rights Alliance United Nations High Commissioner for Human Rights - Child Rights Amnesty International - Children's Rights International Bureau for Children's Rights International Foster Care Organisation Defence for Children International Childwatch International Research Network Global ChildNet CBU Children's Rights Centre World Learning

CONVENTIA CU PRIVIRE LA DREPTURILE COPILULUI* PREAMBUL Statele parti la prezenta Conventie, Avnd n vedere ca, n conformitate cu principiile proclamate de Carta Natiunilor Unite, recunoasterea demnitatii si a drepturilor egale si inalienabil e ale tuturor membrilor familiei umane constituite fundamentul libertatii, dreptatii s i pacii n lume.Avnd n vedere ca n Carta popoarele Natiunilor Unite au proclamat din nou ncrederea lor n drepturile fundamentale ale omului, n demnitatea si valoarea persoanei umane si au hotart sa promoveze progresul social si conditii mai bune d e

trai n contextul unei libertati sporite. Recunoscnd faptul ca Natiunile Unite, n Declaratia Universala a Drepturilor Omului si n pactele internationale privind drepturile omului, au proclamat si au convenit ca fiecare poate sa se prevaleze de drepturile si de libertatile enunta te de acestea, fara nici o deosebire de rasa, culoare, sex, limba, religie, opinie pol itica sau orice alta opinie, nationalitate si origine sociala, situatie materiala, statut la nastere sau alt statut. Amintind faptul ca n Declaratia Universala a Drepturilor Omului Natiunile Unite au proclamat dreptul copiilor la ngrijire si asistenta speciale. Avnd convingerea ca familia, ca unitate de baza a societatii si ca mediu natural destinat cresterii si bunastarii tuturor membrilor sai si, n special, a c opiilor, trebuie sa beneficieze de protectia si de asistenta de care are nevoie pentru asi putea asuma pe deplin responsabilitatile n cadrul societatii. Recunoscnd ca pentru dezvoltarea plenara si armonioasa a personalitatii sale copilul trebuie sa creasca ntr-un mediu familial, ntr-o atmosfera de fericire, dra goste si ntelegere, Tinnd seama de faptul ca un copil trebuie sa fie pe deplin pregatit sa traiasca independent n societate si sa fie educat n spiritul idealurilor proclamate n Carta Natiunilor Unite si, n special, n spiritul pacii, demnitatii, libertatii, tolerant ei, egalitatii si solidaritatii. Avnd n vedere ca necesitatea de a extinde protectia speciala acordata copilului a fost enuntata n Declaratia de la Geneva din 1924 privind drepturile copilului si n Declaratia drepturilor copilului, adoptata de Adunarea Generala la 20 noiembrie 1959, si a fost recunoscuta n Declaratia Universala a Drepturilor Omulu i, n Pactul international privind drepturile civile si politice (n special art. 23 si 24), n Pactul international privind drepturi economice, sociale si culturale (n special art. 10) si n statutele si instrumentele aplicabile ale institutiilor specializate si ale organizatiilor internationale preocupate de bunastarea copilului, Avnd n vedere ca, asa cum s-a aratat n Declaratia drepturilor copilului, data fiind lipsa sa de maturitate fizica si intelectuala, copilul are nevoie de prote ctie si ngrijire speciale, inclusiv de o protectie juridica adecvata, att nainte ct si dupa nasterea sa , * Adoptata de Adunarea generala a Organizatiei Natiunilor Unite la 29 noiembrie 1989. Intrata n vigoare la 2 septembrie 1990. Romnia a ratificat Conventia prin Legea nr. 18/1990, publicata n Monitorul Oficial al Romniei , partea I, nr. 109 din 28 septembrie 1990 si republicata n Monitorul Oficial al Romn iei , partea I, nr. 314 din 13 iunie 2001. Reamintind dispozitiile Declaratiei cu privire la principiile sociale si juridic e aplicabile protectiei si bunastarii copiilor, cu referire speciala la practicile n materie de plasament familial si de adoptie pe plan national si international, precum si Regulile minimale standard ale Natiunilor Unite privind administrarea justitiei n cazul minorilor (Regulile de la Beijing), Declaratia privind protectia femeilor si

copiilor n caz de stare de urgenta si de conflict armat, Recunoscnd ca n toate tarile lumii exista copii care traiesc n conditii extrem de dificile si care au nevoie de o atentie deosebita, Tinnd seama de importanta traditiilor si a valorilor culturale ale fiecarui popor n protejarea si dezvoltarea armonioasa a copilului, Recunoscnd importanta cooperarii internationale destinate mbunatatirii conditiilor de trai ale copiilor din toate tarile si, n special, din tarile n curs de dezvoltare, Convin dupa cum urmeaza: PARTEA I ARTICOLUL 1 n sensul prezentei Conventii, prin copil se ntelege orice fiinta umana sub vrsta de 18 ani, exceptnd cazurile n care legea aplicabila copilului stabileste lim ita majoratului sub aceasta vrsta. ARTICOLUL 2 1. Statele parti se angajeaza sa respecte si sa garanteze drepturile stabilite n prezenta Conventie tuturor copiilor din jurisdictia lor, indiferent de rasa, cul oare, sex, limba, religie, opinie politica sau alta opinie, de nationalitate, apartenenta e tnica sau originea sociala, de situatia materiala, incapacitatea fizica, de statutul la na stere sau de statutul dobndit al copilului ori al parintilor sau al reprezentantilor legali ai acestuia. 2. Statele parti vor lua toate masurile de protejare a copilului mpotriva oricare i forme de discriminare sau de sanctionare pe considerente tinnd de situatia juridi ca, activitatile, opiniile declarate sau convingerile parintilor, ale reprezentantil or sai legali sau ale membrilor familiei sale. ARTICOLUL 3 1. n toate actiunile care privesc copiii, ntreprinse de institutiile de asistenta sociala publice sau private, de instantele judecatoresti, autoritatile administr ative sau de organele legislative, interesele copilului vor prevala. 2. Statele parti se obliga sa asigure copilului protectia si ngrijirea necesare n vederea asigurarii bunastarii sale, tinnd seama de drepturile si obligatiile pari ntilor sai, ale reprezentantilor sai legali sau ale altor persoane carora acesta le-a f ost ncredintat n mod legal, si n acest scop vor lua toate masurile legislative si administrative corespunzatoare. 3. Statele parti vor veghea ca institutiile, serviciile si asezamintele care raspund de protectia si ngrijirea copiilor sa respecte standardele stabilite de autoritatile competente, n special cele referitoare la securitate si sanatate, la numarul si calificarea personalului din aceste institutii, precum si la asigurarea unei supravegheri competente. 2 ARTICOLUL 4 Statele parti se angajeaza sa ia toate masurile legislative, administrative si d e orice alta natura necesare n vederea punerii n aplicare a drepturilor recunoscute n prezenta Conventie. n cazul drepturilor economice, sociale si culturale statele p arti se obliga sa adopte aceste masuri, fara a precupeti resursele de care dispun si, da ca este

cazul, n cadrul cooperarii internationale. ARTICOLUL 5 Statele parti vor respecta responsabilitatile, drepturile si ndatoririle ce revin parintilor naturali ai copilului sau, dupa caz si conform traditiei locale, memb rilor familiei largite sau comunitatii, tutorilor sau altor persoane care au, prin leg e, copii n ngrijire, de a asigura, de o maniera corespunzatoare capacitatilor n continua dezvoltare ale copilului, ndrumarea si orientarea necesare n exercitarea de catre copil a drepturilor recunoscute n prezenta Conventie. ARTICOLUL 6 1. Statele parti recunosc dreptul la viata al fiecarui copil. 2. Statele parti vor face tot ce le sta n putinta pentru a asigura supravegherea si dezvoltarea copilului. ARTICOLUL 7 1. Copilul se nregistreaza imediat dupa nasterea sa si are, prin nastere, dreptul la un nume, dreptul de a dobndi o cetatenie si, n masura posibilului, dreptul de a -si cunoaste parintii si de a fi ngrijit de acestia. 2. Statele parti vor veghea ca aplicarea acestor drepturi sa respecte legislatia lor nationala si obligatiile pe care acestea si le-au asumat n temeiul instrument elor internationale aplicabile n materie, n special n cazul n care nerespectarea acestora ar avea ca efect declararea copilului ca apatrid. ARTICOLUL 8 1. Statele parti se obliga sa respecte dreptul copilului de a-si pastra identita tea, inclusiv cetatenia, numele si relatiile familiale, astfel cum sunt recunoscute d e lege, fara nici o imixtiune ilegala. 2. n cazul n care un copil este lipsit n mod ilegal de toate sau de o parte din elementele constitutive ale identitatii sale, statele parti vor asigura asistent a si protectia corespunzatoare pentru ca identitatea acestuia sa fie restabilita ct ma i repede posibil. ARTICOLUL 9 1. Statele parti vor veghea ca nici un copil sa nu fie separat de parintii sai mpotriva vointei acestora, exceptnd situatia n care autoritatile competente decid, sub rezerva revizuirii judiciare si cu respectarea legilor si a procedurilor apl icabile, ca aceasta separare este n interesul suprem al copilului. O astfel de decizie poate deveni 3 necesara n cazuri particulare cum ar fi, de exemplu, n cazul copiilor maltratati s au neglijati de parinti sau n cazul n care parintii traiesc separat si se impune luar ea unei hotarri cu privire la locul de resedinta a copilului. 2. n toate cazurile prevazute la paragraful 1 din prezentul articol toate partile interesate trebuie sa aiba posibilitatea de a participa la dezbateri si de a-si face cunoscute punctele de vedere. 3. Statele parti vor respecta dreptul copilului care a fost separat de ambii parinti sau de unul dintre ei de a ntretine relatii personale si contacte directe cu cei doi parintii ai sai, n mod regulat, exceptnd cazul n care acest lucru contravine interesului suprem al copilului.

4. Cnd separarea rezulta din masuri luate de catre un stat parte, precum detentia, nchisoarea, exilul, expulzarea sau moartea (inclusiv moartea, indiferen t de cauza, survenita n timpul detentiei) ambilor parinti sau a unuia dintre ei ori a copilului, statul parte va furniza, la cerere, parintilor, copilului sau, dupa c az, unui alt membru al familiei informatiile esentiale despre locul unde se gasesc membrul sa u membrii familiei, exceptnd cazul n care divulgarea acestor informatii ar aduce prejudicii bunastarii copilului. Statele parti vor veghea, de asemenea, ca preze ntarea unei astfel de cereri sa nu antreneze prin ea nsasi consecinte daunatoare pentru persoana sau persoanele interesate. ARTICOLUL 10 1. n conformitate cu obligatia ce revine statelor parti potrivit art. 9 paragrafu l 1, orice cerere depusa de un copil sau de parintii acestuia, n vederea intrarii nt r-un stat parte sau a parasirii acestuia n scopul rentregirii familiei, va fi examinata de statele parti cu bunavointa, umanism si cu operativitate. Statele parti vor vegh ea, de asemenea, ca depunerea unei astfel de cereri sa nu antreneze consecinte nefaste asupra solicitantilor si membrilor familiei acestora. 2. Copilul ai carui parinti si au resedinta n state diferite va avea dreptul de a ntretine, n afara unor situatii exceptionale, relatii personale si contacte direct e, n mod regulat, cu ambii sai parinti. n acest scop si n conformitate cu obligatia car e revine statelor parti n temeiul art. 9 paragraful 1, statele parti vor respecta d reptul copilului si al parintilor sai de a parasi orice tara, inclusiv propria lor tara , si de a reveni n propria lor tara. Dreptul de a parasi orice tara nu poate fi ngradit dect de restrictiile prevazute n mod expres de lege si care sunt necesare pentru protejar ea sigurantei nationale, a ordinii publice, a sanatatii publice sau a bunelor morav uri ori a drepturilor si libertatilor altora si care sunt compatibile cu celelalte dreptur i recunoscute n prezenta Conventie. ARTICOLUL 11 1. Statele parti vor lua masuri pentru a combate actiunile ilegale de transferar e si de mpiedicare a rentoarcerii copiilor n, respectiv din, strainatate. 2. n acest scop statele parti vor promova ncheierea de acorduri bilaterale si multilaterale sau aderarea la acordurile existente. ARTICOLUL 12 1. Statele parti vor garanta copilului capabil de discernamnt dreptul de a-si exprima liber opinia asupra oricarei probleme care i priveste, opiniile copilului 4 urmnd sa fie luate n considerare tinndu-se seama de vrsta sa si de gradul sau de maturitate. 2. n acest scop copilului i se va da, n special, posibilitatea de a fi ascultat n orice procedura judiciara sau administrativa care l priveste, fie direct, fie pri ntr-un reprezentant sau un organism competent, n conformitate cu regulile de procedura d in

legislatia nationala. ARTICOLUL 13 1. Copilul are dreptul la libertatea de exprimare; acest drept cuprinde libertat ea de a cauta, de a primi si de a difuza informatii si idei de orice natura, indife rent de frontiere, sub forma orala, scrisa, tiparita sau artistica ori prin orice alte m ijloace, la alegerea copilului. 2. Exercitarea acestui drept poate face subiectul restrictiilor, dar numai al acelor restrictii expres prevazute de lege si absolut necesare pentru: a) respectarea drepturilor sau a reputatiei altora; sau b) protejarea securitatii nationale, a ordinii publice, a sanatatii publice si a bunelor moravuri. ARTICOLUL 14 1. Statele parti vor respecta dreptul copilului la libertatea de gndire, de constiinta si religie. 2. Statele parti vor respecta drepturile si obligatiile parintilor sau, dupa caz , ale reprezentantilor legali ai copilului de a-l ndruma n exercitarea dreptului susmentionat, de o maniera care sa corespunda capacitatilor n formare ale acestui a. 3. Libertatea de a-si manifesta propriile convingeri religioase sau alte convingeri nu poate fi ngradita dect de restrictiile prevazute n mod expres de lege si care sunt necesare pentru protectia securitatii publice, a ordinii publice, a sa natatii publice si a bunelor moravuri sau a libertatilor si drepturilor fundamentale ale altora. ARTICOLUL 15 1. Statele parti recunosc drepturile copilului la libertatea de asociere si la libertatea de ntrunire pasnica. 2. Exercitarea acestor drepturi nu poate fi ngradita dect de restrictiile prevazute n mod expres de lege si care sunt necesare ntr-o societate democratica, n interesul securitatii nationale, al sigurantei sau ordinii publice ori pentru a proteja sanatatea publica sau bunele moravuri ori pentru a proteja drepturile si liberta tile altora. ARTICOLUL 16 1. Nici un copil nu va fi supus unei imixtiuni arbitrare sau ilegale n viata sa privata, n familia sa, n domiciliul sau ori n corespondenta sa, precum si nici unui fel de atac ilegal la onoarea si reputatia sa. 2. Copilul are dreptul la protectia garantata de lege mpotriva unor astfel de imixtiuni sau atacuri. 5 ARTICOLUL 17 Statele parti vor recunoaste importanta functiei ndeplinite de mijloacele de informare n masa si vor asigura accesul copilului la informatie si materiale prov enind din surse nationale si internationale, n special cele care urmaresc promovarea bunastarii sale sociale, spirituale si morale si a sanatatii sale fizice si mora le. n acest scop statele parti: a) vor ncuraja difuzarea, prin mijloacele de informare n masa, de informatii si materiale de interes social si educativ pentru copil si care sunt n conformitate cu art. 29; b) vor ncuraja cooperarea internationala n procedura, schimbul si difuzarea de astfel de informatii si materiale provenind din surse culturale, nationale si

internationale; c) vor ncuraja producerea si difuzarea de carti pentru copii; d) vor ncuraja mijloacele de informare n masa sa tina seama, n mod deosebit, de nevoile lingvistice ale copiilor autohtoni sau ale celor care apart in unui grup minoritar; e) vor favoriza elaborarea unor principii calauzitoare adecvate, destinate protejarii copilului mpotriva informatiilor si materialelor care dauneaza bunasta rii sale, avnd n vedere prevederile art. 13 si 18. ARTICOLUL 18 1. Statele parti vor depune eforturi pentru asigurarea recunoasterii principiulu i potrivit caruia ambii parinti au responsabilitati comune pentru cresterea si dez voltarea copilului. Parintii sau, dupa caz, reprezentantii sai legali sunt principalii re sponsabili de cresterea si dezvoltarea copilului. Acestia trebuie sa actioneze, n primul rnd, n interesul suprem al copilului. 2. Pentru garantarea si promovarea drepturilor enuntate n prezenta Conventie statele parti vor acorda ajutor corespunzator parintilor si reprezentantilor leg ali ai copilului n exercitarea responsabilitatii care le revine n legatura cu cresterea copilului si vor asigura crearea institutiilor, asezamintelor si serviciilor de n grijire a copiilor. 3. Statele parti vor lua toate masurile corespunzatoare pentru a asigura copiilo r ai caror parinti muncesc dreptul de a beneficia de serviciile si asezamintele de ngrijire a copiilor, pentru care ei ndeplinesc conditiile cerute. ARTICOLUL 19 1. Statele parti vor lua toate masurile legislative, administrative, sociale si educative corespunzatoare, n vederea protejarii copilului mpotriva oricaror forme de violenta, vatamare sau abuz, fizic sau mental, de abandon sau neglijenta, de rel e tratamente sau de exploatare, inclusiv abuz sexual, n timpul ct se afla n ngrijirea parintilor sau a unuia dintre ei, a reprezentantului ori reprezentantilor legali sau a oricarei persoane careia i-a fost ncredintat. 2. Aceste masuri de protectie vor cuprinde, dupa caz, proceduri eficiente pentru stabilirea de programe sociale care sa asigure sprijinul necesar copilulu i si celor carora le-a fost ncredintat, precum si pentru instituirea altor forme de pr evenire si pentru identificarea, denuntarea, actionarea n instanta, anchetarea, tratarea si urmarirea cazurilor de rele tratamente aplicate copilului, descrise mai sus, si, daca este necesar, a procedurilor de implicare judiciara. 6 ARTICOLUL 20 1. Copilul care este, temporar ori permanent, lipsit de mediul sau familial sau care, pentru protejarea intereselor sale, nu poate fi lasat n acest mediu are dre ptul la protectie si asistenta speciale din partea statului. 2. Statele parti, n conformitate cu legislatia lor nationala, vor asigura protect ie

alternativa pentru un astfel de copil. 3. Aceasta protectie poate include, mai ales, plasamentul familial, kafalah din dreptul islamic, adoptia sau, n caz de necesitate, plasarea n institutii corespunzatoare de ngrijire a copiilor. n alegerea uneia dintre aceste solutii est e necesar sa se tina seama n mod corespunzator de necesitatea unei anumite continuitati n educarea copilului, precum si de originea sa etnica, religioasa, c ulturala si lingvistica. ARTICOLUL 21 Statele parti care recunosc si/sau autorizeaza adoptia vor veghea ca interesele supreme ale copilului sa primeze si: a) vor veghea ca adoptia unui copil sa fie autorizata numai de autoritatile competente care verifica, n conformitate cu legea si cu procedurile aplicabile, p recum si pe baza tuturor informatiilor pertinente si credibile, ca adoptia se poate re aliza lund n considerare statutul copilului n raport cu parintii, cu rudele si cu reprezentantii sai legali si, daca este cazul, ca persoanele interesate si-au da t consimtamntul cu privire la adoptie n cunostinta de cauza n urma unei consilieri corespunzatoare; b) recunosc ca adoptia n strainatate poate fi considerata ca un mijloc alternativ de asigurare a ngrijirii necesare copilului, daca acesta, n tara de origine, nu po ate fi ncredintat spre plasament familial sau spre adoptie ori nu poate fi ngrijit n mod corespunzator; c) vor asigura ca, n cazul adoptiei n strainatate, copilul beneficiaza de garantiile si standardele echivalente celor existente n cazul adoptiei nationale; d) vor lua toate masurile corespunzatoare pentru a se asigura ca, n cazul adoptiei n strainatate, plasamentul copilului nu conduce la obtinerea de cstiguri materiale necuvenite pentru persoanele implicate; e) promoveaza obiectivele prezentului articol, ncheind aranjamente sau acorduri bilaterale ori multilaterale, dupa caz, si se straduiesc, n acest cadru, sa asigure ca plasarea copiilor n strainatate sa fie efectuata de autoritatile sau o rganele competente. ARTICOLUL 22 1. Statele parti vor lua masurile necesare pentru ca un copil care cauta sa obtina statutul de refugiat sau care este considerat refugiat n conformitate cu reglementarile si procedurile internationale si nationale aplicabile, fie ca est e singur sau nsotit de mama ori de tata sau de orice alta persoana, sa beneficieze de prot ectia si asistenta umanitara corespunzatoare, pentru a se putea bucura de drepturile recunoscute de prezenta Conventie si de celelalte instrumente internationale pri vind drepturile omului sau ajutorul umanitar la care respectivele state sunt parti. 7 2. n acest scop statele parti vor contribui, dupa cum considera necesar, la toate eforturile ntreprinse de O.N.U. si de alte organizatii guvernamentale sau neguvernamentale competente coopernd cu O.N.U., pentru a proteja si ajuta copiii care se gasesc ntr-o astfel de situatie si pentru a gasi parintii sau alti membri ai familiei oricarui copil refugiat, n vederea obtinerii informatiilor necesare pent ru rentregirea familiei sale. n cazul n care parintii sau alti membri ai familiei nu p ot fi gasiti, copilului i se va acorda aceeasi protectie ca oricarui alt copil care es

te temporar sau total lipsit de mediul sau familial, indiferent de motiv, n conformitate cu principiile enuntate n prezenta Conventie. ARTICOLUL 23 1. Statele parti recunosc ca pentru copiii handicapati fizic si mental trebuie s a se asigure o viata mplinita si decenta, n conditii care sa le garanteze demnitatea , sa le favorizeze autonomia si sa le faciliteze participarea activa la viata comunitati i. 2. Statele parti recunosc dreptul copiilor handicapati de a beneficia de ngrijiri speciale si ncurajeaza si asigura, n masura resurselor disponibile, la cerere, cop iilor handicapati care ndeplinesc conditiile prevazute si celor care i au n ngrijire, un ajutor adaptat situatiei copilului si situatiei parintilor sau a celor carora le este ncredintat. 3. Recunoscnd nevoile speciale ale copiilor handicapati, ajutorul acordat conform paragrafului 2 al prezentului articol va fi gratuit ori de cte ori acest lucru este posibil, tinnd seama de resursele financiare ale parintilor sau ale celor ca re i au n ngrijire, si va fi destinat asigurarii accesului efectiv al copiilor handicapati la educatie, formare profesionala, servicii medicale, recuperare, pregatire n vedere a ocuparii unui loc de munca, activitati recreative, de o maniera care sa asigure deplina integrare sociala si dezvoltare individuala a copiilor, inclusiv dezvoltarea lor culturala si spirituala. 4. n spiritul cooperarii internationale, statele parti vor favoriza schimbul de informatii relevante n domeniul medicinei preventive si al tratamentului medical psihologic si functional al copiilor handicapati, inclusiv prin difuzarea si acc esul la informatii referitoare la metodele de recuperare, educare si formare profesional a, n scopul de a permite statelor parti sa si perfectioneze capacitatile si competente le si sa si extinda experienta n aceste domenii. n aceasta privinta se va tine seama, n mod deosebit, de nevoile tarilor n curs de dezvoltare. ARTICOLUL 24 1. Statele parti recunosc dreptul copilului de a se bucura de cea mai buna stare de sanatate posibila si de a beneficia de serviciile medicale si de recuperare. Ele vor depune eforturi pentru a garanta ca nici un copil nu este lipsit de dreptul de a avea acces la aceste servicii. 2. Statele parti vor depune eforturi pentru a asigura aplicarea efectiva a acest ui drept si, n mod deosebit, vor lua masurile corespunzatoare pentru: a) reducerea mortalitatii infantile si a celei n rndul copiilor; b) asigurarea asistentei medicale si a masurilor de ocrotire a sanatatii pentru toti copiii, cu accent pe dezvoltarea masurilor primare de ocrotire a sanatatii; c) combaterea maladiilor si a malnutritiei, inclusiv n cadrul masurilor primare de ocrotire a sanatatii, recurgnd, printre altele, la tehnologii accesibile si la 8 aprovizionarea cu alimente nutritive si cu apa potabila, lund n considerare perico lele si riscurile de poluare a mediului natural;

d) asigurarea ocrotirii sanatatii mamelor n perioada pre- si postnatala; e) asigurarea ca toate segmentele societatii, n mod deosebit parintii si copiii, sunt informate, au acces la educatie si sunt sprijinite n folosirea cunostintelor de baza despre sanatatea si alimentatia copilului, despre avantajele alaptarii, ale igie nei si salubritatii mediului nconjurator si ale prevenirii accidentelor; f) crearea serviciilor de medicina preventiva, de ndrumare a parintilor si de planificare familiala, si asigurarea educatiei n aceste domenii. 3. Statele parti vor lua toate masurile eficiente corespunzatoare, n vederea abolirii practicilor traditionale daunatoare sanatatii copiilor. 4. Statele parti se angajeaza sa favorizeze si sa ncurajeze cooperarea internationala n vederea asigurarii, n mod progresiv, a deplinei nfaptuiri a dreptu lui recunoscut n prezentul articol. n aceasta privinta se va tine seama, n mod deosebit , de nevoile tarilor n curs de dezvoltare. ARTICOLUL 25 Statele parti recunosc dreptul copilului care a fost plasat de catre autoritatea competenta pentru a primi ngrijiri, la protejarea sau tratarea afectiunilor sale fizice ori mentale, dreptul la verificarea periodica a tratamentului respectiv si a oricaro r alte aspecte legate de plasarea sa. ARTICOLUL 26 1. Statele parti recunosc dreptul oricarui copil de a beneficia de asistenta sociala, inclusiv de asigurari sociale, si vor lua masuri pentru asigurarea exer citarii depline a acestui drept n conformitate cu legislatia lor nationala. 2. La acordarea indemnizatiilor prevazute de lege se va tine seama, cnd este cazul, de resursele si situatia copilului si ale persoanelor responsabile de ntre tinerea sa, precum si de orice alte mprejurari care au legatura cu cererea de acordare a indemnizatiilor, naintata de copil sau n numele sau. ARTICOLUL 27 1. Statele parti recunosc dreptul oricarui copil de a beneficia de un nivel de t rai care sa permita dezvoltarea sa fizica, mentala, spirituala, morala si sociala. 2. Parintilor si oricarei alte persoane care au n grija un copil le revine n primul rnd responsabilitatea de a asigura, n limita posibilitatilor si a mijloacel or lor financiare, conditiile de viata necesare n vederea dezvoltarii copilului. 3. Statele parti vor adopta masurile corespunzatoare, tinnd seama de conditiile nationale si n limita mijloacelor lor, pentru a ajuta parintii si alte persoane c are au n grija un copil sa valorifice acest drept si vor oferi n caz de nevoie asistenta m ateriala si programe de sprijin destinate, n principal, satisfacerii nevoilor de hrana, mbracaminte si locuinta. 4. Statele parti vor lua toate masurile adecvate pentru recuperarea pensiei alimentare pentru copil de la parintii sai sau de la alte persoane care raspund din punct de vedere financiar pentru acesta, att pe teritoriul statului parte, ct si n strain atate. Astfel, n situatia n care persoana care raspunde din punct de vedere financiar pen tru copil nu locuieste n statul n care locuieste copilul, statele parti vor ncuraja ade rarea 9 la acorduri internationale sau ncheierea de asemenea acorduri, precum si adoptare

a oricaror alte ntelegeri corespunzatoare. ARTICOLUL 28 1. Statele parti recunosc dreptul copilului la educatie si, n vederea asigurarii exercitarii acestui drept n mod progresiv si pe baza egalitatii de sanse, n specia l, statele membre vor avea obligatia: a) de a asigura nvatamntul primar obligatoriu si gratuit pentru toti; b) de a ncuraja crearea diferitelor forme de nvatamnt secundar, att general, ct si profesional si de a le pune la dispozitia tuturor copiilor si de a permite accesul tuturor copiilor la acestea, de a lua masuri corespunzatoare, cum ar fi institui rea gratuitatii nvatamntului si acordarea unui ajutor financiar n caz de nevoie; c) de a asigura tuturor accesul la nvatamntul superior, n functie de capacitatea fiecaruia, prin toate mijloacele adecvate; d) de a pune la dispozitie copiilor si de a permite accesul acestora la informarea si orientarea scolara si profesionala; e) de a lua masuri pentru ncurajarea frecventarii cu regularitate a scolii si pentru reducerea ratei abandonului scolar. 2. Statele parti vor lua toate masurile corespunzatoare pentru a asigura aplicarea masurilor de disciplina scolara ntr-un mod compatibil cu demnitatea copilului ca fiinta umana si n conformitate cu prezenta Conventie. 3. Statele parti vor promova si vor ncuraja cooperarea internationala n domeniul educatiei, mai ales n scopul de a contribui la eliminarea ignorantei si a analfabetismului n lume si de a facilita accesul la cunostinte stiintifice si teh nice si la metode de nvatamnt moderne. n aceasta privinta se va tine seama, n special, de nevoile tarilor n curs de dezvoltare. ARTICOLUL 29 1. Statele parti sunt de acord ca educatia copilului trebuie sa urmareasca: a) dezvoltarea plenara a personalitatii, a vocatiilor si a aptitudinilor mentale si fizice ale copilului; b) cultivarea respectului pentru drepturile omului si libertatile fundamentale, precum si pentru principiile consacrate n Carta Natiunilor Unite; c) educarea copilului n spiritul respectului fata de parintii sai, fata de limba sa, de identitatea si valorile sale culturale, fata de valorile nationale ale tarii n care acesta locuieste, ale tarii de origine, precum si fata de civilizatii diferite de a sa; d) pregatirea copilului sa si asume responsabilitatile vietii ntr-o societate libera, ntr-un spirit de ntelegere, de pace, de toleranta, de egalitate ntre sexe s i prietenie ntre toate popoarele si grupurile etnice, nationale si religioase si cu persoanele de origine autohtona; e) educarea copilului n spiritul respectului fata de mediul natural. 2. Nici o dispozitie din prezentul articol sau din art. 28 nu va fi interpretata de o maniera care sa aduca atingere libertatii persoanelor fizice sau juridice de a crea si conduce institutii de nvatamnt, cu conditia ca principiile enuntate n paragraful 1 al prezentului articol sa fie respectate si ca educatia data n aceste institutii sa respecte normele minimale prescrise de stat. 10 ARTICOLUL 30 n statele n care exista minoritati etnice, religioase sau lingvistice ori persoane

de origine autohtona copilul apartinnd unei astfel de minoritati sau avnd origine autohtona nu va fi privat de dreptul la viata culturala proprie, de dreptul de a -si declara apartenenta religioasa si de a-si practica propria religie, precum si dr eptul de a folosi limba proprie n comun cu alti membri ai grupului sau. ARTICOLUL 31 1. Statele parti recunosc copilului dreptul la odihna si la vacanta, dreptul de a practica activitati recreative proprii vrstei sale, de a participa liber la viata culturala si artistica. 2. Statele parti respecta si promoveaza dreptul copilului de a participa pe deplin la viata culturala si artistica si ncurajeaza punerea la dispozitie acestu ia a mijloacelor adecvate de petrecere a timpului liber si de desfasurare a activitat ilor recreative, artistice si culturale, n conditii de egalitate. ARTICOLUL 32 1. Statele parti recunosc dreptul copilului de a fi protejat mpotriva exploatarii economice si de a nu fi constrns la vreo munca ce comporta vreun risc potential s au care este susceptibil sa i compromita educatia ori sa i dauneze sanatatii sau dezvoltarii sale fizice, mentale, spirituale, morale ori sociale. 2. Statele parti vor lua masuri legislative, administrative, sociale si educativ e pentru a asigura aplicarea prezentului articol. n acest scop si tinnd seama de dispozitiile aplicabile ale celorlalte instrumente internationale, statele parti se obliga, n special: a) sa fixeze o vrsta minima sau vrste minime de angajare; b) sa adopte o reglementare cu privire la orele si la conditiile de munca; c) sa prevada pedepse sau alte sanctiuni corespunzatoare, pentru a asigura aplicarea ntocmai a prezentului articol. ARTICOLUL 33 Statele parti vor lua masuri corespunzatoare, inclusiv masuri legislative, administrative, sociale si educationale, pentru a proteja copiii contra folosiri i ilicite de stupefiante si substante psihotrope, asa cum sunt acestea definite de conventiil e internationale n materie si pentru a preveni folosirea copiilor n scopul produceri i si al traficului ilicit de astfel de substante. ARTICOLUL 34 Statele parti se angajeaza sa protejeze copilul contra oricarei forme de exploatare sexuala si de violenta sexuala. n acest scop statele vor lua, n special , toate masurile corespunzatoare pe plan national, bilateral si multilateral, pentru a mp iedica: a) incitarea sau constrngerea copiilor sa se dedea la activitati sexuale ilegale; b) exploatarea copiilor n scopul prostitutiei sau al altor practici sexuale ilegale; 11 c) exploatarea copiilor n scopul productiei de spectacole sau de materiale cu caracter pornografic. ARTICOLUL 35 Statele parti vor lua toate masurile necesare, pe plan national, bilateral si multilateral, pentru a preveni rapirea, vnzarea si traficul de copii n orice scop si sub orice forma.

ARTICOLUL 36 Statele parti vor proteja copilul contra oricarei forme de exploatare daunatoare oricarui aspect al bunastarii sale. ARTICOLUL 37 Statele parti vor veghea ca: a) nici un copil sa nu fie supus la tortura, la pedepse sau la tratamente crude, inumane sau degradante. Pedeapsa capitala sau nchisoarea pe viata fara posibilita tea de a fi eliberat nu va fi pronuntata pentru infractiunile comise de persoane sub vrsta de 18 ani; b) nici un copil sa nu fie privat de libertate n mod ilegal sau arbitrar. Arestarea, detinerea sau ntemnitarea unui copil trebuie sa fie conforma cu legea si nu va fi dect o masura extrema si ct mai scurta posibil; c) orice copil privat de libertate sa fie tratat cu omenie si cu respectul cuven it demnitatii umane si de o maniera care sa tina seama de nevoile persoanelor de vrs ta sa. Astfel, orice copil privat de libertate va fi separat de adulti, cu exceptia cazurilor n care se apreciaza ca fiind n interesul major al copilului sa nu se procedeze astf el, si va avea dreptul de a mentine contactul cu familia sa prin corespondenta si vizite, n afara unor cazuri exceptionale; d) copiii privati de libertate sa aiba dreptul de a avea acces rapid la asistent a juridica sau la orice alta asistenta corespunzatoare, precum si dreptul de a con testa legalitatea privarii lor de libertate, n fata unui tribunal sau a unei alte autor itati competente, independente si impartiale, si dreptul la judecarea n procedura de urgenta a cazului respectiv. ARTICOLUL 38 1. Statele parti se angajeaza sa respecte si sa asigure respectarea regulilor dreptului umanitar international aplicabile n caz de conflict armat si menite sa garanteze protectia copilului. 2. Statele parti vor lua toate masurile posibile pentru a garanta ca persoanele care nu au mplinit vrsta de 15 ani sa nu participe direct la ostilitati. 3. Statele parti se vor abtine de a nrola n fortele lor armate persoane care nu au mplinit vrsta de 15 ani. Atunci cnd ncorporeaza persoane mai mari de 15 ani, dar mai mici de 18 ani, statele parti se vor stradui sa nroleze, cu prioritate, p e cei mai n vrsta. 4. Conform obligatiei care le revine n virtutea dreptului umanitar international de a proteja populatia civila n caz de conflict armat, statele parti vor lua toat e 12 masurile fezabile, astfel nct copiii afectati de conflictul armat sa beneficieze d e protectie si de ngrijire. ARTICOLUL 39 Statele parti vor lua toate masurile corespunzatoare pentru a facilita recuperarea fizica si psihologica si reintegrarea sociala a copiilor, victime al e unei forme de neglijenta, exploatare sau abuz, de tortura sau pedeapsa ori tratamente crude, inumane sau degradante ori victime ale unui conflict armat. Aceasta readaptare s i

aceasta reintegrare se vor desfasura n conditii care favorizeaza sanatatea, respe ctul de sine si demnitatea copilului. ARTICOLUL 40 1. Statele parti recunosc oricarui copil banuit, acuzat sau cu privire la care s -a dovedit ca a comis o ncalcare a legii penale dreptul la un tratament conform cu s imtul demnitatii si al valorii personale, care sa ntareasca respectul sau pentru dreptu rile omului si libertatile fundamentale ale altora si care sa tina seama de vrsta sa, precum si de necesitatea de a facilita reintegrarea sa n societate si asumarea de catre acesta a unui rol constructiv n societate. 2. n acest scop si tinnd seama de dispozitiile n materie ale instrumentelor internationale, statele parti vor veghea, n special: a) ca nici un copil sa nu fie banuit, acuzat sau declarat vinovat de o ncalcare a legii penale datorita unor actiuni sau omisiuni care nu erau interzise de dreptu l national sau international n momentul comiterii lor; b) ca orice copil banuit sau acuzat de o ncalcare a legii penale sa aiba garantate cel putin urmatoarele drepturi: (i) de a fi prezumat nevinovat pna la stabilirea vinovatiei sale conform legii; (ii) de a fi informat n cel mai scurt termen si direct despre acuzatiile care i s e aduc sau, daca este cazul, prin intermediul parintilor sai sau al reprezentantil or legali si de a beneficia de asistenta juridica sau de orice alt fel de asistenta coresp unzatoare, n vederea formularii si sustinerii apararilor sale; (iii) dreptul la examinarea, fara ntrziere, a cauzei sale de catre o autoritate sau o instanta judiciara competenta, independenta si impartiala, printr-o proced ura de audiere echitabila si conforma cu prevederile legii, n prezenta celor care i asigu ra asistenta juridica sau de alta natura, iar daca acest lucru nu este considerat c ontrar interesului major al copilului, tinnd seama mai ales de vrsta ori de situatia aces tuia, n prezenta parintilor sai sau a reprezentantilor sai legali; (iv) de a nu fi constrns sa depuna marturie sau sa marturiseasca ca este vinovat; dreptul de a interoga sau de a cere interogarea martorilor acuzarii, de a obtine aducerea si interogarea martorilor apararii, n conditii de egalitate; (v) daca se dovedeste ca a ncalcat legea penala, dreptul de a recurge la o cale de atac cu privire la decizie si la orice masura luata n consecinta, n fata unei autoritati sau a unei instante judiciare superioare competente, independente si impartiale conform legii; (vi) dreptul de a fi asistat gratuit de un interpret, daca nu ntelege sau nu vorbeste limba utilizata; (vii) dreptul la respectarea deplina a vietii sale private, n toate fazele procedurii. 13 3. Statele parti se vor stradui sa promoveze adoptarea de legi si proceduri, nfiintarea de autoritati si institutii, special concepute pentru copiii banuiti, acuzati sau gasiti vinovati de ncalcarea legii penale si, n special: a) sa stabileasca o vrsta minima sub care copiii sa fie prezumati ca neavnd capacitatea de a ncalca legea penala;

b) sa ia, ori de cte ori este posibil ca recomandabil, masuri de solutionare a cazurilor acestor copii, fara a recurge la procedura judiciara, cu conditia ca d repturile si garantiile legale sa fie respectate pe deplin. 4. Va fi prevazuta o ntreaga gama de dispozitii, precum si cele referitoare la ngrijire, orientare si supraveghere, la ndrumare, la perioadele de proba, la plasamentul familial, la programe de educatie generala si profesionala si la sol utii alternative celor privind ngrijirea ntr-un cadru institutional, pentru a asigura c opiilor un tratament n interesul bunastarii lor si proportional cu situatia lor si cu inf ractiunea savrsita. ARTICOLUL 41 Nici o dispozitie din prezenta Conventie nu aduce atingere prevederilor mai favorabile pentru realizarea acestor drepturi ale copilului care pot figura: a) n legislatia unui stat parte; sau b) n dreptul international n vigoare pentru statul respectiv. PARTEA A II-A ARTICOLUL 42 Statele parti se angajeaza sa faca larg cunoscute att adultilor, ct si copiilor principiile si dispozitiile prezentei Conventii, prin mijloace active si adecvat e. ARTICOLUL 43 1. n vederea examinarii progreselor nregistrate de statele parti n executarea obligatiilor pe care si le-au asumat n virtutea prezentei Conventii, se instituie un comitet al drepturilor copilului, ale carui atributii sunt descrise mai jos. 2. Comitetul se compune din 10* experti de o nalta tinuta morala si care poseda o competenta recunoscuta n domeniul reglementat de prezenta Conventie. Membrii comitetului sunt alesi de statele parti din rndul cetatenilor lor si acti oneaza n nume propriu, tinndu-se seama de necesitatea asigurarii unei repartitii geografi ce echitabile si a reprezentarii principalelor sisteme juridice. 3. Membrii comitetului sunt alesi prin vot secret de pe o lista de persoane desemnate de statele parti. Fiecare stat parte poate desemna un candidat dintre cetatenii sai. 4. Primele alegeri vor avea loc n termen de 6 luni de la data intrarii n vigoare a prezentei Conventii, iar ulterior, la fiecare 2 ani. Cu minimum 4 luni naintea datei fiecarei alegeri Secretarul general al Organizatiei Natiunilor Unite va invita n scris statele parti sa propuna candidatii lor ntr-un termen de doua luni. Secretarul ge neral * Rezolutia nr. 50/155 adoptata de Adunarea Generala a O.N.U. la 21 decembrie 19 95, Conferinta statelor parti la Conventie a aprobat amendamentul la art. 43, paragraful 2, car e consta n nlocuirea cuvntului zece cu optsprezece . Romnia a acceptat amendamentul prin Legea nr. 183/2002 publicata n Monitorul Oficial al Romniei , partea I nr. 273 din 23 aprilie 2002. 14 va ntocmi apoi o lista alfabetica a candidatilor astfel desemnati, indicnd statele parti care i-au desemnat, si o va comunica statelor parti la Conventie. 5. Alegerile vor avea loc la reuniunile statelor parti, convocate de Secretarul general la sediul Organizatiei Natiunilor Unite. La aceste reuniuni, la care cvo rumul se ntruneste cu doua treimi din numarul statelor parti, candidatii alesi n comitet e sunt

cei care obtin cel mai mare numar de voturi si majoritatea absoluta a voturilor reprezentantilor statelor parti prezente si votante. 6. Membrii Comitetului se aleg pentru un mandat de 4 ani. Ei pot fi realesi la o noua prezentare a candidaturii lor. Mandatul a 5 membri desemnati la primele ale geri va nceta dupa 2 ani. Numele celor 5 membri vor fi trase la sorti de catre presedi ntele reuniunii, imediat dupa prima alegere. 7. n caz de deces sau de demisie a unui membru al Comitetului sau daca, pentru orice alt motiv, un membru declara ca nu si mai poate exercita functiile s ale n cadrul Comitetului, statul parte care a prezentat candidatura membrului respecti v numeste un alt expert dintre cetatenii sai pentru a ocupa postul vacant pna la expirarea mandatului respectiv, sub rezerva aprobarii de catre Comitet. 8. Comitetul aproba regulamentul sau de ordine interioara. 9. Comitetul alege biroul sau pentru o perioada de 2 ani. 10. Adunarile Comitetului se tin, n mod normal, la sediul Organizatiei Natiunilor Unite sau n orice alt loc corespunzator stabilit de Comitet. Comitetul se reuneste, de regula, n fiecare an. Durata sesiunilor sale se stabileste si, daca este cazul, se modifica de catre reuniunea statelor parti la prezenta Conventie, sub rezerva aprobarii de catre Adunarea generala. 11. Secretarul general al Organizatiei Natiunilor Unite pune la dispozitie Comitetului personalul si dotarile necesare acestuia pentru a-si ndeplini eficien t functiile ncredintate conform prezentei Conventii. 12. Membrii Comitetului creat n virtutea prezentei Conventii primesc, cu aprobarea Adunarii generale, indemnizatii din resursele Organizatiei Natiunilor Unite, n conditiile si modalitatile fixate de Adunarea generala. ARTICOLUL 44 1. Statele parti se angajeaza sa supuna Comitetului, prin intermediul Secretariatului general al Organizatiei Natiunilor Unite, rapoarte privitoare la masurile pe care le adopta pentru punerea n vigoare a drepturilor recunoscute n prezenta Conventie si la progresele realizate n exercitarea acestor drepturi: a) n termen de 2 ani ncepnd de la data intrarii n vigoare a prezentei Conventii pentru statele parti interesate; b) n continuare, la fiecare 5 ani. 2. Rapoartele ntocmite conform prezentului articol trebuie, daca este cazul, sa arate cauzele sau dificultatile care mpiedica statele parti sa se achite pe depli n de obligatiile prevazute n prezenta Conventie. Ele trebuie, de asemenea, sa cuprinda informatii suficiente pentru a da Comitetului o idee exacta asupra aplicarii Con ventiei n tara respectiva. 3. Statele parti care au prezentat Comitetului un raport initial nu vor repeta n rapoartele pe care le prezinta ulterior conform prezentului articol, paragraful 1 alin. (b), informatiile de baza pe care le-au comunicat anterior. 4. Comitetul poate cere statelor parti toate informatiile complementare referitoare la aplicarea Conventiei. 15 5. Comitetul nainteaza la fiecare 2 ani Adunarii generale, prin intermediul Consiliului Economic si Social, un raport de activitate. 6. Statele parti asigura difuzarea pe scara larga a propriilor rapoarte pe teritoriul lor.

ARTICOLUL 45 Pentru a promova aplicarea efectiva a Conventiei si a ncuraja cooperarea internationala n domeniul vizat de Conventie: a) Institutiile specializate, Fondul Natiunilor Unite pentru Copii si alte organ e ale Natiunilor Unite au dreptul de a fi reprezentate la analizarea modului de ap licare a acelor dispozitii din prezenta Conventie, care tin de mandatul lor. Comitetul po ate invita institutiile specializate, Fondul Natiunilor Unite pentru Copii si orice alte organisme competente pe care le va considera corespunzatoare sa dea avize specializate asupra aplicarii Conventiei n domeniile care tin de mandatele lor respective. Comitetul poate invita institutiile specializate, Fondul Natiunilor Unite pentru Copii si alte organe ale Natiunilor Unite sa i prezinte rapoarte asupra ap licarii Conventiei n sectoarele care tin de domeniul lor de activitate. b) Comitetul transmite, daca considera necesar, institutiilor specializate, Fondului Natiunilor Unite pentru Copii si altor organisme competente orice rapor t al statelor parti, care contine o cerere sau care specifica necesitatea asigurarii de consultanta ori asistenta tehnica, nsotit, daca este cazul, de observatiile si su gestiile Comitetului referitoare la cererea sau specificatia respectiva. c) Comitetul poate recomanda Adunarii generale sa ceara Secretarului general sa dispuna efectuarea, n numele Comitetului, a unor studii asupra problemelor specifice care afecteaza drepturile copilului. d) Comitetul poate face sugestii si recomandari de ordin general, pe baza informatiilor primite n conformitate cu art. 44 si 45. Aceste sugestii si recoman dari de ordin general se vor transmite tuturor statelor parti interesate si se vor su pune atentiei Adunarii generale, nsotite, daca este cazul, de observatiile statelor pa rti. PARTEA A III-A ARTICOLUL 46 Prezenta Conventie este deschisa spre semnare tuturor statelor. ARTICOLUL 47 Prezenta Conventie face subiectul ratificarii. Instrumentele de ratificare vor f i naintate Secretarului general al Organizatiei Natiunilor Unite. ARTICOLUL 48 Prezenta Conventie va ramne deschisa aderarii oricarui stat. Instrumentele de aderare vor fi naintate Secretarului general al Organizatiei Natiunilor Unite. 16 ARTICOLUL 49 1. Prezenta Conventie va intra n vigoare n a treizecea zi de la depunerea la Secretarul general al Organizatiei Natiunilor Unite a celui de-al douazecilea instrument de ratificare sau de aderare. 2. Pentru fiecare stat care va ratifica prezenta Conventie sau care va adera la aceasta dupa depunerea celui de-al douacezilea instrument de ratificare sau de a derare Conventia va intra n vigoare n a treizecea zi de la depunerea de catre statul resp ectiv a instrumentului sau de ratificare sau de aderare. ARTICOLUL 50 1. Orice stat parte poate sa propuna un amendament si sa depuna textul acestuia la Secretarul general al Organizatiei Natiunilor Unite. Secretarul gene

ral va comunica propunerea de amendament statelor parti, cerndu-le sa i faca cunoscut daca sunt n favoarea convocarii unei conferinte a statelor parti, n vederea examin arii propunerii si a supunerii ei la vot. Daca n termen de 4 luni de la aceasta comuni care cel putin o treime din numarul statelor parti se pronunta n favoarea convocarii u nei asemenea conferinte, Secretarul general convoaca conferinta sub auspiciile Organizatiei Natiunilor Unite. Orice amendament adoptat de majoritatea statelor parti prezente si votante la conferinta este supus spre aprobare Adunarii generale. 2. Orice amendament adoptat conform dispozitiilor paragrafului 1 al prezentului articol va intra n vigoare dupa aprobarea sa de catre Adunarea genera la a Organizatiilor Natiunilor Unite si dupa acceptarea sa cu o majoritate de doua tr eimi din numarul statelor parti. 3. La intrarea sa n vigoare amendamentul are forta obligatorie pentru statele parti care l-au acceptat, celelalte state ramnnd legate de dispozitiile din prezen ta Conventie si de toate amendamentele anterioare acceptate de ele. ARTICOLUL 51 1. Secretarul general al Organizatiei Natiunilor Unite va primi si va comunica tuturor statelor textul rezervelor formulate de state la data ratificarii sau ad erarii. 2. Rezervele incompatibile cu obiecte si scopul prezentei Conventii nu sunt admise. 3. Rezervele pot fi retrase n orice moment printr-o notificare n acest sens adresata Secretarului general al Organizatiei Natiunilor Unite, care va informa, n consecinta, toate statele parti la Conventie. Notificarea va produce efecte de l a data la care este primita de Secretarul general. ARTICOLUL 52 Orice stat poate denunta prezenta Conventie printr-o notificare scrisa adresata Secretarului general al Organizatiei Natiunilor Unite. Denuntarea produce efecte la un an de la data la care notificarea a fost primita de Secretarul general. ARTICOLUL 53 Secretarul general al Organizatiei Natiunilor Unite este desemnat ca depozitar al prezentei Conventii. 17 ARTICOLUL 54 Originalul prezentei Conventii, ale carei texte n limbile araba, chineza, engleza, franceza, rusa si spaniola sunt autentice n egala masura, va fi depus la Secretarul general al Organizatiei Natiunilor Unite. Drept care plenipotentiarii subsemnati, mputerniciti n mod corespunzator de guvernele lor respective, au semnat prezenta Conventie. 18 http://www.worldlearning.org/

PROTOCOL FACULTATIV CU PRIVIRE LA IMPLICAREA COPIILOR N CONFLICTE ARMATE LA CONVENTIA PRIVIND DREPTURILE

COPILULUI* Statele parti la prezentul Protocol, ncurajate de sprijinul larg acordat Conventiei privind drepturile copilului, care denota o vointa generala de deschidere pentru promovarea si protectia drept urilor copilului, Reafirmnd ca drepturile copilului reclama o atentie speciala si lasnd un apel pentru mbunatatirea continua a situatiei tuturor copiilor, precum si pentru dezvo ltarea si educarea lor n conditii de pace si securitate, Preocupate de efectele daunatoare si larg raspndite ale conflictelor armate asupra copiilor si de consecintele pe termen lung asupra pacii, securitatii si d ezvoltarii durabile, Condamnnd utilizarea ca tinte a copiilor n conflicte armate si n atacurile directe asupra locurilor protejate de dreptul international, inclusiv asupra cel or n care, n general, prezenta copiilor este semnificativa, cum ar fi scoli si spitale, Lund act de adoptarea Statutului Curtii Penale Internationale de la Roma, n particular de includerea printre crimele de razboi a recrutarii sau nrolarii copi ilor sub 15 ani ori a folosirii lor pentru a se implica activ n conflicte armate internati onale si neinternationale, Considernd n consecinta ca, pentru ntarirea n continuare a implementarii drepturilor recunoscute de Conventia privind drepturile copilului, este nevoie d e cresterea protectiei copiilor mpotriva oricarei implicari n conflicte armate, Lund act ca n art. 1 din Conventia privind drepturile copilului se prevede ca n sensul acestei Conventii copilul este definit ca orice fiinta umana sub 18 ani, cu exceptia cazurilor n care vrsta majoratului este atinsa nainte de 18 ani, conform legislatiei aplicabile copilului, Convinse ca adoptarea unui protocol facultativ la Conventie, care ridica vrsta minima a unei eventuale nrolari n fortele armate si a participarii la ostilitati a copiilor, va contribui n mod efectiv la implementarea principiului conform caruia interesul superior al copilului trebuie sa reprezinte o premisa primordiala n toa te deciziile care l vizeaza, Lund act de faptul ca la cea de-a 26-a Conferinta internationala a Crucii Rosii si a Semilunii Rosii din luna decembrie 1995 s-a recomandat, inter alia, ca part ile ntr-un conflict sa ia toate masurile necesare pentru a mpiedica participarea copii lor sub 18 ani la ostilitati, Salutnd adoptarea n unanimitate n luna iunie 1999 a Conventiei nr. 182 a Organizatiei Internationale a Muncii cu privire la interzicerea celor mai grave forme de exploatare a muncii copilului si la actiunea imediata pentru eliminarea acest ora, care interzice, inter alia, recrutarea fortata sau obligatorie a copiilor pentru folosirea n conflicte armate, Condamnnd cu profunda ngrijorare recrutarea, pregatirea si folosirea, n interiorul si n afara frontierelor nationale, a copiilor la ostilitati de catre g rupari armate distincte de fortele armate ale unui stat si recunoscnd responsabilitatea celor care recruteaza, pregatesc si folosesc copii n acest scop, * Adoptat si deschis spre semnare, ratificare si aderare prin Rezolutia Adunarii

Generale A/RES/54/263 din 25 mai 2000. Romnia a ratificat Protocolul prin Legea nr. 567 din 19 octombrie 2001, publicata n Monitorul Oficial al Romniei , partea I, nr. 692 din 31 octombrie 2001. Reamintind obligatia fiecarei parti la un conflict armat de a se conforma prevederile dreptului international umanitar, Subliniind ca prezentul protocol nu aduce atingere scopurilor si principiilor enuntate de Carta Natiunilor Unite, n special art. 51, si normelor relevante ale dreptului umanitar, Tinnd seama de faptul ca pacea si securitatea, bazate pe respectul deplin al scopurilor si principiilor continute n Carta si pe respectarea instrumentelor rel evante aplicabile n domeniul drepturilor omului, sunt indispensabile pentru protectia to tala a copilului, n special n timpul conflictelor armate si sub ocupatia straina, Recunoscnd nevoile speciale ale acelor copii care, datorita situatiei economice si sociale sau sexului, sunt, n particular, vulnerabili n ceea ce prives te nrolarea sau folosirea lor n ostilitati contrare prezentului protocol, Constiente de necesitatea luarii n considerare a profundelor cauze economice, sociale si politice ale participarii copiilor la conflicte armate, Convinse de necesitatea ntaririi cooperarii internationale n vederea implementarii prezentului protocol, precum si a reabilitarii fizice si psihosoci ale si a reintegrarii a copiilor victime ale conflictelor armate, ncurajnd participarea comunitatii si, n mod special, a copiilor si a copiilor victime la diseminarea informatiilor si a programelor educationale referitoare l a implementarea acestui protocol, Au convenit cele ce urmeaza: ARTICOLUL 1 Statele parti vor lua toate masurile posibile pentru a veghea ca membrii fortelor armate, care nu au mplinit vrsta de 18 ani, sa nu participe direct la ost ilitati. ARTICOLUL 2 Statele parti vor veghea ca persoanele care nu au mplinit vrsta de 18 ani sa nu constituie obiectul nrolarii obligatorii n cadrul fortelor armate. ARTICOLUL 3 1. Statele parti vor ridica vrsta minima de recrutare voluntara n cadrul fortelor armate nationale n raport cu cea fixata la art. 38 paragraful 3 din Conv entia privind drepturile copilului, tinnd seama de principiile enuntate n acest articol si de recunoasterea, n baza Conventiei, a protectiei speciale de care se bucura persoan ele cu vrsta sub 18 ani. 2. Fiecare stat parte va depune, cu ocazia ratificarii prezentului Protocol sau a aderarii la acesta, o declaratie obligatorie care sa indice vrsta minima de la ca re este permisa nrolarea voluntara n fortele armate nationale si sa descrie garantiile prevazute pentru a veghea ca aceasta nrolare sa nu fie fortata sau realizata prin constrngere. 3. Statele parti care permit nrolarea voluntara n fortele armate nationale pna la vrsta de 18 ani trebuie sa puna n aplicare garantii minime care sa asigure ca: a) nrolarea este voluntara; b) nrolarea se efectueaza cu consimtamntul si n cunostinta de cauza a parintilor sau tutorilor legali; 2

c) persoanele sunt pe deplin informate cu privire la ndatoririle care le revin n cadrul serviciului militar; d) persoanele furnizeaza o dovada credibila a vrstei nainte de a fi acceptate n serviciul militar national. 4. Fiecare stat parte poate n orice moment sa si ntareasca declaratia sa prin notificare adresata Secretarului general al O.N.U., care va informa toate statel e parti. Aceasta notificare intra n vigoare la data la care este primita de Secretarul gen eral. 5. Obligatia de a ridica vrsta minima prevazuta n paragraful 1 al prezentului articol nu se aplica scolilor aflate sub administratia sau sub controlul fortelo r armate ale statelor parti, n conformitate cu prevederile art. 28 si 29 din Conventia pri vind drepturile copilului. ARTICOLUL 4 1. Grupurile armate distincte de fortele armate ale unui stat nu trebuie sub nic i o forma sa nroleze sau sa utilizeze pentru ostilitati persoanele sub 18 ani. 2. Statele parti vor lua toate masurile posibile pentru a mpiedica nrolarea si utilizarea acestor persoane, n special masuri de ordin juridic pentru interzicere a si sanctionarea penala a acestor practici. 3. Aplicarea prezentului articol nu va afecta statutul juridic al oricarei parti implicate ntr-un conflict armat. ARTICOLUL 5 Nici o dispozitie a prezentului Protocol nu poate fi interpretata ca mpiedicnd aplicarea prevederilor legislatiei unui stat parte sau a instrumentelor internat ionale si de drept international umanitar mai favorabile realizarii drepturilor copilului. ARTICOLUL 6 1. Fiecare stat parte va lua toate masurile de ordin juridic, administrativ, precum si alte masuri pentru a asigura implementarea si aplicarea efectiva a prevederilor prezentului Protocol, n limitele compentetei sale. 2. Statele parti se angajeaza sa promoveze principiile si prevederile prezentulu i Protocol si sa le faca larg cunoscute, prin mijloace corespunzatoare, deopotriva copiilor si adultilor. 3. Statele parti vor lua toate masurile posibile pentru a veghea ca persoanele aflate sub incidenta jurisdictiei lor, recrutate sau implicate n ostilitati ce co ntravin prevederilor prezentului protocol sunt demobilizate sau eliberate din serviciul militar. Statele parti vor acorda acestor persoane, atunci cnd este nevoie, ntreaga asisten ta necesara pentru refacerea fizica si psihologica si pentru reintegrarea lor socia la. ARTICOLUL 7 1. Statele parti vor colabora pentru implementarea prevederilor prezentului Protocol, n special pentru prevenirea oricarei activitati contrare si pentru reab ilitarea si reintegrarea sociala a persoanelor victime ale actelor contrare prezentului P rotocol, prin cooperare tehnica si asistenta financiara. Asistenta si cooperarea se vor d ezvolta n consultare cu statele parti vizate si cu organizatiile internationale competent e. 3 2. Statele parti vor acorda asistenta mentionata prin intermediul programelor multilaterale, bilaterale sau al altor programe existente ori, printre altele, p

rin intermediul unui fond de contributii voluntare constituit n conformitate cu regul ile Adunarii Generale a Natiunilor Unite. ARTICOLUL 8 1. Fiecare stat parte, n termen de 2 ani dupa intrarea n vigoare a prezentului Protocol, va prezenta un raport Comitetului pentru Drepturile Copilului, continnd informatii cuprinzatoare cu privire la masurile luate n vederea implementarii prevederilor prezentului Protocol, n special masurile luate pentru implementarea prevederilor referitoare la participare si nrolare. 2. Dupa prezentarea rapoartelor cuprinzatoare fiecare stat parte la protocol va include n rapoartele pe care le va prezenta Comitetului pentru Drepturile Copilul ui, conform art. 44 din Conventie, orice alta informatie suplimentara care priveste implementarea prezentului Protocol. Alte state parti la protocol vor nainta un ra port la fiecare 5 ani. 3. Comitetul pentru Drepturile Copilului poate cere statelor parti informatii relevante pentru implementarea prezentului Protocol. ARTICOLUL 9 1. Prezentul Protocol este deschis spre semnare oricarui stat care este parte la Conventie sau semnatar al acesteia. 2. Prezentul Protocol este supus ratificarii si este deschis spre aderare oricar ui stat. Instrumentele de ratificare sau de aderare vor fi pastrate de Secretarul g eneral al Natiunilor Unite. 3. Secretarul general, n calitatea sa de depozitar al Conventiei si Protocolului, va informa toate statele parti la Conventie si statele care au semnat Conventia asupra depunerii fiecarei declaratii, n baza art. 3, si a fiecarui instrument de ratific are si de aderare la prezentul protocol. ARTICOLUL 10 1. Prezentul Protocol va intra n vigoare n 3 luni de la depunerea celui de-al zecelea instrument de ratificare sau aderare. 2. Pentru fiecare stat care ratifica prezentul Protocol sau care adera la el dup a intrarea lui n vigoare Protocolul va intra n vigoare la o luna de la data depuneri i instrumentului de ratificare sau de aderare. ARTICOLUL 11 1. Orice stat parte poate denunta n orice moment prezentul Protocol prin notificare scrisa adresata Secretarului general al Natiunilor Unite, care va inf orma ulterior celelalte state parti la Conventie si toate statele semnatare ale Conve ntiei. Denuntarea va produce efect dupa un an de la data primirii notificarii de catre Secretarul general. n cazul n care la expirarea termenului de un an statul parte denuntator este implicat ntr-un conflict armat, denuntarea nu si va produce efectu l naintea ncheierii conflictului armat. 4 2. O astfel de denuntare nu va avea efectul absolvirii statului parte de obligatiile asumate prin prezentul Protocol n privinta oricarui act survenit naint ea datei la care denuntarea si produce efectul. O asemenea denuntare nu va prejudici a n nici un fel luarea n considerare a oricarei probleme care se afla deja n atentia Comitetului pentru Drepturile Copilului naintea datei de la care denuntarea a dev

enit efectiva. ARTICOLUL 12 1. Orice stat parte poate aduce amendamente pe care le va nainta Secretarului general al Natiunilor Unite. Secretarul general va aduce la cunostinta statelor parti amendamentul propus, solicitndu-le sa indice daca sunt de acord cu organizarea un ei conferinte a statelor parti pentru a dezbate si a supune la vot respectivele pro puneri. n cazul n care, n termen de 4 luni de la data aducerii la cunostinta, cel putin o tr eime din numarul statelor parti este n favoarea convocarii unei asemenea conferinte, Secretarul general va convoca conferinta sub auspiciile Natiunilor Unite. Orice amendament adoptat de o majoritate a statelor parti prezente si cu drept de vot la conferinta va fi naintat pentru aprobare Adunarii Generale a Natiunilor Unite. 2. Un amendament adoptat n conformitate cu paragraful 1 va intra n vigoare la aprobarea lui de catre Adunarea Generala a Natiunilor Unite, prin acceptare d e catre o majoritate de doua treimi din numarul statelor parti. 3. Intrarea n vigoare a unui amendament produce efecte asupra tuturor statelor parti care l-au acceptat, celelalte state fiind tinute de prevederile prezentulu i Protocol si de orice alte amendamente acceptate anterior. ARTICOLUL 13 1. Versiunile prezentului Protocol n limbile araba, chineza, engleza, franceza, rusa si spaniola, fiind egal autentice, vor fi depuse la arhivele Natiunilor Uni te. 2. Secretarul general al Natiunilor Unite va transmite copii autentificate de pe prezentul Protocol tuturor statelor parti la Conventie si tuturor statelor semna tare ale acesteia. 5

31