PARCURI SI REZERVATII NATURALE DIN ROMANIA

,,Nu există alt acces spre ştiinţă decît uşa pe care ne-o deschide natura. Nu există alte adevăruri decît cele pe care le găsim în natura''
L. BURBANK

O problema majora a omului modern, aflat in plina desfasurare a revolutiei tehnico-stiintifice, este conservarea mediului in care traieste, a mediului inconjurator. Dintre fiinte, omul a produs cele mai multe schimbari, unele utile, altele daunatoare si ireversibile, care au dus in multe cazuri la degradarea naturii. In afara de zonele polare, aflate sub control international, intregul mediu inconjurator - apa, aer, sol – este supus unei exploatari intensive in folosul omenirii. Natura in toata plenitudinea ei, este intr-o permanenta transformare, in continua evolutie. Reprezentarea istorica a tuturor ecosistemelor o dovedeste cu prisosinta. Ocrotirea ei prin reducerea si eliminarea factorilor poluanti si crearea de rezervatii naturale cat mai intinse va permite refacerea in unele cazuri a echilibrului ecologic alterat sau mentinerea cadrului natural existent. In fata multiplelor procese ireversibile de determinare a mediului si biosferei, omenirea s-a vazut obligata de a lua decizii ferme in favoarea mentinerii curateniei planetei pentru binele generatiilor prezente cat si a celor viitoare. Printre multiplele masuri de contrabalansare ale repercusiunilor negative, rezultate din actiunile umane nechibzuite , se numara: “ Programul international Omul si Biosfera ” initiat in anul 1971 si patronat de UNESCO, precum si incercarile de creare pe baza studiilor ecologice, executate in cadrul acestui program, a unei vaste retele de rezervatii s-a nascut din necesitatea strigenta prin contiua fiintare , sustin direct sau indirect existenta umana.Consecinta gandului pastrarii naturii, in special a biosferei, intr-o stare care sa nu conduca la stingerea vietii, nu are ca imbold o dorinta romantica de intoarcere in trecut, ci acuta necesitate de a nu stopa evolutia favorabila lumii din care facem parte. Din unitatile teritoriale ce-I preocupa pe savantii respectivi din lume mentionam rezervatiile biosferei. Rezervatiile biosferei reflecta o conceptie moderna de conservare a naturii, care nu inlocuieste insa parcurile nationale sau rezervatiile naturale, ci le include, le intregeste cu noi regiuni, unde activitatea umana nu este exclusa. Ele au aparut ca urmare a dezbaterilor stiintifice din cadrul M.A.B. (Omul si Biosfera), la care a aderat si Romania prin omologarea a 3 rezervatii ale biosferei ( Parcul national Retezat, Rezervatia naturala Rosca-Letea, din Delta Dunarii si Rezervatia naturala Pietrosu Rodnei ce include rezervatiile preexistente, Codrul secular Slatioara si Tinovul Poiana Stampei ). Aceste rezevatii, pe zi ce trece tot mai numeroase, sunt zone ecologice tipice, unde se subliniaza si se experimenteaza problemele ocrotirii naturii, modalitatile de evitarea conflictelor dintre aceasta si avantul economic.Ele pot contribui la dezvoltarea satelor, modernizarea agriculturii traditionale, la

Pietrosu doamnei cu 63696 ha. arealul este divizat in mai multe puncte. Calimani cu 20120 ha.introducerea unor noi surse de hrana. Cele mai mari complexe naturale.Aici. Ceahlau cu 22704 ha. dezvoltarea industriei locale si . Structura unor parcuri natioanale cuprinde 3 categorii de teritorii : • Parcul propriu-zis protejeaza global flora. activitatile umane sunt supuse unui regim special si se practica turismul organizat. deci la imbunatatirea vietii locuitorilor. imbinand protectia cea mai severa cu utilizarea resurselor numai sub aspect turistic. ce favorizeaza descoperirea frumusetilor parcului. carora li se aplica inca o reglementare stricta de ocrotire. sa intareasca efectiv respectul fata de factorii ecologici. sectiunea VI. • Zonele periferice ( preparc) sunt constituite in jurul parcului in scopul de a pune la dispozitia tuturor aceleasi obiective naturale. in Romania exista un parc national in muntii Retezat. Piatra Craiului cu 20183 ha. unde speciile de plante si animale. educative. culturale si recreative ”. Aceste areale grupeaza sediile administrative si dotarile turistice. Legea protectiei mediului inconjurator. Cozia cu 21400 ha. Cheile Nerei – Beusnita cu 45561 ha. ca un areal singular. vizitatorilor le este permisa intrarea in conditii speciale pentru scopuri de cercetare. autoritatea cea mai competenta a tarii a luat masuri de prevenire sau eliminare cat mai curand posibila a oricarei exploatari sau locuiri a intregului areal. Prin structura si functiile lor.Tot aici.Tot el asigura activitatea de cercetare stiintifica si contribuie la mentinerea si dezvoltarea economiei locale. art 29 prevede existenta urmatoarelor categorii de rezervatii: • Rezervatii natural – botanice (28) • Rezervatii forestiere (28) . In continuare. geomorfologici sau estetici. Personalul aferent parcurilor asigura protectia si administrarea mediului natural si patrimoniului cultural. 54000 ha si sunt propuse pentru constituire inca 11 parcuri nationale printre care avem: Delta Dunarii cu 220000 ha. • Rezervatiile integrale pot fi constituite in interiorul parcului national. fauna si mediul natural. realizeaza materialele de propaganda si informare. definit la New Delphi in 1969 prevede” un areal relativ intins. aspectele geomorfologice si habitatele sunt de un interes stiintific. Cheile Bicazului – Lacul Rosu cu 17335 ha. o alta forma de ocrotire si conservare a naturii salbatice sunt parcurile nationale Conceptul de parc national. parcurile nationale sunt cele mai complexe forme de ocrotire a naturii. dar cu mult mai restranse decat rezervatiile biosferice si parcurile nationale sunt rezervatiile naturale. Domogled Valea Cernei cu 63580 ha. In cadrul unui parc national. In Romania . iar daca apare necesitatea unei protectii speciale. In prezent. Muntii Apuseni cu 53880 ha. educativ si recreativ deosebit sau care detine un peisaj natural de o mare frumusete. In aceste zone exista interdictii de circulatie a turistilor. Semenic – Cheile Carasului cu 37035 ha. care au justificat stabilirea lui. unde unul sau mai multe ecosisteme nu sunt material alterate de exploatarea si ocuparea umana.

de indepartare a unor specii lemnoase invadante sau chiar. In afara ghetarilor de circ (Bucura. speciile si efectivele de animale. cat de conservarea unor ecosisteme caracteristice cu un statut cat mai asemanator starii lor naturale. sezonul etc. cercuri. dar nu complet exclusa. pe masura ce activitatea antropica tinde sa transforme tot mai mult mediul natural. De altfel. s-au mai pastrat resturile celui mai intins ghetar de vale (Lapusnicul). Infatisarea geografica a masivului Retezat. insamantari sau plantari pentru regenerarea arboretelor. incat majoritatea rezervatiilor au un caracter complex. in anumite cazuri. Masivul Retezat are o structura geologica complexa. In anumite situatii. cu unele restrictii in ce priveste durata. . In cadrul teritoriului tarii noastre. Zanoaga Mare si Gemenele peste 5 ha. urmand cursul acestui afluent pana la Lunca Berhinii. bogatia floristica si faunistica si mai ales intinsele marturii ale glaciatiunii cuaternare (caldari.2509m). Se considera ca aceste rezervatii naturale neatinse de om.5 m si cele mai intinse din atra nopstra – Lacul Bucura 10. in acceptiunea moderna . fac din aceasta parte a Carpatilor un monument al naturii de o importanta stiintifica deosebita. in mic.05% din teritoriul tarii). lucrari de rarire. apoi confluenta Lapusnicului cu Raul Mare. Astfel. pe langa valoarea lor stiintifica si estetica. identificandu-se urmele a 18 ghetari. constitutia sa geologica. Judele).• Rezervatii geologice (8) • Rezervatii paleontologice (18) • Rezervatii speologice (10) • Rezervatii mixte (36) • Rezervatii faunistice (6) • Rezervatii stiintifice integrale (2) • Rezervatii peisagistice (8) In anul 1982 au fost inregistrate un numar de 310 rezervatii naturale (0. fiind cuprins intre valea Raului Mare. Acest renumit parc national din tara noastra a fost declarat prin lege in anul 1935 si ocupa o suprafata de peste 20000 ha. pe alocuri. incepand cu punctul Gura Zlatna(784m) pana la Gura Apei(945m). se admite si pasunatul. neaparat de savarea florei. au un rol stabilizator in dinamica actuala a peisajelor si in acelasi timp. Datorita altitudinii sale mari (Vf Peleaga. faunei si peisajului pe cale de disparitie.9 ha. Parcul detine 82 de lacuri si tauri alpine dintre cele mai adanci: Taurul Negru 25. se practica cositul controlat al fanetelor. precum si cel mai mare numar de lacuri din tara. inclusa pe lista rezervatiilor naturale ale Biosferei de catre UNESCO. ocrotirea naturii nu tine. Datorita unui intreg ansamblu de factori. cel mai mare parc natural este situat in Retezat si reprezinta cea mai mare rezervatie stiintifica complexa din Romania. Custura. contribuie la mentinerea diversitatii specifice si deci la conservarea rezervelor genetice ale naturii. se remarca faptul ca in majoritatea cazurilor interventia antropica este limitata. pe cea a parcurilor nationale. Structura rezervatiilor naturale urmareste. fiind alcatuit din roci cristaline si calcare. iezere si morene). In privinta regimului de ocrotire a rezervatiilor naturale. rezervatiile naturale au si elemente ocrotite si ca ele fac apret dintr-un ecosistem specific. fiind situat in centrul masivului. in paduri se efectueaza taieri de igiena si. activitatea ghetarilor sa desfasurat amplu. peisajele de cea mai autentica salbaticie.

Zapada.Intre frumoasele si atragatoarele “ Lacuri insirate” de pe valea superioara a Bucurei: Lia. in cele 2-3 luni de vara. fenomen rar intalnit in tara noastra. care in regiunea lacurilor (circuitul Bucura) depaseste uneori grosimi de cativa metri. pesterile Dilma cu Brazi. de la Raul Morii si Clopotiva spre Gura Zlata. Astfel. arinul de munte (Alnus viridis). alunul (Corylus avellana). cum ar fi mesteacanul (Betula pendule).Prezenta lacurilor de munte in cuprinsul Parcului National Retezat este strans legata de existenta fostilor ghetari alpini si a urmelor lasate de acestia. Ciumful Mare (150m) sunt deosebit de pitoresti. pana la 1200 m altitudine. Taul Rasucit. s. Urmand malurile Raului Mare. In aceasta zona intalnim gorunul (Quercus petraea) si mojdreanul (Fraxinus Ornus).a ). Din lacuri se scurg torente puternice. datorita neregularitatii determina microclimate ce se tradeaza in acea flora in mozaic. urmate de padurile de molid (Picea abies) din care nu lipsesc palcurile de scorus (Sorbus acuparia). legata de legenda viteazului Iovan Iorgovan. Taul Portii. Miezul acestui parc national il formeaza grandiosul circ glaciar al Bucurei. In acaesta zona intalnim ienuparul pitic (Juniperus siberica). il acopera o vegetatie exuberanta. Piatra Iorgovanului. Urmele glaciatiei cuaternare sunt destul de evidente si in ce priveste clima Retezatului. paltinul de camp (Acer platanoides) si unii arbusti ca: paducelul ( Crataegus monogyna). Puternica insolatie. pana la Padisel. Pentru a admira frumusetiile si bogatiile florei si faunei Retezatului. rachita (Salix racemosa) sau afinul (Vaccinium myrtillus). cu ploi abundente si zapezi ce dainuiesc mai mult de jumatate de an. Taul Adanc s. cu salba de lacuri insirate pe treptele fostei limbi de gheata. cat clima permite vegetatiei sa se bucure de lumina si caldura soarelui. specifica Retezatului. Acestia formeaza adesea paduri in care se gasesc si alte specii.a. trebuie sa escaladam masivul de pe drumul de pe Valea Raului Mare.avenul Piule. Ana. inconjurate de jenepeni. In acest perimetru se intalnesc multe fenomene carstice vai seci. infundand vaile si netezind peisajul stancos. desi conditiile generale ale climatului si ale solului sunt mai defavorabile in Retezat decat in restul Carpatilor Meridionali.Din loc in loc. In zona subalpina gasim asociatii de jepi (Pinus montana) care in Retezat sunt raspanditi intre 1530 si 2280 m.Retezatul nu este accesibil in timpul ierni decat schiorilor. Viorica. Scocul Mare. altitudine. iar fagul (Fagus sylvatica) si carpenul (Carpinus betulus) pe versantele umbrite. palcuri de nuc comun (Juglans regia) in stare submontana. exemplare sporadice de mesteacan. devenind “ paradisul lacurilor alpine” din Carpatii Romanesti. insemnatele oscilatii de temperatura de la zi la noapte. salcia pitica . nu se topeste pe varfurile inalte de a II-a jumatate a lunii iunie. De la Gura Zlata spre Gura Apei in sus spre Zlatuia. intalnim arboretele strabune fag. putem admira frumoasele zavoaie compacte de arini ( Alnus glutinosa si Alnus incana). pe versantele insorite. Dragsan. expozitia variata fata de punctele cardinale. iar la poalele versantilor. jugastrul (Acer campestre). ale caror cascade – Balea (80m). doline. paltin de munte (Acer pseudoplatanus). Florica si micutele dar splendidele “ tauri agatate” ( Taul Agatat. Masiv inalt si compact. alegerea este foarte grea. din desisul de nepatruns al jenpenisului se inalta maiestuos zimbrul (Pinus cembra). Zona calcaroasa este cuprinsa intre culmile Albele.

Primavara. ghintura galbena (Gentiana punctata). Odata cu sositea verii. unde langa lacul Gemenele. vartejul pamantului (Pedicularis verticilata). Gymnadenia conopea si Platanthera bifolia. cele mai rare sunt speciile endemice . cu o suprafata de aprox 2000 ha. toate raspandite in partea inferioara a zonei subalpine. daria (Pedicularis baumgarteni).(Salix silesiaca). vulturul sur (Gups fulvus). coacazul (Bruckentalia spiculifolia). vinderelul rosu (Falco tinunculus). sclipeti (Potentilla ternata). In partea nord-vestica a Parcului National Retezat se afla rezervatia stiintifica. salbatice si prapastioase. functioneaza un laborator alpin. pisica salbatica (Felix silvestris). veverita (Sciunus vulgaris) si iepurele (Lepus europaeus) . vulpea (Canis vulpes). Animalul caracteristic si cel mai de pret al acestui masiv este insa capra neagra (Rupicapra rupicapra). lupul (Canis lupus). de pe teritoriul tarii noastre enumeram si : Rezervatia din Masivul Iezer – Papusa din jud Arges. flamanzica ( Draba dorneri). Nu mai putin interesanta este si fauna Retezatului. precum si jderi de copac (Martes martes).galbenelele de munte (Doronicum carpaticum). precum si unii subarbusti ca: smardarul (Rhododendron kotschyi). Dintre pasarile rapitoare de zi . Alaturi de Rezervatia Complexa a Parcului National Retezat. forestiere. sangele voinicului (Nigritella nigra). in pajistile alpine infloresc: Cupa (Gentiana kochiana). firuta de munte (Poa lepisnica si Poa custurae). Raurile si unele iezere sunt populate de pastrav (Salmo truta fario). vulturul brun (Aegypius monachus). Prin molidisuri si pajisti alpine intalnim: mistretul (Sus scrofa). marginite de goluri alpine sau de doboraturi de vant. peisajistice. merisorul (Vaccinium vitis idaea). iarba surzilor (Saxifraga aizoon ). sorecarul comun (Aquilla chrysaetos). reprezinta prin 27 de specii cu 51 de varietati . Mai tarziu infloresc sisineii de munte (Pulsatila alba). labiata (Piule) si frumoasele orchidee:papucul doamnei (Cypripedium calceolos). unic in tara. Din vegetatia luxurianta amintim crinul (Lilium jankae). Comoara floristica a zonei din Retezatul Mare. Pe stancile abrupte intalnim unele plante ca : lana caprelor (Cerastium lanatum). reprezentand o statie pilot de cercetari alpine a carei existenta este motivata de valoarea aspectelor geologice. endemismul cel mai de pret al Retezatului. In total prin aceste locuri traiesc aproape 1800 de exemplare din care 500 in Parcul National. afinul (Vaccinium mystillus). mai des intalnite sunt: uliul gainilor (Accipoter gentilis). ochii gainii (Primula minima). Din aceasta bogatie a florei. soimul calator (Falco pelegrinus). iar la fagete caprioara (Capreolus capreolus). Animale ca: rasul (Lunx lynx). . nevastuica (Mustela nivalis). geografice. Aici traiesc si numerosi ursi (Ursus arctos). bursuca (Barbaraea lepusnica). pajistile alpine ale Retezatului se acopera de coloritul violet deschis al brandusilor de munte (Crocus hauffelianus) si al dezghetului pitic (Soldanella pusilla). dupa topirea zapezii. viezurele (Meles meles). la locul de intalnire al molidului cu pinul pitic (Pinus montana) este Hieracium (vulturica). floristice si faunistice din acest masiv. nu sunt prea numeroase in acest masiv. care isi duc viata in locuri greu accesibile. hoitarul (Nepheron perenopterus). ciubotica cucului (Primula elatior). ochii soricelului (Saxifraga pedemontana).

Dintre speciile endemice amintim: garofita locala (Dianthus julliwolffii) un hibrid rezultat din barba imparatului (Dianthus spiculifolius) si garofita de camp (Dianthus carthusianorum). Prin vaile Posoaga. cu dimensiuni exceptionale sau de interes istoric. parcuri si gradini dendrologice cu bogate colectii de specii lemnoase exotice.v stiintific.70ha. Pe coama masivului Scarisoara – Belioara. insotita de: tulichina (Daphne cneorum). Movila lui Burcel din jud Vaslui. barba ungurului (Dianthus spiculifolius var.Rezervatia Piatra Craiului Mare din jud Arges si Brasov. Ariesului si Iadului intalnim sorbul dacic (Sorbus dacica) si liliacul ardelenesc (Syringa josikaea) un relict tertiar inrudit cu liliacul de Himalaia. Aceasta frumoasa rezervatie floristica reprezinta o mare importanta stiintifica in ceea ce priveste fitoistoria unor elemente endemice si relictare din flora tarii noastre. vom mentiona faptul ca in regimul de ocrotire intra padurile cu fauna rara: paduri care protejeaza formatii geologice si speologice ocrotite. zestre si mandrie a intregului nostru popor. Rezervatia Zanoaga din jud Dambovita. Rezervatia botanica de la Suatu. ciobotica cucului (Primula columnae). parcuri naturale. Aici vegeteaza renumita planta relictara prediluviala: sapunarita (Saponaria bellidifolia). Valea Cernei Domogled din jud Mehedinti . din afara padurii. cu flora si fauna interesanta d. • Rezervatiile forestiere Privind aria rezervatiior forestiere . malaoaia (Helianthemum rupifragum). jud Cluj. In aceasta rezervatie intalnim unele specii endemice si raritati floristice. parcuri sau zone verzi din jurul centrelor urbane. iar exemplele pot continua. Poiana cu narcise de la Dumbrava Vadului din jud Brasov.p. Ea reprezinta o ramasita a unui intins platou cuprins intre masivele de sisturi cristaline ale muntilor Gilaului. cu specii lemnoase rare sau monumentale precum si acelea cu sinuzii ieboase si muscinale cu totul deosebite. Poiana cu narcise din muntele Saca. Taul lui Dumitru din jud Maramures. Valea Mare din jud Caras – Severin. Rezervatia Scarisoara – Belioara sau Sesul Craiului . relict glaciar decretat monument al naturii. caldarusa scaritei (Aquilegia subscaposa). arborete naturale. industriale. paduri. Rezervatia Cheile Nerei – Beusnitei din jud Caras – Severin. . reprezinta una din cele mai interesante rezervatii floristice din Transilvania . Din categoria rezervatiilor naturale distingem pentru inceput : • Rezervatiile natural–botanice Dintre cele mai renumite amintim: Rezervatia Sesul Craiului de la Scarisoara – Belioara jud Alba. Rezervatia Tampa din jud Brasov. complexe paduroase. la altitudinea de 1353m se afla rezervatia floristica care ocupa o suprafata de 225. Izvoarele Somesului Cald – Belis din jud Cluj. Tinovul de la Poiana Stampei din jud Suceava. arbori monumentali. Rezervatiile naturale se remarca prin bogatia si raritatea elementelor floristice si faunistice precum si varietatea si frumusetea peisajului autohton. Petraciformis). cunoscuta doar in cateva statiuni din Muntii Frantei si Albaniei. argintica (Dryas octopetala) si strugurii ursului (Arctostaphylos uva-ursi). Dintre cele enumerate mai sus.d. balneoclimaterice si turistice. Gura Vaii – Varciorova din jud Mehedinti.

intunecimea. In interiorul arboretelor. Nigra). care constituie un tip particular de vegetatie. Domogled. apoi cele de la Cazanele Dunarii. Padurea cucereste necontenit teren prin avangarda ei formata din porumbar (Prunus spinosa). frasin de balta (F.Cateva mari rezervatii din aceasta larga varietate . care trimite rizomi pana la 12-16m lungime si din care iau nastere tulpini aeriene. rar teiul alb (Tilia tomentosa). patachina (Rhamnus frangula). cornul (Cornus mas).10 km de aceasta. Piatra Arsa.Speciile care compun padurea sunt stejarul de lunca (Quercus robur). martori vii ai unei vegetatii in cea mai mare parte disparuta sau pe cale de disparitie. arborete naturale sau rezultate din culturi. catina alba (Hippophae rhmnoides) si frajurii ce apar din radacinile plopilor.cathartica). catina rosie (Tamarix ramosissima). astfel ca padurea apare ca o succesiune de benzi. verilgariul (R. cu latimi intre 10 si 250m. plopul negru (P. lipsa apei si abundenta insectelor intepatoare.Intre bratele Chilia is Sulina. Ceahlau. Cea mai luxurianta vegetatie se gaseste in Hasmacul Mare. In paralel. dispuse in randuri. sangerul (Cornus sanguinea). ambele din Dobrogea. lemnul cainesc (Ligustrum vulgare).Aici amintim: Rezervatia Letea din Delta Dunarii. stejarul brumariu (Q. ecotipuri deosebit de valoroase in ceea ce priveste dezvoltarea dimensionala si calitatea lemnului si care sunt destinate ca rezervatii de seminte forestiere. pe un teritoriu mai ridicat. Dintre cele mai reprezentative este cea din Delta Dunarii. Intre padure si terenul nisipos se duce o lupta continua. dunele se acopera treptat cu specii invadatoare. Beusnita. ulm (Ulmus foliacea). calinul (viburnum opulus). curpen (Clematis vitalba L) etc. Hagreni si Valea Fagilor. Dintre acestea merita a fi semnalat rogozul de nisip (Carex ligerica). cu orientare generala paralela cu tarmul marii. sunt coplesiti de liane. fac ca mamiferele sa fie in numar foarte mic. inrudit indeaproape cu frasinul caucazian (Fr. se afla padurea Letea.pedunculiflora). Padurea Bejan. Depresiunile dintre dune sunt ocupate de vegetatie lemnoasa. care aminteste ceva din structura padurilor tropicale.Dintre arbusti vegeteaza: paducelul (Crataegus monogyna). dracila( Berberis vulgaris) rar alunul ( Corylus avellana) etc. Snagov. demne de semnalat sunt frasinul de balta (Fraxinus pallisae) descoperit aici pentru prima data ca specie noua pentru flora globului. Aceste benzi se numesc local hasmacuri. Padurea Harboanca. . periploca (Periploca graeca). grosi pana la 1 m diametru si cu inaltimea pana la 35m. Penteleu.arborete sau paduri de la limita superioara sau inferioara a zonei forestiere.pallisae0. sunt deosebit de reprezentative pentru vegetatia spontana din Romania.Ca niste odgoane se infasoara pe crengi si atarna de arbori tulpinele de viata salbatica (Vitis silvestris). plopul alb (Populus alba). Comarna din apropierea capitalei. cu dune fluvio-marine. salba moale (Evonymus europae). frasinul de lunca (Fraxinus angustifolia). Primavara solul padurii este acoperit de un covor de margaritarele (Convallaria majalis). Rezervatia Letea.Ea se intinde pe dune de nisip. par (Pirus piraster). pe locuri mai inalte.coriariae folia) si Ephedra distachya.Dintre plantele mai deosebiet din apdurea Letea. Padurea Seaca-Optasani si Rezervatia de castani de la Tismana. asemanatoare cu cele de pe nisipurile litorale. hameiul (Humulus lupulns). si foarte rar aninul negru (Alnus glutinosa). sila distanta de cca. Slatioara. Arborii. intre care se gasesc spinarile dunelor.

separate de creste si ace. Pietrele Doamnei. Totusi. In vecinatatea Muntelui de Sare se afla lacul Baia Baciului. saraturoase se pot identifica o . in apropierea Muntelui de Sare. frecvent in el se produceau crapaturi pe care apa le largea continuu. la baza dealurilor de pe dreapta raului cu acelasi nume. Cetatile Romane de la Rosia Montana. apreciat de geologi ca avand o suprafata de 1.Astfel . Versantii care inconjoara acest complex au fost utilizati pentru odihna si recreere. A rezultat o excavatie destul de larga in acre apa s-a acumulat formand un lac. Lacul Porcilor(< 1m ad) de pe fundul caruia se extrage namolul utilizat in statiune pentru tratament. Ulterior au fost sapate si in alte locuri. spalarea in suprafata m alunecarile au actionat asupra malurilor. iar in final se ajungea la prabusirea lui. El este imbracat intr-o mantie de roci argiloase. Suportul rezervatiei il reprezinta sarea. marnoase. Cea mai mare parte din teritoriul pe care se desfasoara orasul Slanic se afla in zona unui masiv de sare de varsta miocena. altele apar chiar la suprafata. Cu timpul tavanul ocnelor se subtia. Primele ocne sunt realizate la finele secolului al XVII-lea pe stanga raului Slanic in regiunea Baia Verde. In catalogul rezervatiilor din tara nostra Muntele de sare de la Slanic Prahova este considerat ca unul din cele mai frumoase si interesante areale geologice ocrotite. Ele frecvent au forma unor conopide de dimensiuni mici. Vulcanii noroiosi.8 ha si are in componenta Muntele de Sare cu lacul din interior precum si zona din imediata vecinatate in care se includ lacul Porcilor. Langa Muntele de Sare se zareste un lac ceav mai mic. puternic saraturate care formeaza asa-numita brecie a sarii. • Rezervatii geologice: Printre rezervatiile geologice de pe teritoriul tarii nostre amintim: Muntele de sare de la Slanic Prahova. spectaculosul este imprimat de relieful carstic alcatuit dintr-o infinitate de lapiezuri tubulare adanci da cativa decimetri. La aceasta se adauga formele de precipitare a sarii din saramura rezultata dupa ploi sau din vaporii incarcati cu sare din vecinatatea muntelui. pe malurile argiloase. padurea Letea este un complex de vegetatie naturala deosebit de interesant pentru oamenii de stiinta si iubitorii naturii. lacul Baia Baciului si versantii inierbati. incepand astfel extragerea sarii in doua ocne. Asa s-a intamplat si cu ocna de la Baia Baciului la mijlocul secolului trecut. El se afla in orasul Slanic.6 km patrati si o grosime de 300-340m. aflate pe amplasamentul lacului Baia Baciului si a Muntelui de Sare. Rapa Rosie. Detunatele.Blocul de sare se desfasoara pe circa 1. Dizolvarea.Pentru bogatia ei floristica si conditiile in care se grupeaza aceasta flora. De-a lungul secolelor punctele unde sarea era curata si aproape de suprafata au fost depistate de localnici si folosite pentru aprovizionarea cu sare a populatiei din regiunea colinara si chiar mai departe. Blocurile de calcar de la Sarea lui Buzau (Braila). Lacul fara fund – Ocna Sibiului. dar ceea ce se ocroteste in primul rand este peisajul morfologic care s-a individualizat pe versantii blocului de sare scos la zi de eroziune. denumit Lacul Miresei.62m. In aceste conditii multe din elementele peisajului initial al zonei tampon a rezervatiei a disparut. Unele din proeminentele lui se afla la adancimi mici.Pe fundul sau exista namol folosit de localnici in scop terapeutic. Paclele mari si mici. cel mai extins din localitate (6100m patrati) dar care are o adancime de numai 7.

Cioaca cu Brebenei. Pestera Pojarul Politei. Tecuri. de lamelibranchiate si gasteropode. Dealul cu melci de la Soceni si Calcarul si Granitul de la Albesti-Muscel.Este unul din cele mai vechi si interesante puncte fosiliere din tara. vechi de 3000 de ani. Dealul Repedea-Iasi. Comarnic. Sedimentele tertiare de la Bahna. Magura. din jud Alba. foarte fosilier si complexul argilo nisipos superior. complexul argilo nisipos sau tuf vulcanic. Cetatile Ponorului. mehedintene si hunedorene. Rezervatia paleontologica Bahna se afla intre localitatile Ilovita si Bahna. Lungimea totala a pesterii atinge 700m. echinoderme.Acest complex carstic e reprezentat de Pestera si Ghetarul de la Scarisoara. briozoare. Aceste forme fosile ne permit sa reconstituim istoria dezvoltarii diferitelor grupe de plante si animale care au trait pe teritoriul tariii nostre. Complexul carstic Scarisoara ocupa o suprafata de circa 200 ha. cu peretii aproape verticali. Doar jumatate din pestera este zona turistica. Malusteni. la 4 km de soseaua nationala. Agighiol. Vantului. Suslanesti-Muscel. resturi de brachiopode. Printre cele mai renumite mentionam: Complexul carstic Scarisoara. Corbasca. • Rezervatii paleontologice: Aceste marturii ale trecutului indepartat reprezinta ramasite fosilifere ale florei si ale faunei dintr-o anumita perioada a istoriei naturale a Pamantului. tufarisuri de catina. luminata din ext de . situata in Muntii Apuseni. Depozitele tertiare. conditionata de natura fundului unui bazin inchis. Topolnita.p.flora specifica halofila reprezentata prin: sararica (Salicornia herbaceea). consta in bogatia mare in resturi fosile de corali.Cele mai frumoase fenomene carstice din Romania le intalnim in Muntii Banatului. radiolari. situate la adancimi diferite. o impresionanta lume de basm. Interesanta rezervatie speologica. fiind bogat ornamentata cu coloane de stalactite si stalagmite. complexul calcarului recifal de la Churchia. Pesterile reprezinta adevarate vestigii geologice.”Sala Mare:. pelinul (Artemisia salina). brahipode. La fel de solicitat vizitata este si Salina Vechi . Interesul privind calcarul de la Churchia. Closani. se grupeaza in 4 complexe bine individualizate prin caracterele lor litologice si paleontologice: complexul carbunos la baza. Calcarele recifale conserva o fauna fosila veche de 16 mil ani. Pestera Muierii. Gura Plaiului. toate importante d.Pestera aflata in fundul unui aven adanc de 50m. steluta (Aster tripholium). fenomene carstice datorate curgerii milenare a apelor subterane.d. care intra in alcatuirea acestui bazin. in mia mica masura. Din categoria rezervatiilor paleontologice amintim: Punctul fosilier de la BahnaVarciorova. carora li se adauga. Seimenii Mari. ea adaposteste un bloc urias de gheata de circa 50000m cubi si 18-20m grosime. precum si o foarte bogata microfauna de flagelate si foraminifere. Izvorul Tausoarelor. care imparte pestera in mai multe Sali. Cernavoda.v stiintific si turistic. pesti. • Rezervatii speologice: In ceea ce priveste rezervatiile speologice. moluste. in tinuturile gorjene. reprezinta exemple admirabile de sedimentare. Muntii Apuseni. etc. etc. Ele sunt valoroase depozite de foraminiferi. acestea fac referire la pesteri. de mare valoare stiintifica. Vadul Crisului.

Muntenia: Rezervatia Snagov. recifele au fost ridicate la suprafaţă. cînd acest teritoriu a fost acoperit de apele calde ale oceanului. numeroase stalactite. ce determina etajarea florei in aven. “Biserica”. fragmentîndu-se.Bucovina: Pietrele Doamnei-Rarau. Rezervatia Cheile de la Cetateni. Punctul cel mai înalt al Rarăului este situat la o înălţime de 1651 m. partea inferioara a avenului este ocupaat de aerul rece. Rezervatia din Muntii Cozia. Panorama care ni se înfăţişează privirilor într-o zi frumoasă.anuală fiind de 926 mm. • Rezervatii mixte: Rezervatii mixte intalnim pe teritoriul tarii in mare parte in : . Pestera Zanoaga). are o forma circulara si se contiunua cu 2 Sali mai mici. atrăgînd an de an numeroşi vizitatori. iar spre est se întind pajiştile de pe Todirescu din preajma codrului secular Slătioara. In ultima sala. rezervatia Culmea Zaganului-Gropsoarele.soare. datorita ghetarului. în perioada cretacică. iar cabana turistică la 1538 m. Pietrele Doamnei la 1647 m.3°C. media lunii august. Temperatura medie anuală este de 2.. cu timpul marea s-a retras.Situata cu 20 de metri mai jos de Sala Mare. prezentand o inversiune termica. se desluşeşte Pietrosul Bistriţei. Masivul Rarău adăposteşte în partea sa. cu rîul ce-i ocoleşte la poale. media. Rezervatia din Muntii IezerPapusa. Rezervatia din Muntii Siriu. dantela calcaroasă a acestor pietre se prezintă ca o piesă unica în Carpaţi. cantitatea căzută a atins 82 cm. variind între —7°C (media lunii ianuarie) şi 12°C. Mentionam ca diferenta totala de nivel dintre intrarea avenului si punctul de nivel dintre intrarae avenului si punctul cel mai coborat al pesterii este de 105m. Datorită mişcărilor tectonice. cunoscută sub denumirea de Pietrele Doamnei. bazinul Ialomitei(rezervatia Pestera Babele. stalagmite si coloane de gheata lucitoare si transparente scanteiaza feeric in lumina artificiala.Vara. Întreaga zonă reprezintă calcare cu încrustaţii de corali. spre vest se remarcă conul vulcanic al Giumalăului.Limita dintre masele de aer rece si cald este jalonata de o centura galbena de Doronicum columnae. pe timp de iarnă depăşind un metru. rezervatia Pestera Pustnicului. O cronică locală informează despre ninsori şi pe timp de vară. în 17 aprilie 1977. Rezervatia Calimani si Rezervatia 12 Apostoli . Bucegi (rez principala). rezervatia Suvitele Benii. alge marine etc. dînd naştere peisajului sălbatic atît de caracteristic. elemente care formau mari recife acum 140 de milioane de ani. Rezervatia Palcul de jneapan de pe muntele Bratocea). amoniţi. pe .Din punct de vedere peisagistic. în zilele de 21—22 iunie 1910. este impunătoare: spre sud. producîndu-se mari pagube sectorului silvic prin rupturile produse de molid. spre nord apare muntele Tomnatec de la Cîmpulung Moldovenesc şi un şir de obcine paralele ce se pierd în depărtări. însorită. rezervatia naturala Ciucas(Rezervatia Tigaile Mari-vf Ciucas. In continuare vom vorbi despre Rezervatia Pietrele Doamnei-Rarau. Precipitaţiile ating un maximum în luna mai şi un minimum în luna noiembrie. iar aici accesul este permis doar cercetatorilor. In cuprinsul rezervaţiei. Ninsorile sînt abundente. rezervatia stiintifica are 2 sectoare. nordică una din cele mai interesante forme geologice din lanţul Carpaţilor Răsăriteni.

numită de localnici „Borta îngrădită" din cauza îngrădirii avenului prin care peştera poate fi accesibilă. de la mezohigrofile pînă la xe-rofiîe şi heliofile. mesteacăn ş. popularizate dar si protejate. ploilor etc. veveriţă. pentru care ea a fost si declarata rezervatie stintifica. varsandu-se apoi in Beregsau. I-la Sahalin. numai una si-a mai pastrat totusi pana in prezent ceva din caracterul salbatic de alta data. Sf Gheorghe-Palade. Pe tancuri şi abrupturi calcaroase. iepure. precipitaţii abundente. La acestea nu mai trebuie să adăugăm degradările provocate de om. sălcii. subprovincia Carpaţilor orientali. umiditate atmosferică ridicată. vulpe. Rosca-BuhaiovaHrecisca. iar pe stîncării. Biled si Becicherecu Mic. cu diseminări de scoruş. jder ş. Cordenei-Ciungii Balasanii din jud Maramures. Peniteasca-Gura Portitei-Bisericuta. Insula Mica a Brailei din jud Braila. mistreţ. Ornitofauna este la fel de bine reprezentată prin corbii ce apar solitari. de hrană şi de linişte. Barateaz. • Rezervatiile faunistice: Rezervatiile faunistice ocrotesc speciile rare de animale sau zone cu specii endemice sau relictare care trebuiesc cunoscute. provincia Carpaţilor dacici. tot atît de cunoscută şi sub denumirea de floarea de colţ a cărei culegere este interzisă. ce strabate in zona sesului localitatile Vinga. găsim tufe de bîrcoace şi relictul arginţica frumoase flori albe. Condiţiile de mediu statornicite (temperaturi scăzute. rîs. circumscripţia munţilor Bistriţei. din jud Tulcea avem Insula Popina. furtunilor. vînturilor. se află Peştera liliecilor. O impresionanata rezervatie faunistica este cea din judetul Timis si anume Mlastinile de la Satchinez. Complexul de mlastini de la Satchinez se afla situat in Campia Banatului la circa 25 km de Timisoara. creşte gingaşa albumiţă. Padurile Caiafele si Moroiu din jud Ialomita. cocoşi de munte. prin locuri însorite. Boianu din jud Olt. Manastur. Printr-o bună colaborare între organele ce răspund de rezervaţie (silvicultura. subregiunea carpatică. cerb carpatin. cu numeroase specii saxicole. Lacul Faragau din jud Mures. la hotarul comunei Satchinez si Barateaz. insolaţii puternice. Dintre acestea amintim: Valea Valsanului din jud Arges. Comisia monumentelor naturii de pe lîngă Academia Română Consiliul judeţean de ocrotire a naturii şi Oficiul naţional de turism) se va reuşi păstrarea pentru un timp cît mai îndelungat a acestor frumuseţi naturale. Specia forestieră predominantă o formează molidul. a. Aceasta vale este in intregime mlastinoasa. Uzlina-Marchelu-Plopu-Murighiol-Tatanir. ştiindu-se că stîncilie sînt supuse degradării datorită şi variaţiilor mari de temperatură dintre iarnă şi vară. alături de jneapăn . zona se încadrează în regiunea euro-siberiană. Perisor. Mlastinile de la Satchinez din jud Timis. ierunci. fiind declarată monument al naturii. a. lup. Aceasta portiune de mlastina este alimentata de numeroase izvoare abundente care se aduna intr-o vale larga. descărcărilor electrice. Fauna de vertebrate este în strînsă dependenţă de învelişul vegetal. Din numeroasele balti care acopereau aceasta regiune a Satchienezului. păsări răpitoare şi cîntătoare. în pădure găsim frecvent urme de urs.povîrnişul dinspre sud. Floristic. iar in apropierea comunei Satchinez se . a îngheţurilor. vînturi frecvente şi puternice) favorizează dezvoltarea unei bogate vegetaţii cu caracter subalpin. care se uneste cu Bega Veche. plop tremurător.

Scirpo-Phragmitetum. Pedicularis campestris. iacintul salbatic (Hyacinthella leucophaea). frasinelul (Dictamus albus) s. s. miruta (Anchusa barrelieri). Tphaetum angustifolio-latifoliae. sfarcul de noapte (Nycticorax nycticoraz). CeratophyltumHydrocharietetum. patachina (Rhamnus frangula). egreta mica (Egretta garzetta). alunul (Corylus avellana).a. De aici au fost descrise pt prima data 2 endemisme romanesti. Printre tufisuri vegeteaza nemtisorul de stanca (Delphinus fissum) si stanjenelul (Iris caespitosa). molidul (Picea abies). peisajistica. sfarcul galben (Ardeola ralloides). unele specii rare sau aflate pe cale de disparitie din avifauna tarii noastre :sfarcul rosu (Ardea purpurea). Trapetum natantis. Aici au gasit refugiul. Myosurus minimus. salba moale (Evonymus europaea).Caracterul montan al Tampei il atesta si unele plante ca: omagul (Aconitum anthora). Polonica) s. Flora si vegetatia sunt deasemenea interesante reprezentand numeroase specii si fitogenoze acvatice si palustre ca : Limnetum minoris. In unele locuri apar fitocenoze de pajisti mezofile sau mezo-higrofile ca unele elemente halofile : Statice gmelini. avem posibilitatea sa admiram coloniile de pasari acvatice. Viola joii.2 ha constituie rezervatia peisajistica stiintifica a Academiei Romane. Pe versantul sudic.a. si papucul doamnei(Cypripedium calceolus). cornul (Cornus mas). In aceasta rezervatie speciile arboricole sunt reprezentate de unele specii de rasinoase ca: pinul (Pinus sylvestris). Codrii de argint din jud Neamt. Glycerietum aquaticae s. Dintre speciile ocrotite de lege. Pe teritoriul Romaniei intalnim 8 rezervatii dintre care enumeram: Postavarul si Tampa din jud Brasov. Capillata). lemn cainesc(Ligustrum vulgare) etc.a. impreuna cu Corvus frugilegus. sangerul (Cornus sanguinea). sorecarul . cu stufarii dese si balti intinse ce dau aspectul unei mici delte. ovascior (Arenastrum decorum). urechelnita(Sempervivum soboliferum). Numai de pe Tampa e cunoscuta la noi in tara specia :Coronilla coronata. Fagetul Clujului. Dealul Cetatii Deva. crucea voinicului (Hepatica transsilvanica) de origine tertiara si obsiga (Bromus barcensis). saxifraga (Saxifraga cuneifolia). ulmul (Ulmus montana). Juncus gerardi. Allium saxatile. Vizitand acest frumos complex de lacuri de la Satchinez. Lemno-Utricularietum. iarba sarpelui rosie (Echium rubrum).extinde in mlastini largi. prin a caror conservare se urmareste integritatea frumusetilor naturale. planta rara la noi. Dintre cele enumerate vom descrie Rezervatia Tampa.a. Pe varfurile stancoase si colturoase ale Tampei cresc palcuri de coada iepurelui (Sesleria rigida). Falco tinnunculus.a • Rezervatii peisajistice : Rezervatia peisajistica cuprinde asociatii vegetale sau forme de relief de mare valoare estetica. Padurea Bogdatii si Poiana cu narcise din Varghis. la altitudinea de 800-950m. cununita(Spiraea ulmifolia). acoperita cu padure din acre 188. Beckmannia erucaeformis s. Asio otus. uscat si puternic insorit sunt adapostite ochiuri de stepa unde vegeteaza colilia (Stipa pulcherrima.Tampa este situata in zona montana inferioara. S. laricele(Larix decidua var. unde intalnim si numerosi subarbusti ca: socul (Sambucus racemosa). Jurinea mollis. Salvinio-Spirodeletum. originara din stepele rasaritene. care poposesc aici.Tampa mai adaposteste si o bogata fauna reprezentata de numeroase specii de pasari: corbul (Corbus corax). amintim doua specii care cresc pe culmile calcaroase ale Tampei: laleaua pestrita (Fritillaria montana).

Cristinel Zanoaga Rezervatii si monumente ale naturii din Romania: Gheorghe Mohan. acestea s-au înscris semnificativ în categoria destinaţiilor turistice relativ mai recent. Parcurile naţionale prin însuşi actul lor de naştere. Hoplitophnys brischkei.referate.a.org www. Variegata. Dintre raritatile faunistice amintim cele 2 specii de lepidoptere: Colias erate. Tampa constituie o componenta de baza a cadrului natural specific Brasovului care prin valoarea sa stiintifica a fost incadrata in randul rezervatiilor naturale din tara noastra. avr. Argynis pandora. In vegetatia stepica nu lipsesc nici reptilele: vipera (Vipera berus) si gusterul (Lacerta viridis). Pimpla padellae sp.referate.incdt.wikipedia. Ocrotirea naturii este esentialmente domeniul biogeografiei.educativ. au fost organizate în scopul de a conserva natura în beneficiul şi pentru agrementul publicului. Simona Condurateanu www. Mihai Georgescu Parcuri si rezervatii naturale de pe glob: Mariana Ionescu.ro .comun (Buteo buteo). Romania are 2 rezervatii stiintifice si anume: Pestera Clasani si Perimetrul experimental Sabed.ro www. BIBLIOGRAFIE: • • • • • • • Ecologia si protectia mediului : Dumitru Roscovan. Dintre mamifere amintim: veverita (Sciurus vulgaris) si ursul (Ursus arctos). • Rezervatii stiintifice integrale: O rezervatie stiintifica ocroteste suprafete naturale de teren si acvatice destinate cercetarilor stiintifice de specialitate si conservarii fondului genetic autohton. Deşi satisfacerea nevoilor oamenilor a reprezentat unul dintre argumentele constituirii parcurilor naţionale. s.dacica Hormuzachi si cele 17 specii si varietati rare pentru Romania asa cum sunt: Ichneumon variegatorins.ro www.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful