PARCURI SI REZERVATII NATURALE DIN ROMANIA

,,Nu există alt acces spre ştiinţă decît uşa pe care ne-o deschide natura. Nu există alte adevăruri decît cele pe care le găsim în natura''
L. BURBANK

O problema majora a omului modern, aflat in plina desfasurare a revolutiei tehnico-stiintifice, este conservarea mediului in care traieste, a mediului inconjurator. Dintre fiinte, omul a produs cele mai multe schimbari, unele utile, altele daunatoare si ireversibile, care au dus in multe cazuri la degradarea naturii. In afara de zonele polare, aflate sub control international, intregul mediu inconjurator - apa, aer, sol – este supus unei exploatari intensive in folosul omenirii. Natura in toata plenitudinea ei, este intr-o permanenta transformare, in continua evolutie. Reprezentarea istorica a tuturor ecosistemelor o dovedeste cu prisosinta. Ocrotirea ei prin reducerea si eliminarea factorilor poluanti si crearea de rezervatii naturale cat mai intinse va permite refacerea in unele cazuri a echilibrului ecologic alterat sau mentinerea cadrului natural existent. In fata multiplelor procese ireversibile de determinare a mediului si biosferei, omenirea s-a vazut obligata de a lua decizii ferme in favoarea mentinerii curateniei planetei pentru binele generatiilor prezente cat si a celor viitoare. Printre multiplele masuri de contrabalansare ale repercusiunilor negative, rezultate din actiunile umane nechibzuite , se numara: “ Programul international Omul si Biosfera ” initiat in anul 1971 si patronat de UNESCO, precum si incercarile de creare pe baza studiilor ecologice, executate in cadrul acestui program, a unei vaste retele de rezervatii s-a nascut din necesitatea strigenta prin contiua fiintare , sustin direct sau indirect existenta umana.Consecinta gandului pastrarii naturii, in special a biosferei, intr-o stare care sa nu conduca la stingerea vietii, nu are ca imbold o dorinta romantica de intoarcere in trecut, ci acuta necesitate de a nu stopa evolutia favorabila lumii din care facem parte. Din unitatile teritoriale ce-I preocupa pe savantii respectivi din lume mentionam rezervatiile biosferei. Rezervatiile biosferei reflecta o conceptie moderna de conservare a naturii, care nu inlocuieste insa parcurile nationale sau rezervatiile naturale, ci le include, le intregeste cu noi regiuni, unde activitatea umana nu este exclusa. Ele au aparut ca urmare a dezbaterilor stiintifice din cadrul M.A.B. (Omul si Biosfera), la care a aderat si Romania prin omologarea a 3 rezervatii ale biosferei ( Parcul national Retezat, Rezervatia naturala Rosca-Letea, din Delta Dunarii si Rezervatia naturala Pietrosu Rodnei ce include rezervatiile preexistente, Codrul secular Slatioara si Tinovul Poiana Stampei ). Aceste rezevatii, pe zi ce trece tot mai numeroase, sunt zone ecologice tipice, unde se subliniaza si se experimenteaza problemele ocrotirii naturii, modalitatile de evitarea conflictelor dintre aceasta si avantul economic.Ele pot contribui la dezvoltarea satelor, modernizarea agriculturii traditionale, la

arealul este divizat in mai multe puncte. in Romania exista un parc national in muntii Retezat. deci la imbunatatirea vietii locuitorilor. definit la New Delphi in 1969 prevede” un areal relativ intins. geomorfologici sau estetici. imbinand protectia cea mai severa cu utilizarea resurselor numai sub aspect turistic. unde unul sau mai multe ecosisteme nu sunt material alterate de exploatarea si ocuparea umana. unde speciile de plante si animale. Domogled Valea Cernei cu 63580 ha. autoritatea cea mai competenta a tarii a luat masuri de prevenire sau eliminare cat mai curand posibila a oricarei exploatari sau locuiri a intregului areal. • Zonele periferice ( preparc) sunt constituite in jurul parcului in scopul de a pune la dispozitia tuturor aceleasi obiective naturale. Ceahlau cu 22704 ha. In aceste zone exista interdictii de circulatie a turistilor. activitatile umane sunt supuse unui regim special si se practica turismul organizat. ce favorizeaza descoperirea frumusetilor parcului. Piatra Craiului cu 20183 ha. In Romania . Cele mai mari complexe naturale. Legea protectiei mediului inconjurator. Prin structura si functiile lor. Cheile Bicazului – Lacul Rosu cu 17335 ha. realizeaza materialele de propaganda si informare. Aceste areale grupeaza sediile administrative si dotarile turistice. fauna si mediul natural. care au justificat stabilirea lui. In continuare. Personalul aferent parcurilor asigura protectia si administrarea mediului natural si patrimoniului cultural. carora li se aplica inca o reglementare stricta de ocrotire. In cadrul unui parc national. o alta forma de ocrotire si conservare a naturii salbatice sunt parcurile nationale Conceptul de parc national.Tot aici. sectiunea VI.Aici. dar cu mult mai restranse decat rezervatiile biosferice si parcurile nationale sunt rezervatiile naturale. aspectele geomorfologice si habitatele sunt de un interes stiintific. Calimani cu 20120 ha. Structura unor parcuri natioanale cuprinde 3 categorii de teritorii : • Parcul propriu-zis protejeaza global flora. sa intareasca efectiv respectul fata de factorii ecologici. iar daca apare necesitatea unei protectii speciale. vizitatorilor le este permisa intrarea in conditii speciale pentru scopuri de cercetare.Tot el asigura activitatea de cercetare stiintifica si contribuie la mentinerea si dezvoltarea economiei locale. educativ si recreativ deosebit sau care detine un peisaj natural de o mare frumusete. educative. 54000 ha si sunt propuse pentru constituire inca 11 parcuri nationale printre care avem: Delta Dunarii cu 220000 ha. Semenic – Cheile Carasului cu 37035 ha. Pietrosu doamnei cu 63696 ha. parcurile nationale sunt cele mai complexe forme de ocrotire a naturii. • Rezervatiile integrale pot fi constituite in interiorul parcului national. In prezent. Muntii Apuseni cu 53880 ha. Cheile Nerei – Beusnita cu 45561 ha. dezvoltarea industriei locale si . art 29 prevede existenta urmatoarelor categorii de rezervatii: • Rezervatii natural – botanice (28) • Rezervatii forestiere (28) . ca un areal singular.introducerea unor noi surse de hrana. Cozia cu 21400 ha. culturale si recreative ”.

De altfel. precum si cel mai mare numar de lacuri din tara. in acceptiunea moderna . in paduri se efectueaza taieri de igiena si.9 ha. iezere si morene). pe masura ce activitatea antropica tinde sa transforme tot mai mult mediul natural. in mic. rezervatiile naturale au si elemente ocrotite si ca ele fac apret dintr-un ecosistem specific. Infatisarea geografica a masivului Retezat. Parcul detine 82 de lacuri si tauri alpine dintre cele mai adanci: Taurul Negru 25. Se considera ca aceste rezervatii naturale neatinse de om. .• Rezervatii geologice (8) • Rezervatii paleontologice (18) • Rezervatii speologice (10) • Rezervatii mixte (36) • Rezervatii faunistice (6) • Rezervatii stiintifice integrale (2) • Rezervatii peisagistice (8) In anul 1982 au fost inregistrate un numar de 310 rezervatii naturale (0. fiind situat in centrul masivului. urmand cursul acestui afluent pana la Lunca Berhinii. peisajele de cea mai autentica salbaticie. Astfel.05% din teritoriul tarii). fiind cuprins intre valea Raului Mare. ocrotirea naturii nu tine. cat de conservarea unor ecosisteme caracteristice cu un statut cat mai asemanator starii lor naturale. fac din aceasta parte a Carpatilor un monument al naturii de o importanta stiintifica deosebita. lucrari de rarire. fiind alcatuit din roci cristaline si calcare. incat majoritatea rezervatiilor au un caracter complex. se admite si pasunatul. pe langa valoarea lor stiintifica si estetica. activitatea ghetarilor sa desfasurat amplu. Judele). In cadrul teritoriului tarii noastre. incepand cu punctul Gura Zlatna(784m) pana la Gura Apei(945m). apoi confluenta Lapusnicului cu Raul Mare. se remarca faptul ca in majoritatea cazurilor interventia antropica este limitata. Custura. cel mai mare parc natural este situat in Retezat si reprezinta cea mai mare rezervatie stiintifica complexa din Romania. faunei si peisajului pe cale de disparitie. se practica cositul controlat al fanetelor. Datorita unui intreg ansamblu de factori. In afara ghetarilor de circ (Bucura.5 m si cele mai intinse din atra nopstra – Lacul Bucura 10. s-au mai pastrat resturile celui mai intins ghetar de vale (Lapusnicul). inclusa pe lista rezervatiilor naturale ale Biosferei de catre UNESCO. neaparat de savarea florei. dar nu complet exclusa. in anumite cazuri. Masivul Retezat are o structura geologica complexa. insamantari sau plantari pentru regenerarea arboretelor. sezonul etc. pe alocuri. bogatia floristica si faunistica si mai ales intinsele marturii ale glaciatiunii cuaternare (caldari. Datorita altitudinii sale mari (Vf Peleaga. constitutia sa geologica. cercuri. In anumite situatii. contribuie la mentinerea diversitatii specifice si deci la conservarea rezervelor genetice ale naturii. pe cea a parcurilor nationale. Acest renumit parc national din tara noastra a fost declarat prin lege in anul 1935 si ocupa o suprafata de peste 20000 ha. cu unele restrictii in ce priveste durata. Zanoaga Mare si Gemenele peste 5 ha. Structura rezervatiilor naturale urmareste. de indepartare a unor specii lemnoase invadante sau chiar. speciile si efectivele de animale. au un rol stabilizator in dinamica actuala a peisajelor si in acelasi timp. In privinta regimului de ocrotire a rezervatiilor naturale.2509m). identificandu-se urmele a 18 ghetari.

salcia pitica . cum ar fi mesteacanul (Betula pendule).Din loc in loc. paltinul de camp (Acer platanoides) si unii arbusti ca: paducelul ( Crataegus monogyna). iar la poalele versantilor. altitudine. Florica si micutele dar splendidele “ tauri agatate” ( Taul Agatat. Viorica. cu ploi abundente si zapezi ce dainuiesc mai mult de jumatate de an. fenomen rar intalnit in tara noastra. desi conditiile generale ale climatului si ale solului sunt mai defavorabile in Retezat decat in restul Carpatilor Meridionali. Pentru a admira frumusetiile si bogatiile florei si faunei Retezatului. iar fagul (Fagus sylvatica) si carpenul (Carpinus betulus) pe versantele umbrite. din desisul de nepatruns al jenpenisului se inalta maiestuos zimbrul (Pinus cembra). pana la 1200 m altitudine. pe versantele insorite. Miezul acestui parc national il formeaza grandiosul circ glaciar al Bucurei. il acopera o vegetatie exuberanta. doline. In zona subalpina gasim asociatii de jepi (Pinus montana) care in Retezat sunt raspanditi intre 1530 si 2280 m. ale caror cascade – Balea (80m). intalnim arboretele strabune fag. Taul Adanc s. legata de legenda viteazului Iovan Iorgovan. In acaesta zona intalnim ienuparul pitic (Juniperus siberica). in cele 2-3 luni de vara. infundand vaile si netezind peisajul stancos. paltin de munte (Acer pseudoplatanus). Urmele glaciatiei cuaternare sunt destul de evidente si in ce priveste clima Retezatului. Ciumful Mare (150m) sunt deosebit de pitoresti. devenind “ paradisul lacurilor alpine” din Carpatii Romanesti. Ana. Taul Rasucit. De la Gura Zlata spre Gura Apei in sus spre Zlatuia. Scocul Mare. exemplare sporadice de mesteacan. Puternica insolatie. care in regiunea lacurilor (circuitul Bucura) depaseste uneori grosimi de cativa metri. Acestia formeaza adesea paduri in care se gasesc si alte specii. trebuie sa escaladam masivul de pe drumul de pe Valea Raului Mare.Retezatul nu este accesibil in timpul ierni decat schiorilor.a ). cat clima permite vegetatiei sa se bucure de lumina si caldura soarelui. alegerea este foarte grea. palcuri de nuc comun (Juglans regia) in stare submontana. pana la Padisel. Astfel. s. nu se topeste pe varfurile inalte de a II-a jumatate a lunii iunie. Din lacuri se scurg torente puternice. Piatra Iorgovanului. jugastrul (Acer campestre). rachita (Salix racemosa) sau afinul (Vaccinium myrtillus). cu salba de lacuri insirate pe treptele fostei limbi de gheata.avenul Piule. In acest perimetru se intalnesc multe fenomene carstice vai seci. specifica Retezatului. In aceasta zona intalnim gorunul (Quercus petraea) si mojdreanul (Fraxinus Ornus). datorita neregularitatii determina microclimate ce se tradeaza in acea flora in mozaic. Dragsan. Zona calcaroasa este cuprinsa intre culmile Albele. de la Raul Morii si Clopotiva spre Gura Zlata. putem admira frumoasele zavoaie compacte de arini ( Alnus glutinosa si Alnus incana). Zapada. inconjurate de jenepeni.Prezenta lacurilor de munte in cuprinsul Parcului National Retezat este strans legata de existenta fostilor ghetari alpini si a urmelor lasate de acestia. urmate de padurile de molid (Picea abies) din care nu lipsesc palcurile de scorus (Sorbus acuparia). Taul Portii. Urmand malurile Raului Mare. alunul (Corylus avellana). insemnatele oscilatii de temperatura de la zi la noapte.a. arinul de munte (Alnus viridis). pesterile Dilma cu Brazi. expozitia variata fata de punctele cardinale.Intre frumoasele si atragatoarele “ Lacuri insirate” de pe valea superioara a Bucurei: Lia. Masiv inalt si compact.

Prin molidisuri si pajisti alpine intalnim: mistretul (Sus scrofa). sorecarul comun (Aquilla chrysaetos). lupul (Canis lupus). unic in tara. geografice. cele mai rare sunt speciile endemice . endemismul cel mai de pret al Retezatului. nu sunt prea numeroase in acest masiv. nevastuica (Mustela nivalis). cu o suprafata de aprox 2000 ha. mai des intalnite sunt: uliul gainilor (Accipoter gentilis). coacazul (Bruckentalia spiculifolia). Dintre pasarile rapitoare de zi . firuta de munte (Poa lepisnica si Poa custurae). viezurele (Meles meles).(Salix silesiaca). Din vegetatia luxurianta amintim crinul (Lilium jankae). vulturul brun (Aegypius monachus). ciubotica cucului (Primula elatior). In total prin aceste locuri traiesc aproape 1800 de exemplare din care 500 in Parcul National. unde langa lacul Gemenele. bursuca (Barbaraea lepusnica). veverita (Sciunus vulgaris) si iepurele (Lepus europaeus) . merisorul (Vaccinium vitis idaea).galbenelele de munte (Doronicum carpaticum). vulturul sur (Gups fulvus). vartejul pamantului (Pedicularis verticilata). flamanzica ( Draba dorneri). peisajistice. precum si jderi de copac (Martes martes). Gymnadenia conopea si Platanthera bifolia. daria (Pedicularis baumgarteni). Aici traiesc si numerosi ursi (Ursus arctos). pisica salbatica (Felix silvestris). reprezentand o statie pilot de cercetari alpine a carei existenta este motivata de valoarea aspectelor geologice. forestiere. Animale ca: rasul (Lunx lynx). Pe stancile abrupte intalnim unele plante ca : lana caprelor (Cerastium lanatum). afinul (Vaccinium mystillus). precum si unii subarbusti ca: smardarul (Rhododendron kotschyi). iarba surzilor (Saxifraga aizoon ). soimul calator (Falco pelegrinus). floristice si faunistice din acest masiv. in pajistile alpine infloresc: Cupa (Gentiana kochiana). hoitarul (Nepheron perenopterus). ochii gainii (Primula minima). sangele voinicului (Nigritella nigra). functioneaza un laborator alpin. Alaturi de Rezervatia Complexa a Parcului National Retezat. Nu mai putin interesanta este si fauna Retezatului. labiata (Piule) si frumoasele orchidee:papucul doamnei (Cypripedium calceolos). de pe teritoriul tarii noastre enumeram si : Rezervatia din Masivul Iezer – Papusa din jud Arges. Din aceasta bogatie a florei. vinderelul rosu (Falco tinunculus). toate raspandite in partea inferioara a zonei subalpine. Mai tarziu infloresc sisineii de munte (Pulsatila alba). reprezinta prin 27 de specii cu 51 de varietati . Animalul caracteristic si cel mai de pret al acestui masiv este insa capra neagra (Rupicapra rupicapra). care isi duc viata in locuri greu accesibile. pajistile alpine ale Retezatului se acopera de coloritul violet deschis al brandusilor de munte (Crocus hauffelianus) si al dezghetului pitic (Soldanella pusilla). marginite de goluri alpine sau de doboraturi de vant. dupa topirea zapezii. ghintura galbena (Gentiana punctata). vulpea (Canis vulpes). sclipeti (Potentilla ternata). Raurile si unele iezere sunt populate de pastrav (Salmo truta fario). . Comoara floristica a zonei din Retezatul Mare. la locul de intalnire al molidului cu pinul pitic (Pinus montana) este Hieracium (vulturica). Primavara. Odata cu sositea verii. iar la fagete caprioara (Capreolus capreolus). In partea nord-vestica a Parcului National Retezat se afla rezervatia stiintifica. salbatice si prapastioase. ochii soricelului (Saxifraga pedemontana).

reprezinta una din cele mai interesante rezervatii floristice din Transilvania . iar exemplele pot continua. arborete naturale. cu flora si fauna interesanta d. Aici vegeteaza renumita planta relictara prediluviala: sapunarita (Saponaria bellidifolia). barba ungurului (Dianthus spiculifolius var. argintica (Dryas octopetala) si strugurii ursului (Arctostaphylos uva-ursi). industriale. Rezervatia Scarisoara – Belioara sau Sesul Craiului . parcuri sau zone verzi din jurul centrelor urbane. zestre si mandrie a intregului nostru popor. caldarusa scaritei (Aquilegia subscaposa). la altitudinea de 1353m se afla rezervatia floristica care ocupa o suprafata de 225. Pe coama masivului Scarisoara – Belioara. cu specii lemnoase rare sau monumentale precum si acelea cu sinuzii ieboase si muscinale cu totul deosebite. Ea reprezinta o ramasita a unui intins platou cuprins intre masivele de sisturi cristaline ale muntilor Gilaului. parcuri naturale. Movila lui Burcel din jud Vaslui. Poiana cu narcise din muntele Saca. Dintre speciile endemice amintim: garofita locala (Dianthus julliwolffii) un hibrid rezultat din barba imparatului (Dianthus spiculifolius) si garofita de camp (Dianthus carthusianorum). cu dimensiuni exceptionale sau de interes istoric. din afara padurii. Din categoria rezervatiilor naturale distingem pentru inceput : • Rezervatiile natural–botanice Dintre cele mai renumite amintim: Rezervatia Sesul Craiului de la Scarisoara – Belioara jud Alba. paduri. Taul lui Dumitru din jud Maramures.d. arbori monumentali. vom mentiona faptul ca in regimul de ocrotire intra padurile cu fauna rara: paduri care protejeaza formatii geologice si speologice ocrotite. . Ariesului si Iadului intalnim sorbul dacic (Sorbus dacica) si liliacul ardelenesc (Syringa josikaea) un relict tertiar inrudit cu liliacul de Himalaia. Gura Vaii – Varciorova din jud Mehedinti. Valea Cernei Domogled din jud Mehedinti . Rezervatia Tampa din jud Brasov. ciobotica cucului (Primula columnae). Petraciformis). jud Cluj. Dintre cele enumerate mai sus. insotita de: tulichina (Daphne cneorum). Izvoarele Somesului Cald – Belis din jud Cluj. Tinovul de la Poiana Stampei din jud Suceava.p. Valea Mare din jud Caras – Severin. Rezervatia Zanoaga din jud Dambovita. • Rezervatiile forestiere Privind aria rezervatiior forestiere . Rezervatiile naturale se remarca prin bogatia si raritatea elementelor floristice si faunistice precum si varietatea si frumusetea peisajului autohton. parcuri si gradini dendrologice cu bogate colectii de specii lemnoase exotice. Poiana cu narcise de la Dumbrava Vadului din jud Brasov.70ha. complexe paduroase. malaoaia (Helianthemum rupifragum). relict glaciar decretat monument al naturii. Rezervatia Cheile Nerei – Beusnitei din jud Caras – Severin. In aceasta rezervatie intalnim unele specii endemice si raritati floristice. Aceasta frumoasa rezervatie floristica reprezinta o mare importanta stiintifica in ceea ce priveste fitoistoria unor elemente endemice si relictare din flora tarii noastre.Rezervatia Piatra Craiului Mare din jud Arges si Brasov.v stiintific. Rezervatia botanica de la Suatu. Prin vaile Posoaga. balneoclimaterice si turistice. cunoscuta doar in cateva statiuni din Muntii Frantei si Albaniei.

cornul (Cornus mas). Penteleu. periploca (Periploca graeca). patachina (Rhamnus frangula).Cateva mari rezervatii din aceasta larga varietate .pallisae0. Hagreni si Valea Fagilor. lipsa apei si abundenta insectelor intepatoare. sila distanta de cca. frasin de balta (F.Ca niste odgoane se infasoara pe crengi si atarna de arbori tulpinele de viata salbatica (Vitis silvestris). sunt coplesiti de liane. plopul negru (P. calinul (viburnum opulus). . demne de semnalat sunt frasinul de balta (Fraxinus pallisae) descoperit aici pentru prima data ca specie noua pentru flora globului. Primavara solul padurii este acoperit de un covor de margaritarele (Convallaria majalis). inrudit indeaproape cu frasinul caucazian (Fr. arborete naturale sau rezultate din culturi. ecotipuri deosebit de valoroase in ceea ce priveste dezvoltarea dimensionala si calitatea lemnului si care sunt destinate ca rezervatii de seminte forestiere. care trimite rizomi pana la 12-16m lungime si din care iau nastere tulpini aeriene.Aici amintim: Rezervatia Letea din Delta Dunarii.arborete sau paduri de la limita superioara sau inferioara a zonei forestiere. cu latimi intre 10 si 250m. care constituie un tip particular de vegetatie. intre care se gasesc spinarile dunelor. verilgariul (R. Comarna din apropierea capitalei. Slatioara. rar teiul alb (Tilia tomentosa). plopul alb (Populus alba). Dintre cele mai reprezentative este cea din Delta Dunarii. curpen (Clematis vitalba L) etc. si foarte rar aninul negru (Alnus glutinosa). apoi cele de la Cazanele Dunarii. Arborii. Dintre acestea merita a fi semnalat rogozul de nisip (Carex ligerica). care aminteste ceva din structura padurilor tropicale. ulm (Ulmus foliacea).pedunculiflora). Cea mai luxurianta vegetatie se gaseste in Hasmacul Mare. dunele se acopera treptat cu specii invadatoare. Domogled. Nigra). Padurea Harboanca. pe locuri mai inalte. Piatra Arsa.Ea se intinde pe dune de nisip. cu dune fluvio-marine. sunt deosebit de reprezentative pentru vegetatia spontana din Romania. dracila( Berberis vulgaris) rar alunul ( Corylus avellana) etc.coriariae folia) si Ephedra distachya. frasinul de lunca (Fraxinus angustifolia). pe un teritoriu mai ridicat. asemanatoare cu cele de pe nisipurile litorale. fac ca mamiferele sa fie in numar foarte mic.Dintre plantele mai deosebiet din apdurea Letea. hameiul (Humulus lupulns). Ceahlau. martori vii ai unei vegetatii in cea mai mare parte disparuta sau pe cale de disparitie. Depresiunile dintre dune sunt ocupate de vegetatie lemnoasa. Aceste benzi se numesc local hasmacuri. salba moale (Evonymus europae). Intre padure si terenul nisipos se duce o lupta continua. In interiorul arboretelor. lemnul cainesc (Ligustrum vulgare). Padurea Seaca-Optasani si Rezervatia de castani de la Tismana.10 km de aceasta. catina alba (Hippophae rhmnoides) si frajurii ce apar din radacinile plopilor. cu orientare generala paralela cu tarmul marii. Padurea cucereste necontenit teren prin avangarda ei formata din porumbar (Prunus spinosa). dispuse in randuri. Padurea Bejan. stejarul brumariu (Q. Rezervatia Letea. ambele din Dobrogea. intunecimea.Dintre arbusti vegeteaza: paducelul (Crataegus monogyna). Beusnita.Speciile care compun padurea sunt stejarul de lunca (Quercus robur).Intre bratele Chilia is Sulina. sangerul (Cornus sanguinea). Snagov. par (Pirus piraster). catina rosie (Tamarix ramosissima). In paralel.cathartica). astfel ca padurea apare ca o succesiune de benzi. se afla padurea Letea. grosi pana la 1 m diametru si cu inaltimea pana la 35m.

Paclele mari si mici. dar ceea ce se ocroteste in primul rand este peisajul morfologic care s-a individualizat pe versantii blocului de sare scos la zi de eroziune. Lacul fara fund – Ocna Sibiului. Cu timpul tavanul ocnelor se subtia.62m. aflate pe amplasamentul lacului Baia Baciului si a Muntelui de Sare. Langa Muntele de Sare se zareste un lac ceav mai mic. pe malurile argiloase. altele apar chiar la suprafata. frecvent in el se produceau crapaturi pe care apa le largea continuu.Astfel . Dizolvarea. la baza dealurilor de pe dreapta raului cu acelasi nume. Totusi. El este imbracat intr-o mantie de roci argiloase. spalarea in suprafata m alunecarile au actionat asupra malurilor. Asa s-a intamplat si cu ocna de la Baia Baciului la mijlocul secolului trecut. spectaculosul este imprimat de relieful carstic alcatuit dintr-o infinitate de lapiezuri tubulare adanci da cativa decimetri. apreciat de geologi ca avand o suprafata de 1. incepand astfel extragerea sarii in doua ocne. Suportul rezervatiei il reprezinta sarea. puternic saraturate care formeaza asa-numita brecie a sarii. Detunatele. Lacul Porcilor(< 1m ad) de pe fundul caruia se extrage namolul utilizat in statiune pentru tratament.8 ha si are in componenta Muntele de Sare cu lacul din interior precum si zona din imediata vecinatate in care se includ lacul Porcilor. saraturoase se pot identifica o .Blocul de sare se desfasoara pe circa 1. in apropierea Muntelui de Sare. Primele ocne sunt realizate la finele secolului al XVII-lea pe stanga raului Slanic in regiunea Baia Verde. La aceasta se adauga formele de precipitare a sarii din saramura rezultata dupa ploi sau din vaporii incarcati cu sare din vecinatatea muntelui. cel mai extins din localitate (6100m patrati) dar care are o adancime de numai 7. Rapa Rosie.Pe fundul sau exista namol folosit de localnici in scop terapeutic. padurea Letea este un complex de vegetatie naturala deosebit de interesant pentru oamenii de stiinta si iubitorii naturii. • Rezervatii geologice: Printre rezervatiile geologice de pe teritoriul tarii nostre amintim: Muntele de sare de la Slanic Prahova. marnoase. In catalogul rezervatiilor din tara nostra Muntele de sare de la Slanic Prahova este considerat ca unul din cele mai frumoase si interesante areale geologice ocrotite. Versantii care inconjoara acest complex au fost utilizati pentru odihna si recreere. lacul Baia Baciului si versantii inierbati.Pentru bogatia ei floristica si conditiile in care se grupeaza aceasta flora. Blocurile de calcar de la Sarea lui Buzau (Braila).6 km patrati si o grosime de 300-340m. Ulterior au fost sapate si in alte locuri. In vecinatatea Muntelui de Sare se afla lacul Baia Baciului. separate de creste si ace. El se afla in orasul Slanic. Pietrele Doamnei. A rezultat o excavatie destul de larga in acre apa s-a acumulat formand un lac. In aceste conditii multe din elementele peisajului initial al zonei tampon a rezervatiei a disparut. De-a lungul secolelor punctele unde sarea era curata si aproape de suprafata au fost depistate de localnici si folosite pentru aprovizionarea cu sare a populatiei din regiunea colinara si chiar mai departe. denumit Lacul Miresei. Cea mai mare parte din teritoriul pe care se desfasoara orasul Slanic se afla in zona unui masiv de sare de varsta miocena. Cetatile Romane de la Rosia Montana. Vulcanii noroiosi. Ele frecvent au forma unor conopide de dimensiuni mici. iar in final se ajungea la prabusirea lui. Unele din proeminentele lui se afla la adancimi mici.

foarte fosilier si complexul argilo nisipos superior. la 4 km de soseaua nationala. pelinul (Artemisia salina). conditionata de natura fundului unui bazin inchis. Comarnic. luminata din ext de . Muntii Apuseni. Pesterile reprezinta adevarate vestigii geologice. Gura Plaiului. consta in bogatia mare in resturi fosile de corali. Interesanta rezervatie speologica. in tinuturile gorjene. brahipode.”Sala Mare:. Malusteni. reprezinta exemple admirabile de sedimentare. complexul argilo nisipos sau tuf vulcanic. mehedintene si hunedorene. ea adaposteste un bloc urias de gheata de circa 50000m cubi si 18-20m grosime. Din categoria rezervatiilor paleontologice amintim: Punctul fosilier de la BahnaVarciorova. briozoare. • Rezervatii paleontologice: Aceste marturii ale trecutului indepartat reprezinta ramasite fosilifere ale florei si ale faunei dintr-o anumita perioada a istoriei naturale a Pamantului. pesti. de lamelibranchiate si gasteropode. se grupeaza in 4 complexe bine individualizate prin caracterele lor litologice si paleontologice: complexul carbunos la baza. Vadul Crisului. care imparte pestera in mai multe Sali. carora li se adauga. etc. Tecuri. Suslanesti-Muscel. Pestera Muierii. Topolnita. Cioaca cu Brebenei.Acest complex carstic e reprezentat de Pestera si Ghetarul de la Scarisoara. Dealul Repedea-Iasi.flora specifica halofila reprezentata prin: sararica (Salicornia herbaceea). fenomene carstice datorate curgerii milenare a apelor subterane.p. fiind bogat ornamentata cu coloane de stalactite si stalagmite. toate importante d. cu peretii aproape verticali. radiolari. Pestera Pojarul Politei. Ele sunt valoroase depozite de foraminiferi. steluta (Aster tripholium). echinoderme. resturi de brachiopode. Closani.v stiintific si turistic. Printre cele mai renumite mentionam: Complexul carstic Scarisoara. Lungimea totala a pesterii atinge 700m. Cetatile Ponorului. Agighiol. o impresionanta lume de basm. Magura. Aceste forme fosile ne permit sa reconstituim istoria dezvoltarii diferitelor grupe de plante si animale care au trait pe teritoriul tariii nostre. Complexul carstic Scarisoara ocupa o suprafata de circa 200 ha. de mare valoare stiintifica. moluste.Pestera aflata in fundul unui aven adanc de 50m. Calcarele recifale conserva o fauna fosila veche de 16 mil ani. Seimenii Mari. Doar jumatate din pestera este zona turistica. care intra in alcatuirea acestui bazin. Cernavoda. Corbasca. Rezervatia paleontologica Bahna se afla intre localitatile Ilovita si Bahna. Sedimentele tertiare de la Bahna. Dealul cu melci de la Soceni si Calcarul si Granitul de la Albesti-Muscel.d. • Rezervatii speologice: In ceea ce priveste rezervatiile speologice. situata in Muntii Apuseni. Vantului. vechi de 3000 de ani.Este unul din cele mai vechi si interesante puncte fosiliere din tara. in mia mica masura. Izvorul Tausoarelor. situate la adancimi diferite.Cele mai frumoase fenomene carstice din Romania le intalnim in Muntii Banatului. La fel de solicitat vizitata este si Salina Vechi . complexul calcarului recifal de la Churchia. Depozitele tertiare. etc. acestea fac referire la pesteri. tufarisuri de catina. Interesul privind calcarul de la Churchia. precum si o foarte bogata microfauna de flagelate si foraminifere. din jud Alba.

Muntenia: Rezervatia Snagov. amoniţi. elemente care formau mari recife acum 140 de milioane de ani. Rezervatia din Muntii Cozia.Situata cu 20 de metri mai jos de Sala Mare. cunoscută sub denumirea de Pietrele Doamnei. Bucegi (rez principala). rezervatia Culmea Zaganului-Gropsoarele. rezervatia stiintifica are 2 sectoare. cantitatea căzută a atins 82 cm. datorita ghetarului. fragmentîndu-se. Precipitaţiile ating un maximum în luna mai şi un minimum în luna noiembrie. Rezervatia Palcul de jneapan de pe muntele Bratocea). însorită. atrăgînd an de an numeroşi vizitatori. pe .. iar cabana turistică la 1538 m. alge marine etc. Masivul Rarău adăposteşte în partea sa. în 17 aprilie 1977. cu timpul marea s-a retras. Ninsorile sînt abundente. în perioada cretacică. Temperatura medie anuală este de 2. In ultima sala. Rezervatia din Muntii Siriu. în zilele de 21—22 iunie 1910. “Biserica”.anuală fiind de 926 mm. este impunătoare: spre sud. producîndu-se mari pagube sectorului silvic prin rupturile produse de molid. Rezervatia Calimani si Rezervatia 12 Apostoli . • Rezervatii mixte: Rezervatii mixte intalnim pe teritoriul tarii in mare parte in : . ce determina etajarea florei in aven. variind între —7°C (media lunii ianuarie) şi 12°C. Pietrele Doamnei la 1647 m. rezervatia naturala Ciucas(Rezervatia Tigaile Mari-vf Ciucas. media. numeroase stalactite. stalagmite si coloane de gheata lucitoare si transparente scanteiaza feeric in lumina artificiala.3°C. bazinul Ialomitei(rezervatia Pestera Babele. pe timp de iarnă depăşind un metru. Rezervatia Cheile de la Cetateni.Vara. Mentionam ca diferenta totala de nivel dintre intrarea avenului si punctul de nivel dintre intrarae avenului si punctul cel mai coborat al pesterii este de 105m. rezervatia Pestera Pustnicului. se desluşeşte Pietrosul Bistriţei. O cronică locală informează despre ninsori şi pe timp de vară. prezentand o inversiune termica. are o forma circulara si se contiunua cu 2 Sali mai mici. dantela calcaroasă a acestor pietre se prezintă ca o piesă unica în Carpaţi. spre nord apare muntele Tomnatec de la Cîmpulung Moldovenesc şi un şir de obcine paralele ce se pierd în depărtări. Întreaga zonă reprezintă calcare cu încrustaţii de corali. partea inferioara a avenului este ocupaat de aerul rece. Rezervatia din Muntii IezerPapusa.Din punct de vedere peisagistic. iar aici accesul este permis doar cercetatorilor.soare. iar spre est se întind pajiştile de pe Todirescu din preajma codrului secular Slătioara. rezervatia Suvitele Benii. dînd naştere peisajului sălbatic atît de caracteristic. recifele au fost ridicate la suprafaţă. cu rîul ce-i ocoleşte la poale. In continuare vom vorbi despre Rezervatia Pietrele Doamnei-Rarau. Punctul cel mai înalt al Rarăului este situat la o înălţime de 1651 m. media lunii august. Datorită mişcărilor tectonice. spre vest se remarcă conul vulcanic al Giumalăului. In cuprinsul rezervaţiei. Pestera Zanoaga).Limita dintre masele de aer rece si cald este jalonata de o centura galbena de Doronicum columnae. nordică una din cele mai interesante forme geologice din lanţul Carpaţilor Răsăriteni. Panorama care ni se înfăţişează privirilor într-o zi frumoasă.Bucovina: Pietrele Doamnei-Rarau. cînd acest teritoriu a fost acoperit de apele calde ale oceanului.

jder ş. circumscripţia munţilor Bistriţei. Lacul Faragau din jud Mures. precipitaţii abundente. Dintre acestea amintim: Valea Valsanului din jud Arges. care se uneste cu Bega Veche. furtunilor. Peniteasca-Gura Portitei-Bisericuta. Biled si Becicherecu Mic. cocoşi de munte. fiind declarată monument al naturii. plop tremurător. cu diseminări de scoruş. sălcii. vînturilor. Mlastinile de la Satchinez din jud Timis. iar pe stîncării. Boianu din jud Olt. zona se încadrează în regiunea euro-siberiană. Floristic. subprovincia Carpaţilor orientali. Sf Gheorghe-Palade. varsandu-se apoi in Beregsau. a îngheţurilor. prin locuri însorite. provincia Carpaţilor dacici. rîs. Insula Mica a Brailei din jud Braila. lup. a. iar in apropierea comunei Satchinez se . mistreţ. vînturi frecvente şi puternice) favorizează dezvoltarea unei bogate vegetaţii cu caracter subalpin. descărcărilor electrice. păsări răpitoare şi cîntătoare. Comisia monumentelor naturii de pe lîngă Academia Română Consiliul judeţean de ocrotire a naturii şi Oficiul naţional de turism) se va reuşi păstrarea pentru un timp cît mai îndelungat a acestor frumuseţi naturale. Aceasta portiune de mlastina este alimentata de numeroase izvoare abundente care se aduna intr-o vale larga. de hrană şi de linişte. Specia forestieră predominantă o formează molidul. a. umiditate atmosferică ridicată. Perisor. popularizate dar si protejate. O impresionanata rezervatie faunistica este cea din judetul Timis si anume Mlastinile de la Satchinez. creşte gingaşa albumiţă. Aceasta vale este in intregime mlastinoasa. găsim tufe de bîrcoace şi relictul arginţica frumoase flori albe. numai una si-a mai pastrat totusi pana in prezent ceva din caracterul salbatic de alta data. ploilor etc. alături de jneapăn . cerb carpatin. ştiindu-se că stîncilie sînt supuse degradării datorită şi variaţiilor mari de temperatură dintre iarnă şi vară. subregiunea carpatică. Cordenei-Ciungii Balasanii din jud Maramures. Barateaz. în pădure găsim frecvent urme de urs. insolaţii puternice. Printr-o bună colaborare între organele ce răspund de rezervaţie (silvicultura. Pe tancuri şi abrupturi calcaroase. Uzlina-Marchelu-Plopu-Murighiol-Tatanir. • Rezervatiile faunistice: Rezervatiile faunistice ocrotesc speciile rare de animale sau zone cu specii endemice sau relictare care trebuiesc cunoscute. Condiţiile de mediu statornicite (temperaturi scăzute. la hotarul comunei Satchinez si Barateaz. se află Peştera liliecilor. Ornitofauna este la fel de bine reprezentată prin corbii ce apar solitari. pentru care ea a fost si declarata rezervatie stintifica. Fauna de vertebrate este în strînsă dependenţă de învelişul vegetal. ce strabate in zona sesului localitatile Vinga. I-la Sahalin. cu numeroase specii saxicole. veveriţă. mesteacăn ş. La acestea nu mai trebuie să adăugăm degradările provocate de om. din jud Tulcea avem Insula Popina. Rosca-BuhaiovaHrecisca. numită de localnici „Borta îngrădită" din cauza îngrădirii avenului prin care peştera poate fi accesibilă. vulpe. Din numeroasele balti care acopereau aceasta regiune a Satchienezului. tot atît de cunoscută şi sub denumirea de floarea de colţ a cărei culegere este interzisă. de la mezohigrofile pînă la xe-rofiîe şi heliofile. Manastur. Complexul de mlastini de la Satchinez se afla situat in Campia Banatului la circa 25 km de Timisoara.povîrnişul dinspre sud. ierunci. Padurile Caiafele si Moroiu din jud Ialomita. iepure.

sfarcul de noapte (Nycticorax nycticoraz). la altitudinea de 800-950m.Caracterul montan al Tampei il atesta si unele plante ca: omagul (Aconitum anthora). Pe versantul sudic. Numai de pe Tampa e cunoscuta la noi in tara specia :Coronilla coronata. sfarcul galben (Ardeola ralloides). Lemno-Utricularietum. impreuna cu Corvus frugilegus. peisajistica. cornul (Cornus mas). iarba sarpelui rosie (Echium rubrum). Codrii de argint din jud Neamt. acoperita cu padure din acre 188. sorecarul . frasinelul (Dictamus albus) s. Glycerietum aquaticae s. Capillata). Myosurus minimus. In aceasta rezervatie speciile arboricole sunt reprezentate de unele specii de rasinoase ca: pinul (Pinus sylvestris).2 ha constituie rezervatia peisajistica stiintifica a Academiei Romane. Printre tufisuri vegeteaza nemtisorul de stanca (Delphinus fissum) si stanjenelul (Iris caespitosa).Tampa mai adaposteste si o bogata fauna reprezentata de numeroase specii de pasari: corbul (Corbus corax). si papucul doamnei(Cypripedium calceolus). Viola joii. lemn cainesc(Ligustrum vulgare) etc. molidul (Picea abies). Jurinea mollis. Pe teritoriul Romaniei intalnim 8 rezervatii dintre care enumeram: Postavarul si Tampa din jud Brasov. In unele locuri apar fitocenoze de pajisti mezofile sau mezo-higrofile ca unele elemente halofile : Statice gmelini. Flora si vegetatia sunt deasemenea interesante reprezentand numeroase specii si fitogenoze acvatice si palustre ca : Limnetum minoris. prin a caror conservare se urmareste integritatea frumusetilor naturale. Falco tinnunculus. Dintre speciile ocrotite de lege. uscat si puternic insorit sunt adapostite ochiuri de stepa unde vegeteaza colilia (Stipa pulcherrima. Beckmannia erucaeformis s.extinde in mlastini largi.a • Rezervatii peisajistice : Rezervatia peisajistica cuprinde asociatii vegetale sau forme de relief de mare valoare estetica. urechelnita(Sempervivum soboliferum). ovascior (Arenastrum decorum).a. Trapetum natantis. s. laricele(Larix decidua var. originara din stepele rasaritene. cu stufarii dese si balti intinse ce dau aspectul unei mici delte.a. De aici au fost descrise pt prima data 2 endemisme romanesti. saxifraga (Saxifraga cuneifolia). avem posibilitatea sa admiram coloniile de pasari acvatice.a. Dealul Cetatii Deva. Salvinio-Spirodeletum. Fagetul Clujului. Polonica) s. crucea voinicului (Hepatica transsilvanica) de origine tertiara si obsiga (Bromus barcensis). alunul (Corylus avellana). patachina (Rhamnus frangula). unde intalnim si numerosi subarbusti ca: socul (Sambucus racemosa).Tampa este situata in zona montana inferioara. care poposesc aici.a. Asio otus. Vizitand acest frumos complex de lacuri de la Satchinez. S. unele specii rare sau aflate pe cale de disparitie din avifauna tarii noastre :sfarcul rosu (Ardea purpurea). Tphaetum angustifolio-latifoliae. ulmul (Ulmus montana). Dintre cele enumerate vom descrie Rezervatia Tampa. miruta (Anchusa barrelieri). iacintul salbatic (Hyacinthella leucophaea). cununita(Spiraea ulmifolia). salba moale (Evonymus europaea). Juncus gerardi. egreta mica (Egretta garzetta). Pedicularis campestris. planta rara la noi. Aici au gasit refugiul. amintim doua specii care cresc pe culmile calcaroase ale Tampei: laleaua pestrita (Fritillaria montana). sangerul (Cornus sanguinea). Allium saxatile. Pe varfurile stancoase si colturoase ale Tampei cresc palcuri de coada iepurelui (Sesleria rigida). CeratophyltumHydrocharietetum. Padurea Bogdatii si Poiana cu narcise din Varghis. Scirpo-Phragmitetum.

Variegata. In vegetatia stepica nu lipsesc nici reptilele: vipera (Vipera berus) si gusterul (Lacerta viridis).incdt. acestea s-au înscris semnificativ în categoria destinaţiilor turistice relativ mai recent.referate.a. Romania are 2 rezervatii stiintifice si anume: Pestera Clasani si Perimetrul experimental Sabed.comun (Buteo buteo). • Rezervatii stiintifice integrale: O rezervatie stiintifica ocroteste suprafete naturale de teren si acvatice destinate cercetarilor stiintifice de specialitate si conservarii fondului genetic autohton. BIBLIOGRAFIE: • • • • • • • Ecologia si protectia mediului : Dumitru Roscovan.educativ. avr. s. Simona Condurateanu www.org www.ro www. Parcurile naţionale prin însuşi actul lor de naştere. au fost organizate în scopul de a conserva natura în beneficiul şi pentru agrementul publicului. Dintre mamifere amintim: veverita (Sciurus vulgaris) si ursul (Ursus arctos). Mihai Georgescu Parcuri si rezervatii naturale de pe glob: Mariana Ionescu. Ocrotirea naturii este esentialmente domeniul biogeografiei. Argynis pandora.dacica Hormuzachi si cele 17 specii si varietati rare pentru Romania asa cum sunt: Ichneumon variegatorins.ro . Tampa constituie o componenta de baza a cadrului natural specific Brasovului care prin valoarea sa stiintifica a fost incadrata in randul rezervatiilor naturale din tara noastra.referate. Cristinel Zanoaga Rezervatii si monumente ale naturii din Romania: Gheorghe Mohan. Hoplitophnys brischkei. Dintre raritatile faunistice amintim cele 2 specii de lepidoptere: Colias erate. Pimpla padellae sp.ro www.wikipedia. Deşi satisfacerea nevoilor oamenilor a reprezentat unul dintre argumentele constituirii parcurilor naţionale.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful