Sunteți pe pagina 1din 3

Reperele cazului si constituirea grupelor de lucru presupun dicho tomia functionala real/ contemporan-virtual/ n posteritate, n sensul unei abordari

diferentiate (si n functie de tipul de inteligenta al elevilor) astfel: Formarea constiintei istorice n contemporaneitatea cronicarilor, asa cum transpar e din textul predosloviilor cronicaresti, din textul De neamul moldovenilor de M. Costin sau Descrierea Moldovei a lui D. Cantemir Formarea constiintei istorice, de aceasta data n sensul istoriei literare, n post ritate asadar, abordnd elemente ce tin de o depreciere a textului istoriografic, n f avoarea literaturii Repere ale cazului. Directii de investigatie -Abordari ale istoriei. Resorturi (didactic, documentar, retoric ) .Constiinta alte ritatii. Probleme de identitate. Obsesia sincronizarii -Constiinta istorica, ntre intentie si concretizarea intentiei (Gr. Ureche, Miron Costin, Ion neculce, Constantin Cantacuzino) -Cronicile independente, cronicile scrise la comanda , abordare n oglinda .Cronicari n elatia cu domnitorul. Utopii politice cronicaresti -Tehnici literare.. De la portretul lui Gr. Ureche la memorialistica (Costin, Ne culce) si plurilingvismul romanesc (D. Cantemir) Formularea cazului Studiul de caz vizeaza refacerea parcursului cronicaresc, stabilind o relatie de inversa proportionalitate ntre maniera istoriografica propriu-zisa (presupunnd l istoric, cronologic necomprimabil si ireversibil -E. Negrici, Imanenta literatur ii) si o cronologie pur interioara, n raport cu care epoca este reconstituita si reconstituibila subiectiv a) Stimularea- ascultarea lecturii- model; prezentarea portretelor unor domnit ori evocati n textele cronicaresti ; b) Organizarea de etapa - mpartirea clasei n 4 grupe de lucru pentru realizarea jocului de rol - grupa I- grupa istoricilor - grupa a II-a- grupa biografilor - grupa a III-a- grupa filologilor - grupa a IV-a- grupa mentalistilor c) distribuirea sarcinilor de lucru pe grupe si negocierea acestora la nivelul fiecarei grupe. Grupa istoricilor - Secolele XVII-XVIII-prezentarea contextului cultural: -Evidentierea relatiilor Tarilor Romne cu Poarta Otomana -Definirea rolului domnitorului n stat si relatia acestuia cu poporul si boieri i -Delimitarea conceptiilor referitoare la originea latina, unitate de limba si cultura n textele cronicaresti 2.1. utilizarea strategiilor de lectura n vederea ntelegerii adecvate a textelor s tudiate 3.4. utilizarea adecvata a tehnicilor de documentare si cercetare a unei teme 4.2. Compararea si evaluarea unor argumente diferite n vederea formularii unor ju decati proprii 1.3. Folosirea adecvata a strategiilor de comunicare orala n monolog si dialog Grupa mentalistilor - Situarea romnilor n context european asa cum reiese din predosloviile cronicaril or -Situarea romnilor n context mental. Obsesia sincronizarii , a lui Sa fie si la noi Definirea natiei n raport cu alteritatea.Harta geografica-harta mentala. Refe riri la actualitatea / inactualitatea observatiilor lui Cantemir Competente asociate: 3.3. Identificarea unor conexiuni ntre cultura romna si alte culturi 3.4. Utilizarea adecvata a tehnicilor de documentare si cercetare a unei teme

timpu

3.2. Dezvoltarea unei viziuni de ansamblu asupra fenomenului cultural romnesc 2.3 Interpretarea textelor studiate prin prisma propriilor valori si a propriei experiente de lectura Grupa biografilor - Conturarea biografia lui Stefan cel Mare.Remarci privind dimensiunea esentia la n mentalul romnesc n perioada veche. - Biografia lui Dimitrie Cantemir-dimensiunea politica n raport cu dimensiunea culturala. - Biografia lui Constantin Brncoveanu-portret-efigie - Biografia lui Miron Costin- accident biografic Competente asociate: 3.4. Utilizarea adecvata a tehnicilor de documentare si cercetare a unei teme 3.2. Dezvoltarea unei viziuni de ansamblu asupra fenomenului cultural romnesc Grupa filologilor -Diferentierea resorturilor textelor, dinspre cele didactice, umaniste , spre cel l iterar, estetic, retoric -Identificarea elementelor de naratiune, dialog, monolog si a raporturilor dintr e ele n diacronie, evidentierea unor portrete (literare) emblematice n cronicile l ui Ureche, Costin , Neculce dar si n Istoria ieroglifica Competente asociate: 2.1. utilizarea strategiilor de lectura n vederea ntelegerii adecvate a textelor s tudiate 3.4. utilizarea adecvata a tehnicilor de documentare si cercetare a unei teme 4.2. Compararea si evaluarea unor argumente diferite n vederea formularii unor ju decati proprii 1.3. Folosirea adecvata a strategiilor de comunicare orala n monolog si dialog 2.3 Interpretarea textelor studiate prin prisma propriilor valori si a propriei experiente de lectura d)prezentarea bibliografiei: Grupa istoricilor: 1.Boicu, L, Cristean, V, Platon, Gheorghe, Romnia n relatiile internationale, Ias i, Junimea, 1980; 2.Brezeanu, Stelian; Cioroianu, Adrian; Radulescu, Mihai Sorin; Miller, Florin; Retegan, Mihai, Istorie pentru cls.a XII-a; Ed. Rao Educational, Bucuresti, 199 9-2000; 3. Constantiniu, Florin, De la Mihai Viteazul la fanarioti: observatii asupra p oliticii externe romnesti, n Studii si materiale de istorie medie , VIII, 1975 4.Djuvara, Neagu, O scurta istorie a romnilor povestita celor tineri, Bucuresti, Ed. Humanitas, 2001; 5.Gemil, Tohsim, Tarile Romne n contextul politic international, Bucuresti, Ed.Ac ademiei, 1979; 6.Iorga, Nicolae, Istoria bisericii romnesti, vol.1, 2, Bucuresti, Ed.Gramar, 19 95; 7.Istoria poporului romn (compendiu) n Studii si materiale de istorie medie, vol. VIII,1975. Grupa mentalistilor : Letopisetul Tarii Moldovei, Gr. Ureche,Letopisetul Tarii Moldovei ,De neamul mo ldovenilor, Miron Costin,Descrierea Moldovei, Dimitrie Cantemir,Cronicile munten e 1.Boia, Lucian, Istorie si mit n constiinta romneasca, Bucuresti, Editura Humanita s, 1997 2.Boia, Lucian, Romnia, tara de frontiera a Europei, Bucuresti, Editura Humanitas , 2002 3.Cartojan,Nicolae,Istoria literaturii romne vechi,Bucuresti, Ed. Minerva, 1980; 4.Ciobanu,Stefan,Istoria literaturii romne vechi ,Chisinau,Hyperion,1992; 5. Ivascu, George, Istoria literaturii romne, I 6.Manolescu,Nicolae,Istoria critica a literaturii romne,Bucuresti,Ed.Fundatiei Cu lturale Romne,1997;

7.Negrici,Eugen,Naratiunea n cronicile lui Gr. Ureche si Miron Costin , Bucurest i, Ed. Minerva, 1972; 8.Piru,Alexandru,Istoria literaturii romne de la origini pna la 1830,Bucuresti,Ed. Stiintifica si Enciclopedica,1977; Grupa biografilor: Letopisetul Tarii Moldovei, Gr. Ureche,Letopisetul Tarii Moldovei ,De neamul mol dovenilor, Miron Costin, Letopisetul Tarii Moldovei Ion Neculce ,Cronicile munte ne 1.Greceanu;Radu - Viata lui Constantin Vod Brncoveanu dup Cronicari munteni, vol. I I, Bucuresti 1961 2.Piru,Alexandru, Istoria literaturii romne de la origini pna la 1830,Bucuresti,Ed .Stiintifica si Enciclopedica,1977. 3.Dictionarul literaturii romne de la origini pna la 1900, Bucuresti, 1979 Grupa filologilor Letopisetul Tarii Moldovei, Gr. Ureche,Letopisetul Tarii Moldovei ,De neamul mol dovenilor, Miron Costin, Letopisetul Tarii Moldovei Ion Neculce ,Cronicile munte ne (speciala referire la Anonimul brncovenesc si Cronica Balenilor) ; Istoria ier oglifica, D. Cantemir 1.Cartojan,Nicolae,Istoria literaturii romne vechi,Bucuresti, Ed. Minerva, 1980; 2.Ciobanu,Stefan,Istoria literaturii romne vechi ,Chisinau,Editura Hyperion,1992 ; 3.Manolescu,Nicolae,Istoria critica a literaturii romne,Bucuresti,Ed.Fundatiei C ulturale Romne,1997; 5.Negrici,Eugen,Naratiunea n cronicile lui Gr. Ureche si Miron Costin , Bucurest i, Editura Minerva, 1972; Ora a II-a Elementele constitutive ale acestei ore sunt documentarea, red actarea si sintetizarea informatiei la nivelul fiecarui grup. (doua saptamni) Pregatirea prezentarii (o saptamna) Ora a III-a Aceasta ora consta n prezentarea ,cu ajutorul videoproiectorul ui, a rezultatelor cercetarii/ documentarii.Elevii vor prezenta n fata clasei re zultatele cercetarii , fie prin eseuri, fie prin postere cu prezentari sintetice ale unor aspecte relevante pentru tema, fie prin expunerea unor argumente pro/ contra temei, filme documentare etc. Observatie :Evaluarea de etapa se va face prin grila de evaluare, fisa de autoev aluare, fisa de coevaluare, fisa de observare sistematica.(vezi anexa2,3)