PARCURI SI REZERVATII NATURALE DIN ROMANIA

,,Nu există alt acces spre ştiinţă decît uşa pe care ne-o deschide natura. Nu există alte adevăruri decît cele pe care le găsim în natura''
L. BURBANK

O problema majora a omului modern, aflat in plina desfasurare a revolutiei tehnico-stiintifice, este conservarea mediului in care traieste, a mediului inconjurator. Dintre fiinte, omul a produs cele mai multe schimbari, unele utile, altele daunatoare si ireversibile, care au dus in multe cazuri la degradarea naturii. In afara de zonele polare, aflate sub control international, intregul mediu inconjurator - apa, aer, sol – este supus unei exploatari intensive in folosul omenirii. Natura in toata plenitudinea ei, este intr-o permanenta transformare, in continua evolutie. Reprezentarea istorica a tuturor ecosistemelor o dovedeste cu prisosinta. Ocrotirea ei prin reducerea si eliminarea factorilor poluanti si crearea de rezervatii naturale cat mai intinse va permite refacerea in unele cazuri a echilibrului ecologic alterat sau mentinerea cadrului natural existent. In fata multiplelor procese ireversibile de determinare a mediului si biosferei, omenirea s-a vazut obligata de a lua decizii ferme in favoarea mentinerii curateniei planetei pentru binele generatiilor prezente cat si a celor viitoare. Printre multiplele masuri de contrabalansare ale repercusiunilor negative, rezultate din actiunile umane nechibzuite , se numara: “ Programul international Omul si Biosfera ” initiat in anul 1971 si patronat de UNESCO, precum si incercarile de creare pe baza studiilor ecologice, executate in cadrul acestui program, a unei vaste retele de rezervatii s-a nascut din necesitatea strigenta prin contiua fiintare , sustin direct sau indirect existenta umana.Consecinta gandului pastrarii naturii, in special a biosferei, intr-o stare care sa nu conduca la stingerea vietii, nu are ca imbold o dorinta romantica de intoarcere in trecut, ci acuta necesitate de a nu stopa evolutia favorabila lumii din care facem parte. Din unitatile teritoriale ce-I preocupa pe savantii respectivi din lume mentionam rezervatiile biosferei. Rezervatiile biosferei reflecta o conceptie moderna de conservare a naturii, care nu inlocuieste insa parcurile nationale sau rezervatiile naturale, ci le include, le intregeste cu noi regiuni, unde activitatea umana nu este exclusa. Ele au aparut ca urmare a dezbaterilor stiintifice din cadrul M.A.B. (Omul si Biosfera), la care a aderat si Romania prin omologarea a 3 rezervatii ale biosferei ( Parcul national Retezat, Rezervatia naturala Rosca-Letea, din Delta Dunarii si Rezervatia naturala Pietrosu Rodnei ce include rezervatiile preexistente, Codrul secular Slatioara si Tinovul Poiana Stampei ). Aceste rezevatii, pe zi ce trece tot mai numeroase, sunt zone ecologice tipice, unde se subliniaza si se experimenteaza problemele ocrotirii naturii, modalitatile de evitarea conflictelor dintre aceasta si avantul economic.Ele pot contribui la dezvoltarea satelor, modernizarea agriculturii traditionale, la

educative. • Zonele periferice ( preparc) sunt constituite in jurul parcului in scopul de a pune la dispozitia tuturor aceleasi obiective naturale. art 29 prevede existenta urmatoarelor categorii de rezervatii: • Rezervatii natural – botanice (28) • Rezervatii forestiere (28) . • Rezervatiile integrale pot fi constituite in interiorul parcului national. 54000 ha si sunt propuse pentru constituire inca 11 parcuri nationale printre care avem: Delta Dunarii cu 220000 ha. Muntii Apuseni cu 53880 ha. activitatile umane sunt supuse unui regim special si se practica turismul organizat. deci la imbunatatirea vietii locuitorilor.introducerea unor noi surse de hrana. Aceste areale grupeaza sediile administrative si dotarile turistice. Piatra Craiului cu 20183 ha. Semenic – Cheile Carasului cu 37035 ha. Cheile Bicazului – Lacul Rosu cu 17335 ha. Structura unor parcuri natioanale cuprinde 3 categorii de teritorii : • Parcul propriu-zis protejeaza global flora. geomorfologici sau estetici. Prin structura si functiile lor. fauna si mediul natural. o alta forma de ocrotire si conservare a naturii salbatice sunt parcurile nationale Conceptul de parc national.Tot el asigura activitatea de cercetare stiintifica si contribuie la mentinerea si dezvoltarea economiei locale. culturale si recreative ”. ca un areal singular. parcurile nationale sunt cele mai complexe forme de ocrotire a naturii.Tot aici. dar cu mult mai restranse decat rezervatiile biosferice si parcurile nationale sunt rezervatiile naturale. Cheile Nerei – Beusnita cu 45561 ha. vizitatorilor le este permisa intrarea in conditii speciale pentru scopuri de cercetare. dezvoltarea industriei locale si . In aceste zone exista interdictii de circulatie a turistilor. imbinand protectia cea mai severa cu utilizarea resurselor numai sub aspect turistic. ce favorizeaza descoperirea frumusetilor parcului. Legea protectiei mediului inconjurator. carora li se aplica inca o reglementare stricta de ocrotire. In prezent. unde speciile de plante si animale. Pietrosu doamnei cu 63696 ha. realizeaza materialele de propaganda si informare. in Romania exista un parc national in muntii Retezat. aspectele geomorfologice si habitatele sunt de un interes stiintific. In cadrul unui parc national. Calimani cu 20120 ha. autoritatea cea mai competenta a tarii a luat masuri de prevenire sau eliminare cat mai curand posibila a oricarei exploatari sau locuiri a intregului areal. Domogled Valea Cernei cu 63580 ha. care au justificat stabilirea lui. educativ si recreativ deosebit sau care detine un peisaj natural de o mare frumusete. unde unul sau mai multe ecosisteme nu sunt material alterate de exploatarea si ocuparea umana. sectiunea VI.Aici. sa intareasca efectiv respectul fata de factorii ecologici. In continuare. iar daca apare necesitatea unei protectii speciale. Ceahlau cu 22704 ha. arealul este divizat in mai multe puncte. Personalul aferent parcurilor asigura protectia si administrarea mediului natural si patrimoniului cultural. Cele mai mari complexe naturale. Cozia cu 21400 ha. definit la New Delphi in 1969 prevede” un areal relativ intins. In Romania .

Parcul detine 82 de lacuri si tauri alpine dintre cele mai adanci: Taurul Negru 25. contribuie la mentinerea diversitatii specifice si deci la conservarea rezervelor genetice ale naturii.05% din teritoriul tarii). s-au mai pastrat resturile celui mai intins ghetar de vale (Lapusnicul). In privinta regimului de ocrotire a rezervatiilor naturale. Datorita unui intreg ansamblu de factori. activitatea ghetarilor sa desfasurat amplu. Custura. sezonul etc. Datorita altitudinii sale mari (Vf Peleaga.2509m). Zanoaga Mare si Gemenele peste 5 ha. Acest renumit parc national din tara noastra a fost declarat prin lege in anul 1935 si ocupa o suprafata de peste 20000 ha. se practica cositul controlat al fanetelor. Astfel. dar nu complet exclusa. de indepartare a unor specii lemnoase invadante sau chiar. cu unele restrictii in ce priveste durata. insamantari sau plantari pentru regenerarea arboretelor. Structura rezervatiilor naturale urmareste. cel mai mare parc natural este situat in Retezat si reprezinta cea mai mare rezervatie stiintifica complexa din Romania. pe alocuri. fiind situat in centrul masivului. se remarca faptul ca in majoritatea cazurilor interventia antropica este limitata. iezere si morene). urmand cursul acestui afluent pana la Lunca Berhinii. bogatia floristica si faunistica si mai ales intinsele marturii ale glaciatiunii cuaternare (caldari.5 m si cele mai intinse din atra nopstra – Lacul Bucura 10. precum si cel mai mare numar de lacuri din tara. in acceptiunea moderna . fiind cuprins intre valea Raului Mare. fac din aceasta parte a Carpatilor un monument al naturii de o importanta stiintifica deosebita. ocrotirea naturii nu tine. apoi confluenta Lapusnicului cu Raul Mare. Se considera ca aceste rezervatii naturale neatinse de om. identificandu-se urmele a 18 ghetari. In afara ghetarilor de circ (Bucura. in mic. cat de conservarea unor ecosisteme caracteristice cu un statut cat mai asemanator starii lor naturale. Infatisarea geografica a masivului Retezat. . speciile si efectivele de animale. cercuri.9 ha. in anumite cazuri. pe langa valoarea lor stiintifica si estetica. peisajele de cea mai autentica salbaticie. Masivul Retezat are o structura geologica complexa. pe masura ce activitatea antropica tinde sa transforme tot mai mult mediul natural. constitutia sa geologica. fiind alcatuit din roci cristaline si calcare.• Rezervatii geologice (8) • Rezervatii paleontologice (18) • Rezervatii speologice (10) • Rezervatii mixte (36) • Rezervatii faunistice (6) • Rezervatii stiintifice integrale (2) • Rezervatii peisagistice (8) In anul 1982 au fost inregistrate un numar de 310 rezervatii naturale (0. lucrari de rarire. incat majoritatea rezervatiilor au un caracter complex. In cadrul teritoriului tarii noastre. faunei si peisajului pe cale de disparitie. in paduri se efectueaza taieri de igiena si. incepand cu punctul Gura Zlatna(784m) pana la Gura Apei(945m). se admite si pasunatul. rezervatiile naturale au si elemente ocrotite si ca ele fac apret dintr-un ecosistem specific. De altfel. au un rol stabilizator in dinamica actuala a peisajelor si in acelasi timp. inclusa pe lista rezervatiilor naturale ale Biosferei de catre UNESCO. Judele). pe cea a parcurilor nationale. neaparat de savarea florei. In anumite situatii.

ale caror cascade – Balea (80m). expozitia variata fata de punctele cardinale. cu salba de lacuri insirate pe treptele fostei limbi de gheata. salcia pitica . Dragsan. Urmele glaciatiei cuaternare sunt destul de evidente si in ce priveste clima Retezatului. Florica si micutele dar splendidele “ tauri agatate” ( Taul Agatat. pana la Padisel. in cele 2-3 luni de vara. Urmand malurile Raului Mare. trebuie sa escaladam masivul de pe drumul de pe Valea Raului Mare. cum ar fi mesteacanul (Betula pendule). In aceasta zona intalnim gorunul (Quercus petraea) si mojdreanul (Fraxinus Ornus). urmate de padurile de molid (Picea abies) din care nu lipsesc palcurile de scorus (Sorbus acuparia). Ana. Taul Portii. Din lacuri se scurg torente puternice. de la Raul Morii si Clopotiva spre Gura Zlata.Prezenta lacurilor de munte in cuprinsul Parcului National Retezat este strans legata de existenta fostilor ghetari alpini si a urmelor lasate de acestia. Taul Adanc s. pe versantele insorite. insemnatele oscilatii de temperatura de la zi la noapte. nu se topeste pe varfurile inalte de a II-a jumatate a lunii iunie. putem admira frumoasele zavoaie compacte de arini ( Alnus glutinosa si Alnus incana). intalnim arboretele strabune fag.Intre frumoasele si atragatoarele “ Lacuri insirate” de pe valea superioara a Bucurei: Lia. De la Gura Zlata spre Gura Apei in sus spre Zlatuia. cat clima permite vegetatiei sa se bucure de lumina si caldura soarelui. rachita (Salix racemosa) sau afinul (Vaccinium myrtillus). iar la poalele versantilor. jugastrul (Acer campestre).Din loc in loc. s. arinul de munte (Alnus viridis). alunul (Corylus avellana). Masiv inalt si compact. din desisul de nepatruns al jenpenisului se inalta maiestuos zimbrul (Pinus cembra). In acaesta zona intalnim ienuparul pitic (Juniperus siberica). devenind “ paradisul lacurilor alpine” din Carpatii Romanesti. cu ploi abundente si zapezi ce dainuiesc mai mult de jumatate de an. In zona subalpina gasim asociatii de jepi (Pinus montana) care in Retezat sunt raspanditi intre 1530 si 2280 m. Miezul acestui parc national il formeaza grandiosul circ glaciar al Bucurei. altitudine. desi conditiile generale ale climatului si ale solului sunt mai defavorabile in Retezat decat in restul Carpatilor Meridionali. datorita neregularitatii determina microclimate ce se tradeaza in acea flora in mozaic. paltinul de camp (Acer platanoides) si unii arbusti ca: paducelul ( Crataegus monogyna). Pentru a admira frumusetiile si bogatiile florei si faunei Retezatului. specifica Retezatului. doline.avenul Piule. alegerea este foarte grea. paltin de munte (Acer pseudoplatanus). Astfel. exemplare sporadice de mesteacan. Zapada. Taul Rasucit. fenomen rar intalnit in tara noastra. iar fagul (Fagus sylvatica) si carpenul (Carpinus betulus) pe versantele umbrite.a ). il acopera o vegetatie exuberanta. infundand vaile si netezind peisajul stancos. pana la 1200 m altitudine. legata de legenda viteazului Iovan Iorgovan. Scocul Mare. pesterile Dilma cu Brazi. Piatra Iorgovanului. Viorica. Puternica insolatie.a. Ciumful Mare (150m) sunt deosebit de pitoresti. Acestia formeaza adesea paduri in care se gasesc si alte specii. inconjurate de jenepeni. palcuri de nuc comun (Juglans regia) in stare submontana.Retezatul nu este accesibil in timpul ierni decat schiorilor. In acest perimetru se intalnesc multe fenomene carstice vai seci. care in regiunea lacurilor (circuitul Bucura) depaseste uneori grosimi de cativa metri. Zona calcaroasa este cuprinsa intre culmile Albele.

Animale ca: rasul (Lunx lynx). firuta de munte (Poa lepisnica si Poa custurae). veverita (Sciunus vulgaris) si iepurele (Lepus europaeus) . Din aceasta bogatie a florei. Primavara. peisajistice. sorecarul comun (Aquilla chrysaetos). Alaturi de Rezervatia Complexa a Parcului National Retezat. Raurile si unele iezere sunt populate de pastrav (Salmo truta fario). daria (Pedicularis baumgarteni). afinul (Vaccinium mystillus). forestiere. Mai tarziu infloresc sisineii de munte (Pulsatila alba). iarba surzilor (Saxifraga aizoon ). soimul calator (Falco pelegrinus). Gymnadenia conopea si Platanthera bifolia. reprezinta prin 27 de specii cu 51 de varietati . vulturul brun (Aegypius monachus). de pe teritoriul tarii noastre enumeram si : Rezervatia din Masivul Iezer – Papusa din jud Arges. dupa topirea zapezii. nevastuica (Mustela nivalis). vinderelul rosu (Falco tinunculus). toate raspandite in partea inferioara a zonei subalpine. precum si jderi de copac (Martes martes). cele mai rare sunt speciile endemice . la locul de intalnire al molidului cu pinul pitic (Pinus montana) este Hieracium (vulturica). Prin molidisuri si pajisti alpine intalnim: mistretul (Sus scrofa). coacazul (Bruckentalia spiculifolia). ochii soricelului (Saxifraga pedemontana). in pajistile alpine infloresc: Cupa (Gentiana kochiana). iar la fagete caprioara (Capreolus capreolus). hoitarul (Nepheron perenopterus). vulturul sur (Gups fulvus).(Salix silesiaca). flamanzica ( Draba dorneri). sangele voinicului (Nigritella nigra). bursuca (Barbaraea lepusnica). Comoara floristica a zonei din Retezatul Mare. ochii gainii (Primula minima). salbatice si prapastioase. Dintre pasarile rapitoare de zi . cu o suprafata de aprox 2000 ha. Aici traiesc si numerosi ursi (Ursus arctos). Pe stancile abrupte intalnim unele plante ca : lana caprelor (Cerastium lanatum). mai des intalnite sunt: uliul gainilor (Accipoter gentilis). endemismul cel mai de pret al Retezatului. sclipeti (Potentilla ternata). geografice. In partea nord-vestica a Parcului National Retezat se afla rezervatia stiintifica. pajistile alpine ale Retezatului se acopera de coloritul violet deschis al brandusilor de munte (Crocus hauffelianus) si al dezghetului pitic (Soldanella pusilla). reprezentand o statie pilot de cercetari alpine a carei existenta este motivata de valoarea aspectelor geologice. pisica salbatica (Felix silvestris). lupul (Canis lupus). vulpea (Canis vulpes). floristice si faunistice din acest masiv. viezurele (Meles meles). Animalul caracteristic si cel mai de pret al acestui masiv este insa capra neagra (Rupicapra rupicapra). precum si unii subarbusti ca: smardarul (Rhododendron kotschyi). unde langa lacul Gemenele. functioneaza un laborator alpin. Din vegetatia luxurianta amintim crinul (Lilium jankae). vartejul pamantului (Pedicularis verticilata). labiata (Piule) si frumoasele orchidee:papucul doamnei (Cypripedium calceolos). Odata cu sositea verii. In total prin aceste locuri traiesc aproape 1800 de exemplare din care 500 in Parcul National.galbenelele de munte (Doronicum carpaticum). nu sunt prea numeroase in acest masiv. care isi duc viata in locuri greu accesibile. merisorul (Vaccinium vitis idaea). . unic in tara. marginite de goluri alpine sau de doboraturi de vant. ciubotica cucului (Primula elatior). Nu mai putin interesanta este si fauna Retezatului. ghintura galbena (Gentiana punctata).

Rezervatia Zanoaga din jud Dambovita. Rezervatia Scarisoara – Belioara sau Sesul Craiului . Tinovul de la Poiana Stampei din jud Suceava. • Rezervatiile forestiere Privind aria rezervatiior forestiere . Rezervatiile naturale se remarca prin bogatia si raritatea elementelor floristice si faunistice precum si varietatea si frumusetea peisajului autohton.d. Pe coama masivului Scarisoara – Belioara. Din categoria rezervatiilor naturale distingem pentru inceput : • Rezervatiile natural–botanice Dintre cele mai renumite amintim: Rezervatia Sesul Craiului de la Scarisoara – Belioara jud Alba. jud Cluj. zestre si mandrie a intregului nostru popor. Aceasta frumoasa rezervatie floristica reprezinta o mare importanta stiintifica in ceea ce priveste fitoistoria unor elemente endemice si relictare din flora tarii noastre. cu specii lemnoase rare sau monumentale precum si acelea cu sinuzii ieboase si muscinale cu totul deosebite. parcuri naturale. paduri. Valea Cernei Domogled din jud Mehedinti . . Dintre speciile endemice amintim: garofita locala (Dianthus julliwolffii) un hibrid rezultat din barba imparatului (Dianthus spiculifolius) si garofita de camp (Dianthus carthusianorum). arbori monumentali. balneoclimaterice si turistice. Rezervatia Tampa din jud Brasov. reprezinta una din cele mai interesante rezervatii floristice din Transilvania . iar exemplele pot continua. Ea reprezinta o ramasita a unui intins platou cuprins intre masivele de sisturi cristaline ale muntilor Gilaului. Poiana cu narcise din muntele Saca.v stiintific. malaoaia (Helianthemum rupifragum). Izvoarele Somesului Cald – Belis din jud Cluj. la altitudinea de 1353m se afla rezervatia floristica care ocupa o suprafata de 225. Prin vaile Posoaga. Rezervatia botanica de la Suatu. insotita de: tulichina (Daphne cneorum). vom mentiona faptul ca in regimul de ocrotire intra padurile cu fauna rara: paduri care protejeaza formatii geologice si speologice ocrotite. caldarusa scaritei (Aquilegia subscaposa).p. Poiana cu narcise de la Dumbrava Vadului din jud Brasov. Valea Mare din jud Caras – Severin. Taul lui Dumitru din jud Maramures. Dintre cele enumerate mai sus.Rezervatia Piatra Craiului Mare din jud Arges si Brasov. cu dimensiuni exceptionale sau de interes istoric. cu flora si fauna interesanta d. complexe paduroase. barba ungurului (Dianthus spiculifolius var.70ha. industriale. Movila lui Burcel din jud Vaslui. parcuri si gradini dendrologice cu bogate colectii de specii lemnoase exotice. Ariesului si Iadului intalnim sorbul dacic (Sorbus dacica) si liliacul ardelenesc (Syringa josikaea) un relict tertiar inrudit cu liliacul de Himalaia. Petraciformis). din afara padurii. ciobotica cucului (Primula columnae). Aici vegeteaza renumita planta relictara prediluviala: sapunarita (Saponaria bellidifolia). relict glaciar decretat monument al naturii. cunoscuta doar in cateva statiuni din Muntii Frantei si Albaniei. argintica (Dryas octopetala) si strugurii ursului (Arctostaphylos uva-ursi). arborete naturale. Gura Vaii – Varciorova din jud Mehedinti. Rezervatia Cheile Nerei – Beusnitei din jud Caras – Severin. In aceasta rezervatie intalnim unele specii endemice si raritati floristice. parcuri sau zone verzi din jurul centrelor urbane.

ambele din Dobrogea. frasinul de lunca (Fraxinus angustifolia).Ea se intinde pe dune de nisip.Dintre arbusti vegeteaza: paducelul (Crataegus monogyna).pedunculiflora). Penteleu. Piatra Arsa.Aici amintim: Rezervatia Letea din Delta Dunarii. Padurea Harboanca. ulm (Ulmus foliacea). demne de semnalat sunt frasinul de balta (Fraxinus pallisae) descoperit aici pentru prima data ca specie noua pentru flora globului. Padurea Seaca-Optasani si Rezervatia de castani de la Tismana. Beusnita. stejarul brumariu (Q. par (Pirus piraster). cu latimi intre 10 si 250m.cathartica). care constituie un tip particular de vegetatie. lipsa apei si abundenta insectelor intepatoare. catina alba (Hippophae rhmnoides) si frajurii ce apar din radacinile plopilor. Snagov. intre care se gasesc spinarile dunelor.Cateva mari rezervatii din aceasta larga varietate . ecotipuri deosebit de valoroase in ceea ce priveste dezvoltarea dimensionala si calitatea lemnului si care sunt destinate ca rezervatii de seminte forestiere. plopul alb (Populus alba). cornul (Cornus mas). frasin de balta (F. lemnul cainesc (Ligustrum vulgare). . Dintre cele mai reprezentative este cea din Delta Dunarii. curpen (Clematis vitalba L) etc.arborete sau paduri de la limita superioara sau inferioara a zonei forestiere. si foarte rar aninul negru (Alnus glutinosa). apoi cele de la Cazanele Dunarii. sila distanta de cca. In paralel. salba moale (Evonymus europae). Ceahlau. Slatioara. Intre padure si terenul nisipos se duce o lupta continua. Padurea Bejan. sunt coplesiti de liane. In interiorul arboretelor. sunt deosebit de reprezentative pentru vegetatia spontana din Romania. arborete naturale sau rezultate din culturi.10 km de aceasta. grosi pana la 1 m diametru si cu inaltimea pana la 35m. care aminteste ceva din structura padurilor tropicale. care trimite rizomi pana la 12-16m lungime si din care iau nastere tulpini aeriene. cu orientare generala paralela cu tarmul marii. Depresiunile dintre dune sunt ocupate de vegetatie lemnoasa. verilgariul (R. Cea mai luxurianta vegetatie se gaseste in Hasmacul Mare. intunecimea. dracila( Berberis vulgaris) rar alunul ( Corylus avellana) etc.Intre bratele Chilia is Sulina. sangerul (Cornus sanguinea). fac ca mamiferele sa fie in numar foarte mic. se afla padurea Letea. astfel ca padurea apare ca o succesiune de benzi.Dintre plantele mai deosebiet din apdurea Letea. plopul negru (P. Primavara solul padurii este acoperit de un covor de margaritarele (Convallaria majalis). hameiul (Humulus lupulns). Nigra).Speciile care compun padurea sunt stejarul de lunca (Quercus robur). pe un teritoriu mai ridicat.pallisae0. patachina (Rhamnus frangula). Aceste benzi se numesc local hasmacuri. Hagreni si Valea Fagilor. inrudit indeaproape cu frasinul caucazian (Fr. calinul (viburnum opulus). asemanatoare cu cele de pe nisipurile litorale. dunele se acopera treptat cu specii invadatoare.coriariae folia) si Ephedra distachya. periploca (Periploca graeca). Rezervatia Letea. catina rosie (Tamarix ramosissima). Arborii. Comarna din apropierea capitalei. pe locuri mai inalte.Ca niste odgoane se infasoara pe crengi si atarna de arbori tulpinele de viata salbatica (Vitis silvestris). dispuse in randuri. rar teiul alb (Tilia tomentosa). Dintre acestea merita a fi semnalat rogozul de nisip (Carex ligerica). martori vii ai unei vegetatii in cea mai mare parte disparuta sau pe cale de disparitie. Domogled. cu dune fluvio-marine. Padurea cucereste necontenit teren prin avangarda ei formata din porumbar (Prunus spinosa).

pe malurile argiloase. El este imbracat intr-o mantie de roci argiloase. Ulterior au fost sapate si in alte locuri. In catalogul rezervatiilor din tara nostra Muntele de sare de la Slanic Prahova este considerat ca unul din cele mai frumoase si interesante areale geologice ocrotite. incepand astfel extragerea sarii in doua ocne. padurea Letea este un complex de vegetatie naturala deosebit de interesant pentru oamenii de stiinta si iubitorii naturii. in apropierea Muntelui de Sare. aflate pe amplasamentul lacului Baia Baciului si a Muntelui de Sare. Cetatile Romane de la Rosia Montana. In vecinatatea Muntelui de Sare se afla lacul Baia Baciului. la baza dealurilor de pe dreapta raului cu acelasi nume. marnoase. Asa s-a intamplat si cu ocna de la Baia Baciului la mijlocul secolului trecut. Cu timpul tavanul ocnelor se subtia. • Rezervatii geologice: Printre rezervatiile geologice de pe teritoriul tarii nostre amintim: Muntele de sare de la Slanic Prahova. spectaculosul este imprimat de relieful carstic alcatuit dintr-o infinitate de lapiezuri tubulare adanci da cativa decimetri. puternic saraturate care formeaza asa-numita brecie a sarii. dar ceea ce se ocroteste in primul rand este peisajul morfologic care s-a individualizat pe versantii blocului de sare scos la zi de eroziune. Pietrele Doamnei. Lacul Porcilor(< 1m ad) de pe fundul caruia se extrage namolul utilizat in statiune pentru tratament. A rezultat o excavatie destul de larga in acre apa s-a acumulat formand un lac. Rapa Rosie. Versantii care inconjoara acest complex au fost utilizati pentru odihna si recreere. frecvent in el se produceau crapaturi pe care apa le largea continuu. separate de creste si ace. De-a lungul secolelor punctele unde sarea era curata si aproape de suprafata au fost depistate de localnici si folosite pentru aprovizionarea cu sare a populatiei din regiunea colinara si chiar mai departe. Cea mai mare parte din teritoriul pe care se desfasoara orasul Slanic se afla in zona unui masiv de sare de varsta miocena. saraturoase se pot identifica o . lacul Baia Baciului si versantii inierbati. Paclele mari si mici.8 ha si are in componenta Muntele de Sare cu lacul din interior precum si zona din imediata vecinatate in care se includ lacul Porcilor. apreciat de geologi ca avand o suprafata de 1.Pe fundul sau exista namol folosit de localnici in scop terapeutic. spalarea in suprafata m alunecarile au actionat asupra malurilor. La aceasta se adauga formele de precipitare a sarii din saramura rezultata dupa ploi sau din vaporii incarcati cu sare din vecinatatea muntelui. In aceste conditii multe din elementele peisajului initial al zonei tampon a rezervatiei a disparut. Totusi. Lacul fara fund – Ocna Sibiului. iar in final se ajungea la prabusirea lui.6 km patrati si o grosime de 300-340m. El se afla in orasul Slanic.Pentru bogatia ei floristica si conditiile in care se grupeaza aceasta flora.62m. Langa Muntele de Sare se zareste un lac ceav mai mic. denumit Lacul Miresei. Primele ocne sunt realizate la finele secolului al XVII-lea pe stanga raului Slanic in regiunea Baia Verde. Detunatele.Blocul de sare se desfasoara pe circa 1. Vulcanii noroiosi. Dizolvarea. Ele frecvent au forma unor conopide de dimensiuni mici. Blocurile de calcar de la Sarea lui Buzau (Braila).Astfel . cel mai extins din localitate (6100m patrati) dar care are o adancime de numai 7. Suportul rezervatiei il reprezinta sarea. Unele din proeminentele lui se afla la adancimi mici. altele apar chiar la suprafata.

Vadul Crisului. fiind bogat ornamentata cu coloane de stalactite si stalagmite. steluta (Aster tripholium). Interesul privind calcarul de la Churchia. Din categoria rezervatiilor paleontologice amintim: Punctul fosilier de la BahnaVarciorova. Closani.p. Complexul carstic Scarisoara ocupa o suprafata de circa 200 ha. tufarisuri de catina. se grupeaza in 4 complexe bine individualizate prin caracterele lor litologice si paleontologice: complexul carbunos la baza. Corbasca.v stiintific si turistic. din jud Alba.flora specifica halofila reprezentata prin: sararica (Salicornia herbaceea). • Rezervatii paleontologice: Aceste marturii ale trecutului indepartat reprezinta ramasite fosilifere ale florei si ale faunei dintr-o anumita perioada a istoriei naturale a Pamantului. fenomene carstice datorate curgerii milenare a apelor subterane. Pestera Pojarul Politei. la 4 km de soseaua nationala. Dealul cu melci de la Soceni si Calcarul si Granitul de la Albesti-Muscel. Gura Plaiului. Vantului. Malusteni.”Sala Mare:. toate importante d. Topolnita. Suslanesti-Muscel. Depozitele tertiare. o impresionanta lume de basm. situate la adancimi diferite. Dealul Repedea-Iasi. pesti. echinoderme. Interesanta rezervatie speologica. resturi de brachiopode. Seimenii Mari. conditionata de natura fundului unui bazin inchis.Este unul din cele mai vechi si interesante puncte fosiliere din tara. Izvorul Tausoarelor. in mia mica masura. Magura. moluste. La fel de solicitat vizitata este si Salina Vechi .d. de mare valoare stiintifica. Printre cele mai renumite mentionam: Complexul carstic Scarisoara. briozoare. Agighiol. ea adaposteste un bloc urias de gheata de circa 50000m cubi si 18-20m grosime. brahipode. • Rezervatii speologice: In ceea ce priveste rezervatiile speologice. pelinul (Artemisia salina). complexul calcarului recifal de la Churchia. Cernavoda. Pesterile reprezinta adevarate vestigii geologice. Ele sunt valoroase depozite de foraminiferi. foarte fosilier si complexul argilo nisipos superior. reprezinta exemple admirabile de sedimentare. care intra in alcatuirea acestui bazin. Aceste forme fosile ne permit sa reconstituim istoria dezvoltarii diferitelor grupe de plante si animale care au trait pe teritoriul tariii nostre. cu peretii aproape verticali. mehedintene si hunedorene. radiolari. acestea fac referire la pesteri. Pestera Muierii. luminata din ext de . in tinuturile gorjene. complexul argilo nisipos sau tuf vulcanic. carora li se adauga. de lamelibranchiate si gasteropode. situata in Muntii Apuseni. Cetatile Ponorului. etc. Rezervatia paleontologica Bahna se afla intre localitatile Ilovita si Bahna. Tecuri. Cioaca cu Brebenei. Calcarele recifale conserva o fauna fosila veche de 16 mil ani. care imparte pestera in mai multe Sali.Pestera aflata in fundul unui aven adanc de 50m. vechi de 3000 de ani. Lungimea totala a pesterii atinge 700m. Sedimentele tertiare de la Bahna. precum si o foarte bogata microfauna de flagelate si foraminifere. Muntii Apuseni. etc. Doar jumatate din pestera este zona turistica.Acest complex carstic e reprezentat de Pestera si Ghetarul de la Scarisoara.Cele mai frumoase fenomene carstice din Romania le intalnim in Muntii Banatului. consta in bogatia mare in resturi fosile de corali. Comarnic.

anuală fiind de 926 mm.Vara. este impunătoare: spre sud. • Rezervatii mixte: Rezervatii mixte intalnim pe teritoriul tarii in mare parte in : . pe timp de iarnă depăşind un metru. se desluşeşte Pietrosul Bistriţei. fragmentîndu-se.Muntenia: Rezervatia Snagov. Pestera Zanoaga). nordică una din cele mai interesante forme geologice din lanţul Carpaţilor Răsăriteni. atrăgînd an de an numeroşi vizitatori. partea inferioara a avenului este ocupaat de aerul rece. rezervatia Suvitele Benii. cantitatea căzută a atins 82 cm. O cronică locală informează despre ninsori şi pe timp de vară. în 17 aprilie 1977. In cuprinsul rezervaţiei. Temperatura medie anuală este de 2. numeroase stalactite. Rezervatia din Muntii Siriu.Bucovina: Pietrele Doamnei-Rarau. amoniţi. Mentionam ca diferenta totala de nivel dintre intrarea avenului si punctul de nivel dintre intrarae avenului si punctul cel mai coborat al pesterii este de 105m.soare. variind între —7°C (media lunii ianuarie) şi 12°C. spre nord apare muntele Tomnatec de la Cîmpulung Moldovenesc şi un şir de obcine paralele ce se pierd în depărtări. elemente care formau mari recife acum 140 de milioane de ani. bazinul Ialomitei(rezervatia Pestera Babele. Punctul cel mai înalt al Rarăului este situat la o înălţime de 1651 m. alge marine etc.. Precipitaţiile ating un maximum în luna mai şi un minimum în luna noiembrie. cînd acest teritoriu a fost acoperit de apele calde ale oceanului. cunoscută sub denumirea de Pietrele Doamnei. media. dantela calcaroasă a acestor pietre se prezintă ca o piesă unica în Carpaţi. producîndu-se mari pagube sectorului silvic prin rupturile produse de molid.Situata cu 20 de metri mai jos de Sala Mare. însorită. Ninsorile sînt abundente. “Biserica”. în zilele de 21—22 iunie 1910. rezervatia naturala Ciucas(Rezervatia Tigaile Mari-vf Ciucas. Rezervatia Calimani si Rezervatia 12 Apostoli . iar aici accesul este permis doar cercetatorilor. dînd naştere peisajului sălbatic atît de caracteristic. media lunii august. recifele au fost ridicate la suprafaţă. Panorama care ni se înfăţişează privirilor într-o zi frumoasă. Rezervatia Cheile de la Cetateni. iar cabana turistică la 1538 m. pe . în perioada cretacică. Rezervatia din Muntii IezerPapusa. Rezervatia Palcul de jneapan de pe muntele Bratocea). Rezervatia din Muntii Cozia.3°C. Întreaga zonă reprezintă calcare cu încrustaţii de corali. spre vest se remarcă conul vulcanic al Giumalăului. rezervatia Culmea Zaganului-Gropsoarele. iar spre est se întind pajiştile de pe Todirescu din preajma codrului secular Slătioara. ce determina etajarea florei in aven. prezentand o inversiune termica. Masivul Rarău adăposteşte în partea sa.Limita dintre masele de aer rece si cald este jalonata de o centura galbena de Doronicum columnae. rezervatia Pestera Pustnicului.Din punct de vedere peisagistic. Datorită mişcărilor tectonice. Pietrele Doamnei la 1647 m. are o forma circulara si se contiunua cu 2 Sali mai mici. Bucegi (rez principala). stalagmite si coloane de gheata lucitoare si transparente scanteiaza feeric in lumina artificiala. datorita ghetarului. cu rîul ce-i ocoleşte la poale. In ultima sala. cu timpul marea s-a retras. In continuare vom vorbi despre Rezervatia Pietrele Doamnei-Rarau. rezervatia stiintifica are 2 sectoare.

Barateaz. provincia Carpaţilor dacici. veveriţă. de hrană şi de linişte. rîs. Fauna de vertebrate este în strînsă dependenţă de învelişul vegetal. Dintre acestea amintim: Valea Valsanului din jud Arges. Mlastinile de la Satchinez din jud Timis. • Rezervatiile faunistice: Rezervatiile faunistice ocrotesc speciile rare de animale sau zone cu specii endemice sau relictare care trebuiesc cunoscute. Pe tancuri şi abrupturi calcaroase. precipitaţii abundente. ce strabate in zona sesului localitatile Vinga. varsandu-se apoi in Beregsau. popularizate dar si protejate. vînturi frecvente şi puternice) favorizează dezvoltarea unei bogate vegetaţii cu caracter subalpin. zona se încadrează în regiunea euro-siberiană. Complexul de mlastini de la Satchinez se afla situat in Campia Banatului la circa 25 km de Timisoara. subprovincia Carpaţilor orientali. circumscripţia munţilor Bistriţei.povîrnişul dinspre sud. Insula Mica a Brailei din jud Braila. se află Peştera liliecilor. fiind declarată monument al naturii. păsări răpitoare şi cîntătoare. prin locuri însorite. Peniteasca-Gura Portitei-Bisericuta. descărcărilor electrice. Printr-o bună colaborare între organele ce răspund de rezervaţie (silvicultura. ştiindu-se că stîncilie sînt supuse degradării datorită şi variaţiilor mari de temperatură dintre iarnă şi vară. Aceasta portiune de mlastina este alimentata de numeroase izvoare abundente care se aduna intr-o vale larga. numai una si-a mai pastrat totusi pana in prezent ceva din caracterul salbatic de alta data. Manastur. de la mezohigrofile pînă la xe-rofiîe şi heliofile. ploilor etc. Boianu din jud Olt. iar pe stîncării. în pădure găsim frecvent urme de urs. vulpe. pentru care ea a fost si declarata rezervatie stintifica. care se uneste cu Bega Veche. Uzlina-Marchelu-Plopu-Murighiol-Tatanir. sălcii. Aceasta vale este in intregime mlastinoasa. Din numeroasele balti care acopereau aceasta regiune a Satchienezului. furtunilor. iepure. umiditate atmosferică ridicată. insolaţii puternice. Lacul Faragau din jud Mures. a. Sf Gheorghe-Palade. subregiunea carpatică. Comisia monumentelor naturii de pe lîngă Academia Română Consiliul judeţean de ocrotire a naturii şi Oficiul naţional de turism) se va reuşi păstrarea pentru un timp cît mai îndelungat a acestor frumuseţi naturale. jder ş. Biled si Becicherecu Mic. cocoşi de munte. vînturilor. tot atît de cunoscută şi sub denumirea de floarea de colţ a cărei culegere este interzisă. Rosca-BuhaiovaHrecisca. numită de localnici „Borta îngrădită" din cauza îngrădirii avenului prin care peştera poate fi accesibilă. O impresionanata rezervatie faunistica este cea din judetul Timis si anume Mlastinile de la Satchinez. a îngheţurilor. a. Specia forestieră predominantă o formează molidul. Condiţiile de mediu statornicite (temperaturi scăzute. iar in apropierea comunei Satchinez se . lup. Floristic. la hotarul comunei Satchinez si Barateaz. cu numeroase specii saxicole. Padurile Caiafele si Moroiu din jud Ialomita. mesteacăn ş. Cordenei-Ciungii Balasanii din jud Maramures. mistreţ. La acestea nu mai trebuie să adăugăm degradările provocate de om. Ornitofauna este la fel de bine reprezentată prin corbii ce apar solitari. găsim tufe de bîrcoace şi relictul arginţica frumoase flori albe. I-la Sahalin. cu diseminări de scoruş. creşte gingaşa albumiţă. ierunci. cerb carpatin. plop tremurător. alături de jneapăn . Perisor. din jud Tulcea avem Insula Popina.

Flora si vegetatia sunt deasemenea interesante reprezentand numeroase specii si fitogenoze acvatice si palustre ca : Limnetum minoris. cu stufarii dese si balti intinse ce dau aspectul unei mici delte. lemn cainesc(Ligustrum vulgare) etc. Juncus gerardi.Tampa este situata in zona montana inferioara.Tampa mai adaposteste si o bogata fauna reprezentata de numeroase specii de pasari: corbul (Corbus corax). Dealul Cetatii Deva. originara din stepele rasaritene. Dintre cele enumerate vom descrie Rezervatia Tampa. Myosurus minimus. uscat si puternic insorit sunt adapostite ochiuri de stepa unde vegeteaza colilia (Stipa pulcherrima. s. Glycerietum aquaticae s. saxifraga (Saxifraga cuneifolia). Jurinea mollis. CeratophyltumHydrocharietetum. frasinelul (Dictamus albus) s.a • Rezervatii peisajistice : Rezervatia peisajistica cuprinde asociatii vegetale sau forme de relief de mare valoare estetica. alunul (Corylus avellana). Capillata). Pedicularis campestris. cununita(Spiraea ulmifolia). sangerul (Cornus sanguinea). Numai de pe Tampa e cunoscuta la noi in tara specia :Coronilla coronata. Trapetum natantis. Pe varfurile stancoase si colturoase ale Tampei cresc palcuri de coada iepurelui (Sesleria rigida). Dintre speciile ocrotite de lege. unele specii rare sau aflate pe cale de disparitie din avifauna tarii noastre :sfarcul rosu (Ardea purpurea). amintim doua specii care cresc pe culmile calcaroase ale Tampei: laleaua pestrita (Fritillaria montana). iarba sarpelui rosie (Echium rubrum). In aceasta rezervatie speciile arboricole sunt reprezentate de unele specii de rasinoase ca: pinul (Pinus sylvestris). laricele(Larix decidua var. crucea voinicului (Hepatica transsilvanica) de origine tertiara si obsiga (Bromus barcensis). si papucul doamnei(Cypripedium calceolus). patachina (Rhamnus frangula). salba moale (Evonymus europaea). Pe teritoriul Romaniei intalnim 8 rezervatii dintre care enumeram: Postavarul si Tampa din jud Brasov. impreuna cu Corvus frugilegus. Tphaetum angustifolio-latifoliae. acoperita cu padure din acre 188. sfarcul de noapte (Nycticorax nycticoraz). prin a caror conservare se urmareste integritatea frumusetilor naturale. Falco tinnunculus.extinde in mlastini largi. Aici au gasit refugiul. Lemno-Utricularietum. sfarcul galben (Ardeola ralloides). In unele locuri apar fitocenoze de pajisti mezofile sau mezo-higrofile ca unele elemente halofile : Statice gmelini. Salvinio-Spirodeletum. miruta (Anchusa barrelieri).a. Padurea Bogdatii si Poiana cu narcise din Varghis.Caracterul montan al Tampei il atesta si unele plante ca: omagul (Aconitum anthora).a. De aici au fost descrise pt prima data 2 endemisme romanesti. Pe versantul sudic. urechelnita(Sempervivum soboliferum). ovascior (Arenastrum decorum). iacintul salbatic (Hyacinthella leucophaea). Asio otus. ulmul (Ulmus montana). Viola joii. avem posibilitatea sa admiram coloniile de pasari acvatice. Polonica) s.2 ha constituie rezervatia peisajistica stiintifica a Academiei Romane. Beckmannia erucaeformis s.a. cornul (Cornus mas). S. la altitudinea de 800-950m. Allium saxatile.a. Printre tufisuri vegeteaza nemtisorul de stanca (Delphinus fissum) si stanjenelul (Iris caespitosa). care poposesc aici. molidul (Picea abies). egreta mica (Egretta garzetta). Fagetul Clujului. Vizitand acest frumos complex de lacuri de la Satchinez. Scirpo-Phragmitetum. Codrii de argint din jud Neamt. sorecarul . planta rara la noi. unde intalnim si numerosi subarbusti ca: socul (Sambucus racemosa). peisajistica.

ro www. au fost organizate în scopul de a conserva natura în beneficiul şi pentru agrementul publicului. Cristinel Zanoaga Rezervatii si monumente ale naturii din Romania: Gheorghe Mohan.incdt. BIBLIOGRAFIE: • • • • • • • Ecologia si protectia mediului : Dumitru Roscovan. avr. s. Hoplitophnys brischkei.dacica Hormuzachi si cele 17 specii si varietati rare pentru Romania asa cum sunt: Ichneumon variegatorins. Deşi satisfacerea nevoilor oamenilor a reprezentat unul dintre argumentele constituirii parcurilor naţionale. Pimpla padellae sp. Tampa constituie o componenta de baza a cadrului natural specific Brasovului care prin valoarea sa stiintifica a fost incadrata in randul rezervatiilor naturale din tara noastra.referate. Parcurile naţionale prin însuşi actul lor de naştere.a. Romania are 2 rezervatii stiintifice si anume: Pestera Clasani si Perimetrul experimental Sabed. Mihai Georgescu Parcuri si rezervatii naturale de pe glob: Mariana Ionescu. Dintre mamifere amintim: veverita (Sciurus vulgaris) si ursul (Ursus arctos).wikipedia.referate. Argynis pandora.org www. In vegetatia stepica nu lipsesc nici reptilele: vipera (Vipera berus) si gusterul (Lacerta viridis). Variegata.ro . • Rezervatii stiintifice integrale: O rezervatie stiintifica ocroteste suprafete naturale de teren si acvatice destinate cercetarilor stiintifice de specialitate si conservarii fondului genetic autohton. Ocrotirea naturii este esentialmente domeniul biogeografiei.comun (Buteo buteo). acestea s-au înscris semnificativ în categoria destinaţiilor turistice relativ mai recent. Simona Condurateanu www.educativ. Dintre raritatile faunistice amintim cele 2 specii de lepidoptere: Colias erate.ro www.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful