P. 1
Parcuri Si Rezervatii Naturale Din Romania

Parcuri Si Rezervatii Naturale Din Romania

5.0

|Views: 3,640|Likes:
Published by dudy1

More info:

Published by: dudy1 on Dec 12, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/21/2013

pdf

text

original

PARCURI SI REZERVATII NATURALE DIN ROMANIA

,,Nu există alt acces spre ştiinţă decît uşa pe care ne-o deschide natura. Nu există alte adevăruri decît cele pe care le găsim în natura''
L. BURBANK

O problema majora a omului modern, aflat in plina desfasurare a revolutiei tehnico-stiintifice, este conservarea mediului in care traieste, a mediului inconjurator. Dintre fiinte, omul a produs cele mai multe schimbari, unele utile, altele daunatoare si ireversibile, care au dus in multe cazuri la degradarea naturii. In afara de zonele polare, aflate sub control international, intregul mediu inconjurator - apa, aer, sol – este supus unei exploatari intensive in folosul omenirii. Natura in toata plenitudinea ei, este intr-o permanenta transformare, in continua evolutie. Reprezentarea istorica a tuturor ecosistemelor o dovedeste cu prisosinta. Ocrotirea ei prin reducerea si eliminarea factorilor poluanti si crearea de rezervatii naturale cat mai intinse va permite refacerea in unele cazuri a echilibrului ecologic alterat sau mentinerea cadrului natural existent. In fata multiplelor procese ireversibile de determinare a mediului si biosferei, omenirea s-a vazut obligata de a lua decizii ferme in favoarea mentinerii curateniei planetei pentru binele generatiilor prezente cat si a celor viitoare. Printre multiplele masuri de contrabalansare ale repercusiunilor negative, rezultate din actiunile umane nechibzuite , se numara: “ Programul international Omul si Biosfera ” initiat in anul 1971 si patronat de UNESCO, precum si incercarile de creare pe baza studiilor ecologice, executate in cadrul acestui program, a unei vaste retele de rezervatii s-a nascut din necesitatea strigenta prin contiua fiintare , sustin direct sau indirect existenta umana.Consecinta gandului pastrarii naturii, in special a biosferei, intr-o stare care sa nu conduca la stingerea vietii, nu are ca imbold o dorinta romantica de intoarcere in trecut, ci acuta necesitate de a nu stopa evolutia favorabila lumii din care facem parte. Din unitatile teritoriale ce-I preocupa pe savantii respectivi din lume mentionam rezervatiile biosferei. Rezervatiile biosferei reflecta o conceptie moderna de conservare a naturii, care nu inlocuieste insa parcurile nationale sau rezervatiile naturale, ci le include, le intregeste cu noi regiuni, unde activitatea umana nu este exclusa. Ele au aparut ca urmare a dezbaterilor stiintifice din cadrul M.A.B. (Omul si Biosfera), la care a aderat si Romania prin omologarea a 3 rezervatii ale biosferei ( Parcul national Retezat, Rezervatia naturala Rosca-Letea, din Delta Dunarii si Rezervatia naturala Pietrosu Rodnei ce include rezervatiile preexistente, Codrul secular Slatioara si Tinovul Poiana Stampei ). Aceste rezevatii, pe zi ce trece tot mai numeroase, sunt zone ecologice tipice, unde se subliniaza si se experimenteaza problemele ocrotirii naturii, modalitatile de evitarea conflictelor dintre aceasta si avantul economic.Ele pot contribui la dezvoltarea satelor, modernizarea agriculturii traditionale, la

Prin structura si functiile lor. In Romania .Aici. arealul este divizat in mai multe puncte. 54000 ha si sunt propuse pentru constituire inca 11 parcuri nationale printre care avem: Delta Dunarii cu 220000 ha. sa intareasca efectiv respectul fata de factorii ecologici. Piatra Craiului cu 20183 ha. definit la New Delphi in 1969 prevede” un areal relativ intins. deci la imbunatatirea vietii locuitorilor. Cozia cu 21400 ha. ca un areal singular. Structura unor parcuri natioanale cuprinde 3 categorii de teritorii : • Parcul propriu-zis protejeaza global flora. Cele mai mari complexe naturale. Ceahlau cu 22704 ha. unde speciile de plante si animale. Pietrosu doamnei cu 63696 ha. dar cu mult mai restranse decat rezervatiile biosferice si parcurile nationale sunt rezervatiile naturale.Tot el asigura activitatea de cercetare stiintifica si contribuie la mentinerea si dezvoltarea economiei locale. Legea protectiei mediului inconjurator. aspectele geomorfologice si habitatele sunt de un interes stiintific. educativ si recreativ deosebit sau care detine un peisaj natural de o mare frumusete. Cheile Bicazului – Lacul Rosu cu 17335 ha. care au justificat stabilirea lui. sectiunea VI. Personalul aferent parcurilor asigura protectia si administrarea mediului natural si patrimoniului cultural. Cheile Nerei – Beusnita cu 45561 ha. dezvoltarea industriei locale si . In prezent. Calimani cu 20120 ha. In continuare. vizitatorilor le este permisa intrarea in conditii speciale pentru scopuri de cercetare. • Rezervatiile integrale pot fi constituite in interiorul parcului national. ce favorizeaza descoperirea frumusetilor parcului. activitatile umane sunt supuse unui regim special si se practica turismul organizat. In aceste zone exista interdictii de circulatie a turistilor. unde unul sau mai multe ecosisteme nu sunt material alterate de exploatarea si ocuparea umana. Muntii Apuseni cu 53880 ha. geomorfologici sau estetici. iar daca apare necesitatea unei protectii speciale. autoritatea cea mai competenta a tarii a luat masuri de prevenire sau eliminare cat mai curand posibila a oricarei exploatari sau locuiri a intregului areal. imbinand protectia cea mai severa cu utilizarea resurselor numai sub aspect turistic. in Romania exista un parc national in muntii Retezat. parcurile nationale sunt cele mai complexe forme de ocrotire a naturii. Aceste areale grupeaza sediile administrative si dotarile turistice. educative.introducerea unor noi surse de hrana. carora li se aplica inca o reglementare stricta de ocrotire. • Zonele periferice ( preparc) sunt constituite in jurul parcului in scopul de a pune la dispozitia tuturor aceleasi obiective naturale. Domogled Valea Cernei cu 63580 ha. art 29 prevede existenta urmatoarelor categorii de rezervatii: • Rezervatii natural – botanice (28) • Rezervatii forestiere (28) . Semenic – Cheile Carasului cu 37035 ha. o alta forma de ocrotire si conservare a naturii salbatice sunt parcurile nationale Conceptul de parc national. realizeaza materialele de propaganda si informare.Tot aici. In cadrul unui parc national. culturale si recreative ”. fauna si mediul natural.

fiind alcatuit din roci cristaline si calcare. ocrotirea naturii nu tine. In cadrul teritoriului tarii noastre. De altfel. se remarca faptul ca in majoritatea cazurilor interventia antropica este limitata. cel mai mare parc natural este situat in Retezat si reprezinta cea mai mare rezervatie stiintifica complexa din Romania. Datorita altitudinii sale mari (Vf Peleaga. pe masura ce activitatea antropica tinde sa transforme tot mai mult mediul natural. . insamantari sau plantari pentru regenerarea arboretelor. cercuri. in mic.2509m). Structura rezervatiilor naturale urmareste. Custura. au un rol stabilizator in dinamica actuala a peisajelor si in acelasi timp. lucrari de rarire. In afara ghetarilor de circ (Bucura. fac din aceasta parte a Carpatilor un monument al naturii de o importanta stiintifica deosebita. Se considera ca aceste rezervatii naturale neatinse de om. iezere si morene). rezervatiile naturale au si elemente ocrotite si ca ele fac apret dintr-un ecosistem specific.9 ha. in acceptiunea moderna . Infatisarea geografica a masivului Retezat.5 m si cele mai intinse din atra nopstra – Lacul Bucura 10. Masivul Retezat are o structura geologica complexa. In privinta regimului de ocrotire a rezervatiilor naturale. dar nu complet exclusa. peisajele de cea mai autentica salbaticie. pe cea a parcurilor nationale. Parcul detine 82 de lacuri si tauri alpine dintre cele mai adanci: Taurul Negru 25. fiind situat in centrul masivului. Astfel. in anumite cazuri. contribuie la mentinerea diversitatii specifice si deci la conservarea rezervelor genetice ale naturii. fiind cuprins intre valea Raului Mare.• Rezervatii geologice (8) • Rezervatii paleontologice (18) • Rezervatii speologice (10) • Rezervatii mixte (36) • Rezervatii faunistice (6) • Rezervatii stiintifice integrale (2) • Rezervatii peisagistice (8) In anul 1982 au fost inregistrate un numar de 310 rezervatii naturale (0. In anumite situatii. pe alocuri. constitutia sa geologica. Datorita unui intreg ansamblu de factori.05% din teritoriul tarii). apoi confluenta Lapusnicului cu Raul Mare. activitatea ghetarilor sa desfasurat amplu. sezonul etc. urmand cursul acestui afluent pana la Lunca Berhinii. Zanoaga Mare si Gemenele peste 5 ha. cat de conservarea unor ecosisteme caracteristice cu un statut cat mai asemanator starii lor naturale. in paduri se efectueaza taieri de igiena si. inclusa pe lista rezervatiilor naturale ale Biosferei de catre UNESCO. bogatia floristica si faunistica si mai ales intinsele marturii ale glaciatiunii cuaternare (caldari. identificandu-se urmele a 18 ghetari. precum si cel mai mare numar de lacuri din tara. s-au mai pastrat resturile celui mai intins ghetar de vale (Lapusnicul). incepand cu punctul Gura Zlatna(784m) pana la Gura Apei(945m). cu unele restrictii in ce priveste durata. Judele). se practica cositul controlat al fanetelor. faunei si peisajului pe cale de disparitie. se admite si pasunatul. speciile si efectivele de animale. pe langa valoarea lor stiintifica si estetica. incat majoritatea rezervatiilor au un caracter complex. neaparat de savarea florei. Acest renumit parc national din tara noastra a fost declarat prin lege in anul 1935 si ocupa o suprafata de peste 20000 ha. de indepartare a unor specii lemnoase invadante sau chiar.

In acest perimetru se intalnesc multe fenomene carstice vai seci. palcuri de nuc comun (Juglans regia) in stare submontana.Retezatul nu este accesibil in timpul ierni decat schiorilor. Viorica. altitudine. Puternica insolatie. Urmand malurile Raului Mare. cum ar fi mesteacanul (Betula pendule). care in regiunea lacurilor (circuitul Bucura) depaseste uneori grosimi de cativa metri.Prezenta lacurilor de munte in cuprinsul Parcului National Retezat este strans legata de existenta fostilor ghetari alpini si a urmelor lasate de acestia. pe versantele insorite. Zapada.Din loc in loc. trebuie sa escaladam masivul de pe drumul de pe Valea Raului Mare. paltinul de camp (Acer platanoides) si unii arbusti ca: paducelul ( Crataegus monogyna). pesterile Dilma cu Brazi. s. legata de legenda viteazului Iovan Iorgovan. iar la poalele versantilor. In acaesta zona intalnim ienuparul pitic (Juniperus siberica). Taul Adanc s. Pentru a admira frumusetiile si bogatiile florei si faunei Retezatului. Masiv inalt si compact. fenomen rar intalnit in tara noastra. Urmele glaciatiei cuaternare sunt destul de evidente si in ce priveste clima Retezatului. alunul (Corylus avellana). Din lacuri se scurg torente puternice. Miezul acestui parc national il formeaza grandiosul circ glaciar al Bucurei.a ). pana la 1200 m altitudine. insemnatele oscilatii de temperatura de la zi la noapte. Zona calcaroasa este cuprinsa intre culmile Albele. alegerea este foarte grea. Ana. urmate de padurile de molid (Picea abies) din care nu lipsesc palcurile de scorus (Sorbus acuparia). intalnim arboretele strabune fag. Acestia formeaza adesea paduri in care se gasesc si alte specii. specifica Retezatului.a. In aceasta zona intalnim gorunul (Quercus petraea) si mojdreanul (Fraxinus Ornus). cu salba de lacuri insirate pe treptele fostei limbi de gheata. desi conditiile generale ale climatului si ale solului sunt mai defavorabile in Retezat decat in restul Carpatilor Meridionali. cu ploi abundente si zapezi ce dainuiesc mai mult de jumatate de an. infundand vaile si netezind peisajul stancos. Scocul Mare. inconjurate de jenepeni. Ciumful Mare (150m) sunt deosebit de pitoresti. in cele 2-3 luni de vara. exemplare sporadice de mesteacan. iar fagul (Fagus sylvatica) si carpenul (Carpinus betulus) pe versantele umbrite. putem admira frumoasele zavoaie compacte de arini ( Alnus glutinosa si Alnus incana). nu se topeste pe varfurile inalte de a II-a jumatate a lunii iunie. salcia pitica .avenul Piule. il acopera o vegetatie exuberanta. Taul Portii. doline. datorita neregularitatii determina microclimate ce se tradeaza in acea flora in mozaic.Intre frumoasele si atragatoarele “ Lacuri insirate” de pe valea superioara a Bucurei: Lia. rachita (Salix racemosa) sau afinul (Vaccinium myrtillus). expozitia variata fata de punctele cardinale. Taul Rasucit. devenind “ paradisul lacurilor alpine” din Carpatii Romanesti. jugastrul (Acer campestre). pana la Padisel. cat clima permite vegetatiei sa se bucure de lumina si caldura soarelui. arinul de munte (Alnus viridis). din desisul de nepatruns al jenpenisului se inalta maiestuos zimbrul (Pinus cembra). Dragsan. Piatra Iorgovanului. paltin de munte (Acer pseudoplatanus). Florica si micutele dar splendidele “ tauri agatate” ( Taul Agatat. ale caror cascade – Balea (80m). In zona subalpina gasim asociatii de jepi (Pinus montana) care in Retezat sunt raspanditi intre 1530 si 2280 m. de la Raul Morii si Clopotiva spre Gura Zlata. De la Gura Zlata spre Gura Apei in sus spre Zlatuia. Astfel.

Mai tarziu infloresc sisineii de munte (Pulsatila alba). ochii soricelului (Saxifraga pedemontana). functioneaza un laborator alpin. toate raspandite in partea inferioara a zonei subalpine. dupa topirea zapezii. vulpea (Canis vulpes). Dintre pasarile rapitoare de zi . Comoara floristica a zonei din Retezatul Mare. care isi duc viata in locuri greu accesibile. nevastuica (Mustela nivalis). firuta de munte (Poa lepisnica si Poa custurae). pisica salbatica (Felix silvestris). de pe teritoriul tarii noastre enumeram si : Rezervatia din Masivul Iezer – Papusa din jud Arges. soimul calator (Falco pelegrinus). marginite de goluri alpine sau de doboraturi de vant. forestiere. mai des intalnite sunt: uliul gainilor (Accipoter gentilis). iarba surzilor (Saxifraga aizoon ). Aici traiesc si numerosi ursi (Ursus arctos). iar la fagete caprioara (Capreolus capreolus). ochii gainii (Primula minima). afinul (Vaccinium mystillus). lupul (Canis lupus). In partea nord-vestica a Parcului National Retezat se afla rezervatia stiintifica. Pe stancile abrupte intalnim unele plante ca : lana caprelor (Cerastium lanatum). coacazul (Bruckentalia spiculifolia). sangele voinicului (Nigritella nigra). Animale ca: rasul (Lunx lynx).galbenelele de munte (Doronicum carpaticum). precum si jderi de copac (Martes martes). In total prin aceste locuri traiesc aproape 1800 de exemplare din care 500 in Parcul National. vinderelul rosu (Falco tinunculus). Din vegetatia luxurianta amintim crinul (Lilium jankae). Animalul caracteristic si cel mai de pret al acestui masiv este insa capra neagra (Rupicapra rupicapra). ghintura galbena (Gentiana punctata). reprezinta prin 27 de specii cu 51 de varietati . sclipeti (Potentilla ternata). veverita (Sciunus vulgaris) si iepurele (Lepus europaeus) . cu o suprafata de aprox 2000 ha. Alaturi de Rezervatia Complexa a Parcului National Retezat. vulturul sur (Gups fulvus). Primavara. Prin molidisuri si pajisti alpine intalnim: mistretul (Sus scrofa). Odata cu sositea verii. bursuca (Barbaraea lepusnica). viezurele (Meles meles). nu sunt prea numeroase in acest masiv. la locul de intalnire al molidului cu pinul pitic (Pinus montana) este Hieracium (vulturica). peisajistice. daria (Pedicularis baumgarteni). reprezentand o statie pilot de cercetari alpine a carei existenta este motivata de valoarea aspectelor geologice. salbatice si prapastioase. hoitarul (Nepheron perenopterus). unde langa lacul Gemenele. labiata (Piule) si frumoasele orchidee:papucul doamnei (Cypripedium calceolos). Din aceasta bogatie a florei. flamanzica ( Draba dorneri). cele mai rare sunt speciile endemice . sorecarul comun (Aquilla chrysaetos). floristice si faunistice din acest masiv.(Salix silesiaca). Nu mai putin interesanta este si fauna Retezatului. unic in tara. endemismul cel mai de pret al Retezatului. merisorul (Vaccinium vitis idaea). ciubotica cucului (Primula elatior). . precum si unii subarbusti ca: smardarul (Rhododendron kotschyi). Gymnadenia conopea si Platanthera bifolia. geografice. vartejul pamantului (Pedicularis verticilata). vulturul brun (Aegypius monachus). Raurile si unele iezere sunt populate de pastrav (Salmo truta fario). pajistile alpine ale Retezatului se acopera de coloritul violet deschis al brandusilor de munte (Crocus hauffelianus) si al dezghetului pitic (Soldanella pusilla). in pajistile alpine infloresc: Cupa (Gentiana kochiana).

paduri. reprezinta una din cele mai interesante rezervatii floristice din Transilvania . cu specii lemnoase rare sau monumentale precum si acelea cu sinuzii ieboase si muscinale cu totul deosebite. Poiana cu narcise de la Dumbrava Vadului din jud Brasov. Rezervatia Cheile Nerei – Beusnitei din jud Caras – Severin. Aici vegeteaza renumita planta relictara prediluviala: sapunarita (Saponaria bellidifolia). Dintre speciile endemice amintim: garofita locala (Dianthus julliwolffii) un hibrid rezultat din barba imparatului (Dianthus spiculifolius) si garofita de camp (Dianthus carthusianorum). arborete naturale. arbori monumentali. relict glaciar decretat monument al naturii. vom mentiona faptul ca in regimul de ocrotire intra padurile cu fauna rara: paduri care protejeaza formatii geologice si speologice ocrotite. Taul lui Dumitru din jud Maramures.d. . malaoaia (Helianthemum rupifragum). balneoclimaterice si turistice. parcuri si gradini dendrologice cu bogate colectii de specii lemnoase exotice. Petraciformis). cunoscuta doar in cateva statiuni din Muntii Frantei si Albaniei.Rezervatia Piatra Craiului Mare din jud Arges si Brasov. complexe paduroase. Valea Mare din jud Caras – Severin. Rezervatiile naturale se remarca prin bogatia si raritatea elementelor floristice si faunistice precum si varietatea si frumusetea peisajului autohton. zestre si mandrie a intregului nostru popor. parcuri sau zone verzi din jurul centrelor urbane. insotita de: tulichina (Daphne cneorum). Rezervatia Scarisoara – Belioara sau Sesul Craiului . ciobotica cucului (Primula columnae). Movila lui Burcel din jud Vaslui. Valea Cernei Domogled din jud Mehedinti . iar exemplele pot continua. industriale. din afara padurii. Prin vaile Posoaga. In aceasta rezervatie intalnim unele specii endemice si raritati floristice. barba ungurului (Dianthus spiculifolius var. Aceasta frumoasa rezervatie floristica reprezinta o mare importanta stiintifica in ceea ce priveste fitoistoria unor elemente endemice si relictare din flora tarii noastre. Gura Vaii – Varciorova din jud Mehedinti. la altitudinea de 1353m se afla rezervatia floristica care ocupa o suprafata de 225. argintica (Dryas octopetala) si strugurii ursului (Arctostaphylos uva-ursi). Izvoarele Somesului Cald – Belis din jud Cluj. jud Cluj. parcuri naturale. Din categoria rezervatiilor naturale distingem pentru inceput : • Rezervatiile natural–botanice Dintre cele mai renumite amintim: Rezervatia Sesul Craiului de la Scarisoara – Belioara jud Alba. Rezervatia Zanoaga din jud Dambovita.p. Poiana cu narcise din muntele Saca.v stiintific. • Rezervatiile forestiere Privind aria rezervatiior forestiere . Ea reprezinta o ramasita a unui intins platou cuprins intre masivele de sisturi cristaline ale muntilor Gilaului. Dintre cele enumerate mai sus. cu flora si fauna interesanta d.70ha. cu dimensiuni exceptionale sau de interes istoric. Ariesului si Iadului intalnim sorbul dacic (Sorbus dacica) si liliacul ardelenesc (Syringa josikaea) un relict tertiar inrudit cu liliacul de Himalaia. Rezervatia Tampa din jud Brasov. Tinovul de la Poiana Stampei din jud Suceava. Pe coama masivului Scarisoara – Belioara. caldarusa scaritei (Aquilegia subscaposa). Rezervatia botanica de la Suatu.

hameiul (Humulus lupulns). stejarul brumariu (Q. verilgariul (R. catina alba (Hippophae rhmnoides) si frajurii ce apar din radacinile plopilor. plopul alb (Populus alba). Cea mai luxurianta vegetatie se gaseste in Hasmacul Mare. In interiorul arboretelor. patachina (Rhamnus frangula). Padurea Bejan. sunt deosebit de reprezentative pentru vegetatia spontana din Romania. fac ca mamiferele sa fie in numar foarte mic. asemanatoare cu cele de pe nisipurile litorale. rar teiul alb (Tilia tomentosa). curpen (Clematis vitalba L) etc.cathartica). dracila( Berberis vulgaris) rar alunul ( Corylus avellana) etc.Speciile care compun padurea sunt stejarul de lunca (Quercus robur). par (Pirus piraster). Penteleu. Rezervatia Letea. sangerul (Cornus sanguinea).Dintre plantele mai deosebiet din apdurea Letea. pe locuri mai inalte. inrudit indeaproape cu frasinul caucazian (Fr. sunt coplesiti de liane. Aceste benzi se numesc local hasmacuri. intunecimea. Piatra Arsa. Arborii. Domogled.pallisae0. lemnul cainesc (Ligustrum vulgare). ambele din Dobrogea. Slatioara. sila distanta de cca. si foarte rar aninul negru (Alnus glutinosa). se afla padurea Letea. martori vii ai unei vegetatii in cea mai mare parte disparuta sau pe cale de disparitie. care aminteste ceva din structura padurilor tropicale. Primavara solul padurii este acoperit de un covor de margaritarele (Convallaria majalis).pedunculiflora). care trimite rizomi pana la 12-16m lungime si din care iau nastere tulpini aeriene. Intre padure si terenul nisipos se duce o lupta continua. ulm (Ulmus foliacea). calinul (viburnum opulus). Ceahlau.Dintre arbusti vegeteaza: paducelul (Crataegus monogyna). Beusnita.coriariae folia) si Ephedra distachya.Aici amintim: Rezervatia Letea din Delta Dunarii. Comarna din apropierea capitalei.arborete sau paduri de la limita superioara sau inferioara a zonei forestiere. apoi cele de la Cazanele Dunarii. Dintre cele mai reprezentative este cea din Delta Dunarii. Hagreni si Valea Fagilor. In paralel. Padurea cucereste necontenit teren prin avangarda ei formata din porumbar (Prunus spinosa). plopul negru (P. grosi pana la 1 m diametru si cu inaltimea pana la 35m. dispuse in randuri. cu latimi intre 10 si 250m. cu dune fluvio-marine. frasinul de lunca (Fraxinus angustifolia). Snagov. cornul (Cornus mas). Padurea Harboanca. Nigra). dunele se acopera treptat cu specii invadatoare. demne de semnalat sunt frasinul de balta (Fraxinus pallisae) descoperit aici pentru prima data ca specie noua pentru flora globului. catina rosie (Tamarix ramosissima). Padurea Seaca-Optasani si Rezervatia de castani de la Tismana. . Dintre acestea merita a fi semnalat rogozul de nisip (Carex ligerica). lipsa apei si abundenta insectelor intepatoare.Ea se intinde pe dune de nisip. Depresiunile dintre dune sunt ocupate de vegetatie lemnoasa. astfel ca padurea apare ca o succesiune de benzi. salba moale (Evonymus europae).Ca niste odgoane se infasoara pe crengi si atarna de arbori tulpinele de viata salbatica (Vitis silvestris). pe un teritoriu mai ridicat. intre care se gasesc spinarile dunelor. frasin de balta (F. ecotipuri deosebit de valoroase in ceea ce priveste dezvoltarea dimensionala si calitatea lemnului si care sunt destinate ca rezervatii de seminte forestiere. care constituie un tip particular de vegetatie.Intre bratele Chilia is Sulina. periploca (Periploca graeca). cu orientare generala paralela cu tarmul marii.10 km de aceasta.Cateva mari rezervatii din aceasta larga varietate . arborete naturale sau rezultate din culturi.

A rezultat o excavatie destul de larga in acre apa s-a acumulat formand un lac. marnoase. cel mai extins din localitate (6100m patrati) dar care are o adancime de numai 7. Vulcanii noroiosi. El este imbracat intr-o mantie de roci argiloase. dar ceea ce se ocroteste in primul rand este peisajul morfologic care s-a individualizat pe versantii blocului de sare scos la zi de eroziune. Ulterior au fost sapate si in alte locuri. Cea mai mare parte din teritoriul pe care se desfasoara orasul Slanic se afla in zona unui masiv de sare de varsta miocena. puternic saraturate care formeaza asa-numita brecie a sarii. La aceasta se adauga formele de precipitare a sarii din saramura rezultata dupa ploi sau din vaporii incarcati cu sare din vecinatatea muntelui.Blocul de sare se desfasoara pe circa 1. Ele frecvent au forma unor conopide de dimensiuni mici. Detunatele.6 km patrati si o grosime de 300-340m. la baza dealurilor de pe dreapta raului cu acelasi nume. Rapa Rosie. pe malurile argiloase. iar in final se ajungea la prabusirea lui. Langa Muntele de Sare se zareste un lac ceav mai mic. spectaculosul este imprimat de relieful carstic alcatuit dintr-o infinitate de lapiezuri tubulare adanci da cativa decimetri. El se afla in orasul Slanic. in apropierea Muntelui de Sare. Cetatile Romane de la Rosia Montana. lacul Baia Baciului si versantii inierbati. padurea Letea este un complex de vegetatie naturala deosebit de interesant pentru oamenii de stiinta si iubitorii naturii. Lacul Porcilor(< 1m ad) de pe fundul caruia se extrage namolul utilizat in statiune pentru tratament. Dizolvarea. Lacul fara fund – Ocna Sibiului. separate de creste si ace. altele apar chiar la suprafata. Totusi. Paclele mari si mici. denumit Lacul Miresei. Versantii care inconjoara acest complex au fost utilizati pentru odihna si recreere. incepand astfel extragerea sarii in doua ocne. Blocurile de calcar de la Sarea lui Buzau (Braila).8 ha si are in componenta Muntele de Sare cu lacul din interior precum si zona din imediata vecinatate in care se includ lacul Porcilor. Cu timpul tavanul ocnelor se subtia. aflate pe amplasamentul lacului Baia Baciului si a Muntelui de Sare. Suportul rezervatiei il reprezinta sarea.62m. Asa s-a intamplat si cu ocna de la Baia Baciului la mijlocul secolului trecut. spalarea in suprafata m alunecarile au actionat asupra malurilor. apreciat de geologi ca avand o suprafata de 1.Pe fundul sau exista namol folosit de localnici in scop terapeutic. Pietrele Doamnei. De-a lungul secolelor punctele unde sarea era curata si aproape de suprafata au fost depistate de localnici si folosite pentru aprovizionarea cu sare a populatiei din regiunea colinara si chiar mai departe. saraturoase se pot identifica o . • Rezervatii geologice: Printre rezervatiile geologice de pe teritoriul tarii nostre amintim: Muntele de sare de la Slanic Prahova. In catalogul rezervatiilor din tara nostra Muntele de sare de la Slanic Prahova este considerat ca unul din cele mai frumoase si interesante areale geologice ocrotite.Pentru bogatia ei floristica si conditiile in care se grupeaza aceasta flora. frecvent in el se produceau crapaturi pe care apa le largea continuu.Astfel . Unele din proeminentele lui se afla la adancimi mici. Primele ocne sunt realizate la finele secolului al XVII-lea pe stanga raului Slanic in regiunea Baia Verde. In aceste conditii multe din elementele peisajului initial al zonei tampon a rezervatiei a disparut. In vecinatatea Muntelui de Sare se afla lacul Baia Baciului.

in tinuturile gorjene. Cetatile Ponorului. de lamelibranchiate si gasteropode. situata in Muntii Apuseni. Ele sunt valoroase depozite de foraminiferi. Pestera Muierii.Pestera aflata in fundul unui aven adanc de 50m. Dealul cu melci de la Soceni si Calcarul si Granitul de la Albesti-Muscel. Calcarele recifale conserva o fauna fosila veche de 16 mil ani. complexul calcarului recifal de la Churchia.v stiintific si turistic. Magura. care imparte pestera in mai multe Sali. toate importante d.p.d. Corbasca. radiolari. Suslanesti-Muscel. foarte fosilier si complexul argilo nisipos superior. Rezervatia paleontologica Bahna se afla intre localitatile Ilovita si Bahna. resturi de brachiopode. Dealul Repedea-Iasi. Muntii Apuseni. luminata din ext de . o impresionanta lume de basm. Printre cele mai renumite mentionam: Complexul carstic Scarisoara. conditionata de natura fundului unui bazin inchis. Malusteni.”Sala Mare:. la 4 km de soseaua nationala. acestea fac referire la pesteri. Izvorul Tausoarelor. Tecuri. Vadul Crisului. etc. complexul argilo nisipos sau tuf vulcanic.Acest complex carstic e reprezentat de Pestera si Ghetarul de la Scarisoara. pesti. ea adaposteste un bloc urias de gheata de circa 50000m cubi si 18-20m grosime. Interesul privind calcarul de la Churchia. tufarisuri de catina. situate la adancimi diferite. Pestera Pojarul Politei. de mare valoare stiintifica. Agighiol. care intra in alcatuirea acestui bazin. reprezinta exemple admirabile de sedimentare. Interesanta rezervatie speologica. Depozitele tertiare. Din categoria rezervatiilor paleontologice amintim: Punctul fosilier de la BahnaVarciorova. • Rezervatii paleontologice: Aceste marturii ale trecutului indepartat reprezinta ramasite fosilifere ale florei si ale faunei dintr-o anumita perioada a istoriei naturale a Pamantului. Doar jumatate din pestera este zona turistica. etc. cu peretii aproape verticali. Closani. brahipode. Comarnic. Complexul carstic Scarisoara ocupa o suprafata de circa 200 ha. • Rezervatii speologice: In ceea ce priveste rezervatiile speologice. mehedintene si hunedorene. briozoare. Cioaca cu Brebenei. echinoderme.Este unul din cele mai vechi si interesante puncte fosiliere din tara. Sedimentele tertiare de la Bahna. Seimenii Mari. Topolnita. Lungimea totala a pesterii atinge 700m. fenomene carstice datorate curgerii milenare a apelor subterane. carora li se adauga. in mia mica masura. fiind bogat ornamentata cu coloane de stalactite si stalagmite. din jud Alba. Aceste forme fosile ne permit sa reconstituim istoria dezvoltarii diferitelor grupe de plante si animale care au trait pe teritoriul tariii nostre. pelinul (Artemisia salina). Vantului. moluste.Cele mai frumoase fenomene carstice din Romania le intalnim in Muntii Banatului. Gura Plaiului. Cernavoda. Pesterile reprezinta adevarate vestigii geologice. steluta (Aster tripholium). precum si o foarte bogata microfauna de flagelate si foraminifere. vechi de 3000 de ani. La fel de solicitat vizitata este si Salina Vechi . se grupeaza in 4 complexe bine individualizate prin caracterele lor litologice si paleontologice: complexul carbunos la baza. consta in bogatia mare in resturi fosile de corali.flora specifica halofila reprezentata prin: sararica (Salicornia herbaceea).

In ultima sala. Rezervatia Calimani si Rezervatia 12 Apostoli . media.Bucovina: Pietrele Doamnei-Rarau. “Biserica”.soare. Rezervatia din Muntii Cozia.Vara. rezervatia naturala Ciucas(Rezervatia Tigaile Mari-vf Ciucas. Pietrele Doamnei la 1647 m. Punctul cel mai înalt al Rarăului este situat la o înălţime de 1651 m. rezervatia Pestera Pustnicului. Rezervatia Cheile de la Cetateni. prezentand o inversiune termica. pe timp de iarnă depăşind un metru. iar spre est se întind pajiştile de pe Todirescu din preajma codrului secular Slătioara. Panorama care ni se înfăţişează privirilor într-o zi frumoasă. are o forma circulara si se contiunua cu 2 Sali mai mici. cînd acest teritoriu a fost acoperit de apele calde ale oceanului. Bucegi (rez principala). dantela calcaroasă a acestor pietre se prezintă ca o piesă unica în Carpaţi. Rezervatia din Muntii Siriu.Din punct de vedere peisagistic. spre vest se remarcă conul vulcanic al Giumalăului. Mentionam ca diferenta totala de nivel dintre intrarea avenului si punctul de nivel dintre intrarae avenului si punctul cel mai coborat al pesterii este de 105m. Masivul Rarău adăposteşte în partea sa. O cronică locală informează despre ninsori şi pe timp de vară. Precipitaţiile ating un maximum în luna mai şi un minimum în luna noiembrie. Rezervatia Palcul de jneapan de pe muntele Bratocea). nordică una din cele mai interesante forme geologice din lanţul Carpaţilor Răsăriteni. în 17 aprilie 1977. amoniţi.Muntenia: Rezervatia Snagov.. atrăgînd an de an numeroşi vizitatori.anuală fiind de 926 mm. ce determina etajarea florei in aven. Întreaga zonă reprezintă calcare cu încrustaţii de corali.Situata cu 20 de metri mai jos de Sala Mare. Ninsorile sînt abundente. spre nord apare muntele Tomnatec de la Cîmpulung Moldovenesc şi un şir de obcine paralele ce se pierd în depărtări. alge marine etc. în zilele de 21—22 iunie 1910. iar cabana turistică la 1538 m. recifele au fost ridicate la suprafaţă. elemente care formau mari recife acum 140 de milioane de ani. In continuare vom vorbi despre Rezervatia Pietrele Doamnei-Rarau. pe . fragmentîndu-se. se desluşeşte Pietrosul Bistriţei. Datorită mişcărilor tectonice. Pestera Zanoaga). rezervatia Culmea Zaganului-Gropsoarele. partea inferioara a avenului este ocupaat de aerul rece. In cuprinsul rezervaţiei.Limita dintre masele de aer rece si cald este jalonata de o centura galbena de Doronicum columnae. Rezervatia din Muntii IezerPapusa. dînd naştere peisajului sălbatic atît de caracteristic. rezervatia Suvitele Benii. cunoscută sub denumirea de Pietrele Doamnei.3°C. însorită. este impunătoare: spre sud. Temperatura medie anuală este de 2. numeroase stalactite. rezervatia stiintifica are 2 sectoare. cu rîul ce-i ocoleşte la poale. producîndu-se mari pagube sectorului silvic prin rupturile produse de molid. în perioada cretacică. stalagmite si coloane de gheata lucitoare si transparente scanteiaza feeric in lumina artificiala. cantitatea căzută a atins 82 cm. • Rezervatii mixte: Rezervatii mixte intalnim pe teritoriul tarii in mare parte in : . iar aici accesul este permis doar cercetatorilor. media lunii august. variind între —7°C (media lunii ianuarie) şi 12°C. bazinul Ialomitei(rezervatia Pestera Babele. datorita ghetarului. cu timpul marea s-a retras.

Padurile Caiafele si Moroiu din jud Ialomita. jder ş. tot atît de cunoscută şi sub denumirea de floarea de colţ a cărei culegere este interzisă. Barateaz. Din numeroasele balti care acopereau aceasta regiune a Satchienezului. Rosca-BuhaiovaHrecisca. se află Peştera liliecilor. vînturilor. ploilor etc. păsări răpitoare şi cîntătoare. Printr-o bună colaborare între organele ce răspund de rezervaţie (silvicultura. numai una si-a mai pastrat totusi pana in prezent ceva din caracterul salbatic de alta data. circumscripţia munţilor Bistriţei. O impresionanata rezervatie faunistica este cea din judetul Timis si anume Mlastinile de la Satchinez. ce strabate in zona sesului localitatile Vinga. Pe tancuri şi abrupturi calcaroase. Comisia monumentelor naturii de pe lîngă Academia Română Consiliul judeţean de ocrotire a naturii şi Oficiul naţional de turism) se va reuşi păstrarea pentru un timp cît mai îndelungat a acestor frumuseţi naturale. Lacul Faragau din jud Mures. ştiindu-se că stîncilie sînt supuse degradării datorită şi variaţiilor mari de temperatură dintre iarnă şi vară. alături de jneapăn . Sf Gheorghe-Palade. Insula Mica a Brailei din jud Braila. de hrană şi de linişte. găsim tufe de bîrcoace şi relictul arginţica frumoase flori albe. cu diseminări de scoruş. Dintre acestea amintim: Valea Valsanului din jud Arges. La acestea nu mai trebuie să adăugăm degradările provocate de om. descărcărilor electrice. I-la Sahalin. sălcii. plop tremurător. Aceasta vale este in intregime mlastinoasa. a. Floristic. iepure. Mlastinile de la Satchinez din jud Timis. la hotarul comunei Satchinez si Barateaz. pentru care ea a fost si declarata rezervatie stintifica. care se uneste cu Bega Veche. Specia forestieră predominantă o formează molidul. iar pe stîncării. vînturi frecvente şi puternice) favorizează dezvoltarea unei bogate vegetaţii cu caracter subalpin. Condiţiile de mediu statornicite (temperaturi scăzute. Manastur. creşte gingaşa albumiţă. zona se încadrează în regiunea euro-siberiană. numită de localnici „Borta îngrădită" din cauza îngrădirii avenului prin care peştera poate fi accesibilă. cerb carpatin. popularizate dar si protejate. cocoşi de munte. subprovincia Carpaţilor orientali. Perisor. a îngheţurilor. Complexul de mlastini de la Satchinez se afla situat in Campia Banatului la circa 25 km de Timisoara. cu numeroase specii saxicole. subregiunea carpatică. Fauna de vertebrate este în strînsă dependenţă de învelişul vegetal. prin locuri însorite. Ornitofauna este la fel de bine reprezentată prin corbii ce apar solitari. precipitaţii abundente. din jud Tulcea avem Insula Popina. iar in apropierea comunei Satchinez se . provincia Carpaţilor dacici. varsandu-se apoi in Beregsau. fiind declarată monument al naturii. insolaţii puternice. mesteacăn ş. Uzlina-Marchelu-Plopu-Murighiol-Tatanir. furtunilor. veveriţă. Cordenei-Ciungii Balasanii din jud Maramures. Biled si Becicherecu Mic. mistreţ. vulpe. • Rezervatiile faunistice: Rezervatiile faunistice ocrotesc speciile rare de animale sau zone cu specii endemice sau relictare care trebuiesc cunoscute. umiditate atmosferică ridicată. ierunci. Peniteasca-Gura Portitei-Bisericuta.povîrnişul dinspre sud. în pădure găsim frecvent urme de urs. Boianu din jud Olt. rîs. de la mezohigrofile pînă la xe-rofiîe şi heliofile. a. lup. Aceasta portiune de mlastina este alimentata de numeroase izvoare abundente care se aduna intr-o vale larga.

sorecarul .a. sangerul (Cornus sanguinea). Tphaetum angustifolio-latifoliae. Jurinea mollis. Dintre speciile ocrotite de lege.a • Rezervatii peisajistice : Rezervatia peisajistica cuprinde asociatii vegetale sau forme de relief de mare valoare estetica. sfarcul galben (Ardeola ralloides). Aici au gasit refugiul. sfarcul de noapte (Nycticorax nycticoraz). planta rara la noi. miruta (Anchusa barrelieri). cununita(Spiraea ulmifolia). ulmul (Ulmus montana). patachina (Rhamnus frangula). saxifraga (Saxifraga cuneifolia). Pe versantul sudic. Salvinio-Spirodeletum. egreta mica (Egretta garzetta). Beckmannia erucaeformis s.Tampa mai adaposteste si o bogata fauna reprezentata de numeroase specii de pasari: corbul (Corbus corax). frasinelul (Dictamus albus) s. Flora si vegetatia sunt deasemenea interesante reprezentand numeroase specii si fitogenoze acvatice si palustre ca : Limnetum minoris. Codrii de argint din jud Neamt. care poposesc aici. lemn cainesc(Ligustrum vulgare) etc. Printre tufisuri vegeteaza nemtisorul de stanca (Delphinus fissum) si stanjenelul (Iris caespitosa).extinde in mlastini largi.a. CeratophyltumHydrocharietetum. la altitudinea de 800-950m. peisajistica. Glycerietum aquaticae s. Asio otus. Scirpo-Phragmitetum.Caracterul montan al Tampei il atesta si unele plante ca: omagul (Aconitum anthora).a. Myosurus minimus. In unele locuri apar fitocenoze de pajisti mezofile sau mezo-higrofile ca unele elemente halofile : Statice gmelini. iacintul salbatic (Hyacinthella leucophaea). Vizitand acest frumos complex de lacuri de la Satchinez.a. Pe varfurile stancoase si colturoase ale Tampei cresc palcuri de coada iepurelui (Sesleria rigida). avem posibilitatea sa admiram coloniile de pasari acvatice. Allium saxatile. laricele(Larix decidua var. Lemno-Utricularietum. Polonica) s. Dintre cele enumerate vom descrie Rezervatia Tampa. unde intalnim si numerosi subarbusti ca: socul (Sambucus racemosa). Padurea Bogdatii si Poiana cu narcise din Varghis. salba moale (Evonymus europaea). Juncus gerardi. iarba sarpelui rosie (Echium rubrum). molidul (Picea abies). urechelnita(Sempervivum soboliferum). ovascior (Arenastrum decorum). Pedicularis campestris. amintim doua specii care cresc pe culmile calcaroase ale Tampei: laleaua pestrita (Fritillaria montana). si papucul doamnei(Cypripedium calceolus). S. prin a caror conservare se urmareste integritatea frumusetilor naturale. Capillata). impreuna cu Corvus frugilegus. s. Dealul Cetatii Deva. Trapetum natantis.Tampa este situata in zona montana inferioara. crucea voinicului (Hepatica transsilvanica) de origine tertiara si obsiga (Bromus barcensis). De aici au fost descrise pt prima data 2 endemisme romanesti. Viola joii. cornul (Cornus mas). In aceasta rezervatie speciile arboricole sunt reprezentate de unele specii de rasinoase ca: pinul (Pinus sylvestris). originara din stepele rasaritene. Numai de pe Tampa e cunoscuta la noi in tara specia :Coronilla coronata. Pe teritoriul Romaniei intalnim 8 rezervatii dintre care enumeram: Postavarul si Tampa din jud Brasov. Falco tinnunculus. cu stufarii dese si balti intinse ce dau aspectul unei mici delte. alunul (Corylus avellana). uscat si puternic insorit sunt adapostite ochiuri de stepa unde vegeteaza colilia (Stipa pulcherrima. acoperita cu padure din acre 188.2 ha constituie rezervatia peisajistica stiintifica a Academiei Romane. unele specii rare sau aflate pe cale de disparitie din avifauna tarii noastre :sfarcul rosu (Ardea purpurea). Fagetul Clujului.

referate. Ocrotirea naturii este esentialmente domeniul biogeografiei.educativ.dacica Hormuzachi si cele 17 specii si varietati rare pentru Romania asa cum sunt: Ichneumon variegatorins. Dintre raritatile faunistice amintim cele 2 specii de lepidoptere: Colias erate. Deşi satisfacerea nevoilor oamenilor a reprezentat unul dintre argumentele constituirii parcurilor naţionale. Romania are 2 rezervatii stiintifice si anume: Pestera Clasani si Perimetrul experimental Sabed. Tampa constituie o componenta de baza a cadrului natural specific Brasovului care prin valoarea sa stiintifica a fost incadrata in randul rezervatiilor naturale din tara noastra. • Rezervatii stiintifice integrale: O rezervatie stiintifica ocroteste suprafete naturale de teren si acvatice destinate cercetarilor stiintifice de specialitate si conservarii fondului genetic autohton. Parcurile naţionale prin însuşi actul lor de naştere. Argynis pandora.a. avr. BIBLIOGRAFIE: • • • • • • • Ecologia si protectia mediului : Dumitru Roscovan.referate.wikipedia. Mihai Georgescu Parcuri si rezervatii naturale de pe glob: Mariana Ionescu. au fost organizate în scopul de a conserva natura în beneficiul şi pentru agrementul publicului. Hoplitophnys brischkei.incdt.comun (Buteo buteo). Cristinel Zanoaga Rezervatii si monumente ale naturii din Romania: Gheorghe Mohan. s. Dintre mamifere amintim: veverita (Sciurus vulgaris) si ursul (Ursus arctos).org www. Variegata.ro www.ro www. Pimpla padellae sp. Simona Condurateanu www. acestea s-au înscris semnificativ în categoria destinaţiilor turistice relativ mai recent. In vegetatia stepica nu lipsesc nici reptilele: vipera (Vipera berus) si gusterul (Lacerta viridis).ro .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->