PARCURI SI REZERVATII NATURALE DIN ROMANIA

,,Nu există alt acces spre ştiinţă decît uşa pe care ne-o deschide natura. Nu există alte adevăruri decît cele pe care le găsim în natura''
L. BURBANK

O problema majora a omului modern, aflat in plina desfasurare a revolutiei tehnico-stiintifice, este conservarea mediului in care traieste, a mediului inconjurator. Dintre fiinte, omul a produs cele mai multe schimbari, unele utile, altele daunatoare si ireversibile, care au dus in multe cazuri la degradarea naturii. In afara de zonele polare, aflate sub control international, intregul mediu inconjurator - apa, aer, sol – este supus unei exploatari intensive in folosul omenirii. Natura in toata plenitudinea ei, este intr-o permanenta transformare, in continua evolutie. Reprezentarea istorica a tuturor ecosistemelor o dovedeste cu prisosinta. Ocrotirea ei prin reducerea si eliminarea factorilor poluanti si crearea de rezervatii naturale cat mai intinse va permite refacerea in unele cazuri a echilibrului ecologic alterat sau mentinerea cadrului natural existent. In fata multiplelor procese ireversibile de determinare a mediului si biosferei, omenirea s-a vazut obligata de a lua decizii ferme in favoarea mentinerii curateniei planetei pentru binele generatiilor prezente cat si a celor viitoare. Printre multiplele masuri de contrabalansare ale repercusiunilor negative, rezultate din actiunile umane nechibzuite , se numara: “ Programul international Omul si Biosfera ” initiat in anul 1971 si patronat de UNESCO, precum si incercarile de creare pe baza studiilor ecologice, executate in cadrul acestui program, a unei vaste retele de rezervatii s-a nascut din necesitatea strigenta prin contiua fiintare , sustin direct sau indirect existenta umana.Consecinta gandului pastrarii naturii, in special a biosferei, intr-o stare care sa nu conduca la stingerea vietii, nu are ca imbold o dorinta romantica de intoarcere in trecut, ci acuta necesitate de a nu stopa evolutia favorabila lumii din care facem parte. Din unitatile teritoriale ce-I preocupa pe savantii respectivi din lume mentionam rezervatiile biosferei. Rezervatiile biosferei reflecta o conceptie moderna de conservare a naturii, care nu inlocuieste insa parcurile nationale sau rezervatiile naturale, ci le include, le intregeste cu noi regiuni, unde activitatea umana nu este exclusa. Ele au aparut ca urmare a dezbaterilor stiintifice din cadrul M.A.B. (Omul si Biosfera), la care a aderat si Romania prin omologarea a 3 rezervatii ale biosferei ( Parcul national Retezat, Rezervatia naturala Rosca-Letea, din Delta Dunarii si Rezervatia naturala Pietrosu Rodnei ce include rezervatiile preexistente, Codrul secular Slatioara si Tinovul Poiana Stampei ). Aceste rezevatii, pe zi ce trece tot mai numeroase, sunt zone ecologice tipice, unde se subliniaza si se experimenteaza problemele ocrotirii naturii, modalitatile de evitarea conflictelor dintre aceasta si avantul economic.Ele pot contribui la dezvoltarea satelor, modernizarea agriculturii traditionale, la

in Romania exista un parc national in muntii Retezat. carora li se aplica inca o reglementare stricta de ocrotire. Cele mai mari complexe naturale.Aici. definit la New Delphi in 1969 prevede” un areal relativ intins. dezvoltarea industriei locale si . In prezent. parcurile nationale sunt cele mai complexe forme de ocrotire a naturii. unde speciile de plante si animale. unde unul sau mai multe ecosisteme nu sunt material alterate de exploatarea si ocuparea umana. Piatra Craiului cu 20183 ha. sa intareasca efectiv respectul fata de factorii ecologici. vizitatorilor le este permisa intrarea in conditii speciale pentru scopuri de cercetare. culturale si recreative ”. Cozia cu 21400 ha. Cheile Nerei – Beusnita cu 45561 ha. • Zonele periferice ( preparc) sunt constituite in jurul parcului in scopul de a pune la dispozitia tuturor aceleasi obiective naturale. Ceahlau cu 22704 ha. In continuare. educative. iar daca apare necesitatea unei protectii speciale. Aceste areale grupeaza sediile administrative si dotarile turistice. Personalul aferent parcurilor asigura protectia si administrarea mediului natural si patrimoniului cultural. autoritatea cea mai competenta a tarii a luat masuri de prevenire sau eliminare cat mai curand posibila a oricarei exploatari sau locuiri a intregului areal. Semenic – Cheile Carasului cu 37035 ha. care au justificat stabilirea lui. o alta forma de ocrotire si conservare a naturii salbatice sunt parcurile nationale Conceptul de parc national. fauna si mediul natural. arealul este divizat in mai multe puncte. Calimani cu 20120 ha. Prin structura si functiile lor. art 29 prevede existenta urmatoarelor categorii de rezervatii: • Rezervatii natural – botanice (28) • Rezervatii forestiere (28) . In aceste zone exista interdictii de circulatie a turistilor. Domogled Valea Cernei cu 63580 ha. realizeaza materialele de propaganda si informare.introducerea unor noi surse de hrana. deci la imbunatatirea vietii locuitorilor. aspectele geomorfologice si habitatele sunt de un interes stiintific.Tot el asigura activitatea de cercetare stiintifica si contribuie la mentinerea si dezvoltarea economiei locale. ca un areal singular. ce favorizeaza descoperirea frumusetilor parcului. Muntii Apuseni cu 53880 ha. activitatile umane sunt supuse unui regim special si se practica turismul organizat. Pietrosu doamnei cu 63696 ha. 54000 ha si sunt propuse pentru constituire inca 11 parcuri nationale printre care avem: Delta Dunarii cu 220000 ha. Cheile Bicazului – Lacul Rosu cu 17335 ha. Legea protectiei mediului inconjurator. Structura unor parcuri natioanale cuprinde 3 categorii de teritorii : • Parcul propriu-zis protejeaza global flora. geomorfologici sau estetici. educativ si recreativ deosebit sau care detine un peisaj natural de o mare frumusete. In cadrul unui parc national. dar cu mult mai restranse decat rezervatiile biosferice si parcurile nationale sunt rezervatiile naturale. • Rezervatiile integrale pot fi constituite in interiorul parcului national. sectiunea VI. imbinand protectia cea mai severa cu utilizarea resurselor numai sub aspect turistic. In Romania .Tot aici.

insamantari sau plantari pentru regenerarea arboretelor. identificandu-se urmele a 18 ghetari. fiind cuprins intre valea Raului Mare. incepand cu punctul Gura Zlatna(784m) pana la Gura Apei(945m). in mic. Parcul detine 82 de lacuri si tauri alpine dintre cele mai adanci: Taurul Negru 25. precum si cel mai mare numar de lacuri din tara. in paduri se efectueaza taieri de igiena si. s-au mai pastrat resturile celui mai intins ghetar de vale (Lapusnicul). activitatea ghetarilor sa desfasurat amplu. inclusa pe lista rezervatiilor naturale ale Biosferei de catre UNESCO. apoi confluenta Lapusnicului cu Raul Mare. In cadrul teritoriului tarii noastre. In afara ghetarilor de circ (Bucura. Judele).2509m). contribuie la mentinerea diversitatii specifice si deci la conservarea rezervelor genetice ale naturii. in anumite cazuri. constitutia sa geologica. au un rol stabilizator in dinamica actuala a peisajelor si in acelasi timp. lucrari de rarire. ocrotirea naturii nu tine. Se considera ca aceste rezervatii naturale neatinse de om. urmand cursul acestui afluent pana la Lunca Berhinii.5 m si cele mai intinse din atra nopstra – Lacul Bucura 10. fiind alcatuit din roci cristaline si calcare. sezonul etc. Zanoaga Mare si Gemenele peste 5 ha. incat majoritatea rezervatiilor au un caracter complex. Masivul Retezat are o structura geologica complexa. bogatia floristica si faunistica si mai ales intinsele marturii ale glaciatiunii cuaternare (caldari. pe alocuri. speciile si efectivele de animale. Acest renumit parc national din tara noastra a fost declarat prin lege in anul 1935 si ocupa o suprafata de peste 20000 ha. neaparat de savarea florei. se admite si pasunatul. Astfel. cel mai mare parc natural este situat in Retezat si reprezinta cea mai mare rezervatie stiintifica complexa din Romania. pe cea a parcurilor nationale. . Structura rezervatiilor naturale urmareste. Datorita altitudinii sale mari (Vf Peleaga.• Rezervatii geologice (8) • Rezervatii paleontologice (18) • Rezervatii speologice (10) • Rezervatii mixte (36) • Rezervatii faunistice (6) • Rezervatii stiintifice integrale (2) • Rezervatii peisagistice (8) In anul 1982 au fost inregistrate un numar de 310 rezervatii naturale (0. Datorita unui intreg ansamblu de factori. De altfel. in acceptiunea moderna . rezervatiile naturale au si elemente ocrotite si ca ele fac apret dintr-un ecosistem specific. pe masura ce activitatea antropica tinde sa transforme tot mai mult mediul natural. iezere si morene). In anumite situatii. Infatisarea geografica a masivului Retezat.05% din teritoriul tarii). faunei si peisajului pe cale de disparitie. fiind situat in centrul masivului. peisajele de cea mai autentica salbaticie. de indepartare a unor specii lemnoase invadante sau chiar. cu unele restrictii in ce priveste durata. se practica cositul controlat al fanetelor. fac din aceasta parte a Carpatilor un monument al naturii de o importanta stiintifica deosebita. In privinta regimului de ocrotire a rezervatiilor naturale. cat de conservarea unor ecosisteme caracteristice cu un statut cat mai asemanator starii lor naturale. cercuri. Custura. pe langa valoarea lor stiintifica si estetica.9 ha. dar nu complet exclusa. se remarca faptul ca in majoritatea cazurilor interventia antropica este limitata.

salcia pitica . specifica Retezatului. In acest perimetru se intalnesc multe fenomene carstice vai seci. Din lacuri se scurg torente puternice. insemnatele oscilatii de temperatura de la zi la noapte. Piatra Iorgovanului. s. arinul de munte (Alnus viridis). Viorica. legata de legenda viteazului Iovan Iorgovan. pesterile Dilma cu Brazi. fenomen rar intalnit in tara noastra. In acaesta zona intalnim ienuparul pitic (Juniperus siberica). pana la 1200 m altitudine. Zona calcaroasa este cuprinsa intre culmile Albele. De la Gura Zlata spre Gura Apei in sus spre Zlatuia.Prezenta lacurilor de munte in cuprinsul Parcului National Retezat este strans legata de existenta fostilor ghetari alpini si a urmelor lasate de acestia.a. in cele 2-3 luni de vara. paltin de munte (Acer pseudoplatanus). doline. iar fagul (Fagus sylvatica) si carpenul (Carpinus betulus) pe versantele umbrite. il acopera o vegetatie exuberanta. paltinul de camp (Acer platanoides) si unii arbusti ca: paducelul ( Crataegus monogyna).avenul Piule. cat clima permite vegetatiei sa se bucure de lumina si caldura soarelui. Taul Rasucit. iar la poalele versantilor. trebuie sa escaladam masivul de pe drumul de pe Valea Raului Mare. pe versantele insorite. Zapada. Urmand malurile Raului Mare.Din loc in loc. alegerea este foarte grea. devenind “ paradisul lacurilor alpine” din Carpatii Romanesti.Retezatul nu este accesibil in timpul ierni decat schiorilor. palcuri de nuc comun (Juglans regia) in stare submontana. exemplare sporadice de mesteacan. rachita (Salix racemosa) sau afinul (Vaccinium myrtillus). intalnim arboretele strabune fag. din desisul de nepatruns al jenpenisului se inalta maiestuos zimbrul (Pinus cembra). Puternica insolatie. expozitia variata fata de punctele cardinale.Intre frumoasele si atragatoarele “ Lacuri insirate” de pe valea superioara a Bucurei: Lia. Taul Adanc s. ale caror cascade – Balea (80m).a ). cu ploi abundente si zapezi ce dainuiesc mai mult de jumatate de an. pana la Padisel. urmate de padurile de molid (Picea abies) din care nu lipsesc palcurile de scorus (Sorbus acuparia). Acestia formeaza adesea paduri in care se gasesc si alte specii. Dragsan. inconjurate de jenepeni. nu se topeste pe varfurile inalte de a II-a jumatate a lunii iunie. Scocul Mare. Taul Portii. Ciumful Mare (150m) sunt deosebit de pitoresti. Miezul acestui parc national il formeaza grandiosul circ glaciar al Bucurei. jugastrul (Acer campestre). Florica si micutele dar splendidele “ tauri agatate” ( Taul Agatat. alunul (Corylus avellana). altitudine. cum ar fi mesteacanul (Betula pendule). de la Raul Morii si Clopotiva spre Gura Zlata. In zona subalpina gasim asociatii de jepi (Pinus montana) care in Retezat sunt raspanditi intre 1530 si 2280 m. care in regiunea lacurilor (circuitul Bucura) depaseste uneori grosimi de cativa metri. cu salba de lacuri insirate pe treptele fostei limbi de gheata. Ana. putem admira frumoasele zavoaie compacte de arini ( Alnus glutinosa si Alnus incana). Masiv inalt si compact. Urmele glaciatiei cuaternare sunt destul de evidente si in ce priveste clima Retezatului. In aceasta zona intalnim gorunul (Quercus petraea) si mojdreanul (Fraxinus Ornus). infundand vaile si netezind peisajul stancos. Astfel. desi conditiile generale ale climatului si ale solului sunt mai defavorabile in Retezat decat in restul Carpatilor Meridionali. Pentru a admira frumusetiile si bogatiile florei si faunei Retezatului. datorita neregularitatii determina microclimate ce se tradeaza in acea flora in mozaic.

sclipeti (Potentilla ternata). toate raspandite in partea inferioara a zonei subalpine. Raurile si unele iezere sunt populate de pastrav (Salmo truta fario). Pe stancile abrupte intalnim unele plante ca : lana caprelor (Cerastium lanatum). viezurele (Meles meles). firuta de munte (Poa lepisnica si Poa custurae). daria (Pedicularis baumgarteni). de pe teritoriul tarii noastre enumeram si : Rezervatia din Masivul Iezer – Papusa din jud Arges. Aici traiesc si numerosi ursi (Ursus arctos). iarba surzilor (Saxifraga aizoon ). lupul (Canis lupus).(Salix silesiaca). la locul de intalnire al molidului cu pinul pitic (Pinus montana) este Hieracium (vulturica). Din aceasta bogatie a florei. peisajistice. geografice. Mai tarziu infloresc sisineii de munte (Pulsatila alba). precum si unii subarbusti ca: smardarul (Rhododendron kotschyi). vinderelul rosu (Falco tinunculus). ochii gainii (Primula minima). floristice si faunistice din acest masiv. ochii soricelului (Saxifraga pedemontana). iar la fagete caprioara (Capreolus capreolus). cu o suprafata de aprox 2000 ha. veverita (Sciunus vulgaris) si iepurele (Lepus europaeus) . marginite de goluri alpine sau de doboraturi de vant. coacazul (Bruckentalia spiculifolia). Nu mai putin interesanta este si fauna Retezatului. unic in tara. pisica salbatica (Felix silvestris). vulturul brun (Aegypius monachus). dupa topirea zapezii. Animale ca: rasul (Lunx lynx). unde langa lacul Gemenele. vulturul sur (Gups fulvus). ghintura galbena (Gentiana punctata). forestiere. In partea nord-vestica a Parcului National Retezat se afla rezervatia stiintifica. hoitarul (Nepheron perenopterus). functioneaza un laborator alpin. Prin molidisuri si pajisti alpine intalnim: mistretul (Sus scrofa). reprezentand o statie pilot de cercetari alpine a carei existenta este motivata de valoarea aspectelor geologice. Comoara floristica a zonei din Retezatul Mare. bursuca (Barbaraea lepusnica). reprezinta prin 27 de specii cu 51 de varietati . precum si jderi de copac (Martes martes). mai des intalnite sunt: uliul gainilor (Accipoter gentilis). sorecarul comun (Aquilla chrysaetos). soimul calator (Falco pelegrinus). care isi duc viata in locuri greu accesibile. endemismul cel mai de pret al Retezatului. merisorul (Vaccinium vitis idaea). flamanzica ( Draba dorneri). in pajistile alpine infloresc: Cupa (Gentiana kochiana). pajistile alpine ale Retezatului se acopera de coloritul violet deschis al brandusilor de munte (Crocus hauffelianus) si al dezghetului pitic (Soldanella pusilla). vulpea (Canis vulpes). sangele voinicului (Nigritella nigra). labiata (Piule) si frumoasele orchidee:papucul doamnei (Cypripedium calceolos). nu sunt prea numeroase in acest masiv.galbenelele de munte (Doronicum carpaticum). vartejul pamantului (Pedicularis verticilata). In total prin aceste locuri traiesc aproape 1800 de exemplare din care 500 in Parcul National. Din vegetatia luxurianta amintim crinul (Lilium jankae). Dintre pasarile rapitoare de zi . Gymnadenia conopea si Platanthera bifolia. Animalul caracteristic si cel mai de pret al acestui masiv este insa capra neagra (Rupicapra rupicapra). Odata cu sositea verii. cele mai rare sunt speciile endemice . Alaturi de Rezervatia Complexa a Parcului National Retezat. ciubotica cucului (Primula elatior). Primavara. afinul (Vaccinium mystillus). . nevastuica (Mustela nivalis). salbatice si prapastioase.

Din categoria rezervatiilor naturale distingem pentru inceput : • Rezervatiile natural–botanice Dintre cele mai renumite amintim: Rezervatia Sesul Craiului de la Scarisoara – Belioara jud Alba. Poiana cu narcise de la Dumbrava Vadului din jud Brasov. reprezinta una din cele mai interesante rezervatii floristice din Transilvania . Prin vaile Posoaga. parcuri si gradini dendrologice cu bogate colectii de specii lemnoase exotice. Pe coama masivului Scarisoara – Belioara. Rezervatiile naturale se remarca prin bogatia si raritatea elementelor floristice si faunistice precum si varietatea si frumusetea peisajului autohton. Valea Mare din jud Caras – Severin. cu flora si fauna interesanta d. barba ungurului (Dianthus spiculifolius var. Petraciformis). jud Cluj. relict glaciar decretat monument al naturii. .p.70ha. • Rezervatiile forestiere Privind aria rezervatiior forestiere . Valea Cernei Domogled din jud Mehedinti . cu dimensiuni exceptionale sau de interes istoric. arbori monumentali. caldarusa scaritei (Aquilegia subscaposa). Aceasta frumoasa rezervatie floristica reprezinta o mare importanta stiintifica in ceea ce priveste fitoistoria unor elemente endemice si relictare din flora tarii noastre. paduri. Dintre cele enumerate mai sus. Aici vegeteaza renumita planta relictara prediluviala: sapunarita (Saponaria bellidifolia). Rezervatia Cheile Nerei – Beusnitei din jud Caras – Severin. malaoaia (Helianthemum rupifragum). Poiana cu narcise din muntele Saca. cunoscuta doar in cateva statiuni din Muntii Frantei si Albaniei. Izvoarele Somesului Cald – Belis din jud Cluj.Rezervatia Piatra Craiului Mare din jud Arges si Brasov. argintica (Dryas octopetala) si strugurii ursului (Arctostaphylos uva-ursi). Tinovul de la Poiana Stampei din jud Suceava. parcuri sau zone verzi din jurul centrelor urbane. zestre si mandrie a intregului nostru popor. Ea reprezinta o ramasita a unui intins platou cuprins intre masivele de sisturi cristaline ale muntilor Gilaului. Rezervatia Tampa din jud Brasov. arborete naturale.d. iar exemplele pot continua. Movila lui Burcel din jud Vaslui. la altitudinea de 1353m se afla rezervatia floristica care ocupa o suprafata de 225. balneoclimaterice si turistice. vom mentiona faptul ca in regimul de ocrotire intra padurile cu fauna rara: paduri care protejeaza formatii geologice si speologice ocrotite. industriale. In aceasta rezervatie intalnim unele specii endemice si raritati floristice. Rezervatia Scarisoara – Belioara sau Sesul Craiului . complexe paduroase. ciobotica cucului (Primula columnae).v stiintific. Ariesului si Iadului intalnim sorbul dacic (Sorbus dacica) si liliacul ardelenesc (Syringa josikaea) un relict tertiar inrudit cu liliacul de Himalaia. Rezervatia botanica de la Suatu. insotita de: tulichina (Daphne cneorum). cu specii lemnoase rare sau monumentale precum si acelea cu sinuzii ieboase si muscinale cu totul deosebite. Rezervatia Zanoaga din jud Dambovita. din afara padurii. Dintre speciile endemice amintim: garofita locala (Dianthus julliwolffii) un hibrid rezultat din barba imparatului (Dianthus spiculifolius) si garofita de camp (Dianthus carthusianorum). Taul lui Dumitru din jud Maramures. parcuri naturale. Gura Vaii – Varciorova din jud Mehedinti.

sunt coplesiti de liane. Depresiunile dintre dune sunt ocupate de vegetatie lemnoasa. Snagov. curpen (Clematis vitalba L) etc. dunele se acopera treptat cu specii invadatoare. lipsa apei si abundenta insectelor intepatoare. care trimite rizomi pana la 12-16m lungime si din care iau nastere tulpini aeriene. pe un teritoriu mai ridicat. par (Pirus piraster).Intre bratele Chilia is Sulina. In paralel. care constituie un tip particular de vegetatie.Ea se intinde pe dune de nisip. . apoi cele de la Cazanele Dunarii. catina rosie (Tamarix ramosissima).Dintre plantele mai deosebiet din apdurea Letea. asemanatoare cu cele de pe nisipurile litorale. verilgariul (R. Cea mai luxurianta vegetatie se gaseste in Hasmacul Mare.Aici amintim: Rezervatia Letea din Delta Dunarii.10 km de aceasta. Nigra).Cateva mari rezervatii din aceasta larga varietate . cu latimi intre 10 si 250m. Ceahlau.Ca niste odgoane se infasoara pe crengi si atarna de arbori tulpinele de viata salbatica (Vitis silvestris). lemnul cainesc (Ligustrum vulgare). Hagreni si Valea Fagilor. Rezervatia Letea. plopul negru (P. Beusnita. demne de semnalat sunt frasinul de balta (Fraxinus pallisae) descoperit aici pentru prima data ca specie noua pentru flora globului. inrudit indeaproape cu frasinul caucazian (Fr.cathartica). grosi pana la 1 m diametru si cu inaltimea pana la 35m. Padurea Seaca-Optasani si Rezervatia de castani de la Tismana. hameiul (Humulus lupulns). Penteleu. cornul (Cornus mas). rar teiul alb (Tilia tomentosa). fac ca mamiferele sa fie in numar foarte mic.coriariae folia) si Ephedra distachya. Domogled. cu orientare generala paralela cu tarmul marii. se afla padurea Letea.pedunculiflora). care aminteste ceva din structura padurilor tropicale. martori vii ai unei vegetatii in cea mai mare parte disparuta sau pe cale de disparitie. Dintre acestea merita a fi semnalat rogozul de nisip (Carex ligerica).arborete sau paduri de la limita superioara sau inferioara a zonei forestiere. stejarul brumariu (Q.pallisae0. Piatra Arsa. Slatioara. ulm (Ulmus foliacea). astfel ca padurea apare ca o succesiune de benzi. Primavara solul padurii este acoperit de un covor de margaritarele (Convallaria majalis). sunt deosebit de reprezentative pentru vegetatia spontana din Romania. periploca (Periploca graeca). catina alba (Hippophae rhmnoides) si frajurii ce apar din radacinile plopilor.Speciile care compun padurea sunt stejarul de lunca (Quercus robur). intre care se gasesc spinarile dunelor. Padurea Harboanca. ambele din Dobrogea. dracila( Berberis vulgaris) rar alunul ( Corylus avellana) etc. Dintre cele mai reprezentative este cea din Delta Dunarii.Dintre arbusti vegeteaza: paducelul (Crataegus monogyna). calinul (viburnum opulus). plopul alb (Populus alba). pe locuri mai inalte. frasin de balta (F. si foarte rar aninul negru (Alnus glutinosa). Padurea Bejan. In interiorul arboretelor. ecotipuri deosebit de valoroase in ceea ce priveste dezvoltarea dimensionala si calitatea lemnului si care sunt destinate ca rezervatii de seminte forestiere. sangerul (Cornus sanguinea). dispuse in randuri. patachina (Rhamnus frangula). cu dune fluvio-marine. arborete naturale sau rezultate din culturi. sila distanta de cca. intunecimea. Padurea cucereste necontenit teren prin avangarda ei formata din porumbar (Prunus spinosa). salba moale (Evonymus europae). frasinul de lunca (Fraxinus angustifolia). Intre padure si terenul nisipos se duce o lupta continua. Aceste benzi se numesc local hasmacuri. Comarna din apropierea capitalei. Arborii.

Pe fundul sau exista namol folosit de localnici in scop terapeutic. Cu timpul tavanul ocnelor se subtia. separate de creste si ace. Langa Muntele de Sare se zareste un lac ceav mai mic. spectaculosul este imprimat de relieful carstic alcatuit dintr-o infinitate de lapiezuri tubulare adanci da cativa decimetri. La aceasta se adauga formele de precipitare a sarii din saramura rezultata dupa ploi sau din vaporii incarcati cu sare din vecinatatea muntelui. Rapa Rosie. aflate pe amplasamentul lacului Baia Baciului si a Muntelui de Sare. in apropierea Muntelui de Sare. Suportul rezervatiei il reprezinta sarea. Lacul fara fund – Ocna Sibiului. El se afla in orasul Slanic. Dizolvarea.Blocul de sare se desfasoara pe circa 1. puternic saraturate care formeaza asa-numita brecie a sarii. Unele din proeminentele lui se afla la adancimi mici. frecvent in el se produceau crapaturi pe care apa le largea continuu.62m. Cetatile Romane de la Rosia Montana. iar in final se ajungea la prabusirea lui. Primele ocne sunt realizate la finele secolului al XVII-lea pe stanga raului Slanic in regiunea Baia Verde. Paclele mari si mici. Ele frecvent au forma unor conopide de dimensiuni mici. Cea mai mare parte din teritoriul pe care se desfasoara orasul Slanic se afla in zona unui masiv de sare de varsta miocena. Totusi. denumit Lacul Miresei.6 km patrati si o grosime de 300-340m. dar ceea ce se ocroteste in primul rand este peisajul morfologic care s-a individualizat pe versantii blocului de sare scos la zi de eroziune. Blocurile de calcar de la Sarea lui Buzau (Braila). spalarea in suprafata m alunecarile au actionat asupra malurilor. saraturoase se pot identifica o . Asa s-a intamplat si cu ocna de la Baia Baciului la mijlocul secolului trecut. De-a lungul secolelor punctele unde sarea era curata si aproape de suprafata au fost depistate de localnici si folosite pentru aprovizionarea cu sare a populatiei din regiunea colinara si chiar mai departe. lacul Baia Baciului si versantii inierbati.Astfel . la baza dealurilor de pe dreapta raului cu acelasi nume. Detunatele. padurea Letea este un complex de vegetatie naturala deosebit de interesant pentru oamenii de stiinta si iubitorii naturii. In vecinatatea Muntelui de Sare se afla lacul Baia Baciului. pe malurile argiloase. cel mai extins din localitate (6100m patrati) dar care are o adancime de numai 7. Versantii care inconjoara acest complex au fost utilizati pentru odihna si recreere. Pietrele Doamnei. Lacul Porcilor(< 1m ad) de pe fundul caruia se extrage namolul utilizat in statiune pentru tratament. incepand astfel extragerea sarii in doua ocne. apreciat de geologi ca avand o suprafata de 1. marnoase. altele apar chiar la suprafata. Vulcanii noroiosi. A rezultat o excavatie destul de larga in acre apa s-a acumulat formand un lac.Pentru bogatia ei floristica si conditiile in care se grupeaza aceasta flora. Ulterior au fost sapate si in alte locuri. In aceste conditii multe din elementele peisajului initial al zonei tampon a rezervatiei a disparut.8 ha si are in componenta Muntele de Sare cu lacul din interior precum si zona din imediata vecinatate in care se includ lacul Porcilor. El este imbracat intr-o mantie de roci argiloase. • Rezervatii geologice: Printre rezervatiile geologice de pe teritoriul tarii nostre amintim: Muntele de sare de la Slanic Prahova. In catalogul rezervatiilor din tara nostra Muntele de sare de la Slanic Prahova este considerat ca unul din cele mai frumoase si interesante areale geologice ocrotite.

Vantului. Aceste forme fosile ne permit sa reconstituim istoria dezvoltarii diferitelor grupe de plante si animale care au trait pe teritoriul tariii nostre. Depozitele tertiare. Malusteni. Cetatile Ponorului. tufarisuri de catina. Topolnita. fiind bogat ornamentata cu coloane de stalactite si stalagmite. Cernavoda.Pestera aflata in fundul unui aven adanc de 50m. pesti. Cioaca cu Brebenei. cu peretii aproape verticali. Vadul Crisului. Tecuri. reprezinta exemple admirabile de sedimentare. mehedintene si hunedorene. Closani. conditionata de natura fundului unui bazin inchis. complexul argilo nisipos sau tuf vulcanic. • Rezervatii paleontologice: Aceste marturii ale trecutului indepartat reprezinta ramasite fosilifere ale florei si ale faunei dintr-o anumita perioada a istoriei naturale a Pamantului. etc. Dealul cu melci de la Soceni si Calcarul si Granitul de la Albesti-Muscel. Calcarele recifale conserva o fauna fosila veche de 16 mil ani. etc. foarte fosilier si complexul argilo nisipos superior. moluste. Sedimentele tertiare de la Bahna.”Sala Mare:. radiolari.Acest complex carstic e reprezentat de Pestera si Ghetarul de la Scarisoara. Suslanesti-Muscel. se grupeaza in 4 complexe bine individualizate prin caracterele lor litologice si paleontologice: complexul carbunos la baza. ea adaposteste un bloc urias de gheata de circa 50000m cubi si 18-20m grosime. Interesanta rezervatie speologica. Doar jumatate din pestera este zona turistica. Lungimea totala a pesterii atinge 700m. Agighiol. Gura Plaiului. vechi de 3000 de ani. Rezervatia paleontologica Bahna se afla intre localitatile Ilovita si Bahna. consta in bogatia mare in resturi fosile de corali. Printre cele mai renumite mentionam: Complexul carstic Scarisoara. Pestera Muierii. La fel de solicitat vizitata este si Salina Vechi . brahipode.p. care intra in alcatuirea acestui bazin. la 4 km de soseaua nationala. echinoderme. precum si o foarte bogata microfauna de flagelate si foraminifere. de mare valoare stiintifica. complexul calcarului recifal de la Churchia. steluta (Aster tripholium). acestea fac referire la pesteri. Pestera Pojarul Politei. briozoare. in tinuturile gorjene.Cele mai frumoase fenomene carstice din Romania le intalnim in Muntii Banatului. resturi de brachiopode. Magura. fenomene carstice datorate curgerii milenare a apelor subterane. de lamelibranchiate si gasteropode. Complexul carstic Scarisoara ocupa o suprafata de circa 200 ha. o impresionanta lume de basm. toate importante d. pelinul (Artemisia salina). • Rezervatii speologice: In ceea ce priveste rezervatiile speologice. situata in Muntii Apuseni. Izvorul Tausoarelor. Corbasca. Comarnic. in mia mica masura.d. Ele sunt valoroase depozite de foraminiferi.flora specifica halofila reprezentata prin: sararica (Salicornia herbaceea). Din categoria rezervatiilor paleontologice amintim: Punctul fosilier de la BahnaVarciorova. care imparte pestera in mai multe Sali. carora li se adauga. Dealul Repedea-Iasi. Interesul privind calcarul de la Churchia.Este unul din cele mai vechi si interesante puncte fosiliere din tara. Pesterile reprezinta adevarate vestigii geologice. luminata din ext de . Seimenii Mari.v stiintific si turistic. din jud Alba. situate la adancimi diferite. Muntii Apuseni.

ce determina etajarea florei in aven. este impunătoare: spre sud. se desluşeşte Pietrosul Bistriţei. dînd naştere peisajului sălbatic atît de caracteristic. Rezervatia din Muntii Siriu. Pietrele Doamnei la 1647 m. rezervatia stiintifica are 2 sectoare. In ultima sala. nordică una din cele mai interesante forme geologice din lanţul Carpaţilor Răsăriteni.Limita dintre masele de aer rece si cald este jalonata de o centura galbena de Doronicum columnae. Panorama care ni se înfăţişează privirilor într-o zi frumoasă. în zilele de 21—22 iunie 1910. Întreaga zonă reprezintă calcare cu încrustaţii de corali.Bucovina: Pietrele Doamnei-Rarau. prezentand o inversiune termica. iar cabana turistică la 1538 m. Datorită mişcărilor tectonice.. cu timpul marea s-a retras. recifele au fost ridicate la suprafaţă. alge marine etc. amoniţi. rezervatia naturala Ciucas(Rezervatia Tigaile Mari-vf Ciucas. rezervatia Suvitele Benii. Pestera Zanoaga). variind între —7°C (media lunii ianuarie) şi 12°C. datorita ghetarului. bazinul Ialomitei(rezervatia Pestera Babele. media.Din punct de vedere peisagistic. Rezervatia din Muntii Cozia. iar aici accesul este permis doar cercetatorilor. Rezervatia Palcul de jneapan de pe muntele Bratocea). iar spre est se întind pajiştile de pe Todirescu din preajma codrului secular Slătioara.Situata cu 20 de metri mai jos de Sala Mare. spre nord apare muntele Tomnatec de la Cîmpulung Moldovenesc şi un şir de obcine paralele ce se pierd în depărtări. • Rezervatii mixte: Rezervatii mixte intalnim pe teritoriul tarii in mare parte in : . rezervatia Pestera Pustnicului. Rezervatia din Muntii IezerPapusa. dantela calcaroasă a acestor pietre se prezintă ca o piesă unica în Carpaţi. cunoscută sub denumirea de Pietrele Doamnei. cu rîul ce-i ocoleşte la poale. spre vest se remarcă conul vulcanic al Giumalăului. producîndu-se mari pagube sectorului silvic prin rupturile produse de molid. Punctul cel mai înalt al Rarăului este situat la o înălţime de 1651 m. rezervatia Culmea Zaganului-Gropsoarele. media lunii august. Ninsorile sînt abundente. partea inferioara a avenului este ocupaat de aerul rece. “Biserica”. fragmentîndu-se. însorită. Precipitaţiile ating un maximum în luna mai şi un minimum în luna noiembrie.Muntenia: Rezervatia Snagov. are o forma circulara si se contiunua cu 2 Sali mai mici. Bucegi (rez principala). O cronică locală informează despre ninsori şi pe timp de vară. atrăgînd an de an numeroşi vizitatori. Temperatura medie anuală este de 2. pe timp de iarnă depăşind un metru. Mentionam ca diferenta totala de nivel dintre intrarea avenului si punctul de nivel dintre intrarae avenului si punctul cel mai coborat al pesterii este de 105m.3°C. cînd acest teritoriu a fost acoperit de apele calde ale oceanului. Rezervatia Calimani si Rezervatia 12 Apostoli . în 17 aprilie 1977. numeroase stalactite. In cuprinsul rezervaţiei.anuală fiind de 926 mm. cantitatea căzută a atins 82 cm. Rezervatia Cheile de la Cetateni. pe . în perioada cretacică.Vara.soare. In continuare vom vorbi despre Rezervatia Pietrele Doamnei-Rarau. elemente care formau mari recife acum 140 de milioane de ani. Masivul Rarău adăposteşte în partea sa. stalagmite si coloane de gheata lucitoare si transparente scanteiaza feeric in lumina artificiala.

provincia Carpaţilor dacici. Comisia monumentelor naturii de pe lîngă Academia Română Consiliul judeţean de ocrotire a naturii şi Oficiul naţional de turism) se va reuşi păstrarea pentru un timp cît mai îndelungat a acestor frumuseţi naturale. plop tremurător. rîs. subregiunea carpatică. cerb carpatin. insolaţii puternice. popularizate dar si protejate. a. Condiţiile de mediu statornicite (temperaturi scăzute. La acestea nu mai trebuie să adăugăm degradările provocate de om. cocoşi de munte. umiditate atmosferică ridicată. se află Peştera liliecilor. O impresionanata rezervatie faunistica este cea din judetul Timis si anume Mlastinile de la Satchinez.povîrnişul dinspre sud. la hotarul comunei Satchinez si Barateaz. Insula Mica a Brailei din jud Braila. a îngheţurilor. varsandu-se apoi in Beregsau. Ornitofauna este la fel de bine reprezentată prin corbii ce apar solitari. Pe tancuri şi abrupturi calcaroase. precipitaţii abundente. găsim tufe de bîrcoace şi relictul arginţica frumoase flori albe. ce strabate in zona sesului localitatile Vinga. mistreţ. din jud Tulcea avem Insula Popina. I-la Sahalin. vînturi frecvente şi puternice) favorizează dezvoltarea unei bogate vegetaţii cu caracter subalpin. iar in apropierea comunei Satchinez se . descărcărilor electrice. Cordenei-Ciungii Balasanii din jud Maramures. Floristic. pentru care ea a fost si declarata rezervatie stintifica. sălcii. Sf Gheorghe-Palade. mesteacăn ş. veveriţă. Perisor. iar pe stîncării. Peniteasca-Gura Portitei-Bisericuta. Manastur. Padurile Caiafele si Moroiu din jud Ialomita. Fauna de vertebrate este în strînsă dependenţă de învelişul vegetal. ştiindu-se că stîncilie sînt supuse degradării datorită şi variaţiilor mari de temperatură dintre iarnă şi vară. de hrană şi de linişte. de la mezohigrofile pînă la xe-rofiîe şi heliofile. păsări răpitoare şi cîntătoare. cu diseminări de scoruş. cu numeroase specii saxicole. Lacul Faragau din jud Mures. numită de localnici „Borta îngrădită" din cauza îngrădirii avenului prin care peştera poate fi accesibilă. Boianu din jud Olt. iepure. Uzlina-Marchelu-Plopu-Murighiol-Tatanir. fiind declarată monument al naturii. a. Rosca-BuhaiovaHrecisca. Barateaz. jder ş. ploilor etc. zona se încadrează în regiunea euro-siberiană. creşte gingaşa albumiţă. în pădure găsim frecvent urme de urs. vulpe. numai una si-a mai pastrat totusi pana in prezent ceva din caracterul salbatic de alta data. Biled si Becicherecu Mic. ierunci. circumscripţia munţilor Bistriţei. Specia forestieră predominantă o formează molidul. tot atît de cunoscută şi sub denumirea de floarea de colţ a cărei culegere este interzisă. lup. care se uneste cu Bega Veche. Dintre acestea amintim: Valea Valsanului din jud Arges. prin locuri însorite. • Rezervatiile faunistice: Rezervatiile faunistice ocrotesc speciile rare de animale sau zone cu specii endemice sau relictare care trebuiesc cunoscute. Din numeroasele balti care acopereau aceasta regiune a Satchienezului. furtunilor. alături de jneapăn . Aceasta portiune de mlastina este alimentata de numeroase izvoare abundente care se aduna intr-o vale larga. subprovincia Carpaţilor orientali. vînturilor. Complexul de mlastini de la Satchinez se afla situat in Campia Banatului la circa 25 km de Timisoara. Aceasta vale este in intregime mlastinoasa. Mlastinile de la Satchinez din jud Timis. Printr-o bună colaborare între organele ce răspund de rezervaţie (silvicultura.

acoperita cu padure din acre 188. sorecarul . cu stufarii dese si balti intinse ce dau aspectul unei mici delte. la altitudinea de 800-950m. peisajistica. Fagetul Clujului. ulmul (Ulmus montana). Glycerietum aquaticae s. Trapetum natantis.extinde in mlastini largi. impreuna cu Corvus frugilegus. Printre tufisuri vegeteaza nemtisorul de stanca (Delphinus fissum) si stanjenelul (Iris caespitosa). Juncus gerardi. salba moale (Evonymus europaea). iacintul salbatic (Hyacinthella leucophaea). Aici au gasit refugiul. laricele(Larix decidua var. In unele locuri apar fitocenoze de pajisti mezofile sau mezo-higrofile ca unele elemente halofile : Statice gmelini.a • Rezervatii peisajistice : Rezervatia peisajistica cuprinde asociatii vegetale sau forme de relief de mare valoare estetica. sangerul (Cornus sanguinea).Tampa mai adaposteste si o bogata fauna reprezentata de numeroase specii de pasari: corbul (Corbus corax). urechelnita(Sempervivum soboliferum).a. sfarcul galben (Ardeola ralloides). Dintre speciile ocrotite de lege. unde intalnim si numerosi subarbusti ca: socul (Sambucus racemosa). Dintre cele enumerate vom descrie Rezervatia Tampa. originara din stepele rasaritene. Vizitand acest frumos complex de lacuri de la Satchinez. patachina (Rhamnus frangula). Pe teritoriul Romaniei intalnim 8 rezervatii dintre care enumeram: Postavarul si Tampa din jud Brasov. alunul (Corylus avellana). CeratophyltumHydrocharietetum. Asio otus. cununita(Spiraea ulmifolia). iarba sarpelui rosie (Echium rubrum). Tphaetum angustifolio-latifoliae. Salvinio-Spirodeletum. Pedicularis campestris. unele specii rare sau aflate pe cale de disparitie din avifauna tarii noastre :sfarcul rosu (Ardea purpurea). egreta mica (Egretta garzetta). frasinelul (Dictamus albus) s.a. miruta (Anchusa barrelieri). Padurea Bogdatii si Poiana cu narcise din Varghis. si papucul doamnei(Cypripedium calceolus). crucea voinicului (Hepatica transsilvanica) de origine tertiara si obsiga (Bromus barcensis). Viola joii. cornul (Cornus mas). prin a caror conservare se urmareste integritatea frumusetilor naturale. Lemno-Utricularietum. Capillata).2 ha constituie rezervatia peisajistica stiintifica a Academiei Romane. saxifraga (Saxifraga cuneifolia). Myosurus minimus. Beckmannia erucaeformis s. In aceasta rezervatie speciile arboricole sunt reprezentate de unele specii de rasinoase ca: pinul (Pinus sylvestris). Jurinea mollis. s. uscat si puternic insorit sunt adapostite ochiuri de stepa unde vegeteaza colilia (Stipa pulcherrima. Numai de pe Tampa e cunoscuta la noi in tara specia :Coronilla coronata. planta rara la noi. Allium saxatile.a.Tampa este situata in zona montana inferioara. avem posibilitatea sa admiram coloniile de pasari acvatice. sfarcul de noapte (Nycticorax nycticoraz). molidul (Picea abies). Polonica) s. ovascior (Arenastrum decorum). amintim doua specii care cresc pe culmile calcaroase ale Tampei: laleaua pestrita (Fritillaria montana). Pe versantul sudic.Caracterul montan al Tampei il atesta si unele plante ca: omagul (Aconitum anthora).a. Falco tinnunculus. lemn cainesc(Ligustrum vulgare) etc. Codrii de argint din jud Neamt. care poposesc aici. Scirpo-Phragmitetum. Dealul Cetatii Deva. S. De aici au fost descrise pt prima data 2 endemisme romanesti. Flora si vegetatia sunt deasemenea interesante reprezentand numeroase specii si fitogenoze acvatice si palustre ca : Limnetum minoris. Pe varfurile stancoase si colturoase ale Tampei cresc palcuri de coada iepurelui (Sesleria rigida).

Hoplitophnys brischkei.org www. BIBLIOGRAFIE: • • • • • • • Ecologia si protectia mediului : Dumitru Roscovan. • Rezervatii stiintifice integrale: O rezervatie stiintifica ocroteste suprafete naturale de teren si acvatice destinate cercetarilor stiintifice de specialitate si conservarii fondului genetic autohton. Dintre raritatile faunistice amintim cele 2 specii de lepidoptere: Colias erate. In vegetatia stepica nu lipsesc nici reptilele: vipera (Vipera berus) si gusterul (Lacerta viridis). Deşi satisfacerea nevoilor oamenilor a reprezentat unul dintre argumentele constituirii parcurilor naţionale.referate. Dintre mamifere amintim: veverita (Sciurus vulgaris) si ursul (Ursus arctos). Ocrotirea naturii este esentialmente domeniul biogeografiei. Argynis pandora.ro www.wikipedia. acestea s-au înscris semnificativ în categoria destinaţiilor turistice relativ mai recent. au fost organizate în scopul de a conserva natura în beneficiul şi pentru agrementul publicului.dacica Hormuzachi si cele 17 specii si varietati rare pentru Romania asa cum sunt: Ichneumon variegatorins. Simona Condurateanu www.educativ. Romania are 2 rezervatii stiintifice si anume: Pestera Clasani si Perimetrul experimental Sabed. Mihai Georgescu Parcuri si rezervatii naturale de pe glob: Mariana Ionescu. s.incdt.ro . Pimpla padellae sp.a. Parcurile naţionale prin însuşi actul lor de naştere. Variegata.comun (Buteo buteo). avr.referate. Tampa constituie o componenta de baza a cadrului natural specific Brasovului care prin valoarea sa stiintifica a fost incadrata in randul rezervatiilor naturale din tara noastra.ro www. Cristinel Zanoaga Rezervatii si monumente ale naturii din Romania: Gheorghe Mohan.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful