PARCURI SI REZERVATII NATURALE DIN ROMANIA

,,Nu există alt acces spre ştiinţă decît uşa pe care ne-o deschide natura. Nu există alte adevăruri decît cele pe care le găsim în natura''
L. BURBANK

O problema majora a omului modern, aflat in plina desfasurare a revolutiei tehnico-stiintifice, este conservarea mediului in care traieste, a mediului inconjurator. Dintre fiinte, omul a produs cele mai multe schimbari, unele utile, altele daunatoare si ireversibile, care au dus in multe cazuri la degradarea naturii. In afara de zonele polare, aflate sub control international, intregul mediu inconjurator - apa, aer, sol – este supus unei exploatari intensive in folosul omenirii. Natura in toata plenitudinea ei, este intr-o permanenta transformare, in continua evolutie. Reprezentarea istorica a tuturor ecosistemelor o dovedeste cu prisosinta. Ocrotirea ei prin reducerea si eliminarea factorilor poluanti si crearea de rezervatii naturale cat mai intinse va permite refacerea in unele cazuri a echilibrului ecologic alterat sau mentinerea cadrului natural existent. In fata multiplelor procese ireversibile de determinare a mediului si biosferei, omenirea s-a vazut obligata de a lua decizii ferme in favoarea mentinerii curateniei planetei pentru binele generatiilor prezente cat si a celor viitoare. Printre multiplele masuri de contrabalansare ale repercusiunilor negative, rezultate din actiunile umane nechibzuite , se numara: “ Programul international Omul si Biosfera ” initiat in anul 1971 si patronat de UNESCO, precum si incercarile de creare pe baza studiilor ecologice, executate in cadrul acestui program, a unei vaste retele de rezervatii s-a nascut din necesitatea strigenta prin contiua fiintare , sustin direct sau indirect existenta umana.Consecinta gandului pastrarii naturii, in special a biosferei, intr-o stare care sa nu conduca la stingerea vietii, nu are ca imbold o dorinta romantica de intoarcere in trecut, ci acuta necesitate de a nu stopa evolutia favorabila lumii din care facem parte. Din unitatile teritoriale ce-I preocupa pe savantii respectivi din lume mentionam rezervatiile biosferei. Rezervatiile biosferei reflecta o conceptie moderna de conservare a naturii, care nu inlocuieste insa parcurile nationale sau rezervatiile naturale, ci le include, le intregeste cu noi regiuni, unde activitatea umana nu este exclusa. Ele au aparut ca urmare a dezbaterilor stiintifice din cadrul M.A.B. (Omul si Biosfera), la care a aderat si Romania prin omologarea a 3 rezervatii ale biosferei ( Parcul national Retezat, Rezervatia naturala Rosca-Letea, din Delta Dunarii si Rezervatia naturala Pietrosu Rodnei ce include rezervatiile preexistente, Codrul secular Slatioara si Tinovul Poiana Stampei ). Aceste rezevatii, pe zi ce trece tot mai numeroase, sunt zone ecologice tipice, unde se subliniaza si se experimenteaza problemele ocrotirii naturii, modalitatile de evitarea conflictelor dintre aceasta si avantul economic.Ele pot contribui la dezvoltarea satelor, modernizarea agriculturii traditionale, la

educative.Aici. definit la New Delphi in 1969 prevede” un areal relativ intins. Personalul aferent parcurilor asigura protectia si administrarea mediului natural si patrimoniului cultural. Ceahlau cu 22704 ha. sa intareasca efectiv respectul fata de factorii ecologici.Tot aici. in Romania exista un parc national in muntii Retezat. 54000 ha si sunt propuse pentru constituire inca 11 parcuri nationale printre care avem: Delta Dunarii cu 220000 ha. o alta forma de ocrotire si conservare a naturii salbatice sunt parcurile nationale Conceptul de parc national. arealul este divizat in mai multe puncte. unde speciile de plante si animale.introducerea unor noi surse de hrana. geomorfologici sau estetici. In Romania . imbinand protectia cea mai severa cu utilizarea resurselor numai sub aspect turistic. parcurile nationale sunt cele mai complexe forme de ocrotire a naturii.Tot el asigura activitatea de cercetare stiintifica si contribuie la mentinerea si dezvoltarea economiei locale. In aceste zone exista interdictii de circulatie a turistilor. Piatra Craiului cu 20183 ha. realizeaza materialele de propaganda si informare. Muntii Apuseni cu 53880 ha. Prin structura si functiile lor. art 29 prevede existenta urmatoarelor categorii de rezervatii: • Rezervatii natural – botanice (28) • Rezervatii forestiere (28) . autoritatea cea mai competenta a tarii a luat masuri de prevenire sau eliminare cat mai curand posibila a oricarei exploatari sau locuiri a intregului areal. Aceste areale grupeaza sediile administrative si dotarile turistice. culturale si recreative ”. In continuare. In cadrul unui parc national. • Rezervatiile integrale pot fi constituite in interiorul parcului national. In prezent. • Zonele periferice ( preparc) sunt constituite in jurul parcului in scopul de a pune la dispozitia tuturor aceleasi obiective naturale. dar cu mult mai restranse decat rezervatiile biosferice si parcurile nationale sunt rezervatiile naturale. Calimani cu 20120 ha. activitatile umane sunt supuse unui regim special si se practica turismul organizat. sectiunea VI. Semenic – Cheile Carasului cu 37035 ha. ca un areal singular. Cheile Nerei – Beusnita cu 45561 ha. Cheile Bicazului – Lacul Rosu cu 17335 ha. deci la imbunatatirea vietii locuitorilor. fauna si mediul natural. educativ si recreativ deosebit sau care detine un peisaj natural de o mare frumusete. ce favorizeaza descoperirea frumusetilor parcului. Cele mai mari complexe naturale. Cozia cu 21400 ha. Legea protectiei mediului inconjurator. unde unul sau mai multe ecosisteme nu sunt material alterate de exploatarea si ocuparea umana. aspectele geomorfologice si habitatele sunt de un interes stiintific. dezvoltarea industriei locale si . iar daca apare necesitatea unei protectii speciale. vizitatorilor le este permisa intrarea in conditii speciale pentru scopuri de cercetare. Structura unor parcuri natioanale cuprinde 3 categorii de teritorii : • Parcul propriu-zis protejeaza global flora. Domogled Valea Cernei cu 63580 ha. carora li se aplica inca o reglementare stricta de ocrotire. Pietrosu doamnei cu 63696 ha. care au justificat stabilirea lui.

se practica cositul controlat al fanetelor.5 m si cele mai intinse din atra nopstra – Lacul Bucura 10. Custura. fiind cuprins intre valea Raului Mare. Parcul detine 82 de lacuri si tauri alpine dintre cele mai adanci: Taurul Negru 25. neaparat de savarea florei. rezervatiile naturale au si elemente ocrotite si ca ele fac apret dintr-un ecosistem specific. peisajele de cea mai autentica salbaticie. bogatia floristica si faunistica si mai ales intinsele marturii ale glaciatiunii cuaternare (caldari. se remarca faptul ca in majoritatea cazurilor interventia antropica este limitata. Structura rezervatiilor naturale urmareste. cu unele restrictii in ce priveste durata.9 ha. activitatea ghetarilor sa desfasurat amplu. faunei si peisajului pe cale de disparitie. fiind situat in centrul masivului. ocrotirea naturii nu tine. speciile si efectivele de animale. se admite si pasunatul. contribuie la mentinerea diversitatii specifice si deci la conservarea rezervelor genetice ale naturii. lucrari de rarire. in paduri se efectueaza taieri de igiena si. in acceptiunea moderna . cercuri. in anumite cazuri.• Rezervatii geologice (8) • Rezervatii paleontologice (18) • Rezervatii speologice (10) • Rezervatii mixte (36) • Rezervatii faunistice (6) • Rezervatii stiintifice integrale (2) • Rezervatii peisagistice (8) In anul 1982 au fost inregistrate un numar de 310 rezervatii naturale (0. Acest renumit parc national din tara noastra a fost declarat prin lege in anul 1935 si ocupa o suprafata de peste 20000 ha. Se considera ca aceste rezervatii naturale neatinse de om. incat majoritatea rezervatiilor au un caracter complex.2509m). in mic. pe cea a parcurilor nationale. Masivul Retezat are o structura geologica complexa. incepand cu punctul Gura Zlatna(784m) pana la Gura Apei(945m).05% din teritoriul tarii). s-au mai pastrat resturile celui mai intins ghetar de vale (Lapusnicul). identificandu-se urmele a 18 ghetari. apoi confluenta Lapusnicului cu Raul Mare. constitutia sa geologica. Zanoaga Mare si Gemenele peste 5 ha. In cadrul teritoriului tarii noastre. Infatisarea geografica a masivului Retezat. sezonul etc. Datorita altitudinii sale mari (Vf Peleaga. fac din aceasta parte a Carpatilor un monument al naturii de o importanta stiintifica deosebita. au un rol stabilizator in dinamica actuala a peisajelor si in acelasi timp. In afara ghetarilor de circ (Bucura. inclusa pe lista rezervatiilor naturale ale Biosferei de catre UNESCO. De altfel. In anumite situatii. pe alocuri. cat de conservarea unor ecosisteme caracteristice cu un statut cat mai asemanator starii lor naturale. pe langa valoarea lor stiintifica si estetica. pe masura ce activitatea antropica tinde sa transforme tot mai mult mediul natural. . dar nu complet exclusa. In privinta regimului de ocrotire a rezervatiilor naturale. cel mai mare parc natural este situat in Retezat si reprezinta cea mai mare rezervatie stiintifica complexa din Romania. Judele). iezere si morene). precum si cel mai mare numar de lacuri din tara. Datorita unui intreg ansamblu de factori. urmand cursul acestui afluent pana la Lunca Berhinii. de indepartare a unor specii lemnoase invadante sau chiar. insamantari sau plantari pentru regenerarea arboretelor. Astfel. fiind alcatuit din roci cristaline si calcare.

devenind “ paradisul lacurilor alpine” din Carpatii Romanesti. doline. Ciumful Mare (150m) sunt deosebit de pitoresti. Dragsan. De la Gura Zlata spre Gura Apei in sus spre Zlatuia. cu salba de lacuri insirate pe treptele fostei limbi de gheata. Din lacuri se scurg torente puternice. cum ar fi mesteacanul (Betula pendule). paltinul de camp (Acer platanoides) si unii arbusti ca: paducelul ( Crataegus monogyna). cat clima permite vegetatiei sa se bucure de lumina si caldura soarelui. Pentru a admira frumusetiile si bogatiile florei si faunei Retezatului. Taul Portii. pe versantele insorite. Florica si micutele dar splendidele “ tauri agatate” ( Taul Agatat. nu se topeste pe varfurile inalte de a II-a jumatate a lunii iunie. arinul de munte (Alnus viridis).Prezenta lacurilor de munte in cuprinsul Parcului National Retezat este strans legata de existenta fostilor ghetari alpini si a urmelor lasate de acestia. Zona calcaroasa este cuprinsa intre culmile Albele. din desisul de nepatruns al jenpenisului se inalta maiestuos zimbrul (Pinus cembra). Urmele glaciatiei cuaternare sunt destul de evidente si in ce priveste clima Retezatului. pana la Padisel. Acestia formeaza adesea paduri in care se gasesc si alte specii. trebuie sa escaladam masivul de pe drumul de pe Valea Raului Mare.avenul Piule. jugastrul (Acer campestre). specifica Retezatului. Astfel. s. Puternica insolatie. Taul Rasucit. cu ploi abundente si zapezi ce dainuiesc mai mult de jumatate de an. inconjurate de jenepeni. Zapada. Ana. iar fagul (Fagus sylvatica) si carpenul (Carpinus betulus) pe versantele umbrite. In acest perimetru se intalnesc multe fenomene carstice vai seci. pesterile Dilma cu Brazi. intalnim arboretele strabune fag. Viorica.a ). infundand vaile si netezind peisajul stancos. insemnatele oscilatii de temperatura de la zi la noapte. paltin de munte (Acer pseudoplatanus). palcuri de nuc comun (Juglans regia) in stare submontana. fenomen rar intalnit in tara noastra. altitudine. desi conditiile generale ale climatului si ale solului sunt mai defavorabile in Retezat decat in restul Carpatilor Meridionali.Intre frumoasele si atragatoarele “ Lacuri insirate” de pe valea superioara a Bucurei: Lia. pana la 1200 m altitudine. il acopera o vegetatie exuberanta. putem admira frumoasele zavoaie compacte de arini ( Alnus glutinosa si Alnus incana). Miezul acestui parc national il formeaza grandiosul circ glaciar al Bucurei. Piatra Iorgovanului. in cele 2-3 luni de vara. alegerea este foarte grea. exemplare sporadice de mesteacan. Urmand malurile Raului Mare.a. ale caror cascade – Balea (80m). salcia pitica . expozitia variata fata de punctele cardinale. Taul Adanc s. In aceasta zona intalnim gorunul (Quercus petraea) si mojdreanul (Fraxinus Ornus). In zona subalpina gasim asociatii de jepi (Pinus montana) care in Retezat sunt raspanditi intre 1530 si 2280 m.Din loc in loc. urmate de padurile de molid (Picea abies) din care nu lipsesc palcurile de scorus (Sorbus acuparia). Scocul Mare. rachita (Salix racemosa) sau afinul (Vaccinium myrtillus).Retezatul nu este accesibil in timpul ierni decat schiorilor. datorita neregularitatii determina microclimate ce se tradeaza in acea flora in mozaic. In acaesta zona intalnim ienuparul pitic (Juniperus siberica). legata de legenda viteazului Iovan Iorgovan. care in regiunea lacurilor (circuitul Bucura) depaseste uneori grosimi de cativa metri. Masiv inalt si compact. iar la poalele versantilor. de la Raul Morii si Clopotiva spre Gura Zlata. alunul (Corylus avellana).

floristice si faunistice din acest masiv. flamanzica ( Draba dorneri). ochii soricelului (Saxifraga pedemontana). Animale ca: rasul (Lunx lynx). reprezinta prin 27 de specii cu 51 de varietati . In total prin aceste locuri traiesc aproape 1800 de exemplare din care 500 in Parcul National. Animalul caracteristic si cel mai de pret al acestui masiv este insa capra neagra (Rupicapra rupicapra). merisorul (Vaccinium vitis idaea). coacazul (Bruckentalia spiculifolia). afinul (Vaccinium mystillus). veverita (Sciunus vulgaris) si iepurele (Lepus europaeus) . In partea nord-vestica a Parcului National Retezat se afla rezervatia stiintifica. peisajistice. in pajistile alpine infloresc: Cupa (Gentiana kochiana). forestiere. marginite de goluri alpine sau de doboraturi de vant. Comoara floristica a zonei din Retezatul Mare. Gymnadenia conopea si Platanthera bifolia. endemismul cel mai de pret al Retezatului. reprezentand o statie pilot de cercetari alpine a carei existenta este motivata de valoarea aspectelor geologice. vinderelul rosu (Falco tinunculus). iarba surzilor (Saxifraga aizoon ). viezurele (Meles meles). la locul de intalnire al molidului cu pinul pitic (Pinus montana) este Hieracium (vulturica).galbenelele de munte (Doronicum carpaticum). Din aceasta bogatie a florei. vulturul brun (Aegypius monachus). geografice. iar la fagete caprioara (Capreolus capreolus). mai des intalnite sunt: uliul gainilor (Accipoter gentilis). Din vegetatia luxurianta amintim crinul (Lilium jankae). Mai tarziu infloresc sisineii de munte (Pulsatila alba). salbatice si prapastioase. unic in tara. pajistile alpine ale Retezatului se acopera de coloritul violet deschis al brandusilor de munte (Crocus hauffelianus) si al dezghetului pitic (Soldanella pusilla). lupul (Canis lupus). vulpea (Canis vulpes). pisica salbatica (Felix silvestris). functioneaza un laborator alpin. Nu mai putin interesanta este si fauna Retezatului. dupa topirea zapezii. Dintre pasarile rapitoare de zi . de pe teritoriul tarii noastre enumeram si : Rezervatia din Masivul Iezer – Papusa din jud Arges.(Salix silesiaca). sorecarul comun (Aquilla chrysaetos). nu sunt prea numeroase in acest masiv. Pe stancile abrupte intalnim unele plante ca : lana caprelor (Cerastium lanatum). ochii gainii (Primula minima). Raurile si unele iezere sunt populate de pastrav (Salmo truta fario). unde langa lacul Gemenele. precum si jderi de copac (Martes martes). Odata cu sositea verii. vartejul pamantului (Pedicularis verticilata). . Aici traiesc si numerosi ursi (Ursus arctos). cu o suprafata de aprox 2000 ha. Alaturi de Rezervatia Complexa a Parcului National Retezat. ghintura galbena (Gentiana punctata). bursuca (Barbaraea lepusnica). cele mai rare sunt speciile endemice . ciubotica cucului (Primula elatior). soimul calator (Falco pelegrinus). Prin molidisuri si pajisti alpine intalnim: mistretul (Sus scrofa). hoitarul (Nepheron perenopterus). care isi duc viata in locuri greu accesibile. sclipeti (Potentilla ternata). firuta de munte (Poa lepisnica si Poa custurae). toate raspandite in partea inferioara a zonei subalpine. vulturul sur (Gups fulvus). labiata (Piule) si frumoasele orchidee:papucul doamnei (Cypripedium calceolos). nevastuica (Mustela nivalis). Primavara. sangele voinicului (Nigritella nigra). daria (Pedicularis baumgarteni). precum si unii subarbusti ca: smardarul (Rhododendron kotschyi).

parcuri sau zone verzi din jurul centrelor urbane. malaoaia (Helianthemum rupifragum). balneoclimaterice si turistice. jud Cluj. argintica (Dryas octopetala) si strugurii ursului (Arctostaphylos uva-ursi). Petraciformis). arbori monumentali.Rezervatia Piatra Craiului Mare din jud Arges si Brasov. relict glaciar decretat monument al naturii. Movila lui Burcel din jud Vaslui. arborete naturale. reprezinta una din cele mai interesante rezervatii floristice din Transilvania . Poiana cu narcise de la Dumbrava Vadului din jud Brasov. caldarusa scaritei (Aquilegia subscaposa). vom mentiona faptul ca in regimul de ocrotire intra padurile cu fauna rara: paduri care protejeaza formatii geologice si speologice ocrotite. parcuri si gradini dendrologice cu bogate colectii de specii lemnoase exotice. Aici vegeteaza renumita planta relictara prediluviala: sapunarita (Saponaria bellidifolia). Pe coama masivului Scarisoara – Belioara.d. barba ungurului (Dianthus spiculifolius var. Din categoria rezervatiilor naturale distingem pentru inceput : • Rezervatiile natural–botanice Dintre cele mai renumite amintim: Rezervatia Sesul Craiului de la Scarisoara – Belioara jud Alba. cu dimensiuni exceptionale sau de interes istoric. zestre si mandrie a intregului nostru popor. Rezervatia botanica de la Suatu. Aceasta frumoasa rezervatie floristica reprezinta o mare importanta stiintifica in ceea ce priveste fitoistoria unor elemente endemice si relictare din flora tarii noastre. .70ha. insotita de: tulichina (Daphne cneorum). Gura Vaii – Varciorova din jud Mehedinti. Ea reprezinta o ramasita a unui intins platou cuprins intre masivele de sisturi cristaline ale muntilor Gilaului. industriale. Rezervatia Scarisoara – Belioara sau Sesul Craiului . parcuri naturale. In aceasta rezervatie intalnim unele specii endemice si raritati floristice. Dintre speciile endemice amintim: garofita locala (Dianthus julliwolffii) un hibrid rezultat din barba imparatului (Dianthus spiculifolius) si garofita de camp (Dianthus carthusianorum). Taul lui Dumitru din jud Maramures. Rezervatiile naturale se remarca prin bogatia si raritatea elementelor floristice si faunistice precum si varietatea si frumusetea peisajului autohton. cu specii lemnoase rare sau monumentale precum si acelea cu sinuzii ieboase si muscinale cu totul deosebite. Tinovul de la Poiana Stampei din jud Suceava. Rezervatia Cheile Nerei – Beusnitei din jud Caras – Severin. cunoscuta doar in cateva statiuni din Muntii Frantei si Albaniei. cu flora si fauna interesanta d. Poiana cu narcise din muntele Saca. din afara padurii. Valea Cernei Domogled din jud Mehedinti . la altitudinea de 1353m se afla rezervatia floristica care ocupa o suprafata de 225. Izvoarele Somesului Cald – Belis din jud Cluj. Prin vaile Posoaga. Dintre cele enumerate mai sus. Ariesului si Iadului intalnim sorbul dacic (Sorbus dacica) si liliacul ardelenesc (Syringa josikaea) un relict tertiar inrudit cu liliacul de Himalaia. • Rezervatiile forestiere Privind aria rezervatiior forestiere . complexe paduroase. ciobotica cucului (Primula columnae). paduri. Rezervatia Tampa din jud Brasov. Rezervatia Zanoaga din jud Dambovita. Valea Mare din jud Caras – Severin. iar exemplele pot continua.p.v stiintific.

Penteleu. pe un teritoriu mai ridicat.pallisae0. Padurea Harboanca. ambele din Dobrogea. catina rosie (Tamarix ramosissima). Primavara solul padurii este acoperit de un covor de margaritarele (Convallaria majalis). curpen (Clematis vitalba L) etc. patachina (Rhamnus frangula).pedunculiflora). Hagreni si Valea Fagilor. sunt coplesiti de liane. dispuse in randuri. grosi pana la 1 m diametru si cu inaltimea pana la 35m. Padurea cucereste necontenit teren prin avangarda ei formata din porumbar (Prunus spinosa). Cea mai luxurianta vegetatie se gaseste in Hasmacul Mare. hameiul (Humulus lupulns).Speciile care compun padurea sunt stejarul de lunca (Quercus robur). intre care se gasesc spinarile dunelor. Depresiunile dintre dune sunt ocupate de vegetatie lemnoasa. In interiorul arboretelor. lemnul cainesc (Ligustrum vulgare). cu orientare generala paralela cu tarmul marii. apoi cele de la Cazanele Dunarii. care trimite rizomi pana la 12-16m lungime si din care iau nastere tulpini aeriene. Arborii. se afla padurea Letea. Nigra). pe locuri mai inalte. par (Pirus piraster). Padurea Bejan. Comarna din apropierea capitalei. martori vii ai unei vegetatii in cea mai mare parte disparuta sau pe cale de disparitie. inrudit indeaproape cu frasinul caucazian (Fr. Padurea Seaca-Optasani si Rezervatia de castani de la Tismana. ecotipuri deosebit de valoroase in ceea ce priveste dezvoltarea dimensionala si calitatea lemnului si care sunt destinate ca rezervatii de seminte forestiere.Aici amintim: Rezervatia Letea din Delta Dunarii.arborete sau paduri de la limita superioara sau inferioara a zonei forestiere. cu latimi intre 10 si 250m. calinul (viburnum opulus). In paralel. care aminteste ceva din structura padurilor tropicale. fac ca mamiferele sa fie in numar foarte mic. dracila( Berberis vulgaris) rar alunul ( Corylus avellana) etc.cathartica). intunecimea. rar teiul alb (Tilia tomentosa). arborete naturale sau rezultate din culturi. .Dintre plantele mai deosebiet din apdurea Letea.10 km de aceasta. Dintre acestea merita a fi semnalat rogozul de nisip (Carex ligerica). catina alba (Hippophae rhmnoides) si frajurii ce apar din radacinile plopilor. Domogled. Ceahlau. sangerul (Cornus sanguinea).coriariae folia) si Ephedra distachya. lipsa apei si abundenta insectelor intepatoare. Beusnita. sila distanta de cca. plopul negru (P. asemanatoare cu cele de pe nisipurile litorale. Piatra Arsa.Ca niste odgoane se infasoara pe crengi si atarna de arbori tulpinele de viata salbatica (Vitis silvestris). Snagov. plopul alb (Populus alba). si foarte rar aninul negru (Alnus glutinosa). verilgariul (R.Cateva mari rezervatii din aceasta larga varietate . Intre padure si terenul nisipos se duce o lupta continua. Aceste benzi se numesc local hasmacuri. dunele se acopera treptat cu specii invadatoare. cu dune fluvio-marine. Slatioara. care constituie un tip particular de vegetatie. sunt deosebit de reprezentative pentru vegetatia spontana din Romania. Dintre cele mai reprezentative este cea din Delta Dunarii. salba moale (Evonymus europae). demne de semnalat sunt frasinul de balta (Fraxinus pallisae) descoperit aici pentru prima data ca specie noua pentru flora globului. frasinul de lunca (Fraxinus angustifolia).Ea se intinde pe dune de nisip. ulm (Ulmus foliacea). frasin de balta (F. Rezervatia Letea.Intre bratele Chilia is Sulina. periploca (Periploca graeca). astfel ca padurea apare ca o succesiune de benzi. stejarul brumariu (Q.Dintre arbusti vegeteaza: paducelul (Crataegus monogyna). cornul (Cornus mas).

marnoase. Rapa Rosie. Vulcanii noroiosi.6 km patrati si o grosime de 300-340m. Lacul fara fund – Ocna Sibiului. El este imbracat intr-o mantie de roci argiloase. Cetatile Romane de la Rosia Montana. aflate pe amplasamentul lacului Baia Baciului si a Muntelui de Sare. In aceste conditii multe din elementele peisajului initial al zonei tampon a rezervatiei a disparut. Pietrele Doamnei. iar in final se ajungea la prabusirea lui. Langa Muntele de Sare se zareste un lac ceav mai mic. saraturoase se pot identifica o . denumit Lacul Miresei. padurea Letea este un complex de vegetatie naturala deosebit de interesant pentru oamenii de stiinta si iubitorii naturii. frecvent in el se produceau crapaturi pe care apa le largea continuu. lacul Baia Baciului si versantii inierbati. spectaculosul este imprimat de relieful carstic alcatuit dintr-o infinitate de lapiezuri tubulare adanci da cativa decimetri. Suportul rezervatiei il reprezinta sarea. El se afla in orasul Slanic. In vecinatatea Muntelui de Sare se afla lacul Baia Baciului. La aceasta se adauga formele de precipitare a sarii din saramura rezultata dupa ploi sau din vaporii incarcati cu sare din vecinatatea muntelui. • Rezervatii geologice: Printre rezervatiile geologice de pe teritoriul tarii nostre amintim: Muntele de sare de la Slanic Prahova.62m. Paclele mari si mici. cel mai extins din localitate (6100m patrati) dar care are o adancime de numai 7. in apropierea Muntelui de Sare. A rezultat o excavatie destul de larga in acre apa s-a acumulat formand un lac. Dizolvarea. puternic saraturate care formeaza asa-numita brecie a sarii. dar ceea ce se ocroteste in primul rand este peisajul morfologic care s-a individualizat pe versantii blocului de sare scos la zi de eroziune. spalarea in suprafata m alunecarile au actionat asupra malurilor.8 ha si are in componenta Muntele de Sare cu lacul din interior precum si zona din imediata vecinatate in care se includ lacul Porcilor. Ele frecvent au forma unor conopide de dimensiuni mici. separate de creste si ace. pe malurile argiloase. Asa s-a intamplat si cu ocna de la Baia Baciului la mijlocul secolului trecut.Pentru bogatia ei floristica si conditiile in care se grupeaza aceasta flora. Ulterior au fost sapate si in alte locuri. Versantii care inconjoara acest complex au fost utilizati pentru odihna si recreere. Cu timpul tavanul ocnelor se subtia. Blocurile de calcar de la Sarea lui Buzau (Braila). Detunatele. la baza dealurilor de pe dreapta raului cu acelasi nume. incepand astfel extragerea sarii in doua ocne. Cea mai mare parte din teritoriul pe care se desfasoara orasul Slanic se afla in zona unui masiv de sare de varsta miocena.Astfel . altele apar chiar la suprafata. Primele ocne sunt realizate la finele secolului al XVII-lea pe stanga raului Slanic in regiunea Baia Verde. De-a lungul secolelor punctele unde sarea era curata si aproape de suprafata au fost depistate de localnici si folosite pentru aprovizionarea cu sare a populatiei din regiunea colinara si chiar mai departe.Pe fundul sau exista namol folosit de localnici in scop terapeutic. Unele din proeminentele lui se afla la adancimi mici. apreciat de geologi ca avand o suprafata de 1. Lacul Porcilor(< 1m ad) de pe fundul caruia se extrage namolul utilizat in statiune pentru tratament. In catalogul rezervatiilor din tara nostra Muntele de sare de la Slanic Prahova este considerat ca unul din cele mai frumoase si interesante areale geologice ocrotite.Blocul de sare se desfasoara pe circa 1. Totusi.

vechi de 3000 de ani. Dealul Repedea-Iasi.v stiintific si turistic. Malusteni. din jud Alba. briozoare. la 4 km de soseaua nationala.Acest complex carstic e reprezentat de Pestera si Ghetarul de la Scarisoara. Cetatile Ponorului. fenomene carstice datorate curgerii milenare a apelor subterane. luminata din ext de . Comarnic. mehedintene si hunedorene. etc. moluste. steluta (Aster tripholium). Ele sunt valoroase depozite de foraminiferi. • Rezervatii paleontologice: Aceste marturii ale trecutului indepartat reprezinta ramasite fosilifere ale florei si ale faunei dintr-o anumita perioada a istoriei naturale a Pamantului. Doar jumatate din pestera este zona turistica. pesti. Topolnita. Cioaca cu Brebenei. Suslanesti-Muscel. Printre cele mai renumite mentionam: Complexul carstic Scarisoara. conditionata de natura fundului unui bazin inchis. in tinuturile gorjene.flora specifica halofila reprezentata prin: sararica (Salicornia herbaceea). de lamelibranchiate si gasteropode. foarte fosilier si complexul argilo nisipos superior. Aceste forme fosile ne permit sa reconstituim istoria dezvoltarii diferitelor grupe de plante si animale care au trait pe teritoriul tariii nostre. Cernavoda. Interesul privind calcarul de la Churchia. reprezinta exemple admirabile de sedimentare. fiind bogat ornamentata cu coloane de stalactite si stalagmite. Complexul carstic Scarisoara ocupa o suprafata de circa 200 ha. situata in Muntii Apuseni. Depozitele tertiare. echinoderme. ea adaposteste un bloc urias de gheata de circa 50000m cubi si 18-20m grosime. se grupeaza in 4 complexe bine individualizate prin caracterele lor litologice si paleontologice: complexul carbunos la baza.Este unul din cele mai vechi si interesante puncte fosiliere din tara. • Rezervatii speologice: In ceea ce priveste rezervatiile speologice. Gura Plaiului. cu peretii aproape verticali. de mare valoare stiintifica. Corbasca. Magura. Vantului. resturi de brachiopode. Vadul Crisului. Muntii Apuseni. complexul argilo nisipos sau tuf vulcanic.Pestera aflata in fundul unui aven adanc de 50m. Sedimentele tertiare de la Bahna. precum si o foarte bogata microfauna de flagelate si foraminifere. Pesterile reprezinta adevarate vestigii geologice. Dealul cu melci de la Soceni si Calcarul si Granitul de la Albesti-Muscel. Din categoria rezervatiilor paleontologice amintim: Punctul fosilier de la BahnaVarciorova. o impresionanta lume de basm. tufarisuri de catina. Tecuri. Lungimea totala a pesterii atinge 700m. care intra in alcatuirea acestui bazin. in mia mica masura. Pestera Muierii. pelinul (Artemisia salina). complexul calcarului recifal de la Churchia.Cele mai frumoase fenomene carstice din Romania le intalnim in Muntii Banatului. carora li se adauga. consta in bogatia mare in resturi fosile de corali. etc. Closani. toate importante d. situate la adancimi diferite. Pestera Pojarul Politei.d. brahipode.p. Agighiol. care imparte pestera in mai multe Sali. Calcarele recifale conserva o fauna fosila veche de 16 mil ani. acestea fac referire la pesteri. Seimenii Mari. Rezervatia paleontologica Bahna se afla intre localitatile Ilovita si Bahna. Interesanta rezervatie speologica. radiolari. La fel de solicitat vizitata este si Salina Vechi .”Sala Mare:. Izvorul Tausoarelor.

spre vest se remarcă conul vulcanic al Giumalăului. însorită. Panorama care ni se înfăţişează privirilor într-o zi frumoasă.3°C. dînd naştere peisajului sălbatic atît de caracteristic. pe timp de iarnă depăşind un metru. In continuare vom vorbi despre Rezervatia Pietrele Doamnei-Rarau. Punctul cel mai înalt al Rarăului este situat la o înălţime de 1651 m. stalagmite si coloane de gheata lucitoare si transparente scanteiaza feeric in lumina artificiala. rezervatia Culmea Zaganului-Gropsoarele.Muntenia: Rezervatia Snagov. Temperatura medie anuală este de 2. Precipitaţiile ating un maximum în luna mai şi un minimum în luna noiembrie. este impunătoare: spre sud. spre nord apare muntele Tomnatec de la Cîmpulung Moldovenesc şi un şir de obcine paralele ce se pierd în depărtări. Rezervatia din Muntii IezerPapusa. rezervatia Suvitele Benii. Rezervatia Palcul de jneapan de pe muntele Bratocea).Din punct de vedere peisagistic. Pietrele Doamnei la 1647 m. rezervatia naturala Ciucas(Rezervatia Tigaile Mari-vf Ciucas. Mentionam ca diferenta totala de nivel dintre intrarea avenului si punctul de nivel dintre intrarae avenului si punctul cel mai coborat al pesterii este de 105m. iar spre est se întind pajiştile de pe Todirescu din preajma codrului secular Slătioara. alge marine etc. cunoscută sub denumirea de Pietrele Doamnei. cu timpul marea s-a retras. Întreaga zonă reprezintă calcare cu încrustaţii de corali. recifele au fost ridicate la suprafaţă. “Biserica”. Datorită mişcărilor tectonice. Rezervatia Cheile de la Cetateni. iar aici accesul este permis doar cercetatorilor. în 17 aprilie 1977. bazinul Ialomitei(rezervatia Pestera Babele. elemente care formau mari recife acum 140 de milioane de ani. rezervatia Pestera Pustnicului. dantela calcaroasă a acestor pietre se prezintă ca o piesă unica în Carpaţi. In cuprinsul rezervaţiei. partea inferioara a avenului este ocupaat de aerul rece.Bucovina: Pietrele Doamnei-Rarau. nordică una din cele mai interesante forme geologice din lanţul Carpaţilor Răsăriteni. are o forma circulara si se contiunua cu 2 Sali mai mici. atrăgînd an de an numeroşi vizitatori.anuală fiind de 926 mm. • Rezervatii mixte: Rezervatii mixte intalnim pe teritoriul tarii in mare parte in : . producîndu-se mari pagube sectorului silvic prin rupturile produse de molid.Vara.soare. Masivul Rarău adăposteşte în partea sa. variind între —7°C (media lunii ianuarie) şi 12°C. media. Pestera Zanoaga). Rezervatia Calimani si Rezervatia 12 Apostoli . cînd acest teritoriu a fost acoperit de apele calde ale oceanului. O cronică locală informează despre ninsori şi pe timp de vară. numeroase stalactite. datorita ghetarului. în perioada cretacică.. rezervatia stiintifica are 2 sectoare. fragmentîndu-se. se desluşeşte Pietrosul Bistriţei.Limita dintre masele de aer rece si cald este jalonata de o centura galbena de Doronicum columnae. Rezervatia din Muntii Cozia. pe . ce determina etajarea florei in aven. în zilele de 21—22 iunie 1910. cu rîul ce-i ocoleşte la poale. prezentand o inversiune termica.Situata cu 20 de metri mai jos de Sala Mare. media lunii august. In ultima sala. cantitatea căzută a atins 82 cm. iar cabana turistică la 1538 m. Bucegi (rez principala). Rezervatia din Muntii Siriu. amoniţi. Ninsorile sînt abundente.

păsări răpitoare şi cîntătoare. Dintre acestea amintim: Valea Valsanului din jud Arges. a îngheţurilor. varsandu-se apoi in Beregsau. ierunci. Padurile Caiafele si Moroiu din jud Ialomita. la hotarul comunei Satchinez si Barateaz. care se uneste cu Bega Veche. circumscripţia munţilor Bistriţei. numită de localnici „Borta îngrădită" din cauza îngrădirii avenului prin care peştera poate fi accesibilă. tot atît de cunoscută şi sub denumirea de floarea de colţ a cărei culegere este interzisă. popularizate dar si protejate. Aceasta vale este in intregime mlastinoasa. Aceasta portiune de mlastina este alimentata de numeroase izvoare abundente care se aduna intr-o vale larga. ştiindu-se că stîncilie sînt supuse degradării datorită şi variaţiilor mari de temperatură dintre iarnă şi vară. I-la Sahalin. se află Peştera liliecilor. rîs. Printr-o bună colaborare între organele ce răspund de rezervaţie (silvicultura. vînturi frecvente şi puternice) favorizează dezvoltarea unei bogate vegetaţii cu caracter subalpin. vulpe. Lacul Faragau din jud Mures. Mlastinile de la Satchinez din jud Timis. • Rezervatiile faunistice: Rezervatiile faunistice ocrotesc speciile rare de animale sau zone cu specii endemice sau relictare care trebuiesc cunoscute. iar in apropierea comunei Satchinez se . Sf Gheorghe-Palade. de hrană şi de linişte. umiditate atmosferică ridicată. a. mistreţ. zona se încadrează în regiunea euro-siberiană. în pădure găsim frecvent urme de urs. iepure. descărcărilor electrice. Manastur. fiind declarată monument al naturii. Din numeroasele balti care acopereau aceasta regiune a Satchienezului. găsim tufe de bîrcoace şi relictul arginţica frumoase flori albe. provincia Carpaţilor dacici. O impresionanata rezervatie faunistica este cea din judetul Timis si anume Mlastinile de la Satchinez. furtunilor. Perisor. alături de jneapăn . lup. Fauna de vertebrate este în strînsă dependenţă de învelişul vegetal. de la mezohigrofile pînă la xe-rofiîe şi heliofile. ploilor etc. Complexul de mlastini de la Satchinez se afla situat in Campia Banatului la circa 25 km de Timisoara. Rosca-BuhaiovaHrecisca. Specia forestieră predominantă o formează molidul. insolaţii puternice. Boianu din jud Olt. numai una si-a mai pastrat totusi pana in prezent ceva din caracterul salbatic de alta data. Insula Mica a Brailei din jud Braila. cu numeroase specii saxicole. Biled si Becicherecu Mic. jder ş. Floristic. creşte gingaşa albumiţă. Comisia monumentelor naturii de pe lîngă Academia Română Consiliul judeţean de ocrotire a naturii şi Oficiul naţional de turism) se va reuşi păstrarea pentru un timp cît mai îndelungat a acestor frumuseţi naturale. plop tremurător. precipitaţii abundente. iar pe stîncării. Peniteasca-Gura Portitei-Bisericuta. a. Barateaz. cerb carpatin. din jud Tulcea avem Insula Popina. subprovincia Carpaţilor orientali. Uzlina-Marchelu-Plopu-Murighiol-Tatanir. Condiţiile de mediu statornicite (temperaturi scăzute. veveriţă. mesteacăn ş. ce strabate in zona sesului localitatile Vinga. cocoşi de munte. cu diseminări de scoruş. prin locuri însorite. Ornitofauna este la fel de bine reprezentată prin corbii ce apar solitari. La acestea nu mai trebuie să adăugăm degradările provocate de om. sălcii. subregiunea carpatică. Pe tancuri şi abrupturi calcaroase. pentru care ea a fost si declarata rezervatie stintifica. Cordenei-Ciungii Balasanii din jud Maramures. vînturilor.povîrnişul dinspre sud.

Pe versantul sudic. Scirpo-Phragmitetum.Tampa este situata in zona montana inferioara.a. uscat si puternic insorit sunt adapostite ochiuri de stepa unde vegeteaza colilia (Stipa pulcherrima. Dealul Cetatii Deva. crucea voinicului (Hepatica transsilvanica) de origine tertiara si obsiga (Bromus barcensis).a.extinde in mlastini largi. amintim doua specii care cresc pe culmile calcaroase ale Tampei: laleaua pestrita (Fritillaria montana). impreuna cu Corvus frugilegus. salba moale (Evonymus europaea). molidul (Picea abies). CeratophyltumHydrocharietetum. care poposesc aici.a • Rezervatii peisajistice : Rezervatia peisajistica cuprinde asociatii vegetale sau forme de relief de mare valoare estetica. Allium saxatile. Pe varfurile stancoase si colturoase ale Tampei cresc palcuri de coada iepurelui (Sesleria rigida). lemn cainesc(Ligustrum vulgare) etc. prin a caror conservare se urmareste integritatea frumusetilor naturale. ovascior (Arenastrum decorum). Flora si vegetatia sunt deasemenea interesante reprezentand numeroase specii si fitogenoze acvatice si palustre ca : Limnetum minoris. Capillata). Salvinio-Spirodeletum. Lemno-Utricularietum. Myosurus minimus. peisajistica. planta rara la noi. Dintre speciile ocrotite de lege.a. unele specii rare sau aflate pe cale de disparitie din avifauna tarii noastre :sfarcul rosu (Ardea purpurea). frasinelul (Dictamus albus) s. cornul (Cornus mas).2 ha constituie rezervatia peisajistica stiintifica a Academiei Romane. Pedicularis campestris. Dintre cele enumerate vom descrie Rezervatia Tampa. patachina (Rhamnus frangula). sorecarul . saxifraga (Saxifraga cuneifolia). ulmul (Ulmus montana). In unele locuri apar fitocenoze de pajisti mezofile sau mezo-higrofile ca unele elemente halofile : Statice gmelini. iacintul salbatic (Hyacinthella leucophaea). Beckmannia erucaeformis s. Padurea Bogdatii si Poiana cu narcise din Varghis. miruta (Anchusa barrelieri). S. Viola joii.Caracterul montan al Tampei il atesta si unele plante ca: omagul (Aconitum anthora). sangerul (Cornus sanguinea). cu stufarii dese si balti intinse ce dau aspectul unei mici delte. Numai de pe Tampa e cunoscuta la noi in tara specia :Coronilla coronata.Tampa mai adaposteste si o bogata fauna reprezentata de numeroase specii de pasari: corbul (Corbus corax). laricele(Larix decidua var. Glycerietum aquaticae s. Asio otus. sfarcul galben (Ardeola ralloides). alunul (Corylus avellana). Aici au gasit refugiul. Printre tufisuri vegeteaza nemtisorul de stanca (Delphinus fissum) si stanjenelul (Iris caespitosa). si papucul doamnei(Cypripedium calceolus). Jurinea mollis. avem posibilitatea sa admiram coloniile de pasari acvatice. Vizitand acest frumos complex de lacuri de la Satchinez. Falco tinnunculus. originara din stepele rasaritene. Juncus gerardi. urechelnita(Sempervivum soboliferum). Codrii de argint din jud Neamt. egreta mica (Egretta garzetta). Trapetum natantis. s. iarba sarpelui rosie (Echium rubrum). De aici au fost descrise pt prima data 2 endemisme romanesti. la altitudinea de 800-950m. acoperita cu padure din acre 188. Pe teritoriul Romaniei intalnim 8 rezervatii dintre care enumeram: Postavarul si Tampa din jud Brasov.a. In aceasta rezervatie speciile arboricole sunt reprezentate de unele specii de rasinoase ca: pinul (Pinus sylvestris). Polonica) s. sfarcul de noapte (Nycticorax nycticoraz). cununita(Spiraea ulmifolia). Tphaetum angustifolio-latifoliae. unde intalnim si numerosi subarbusti ca: socul (Sambucus racemosa). Fagetul Clujului.

Deşi satisfacerea nevoilor oamenilor a reprezentat unul dintre argumentele constituirii parcurilor naţionale. Parcurile naţionale prin însuşi actul lor de naştere.educativ.dacica Hormuzachi si cele 17 specii si varietati rare pentru Romania asa cum sunt: Ichneumon variegatorins.referate. s. Argynis pandora.referate.wikipedia. Tampa constituie o componenta de baza a cadrului natural specific Brasovului care prin valoarea sa stiintifica a fost incadrata in randul rezervatiilor naturale din tara noastra. Cristinel Zanoaga Rezervatii si monumente ale naturii din Romania: Gheorghe Mohan. Ocrotirea naturii este esentialmente domeniul biogeografiei. Mihai Georgescu Parcuri si rezervatii naturale de pe glob: Mariana Ionescu. Simona Condurateanu www. Pimpla padellae sp.ro . avr.incdt. BIBLIOGRAFIE: • • • • • • • Ecologia si protectia mediului : Dumitru Roscovan.ro www. Dintre raritatile faunistice amintim cele 2 specii de lepidoptere: Colias erate. In vegetatia stepica nu lipsesc nici reptilele: vipera (Vipera berus) si gusterul (Lacerta viridis). acestea s-au înscris semnificativ în categoria destinaţiilor turistice relativ mai recent.a. • Rezervatii stiintifice integrale: O rezervatie stiintifica ocroteste suprafete naturale de teren si acvatice destinate cercetarilor stiintifice de specialitate si conservarii fondului genetic autohton. Variegata.org www. Romania are 2 rezervatii stiintifice si anume: Pestera Clasani si Perimetrul experimental Sabed.comun (Buteo buteo).ro www. Dintre mamifere amintim: veverita (Sciurus vulgaris) si ursul (Ursus arctos). Hoplitophnys brischkei. au fost organizate în scopul de a conserva natura în beneficiul şi pentru agrementul publicului.