Sunteți pe pagina 1din 13

PARCURI SI REZERVATII NATURALE DIN ROMANIA

,,Nu exist alt acces spre tiin dect ua pe care ne-o deschide natura. Nu exist alte adevruri dect cele pe care le gsim n natura''
L. BURBANK

O problema majora a omului modern, aflat in plina desfasurare a revolutiei tehnico-stiintifice, este conservarea mediului in care traieste, a mediului inconjurator. Dintre fiinte, omul a produs cele mai multe schimbari, unele utile, altele daunatoare si ireversibile, care au dus in multe cazuri la degradarea naturii. In afara de zonele polare, aflate sub control international, intregul mediu inconjurator - apa, aer, sol este supus unei exploatari intensive in folosul omenirii. Natura in toata plenitudinea ei, este intr-o permanenta transformare, in continua evolutie. Reprezentarea istorica a tuturor ecosistemelor o dovedeste cu prisosinta. Ocrotirea ei prin reducerea si eliminarea factorilor poluanti si crearea de rezervatii naturale cat mai intinse va permite refacerea in unele cazuri a echilibrului ecologic alterat sau mentinerea cadrului natural existent. In fata multiplelor procese ireversibile de determinare a mediului si biosferei, omenirea s-a vazut obligata de a lua decizii ferme in favoarea mentinerii curateniei planetei pentru binele generatiilor prezente cat si a celor viitoare. Printre multiplele masuri de contrabalansare ale repercusiunilor negative, rezultate din actiunile umane nechibzuite , se numara: Programul international Omul si Biosfera initiat in anul 1971 si patronat de UNESCO, precum si incercarile de creare pe baza studiilor ecologice, executate in cadrul acestui program, a unei vaste retele de rezervatii s-a nascut din necesitatea strigenta prin contiua fiintare , sustin direct sau indirect existenta umana.Consecinta gandului pastrarii naturii, in special a biosferei, intr-o stare care sa nu conduca la stingerea vietii, nu are ca imbold o dorinta romantica de intoarcere in trecut, ci acuta necesitate de a nu stopa evolutia favorabila lumii din care facem parte. Din unitatile teritoriale ce-I preocupa pe savantii respectivi din lume mentionam rezervatiile biosferei. Rezervatiile biosferei reflecta o conceptie moderna de conservare a naturii, care nu inlocuieste insa parcurile nationale sau rezervatiile naturale, ci le include, le intregeste cu noi regiuni, unde activitatea umana nu este exclusa. Ele au aparut ca urmare a dezbaterilor stiintifice din cadrul M.A.B. (Omul si Biosfera), la care a aderat si Romania prin omologarea a 3 rezervatii ale biosferei ( Parcul national Retezat, Rezervatia naturala Rosca-Letea, din Delta Dunarii si Rezervatia naturala Pietrosu Rodnei ce include rezervatiile preexistente, Codrul secular Slatioara si Tinovul Poiana Stampei ). Aceste rezevatii, pe zi ce trece tot mai numeroase, sunt zone ecologice tipice, unde se subliniaza si se experimenteaza problemele ocrotirii naturii, modalitatile de evitarea conflictelor dintre aceasta si avantul economic.Ele pot contribui la dezvoltarea satelor, modernizarea agriculturii traditionale, la

introducerea unor noi surse de hrana, dezvoltarea industriei locale si , deci la imbunatatirea vietii locuitorilor. In continuare, o alta forma de ocrotire si conservare a naturii salbatice sunt parcurile nationale Conceptul de parc national, definit la New Delphi in 1969 prevede un areal relativ intins, unde unul sau mai multe ecosisteme nu sunt material alterate de exploatarea si ocuparea umana, unde speciile de plante si animale, aspectele geomorfologice si habitatele sunt de un interes stiintific, educativ si recreativ deosebit sau care detine un peisaj natural de o mare frumusete. In cadrul unui parc national, autoritatea cea mai competenta a tarii a luat masuri de prevenire sau eliminare cat mai curand posibila a oricarei exploatari sau locuiri a intregului areal, sa intareasca efectiv respectul fata de factorii ecologici, geomorfologici sau estetici, care au justificat stabilirea lui.Tot aici, vizitatorilor le este permisa intrarea in conditii speciale pentru scopuri de cercetare, educative, culturale si recreative . Structura unor parcuri natioanale cuprinde 3 categorii de teritorii : Parcul propriu-zis protejeaza global flora, fauna si mediul natural.Aici, activitatile umane sunt supuse unui regim special si se practica turismul organizat. Rezervatiile integrale pot fi constituite in interiorul parcului national, ca un areal singular, iar daca apare necesitatea unei protectii speciale, arealul este divizat in mai multe puncte. In aceste zone exista interdictii de circulatie a turistilor. Zonele periferice ( preparc) sunt constituite in jurul parcului in scopul de a pune la dispozitia tuturor aceleasi obiective naturale, carora li se aplica inca o reglementare stricta de ocrotire. Aceste areale grupeaza sediile administrative si dotarile turistice. Personalul aferent parcurilor asigura protectia si administrarea mediului natural si patrimoniului cultural, realizeaza materialele de propaganda si informare, ce favorizeaza descoperirea frumusetilor parcului.Tot el asigura activitatea de cercetare stiintifica si contribuie la mentinerea si dezvoltarea economiei locale. Prin structura si functiile lor, parcurile nationale sunt cele mai complexe forme de ocrotire a naturii, imbinand protectia cea mai severa cu utilizarea resurselor numai sub aspect turistic. In prezent, in Romania exista un parc national in muntii Retezat, 54000 ha si sunt propuse pentru constituire inca 11 parcuri nationale printre care avem: Delta Dunarii cu 220000 ha, Ceahlau cu 22704 ha, Pietrosu doamnei cu 63696 ha, Calimani cu 20120 ha, Piatra Craiului cu 20183 ha, Cozia cu 21400 ha, Domogled Valea Cernei cu 63580 ha, Cheile Nerei Beusnita cu 45561 ha, Semenic Cheile Carasului cu 37035 ha, Cheile Bicazului Lacul Rosu cu 17335 ha, Muntii Apuseni cu 53880 ha. Cele mai mari complexe naturale, dar cu mult mai restranse decat rezervatiile biosferice si parcurile nationale sunt rezervatiile naturale. In Romania , Legea protectiei mediului inconjurator, sectiunea VI, art 29 prevede existenta urmatoarelor categorii de rezervatii: Rezervatii natural botanice (28) Rezervatii forestiere (28)

Rezervatii geologice (8) Rezervatii paleontologice (18) Rezervatii speologice (10) Rezervatii mixte (36) Rezervatii faunistice (6) Rezervatii stiintifice integrale (2) Rezervatii peisagistice (8) In anul 1982 au fost inregistrate un numar de 310 rezervatii naturale (0,05% din teritoriul tarii). Structura rezervatiilor naturale urmareste, in mic, pe cea a parcurilor nationale. Datorita unui intreg ansamblu de factori, rezervatiile naturale au si elemente ocrotite si ca ele fac apret dintr-un ecosistem specific, incat majoritatea rezervatiilor au un caracter complex. De altfel, in acceptiunea moderna , pe masura ce activitatea antropica tinde sa transforme tot mai mult mediul natural, ocrotirea naturii nu tine, neaparat de savarea florei, faunei si peisajului pe cale de disparitie, cat de conservarea unor ecosisteme caracteristice cu un statut cat mai asemanator starii lor naturale. Se considera ca aceste rezervatii naturale neatinse de om, pe langa valoarea lor stiintifica si estetica, au un rol stabilizator in dinamica actuala a peisajelor si in acelasi timp, contribuie la mentinerea diversitatii specifice si deci la conservarea rezervelor genetice ale naturii. In privinta regimului de ocrotire a rezervatiilor naturale, se remarca faptul ca in majoritatea cazurilor interventia antropica este limitata, dar nu complet exclusa. Astfel, in paduri se efectueaza taieri de igiena si, in anumite cazuri, lucrari de rarire, de indepartare a unor specii lemnoase invadante sau chiar, pe alocuri, insamantari sau plantari pentru regenerarea arboretelor, se practica cositul controlat al fanetelor. In anumite situatii, se admite si pasunatul, cu unele restrictii in ce priveste durata, speciile si efectivele de animale, sezonul etc. In cadrul teritoriului tarii noastre, cel mai mare parc natural este situat in Retezat si reprezinta cea mai mare rezervatie stiintifica complexa din Romania, inclusa pe lista rezervatiilor naturale ale Biosferei de catre UNESCO. Infatisarea geografica a masivului Retezat, constitutia sa geologica, peisajele de cea mai autentica salbaticie, bogatia floristica si faunistica si mai ales intinsele marturii ale glaciatiunii cuaternare (caldari, cercuri, iezere si morene), fac din aceasta parte a Carpatilor un monument al naturii de o importanta stiintifica deosebita. Acest renumit parc national din tara noastra a fost declarat prin lege in anul 1935 si ocupa o suprafata de peste 20000 ha, fiind situat in centrul masivului, fiind cuprins intre valea Raului Mare, incepand cu punctul Gura Zlatna(784m) pana la Gura Apei(945m), apoi confluenta Lapusnicului cu Raul Mare, urmand cursul acestui afluent pana la Lunca Berhinii. Masivul Retezat are o structura geologica complexa, fiind alcatuit din roci cristaline si calcare. Datorita altitudinii sale mari (Vf Peleaga,2509m), activitatea ghetarilor sa desfasurat amplu, identificandu-se urmele a 18 ghetari. In afara ghetarilor de circ (Bucura, Custura, Judele), s-au mai pastrat resturile celui mai intins ghetar de vale (Lapusnicul), precum si cel mai mare numar de lacuri din tara. Parcul detine 82 de lacuri si tauri alpine dintre cele mai adanci: Taurul Negru 25,5 m si cele mai intinse din atra nopstra Lacul Bucura 10,9 ha, Zanoaga Mare si Gemenele peste 5 ha.

Prezenta lacurilor de munte in cuprinsul Parcului National Retezat este strans legata de existenta fostilor ghetari alpini si a urmelor lasate de acestia, devenind paradisul lacurilor alpine din Carpatii Romanesti. Miezul acestui parc national il formeaza grandiosul circ glaciar al Bucurei, cu salba de lacuri insirate pe treptele fostei limbi de gheata, inconjurate de jenepeni.Intre frumoasele si atragatoarele Lacuri insirate de pe valea superioara a Bucurei: Lia, Ana, Viorica, Florica si micutele dar splendidele tauri agatate ( Taul Agatat, Taul Portii, Taul Rasucit, Taul Adanc s.a ), alegerea este foarte grea. Din lacuri se scurg torente puternice, ale caror cascade Balea (80m), Ciumful Mare (150m) sunt deosebit de pitoresti. Zona calcaroasa este cuprinsa intre culmile Albele, Dragsan, Scocul Mare. In acest perimetru se intalnesc multe fenomene carstice vai seci, doline,avenul Piule, pesterile Dilma cu Brazi, Piatra Iorgovanului, legata de legenda viteazului Iovan Iorgovan. Urmele glaciatiei cuaternare sunt destul de evidente si in ce priveste clima Retezatului. Masiv inalt si compact, cu ploi abundente si zapezi ce dainuiesc mai mult de jumatate de an, infundand vaile si netezind peisajul stancos,Retezatul nu este accesibil in timpul ierni decat schiorilor. Zapada, care in regiunea lacurilor (circuitul Bucura) depaseste uneori grosimi de cativa metri, nu se topeste pe varfurile inalte de a II-a jumatate a lunii iunie. Puternica insolatie, insemnatele oscilatii de temperatura de la zi la noapte, expozitia variata fata de punctele cardinale, datorita neregularitatii determina microclimate ce se tradeaza in acea flora in mozaic, specifica Retezatului. Astfel, desi conditiile generale ale climatului si ale solului sunt mai defavorabile in Retezat decat in restul Carpatilor Meridionali, in cele 2-3 luni de vara, cat clima permite vegetatiei sa se bucure de lumina si caldura soarelui, il acopera o vegetatie exuberanta. Pentru a admira frumusetiile si bogatiile florei si faunei Retezatului, trebuie sa escaladam masivul de pe drumul de pe Valea Raului Mare, de la Raul Morii si Clopotiva spre Gura Zlata. In aceasta zona intalnim gorunul (Quercus petraea) si mojdreanul (Fraxinus Ornus), pe versantele insorite, iar fagul (Fagus sylvatica) si carpenul (Carpinus betulus) pe versantele umbrite. Acestia formeaza adesea paduri in care se gasesc si alte specii, cum ar fi mesteacanul (Betula pendule), jugastrul (Acer campestre), paltinul de camp (Acer platanoides) si unii arbusti ca: paducelul ( Crataegus monogyna), alunul (Corylus avellana), s.a. Urmand malurile Raului Mare, putem admira frumoasele zavoaie compacte de arini ( Alnus glutinosa si Alnus incana), iar la poalele versantilor, pana la Padisel, palcuri de nuc comun (Juglans regia) in stare submontana, fenomen rar intalnit in tara noastra. De la Gura Zlata spre Gura Apei in sus spre Zlatuia, pana la 1200 m altitudine, intalnim arboretele strabune fag, urmate de padurile de molid (Picea abies) din care nu lipsesc palcurile de scorus (Sorbus acuparia), exemplare sporadice de mesteacan, paltin de munte (Acer pseudoplatanus), rachita (Salix racemosa) sau afinul (Vaccinium myrtillus). In zona subalpina gasim asociatii de jepi (Pinus montana) care in Retezat sunt raspanditi intre 1530 si 2280 m, altitudine.Din loc in loc, din desisul de nepatruns al jenpenisului se inalta maiestuos zimbrul (Pinus cembra). In acaesta zona intalnim ienuparul pitic (Juniperus siberica), arinul de munte (Alnus viridis), salcia pitica

(Salix silesiaca), precum si unii subarbusti ca: smardarul (Rhododendron kotschyi), merisorul (Vaccinium vitis idaea), afinul (Vaccinium mystillus), coacazul (Bruckentalia spiculifolia). Primavara, dupa topirea zapezii, pajistile alpine ale Retezatului se acopera de coloritul violet deschis al brandusilor de munte (Crocus hauffelianus) si al dezghetului pitic (Soldanella pusilla). Mai tarziu infloresc sisineii de munte (Pulsatila alba), ochii gainii (Primula minima), ciubotica cucului (Primula elatior). Odata cu sositea verii, in pajistile alpine infloresc: Cupa (Gentiana kochiana), sclipeti (Potentilla ternata), vartejul pamantului (Pedicularis verticilata), ghintura galbena (Gentiana punctata). Pe stancile abrupte intalnim unele plante ca : lana caprelor (Cerastium lanatum), iarba surzilor (Saxifraga aizoon ), ochii soricelului (Saxifraga pedemontana),galbenelele de munte (Doronicum carpaticum). Din aceasta bogatie a florei, cele mai rare sunt speciile endemice ; bursuca (Barbaraea lepusnica), flamanzica ( Draba dorneri), daria (Pedicularis baumgarteni), firuta de munte (Poa lepisnica si Poa custurae). Comoara floristica a zonei din Retezatul Mare, la locul de intalnire al molidului cu pinul pitic (Pinus montana) este Hieracium (vulturica), endemismul cel mai de pret al Retezatului, reprezinta prin 27 de specii cu 51 de varietati , toate raspandite in partea inferioara a zonei subalpine. Din vegetatia luxurianta amintim crinul (Lilium jankae), labiata (Piule) si frumoasele orchidee:papucul doamnei (Cypripedium calceolos), sangele voinicului (Nigritella nigra), Gymnadenia conopea si Platanthera bifolia. Nu mai putin interesanta este si fauna Retezatului. Prin molidisuri si pajisti alpine intalnim: mistretul (Sus scrofa), iar la fagete caprioara (Capreolus capreolus). Aici traiesc si numerosi ursi (Ursus arctos), care isi duc viata in locuri greu accesibile, salbatice si prapastioase, marginite de goluri alpine sau de doboraturi de vant, precum si jderi de copac (Martes martes). Animale ca: rasul (Lunx lynx), lupul (Canis lupus), pisica salbatica (Felix silvestris), vulpea (Canis vulpes), viezurele (Meles meles), nevastuica (Mustela nivalis), veverita (Sciunus vulgaris) si iepurele (Lepus europaeus) , nu sunt prea numeroase in acest masiv. Animalul caracteristic si cel mai de pret al acestui masiv este insa capra neagra (Rupicapra rupicapra). In total prin aceste locuri traiesc aproape 1800 de exemplare din care 500 in Parcul National. Dintre pasarile rapitoare de zi , mai des intalnite sunt: uliul gainilor (Accipoter gentilis), soimul calator (Falco pelegrinus), vinderelul rosu (Falco tinunculus), sorecarul comun (Aquilla chrysaetos), hoitarul (Nepheron perenopterus), vulturul sur (Gups fulvus), vulturul brun (Aegypius monachus). Raurile si unele iezere sunt populate de pastrav (Salmo truta fario). In partea nord-vestica a Parcului National Retezat se afla rezervatia stiintifica, cu o suprafata de aprox 2000 ha, unde langa lacul Gemenele, functioneaza un laborator alpin, unic in tara, reprezentand o statie pilot de cercetari alpine a carei existenta este motivata de valoarea aspectelor geologice, geografice, peisajistice, forestiere, floristice si faunistice din acest masiv. Alaturi de Rezervatia Complexa a Parcului National Retezat, de pe teritoriul tarii noastre enumeram si : Rezervatia din Masivul Iezer Papusa din jud Arges,

Rezervatia Piatra Craiului Mare din jud Arges si Brasov, Rezervatia Tampa din jud Brasov, Rezervatia Cheile Nerei Beusnitei din jud Caras Severin, Valea Cernei Domogled din jud Mehedinti , iar exemplele pot continua. Rezervatiile naturale se remarca prin bogatia si raritatea elementelor floristice si faunistice precum si varietatea si frumusetea peisajului autohton, zestre si mandrie a intregului nostru popor. Din categoria rezervatiilor naturale distingem pentru inceput : Rezervatiile naturalbotanice Dintre cele mai renumite amintim: Rezervatia Sesul Craiului de la Scarisoara Belioara jud Alba, Poiana cu narcise de la Dumbrava Vadului din jud Brasov, Valea Mare din jud Caras Severin, Izvoarele Somesului Cald Belis din jud Cluj, Taul lui Dumitru din jud Maramures, Gura Vaii Varciorova din jud Mehedinti, Tinovul de la Poiana Stampei din jud Suceava, Rezervatia Zanoaga din jud Dambovita, Poiana cu narcise din muntele Saca, Rezervatia botanica de la Suatu, jud Cluj, Movila lui Burcel din jud Vaslui. Dintre cele enumerate mai sus, Rezervatia Scarisoara Belioara sau Sesul Craiului , reprezinta una din cele mai interesante rezervatii floristice din Transilvania . Pe coama masivului Scarisoara Belioara, la altitudinea de 1353m se afla rezervatia floristica care ocupa o suprafata de 225,70ha. Ea reprezinta o ramasita a unui intins platou cuprins intre masivele de sisturi cristaline ale muntilor Gilaului. In aceasta rezervatie intalnim unele specii endemice si raritati floristice. Aici vegeteaza renumita planta relictara prediluviala: sapunarita (Saponaria bellidifolia), cunoscuta doar in cateva statiuni din Muntii Frantei si Albaniei, insotita de: tulichina (Daphne cneorum), ciobotica cucului (Primula columnae), argintica (Dryas octopetala) si strugurii ursului (Arctostaphylos uva-ursi), relict glaciar decretat monument al naturii. Dintre speciile endemice amintim: garofita locala (Dianthus julliwolffii) un hibrid rezultat din barba imparatului (Dianthus spiculifolius) si garofita de camp (Dianthus carthusianorum), caldarusa scaritei (Aquilegia subscaposa), malaoaia (Helianthemum rupifragum), barba ungurului (Dianthus spiculifolius var. Petraciformis). Prin vaile Posoaga, Ariesului si Iadului intalnim sorbul dacic (Sorbus dacica) si liliacul ardelenesc (Syringa josikaea) un relict tertiar inrudit cu liliacul de Himalaia. Aceasta frumoasa rezervatie floristica reprezinta o mare importanta stiintifica in ceea ce priveste fitoistoria unor elemente endemice si relictare din flora tarii noastre. Rezervatiile forestiere Privind aria rezervatiior forestiere , vom mentiona faptul ca in regimul de ocrotire intra padurile cu fauna rara: paduri care protejeaza formatii geologice si speologice ocrotite; paduri, parcuri sau zone verzi din jurul centrelor urbane, industriale, balneoclimaterice si turistice; complexe paduroase, parcuri naturale, cu flora si fauna interesanta d.p.d.v stiintific; parcuri si gradini dendrologice cu bogate colectii de specii lemnoase exotice; arbori monumentali, din afara padurii, cu dimensiuni exceptionale sau de interes istoric; arborete naturale, cu specii lemnoase rare sau monumentale precum si acelea cu sinuzii ieboase si muscinale cu totul deosebite;

arborete sau paduri de la limita superioara sau inferioara a zonei forestiere, martori vii ai unei vegetatii in cea mai mare parte disparuta sau pe cale de disparitie; arborete naturale sau rezultate din culturi, ecotipuri deosebit de valoroase in ceea ce priveste dezvoltarea dimensionala si calitatea lemnului si care sunt destinate ca rezervatii de seminte forestiere.Cateva mari rezervatii din aceasta larga varietate , sunt deosebit de reprezentative pentru vegetatia spontana din Romania.Aici amintim: Rezervatia Letea din Delta Dunarii, Hagreni si Valea Fagilor, ambele din Dobrogea; Snagov, Comarna din apropierea capitalei, apoi cele de la Cazanele Dunarii, Beusnita, Domogled, Penteleu, Piatra Arsa, Ceahlau, Slatioara, Padurea Bejan, Padurea Harboanca, Padurea Seaca-Optasani si Rezervatia de castani de la Tismana. Dintre cele mai reprezentative este cea din Delta Dunarii, Rezervatia Letea.Intre bratele Chilia is Sulina, pe un teritoriu mai ridicat, cu dune fluvio-marine, se afla padurea Letea, care constituie un tip particular de vegetatie.Ea se intinde pe dune de nisip, cu orientare generala paralela cu tarmul marii, sila distanta de cca.10 km de aceasta. Depresiunile dintre dune sunt ocupate de vegetatie lemnoasa, astfel ca padurea apare ca o succesiune de benzi, cu latimi intre 10 si 250m, intre care se gasesc spinarile dunelor. Aceste benzi se numesc local hasmacuri. Cea mai luxurianta vegetatie se gaseste in Hasmacul Mare, care aminteste ceva din structura padurilor tropicale. Arborii, grosi pana la 1 m diametru si cu inaltimea pana la 35m, sunt coplesiti de liane. In interiorul arboretelor, intunecimea, lipsa apei si abundenta insectelor intepatoare, fac ca mamiferele sa fie in numar foarte mic.Speciile care compun padurea sunt stejarul de lunca (Quercus robur), stejarul brumariu (Q.pedunculiflora), plopul alb (Populus alba), plopul negru (P. Nigra), frasinul de lunca (Fraxinus angustifolia), frasin de balta (F.pallisae0, par (Pirus piraster), rar teiul alb (Tilia tomentosa), ulm (Ulmus foliacea), si foarte rar aninul negru (Alnus glutinosa).Dintre arbusti vegeteaza: paducelul (Crataegus monogyna), lemnul cainesc (Ligustrum vulgare), salba moale (Evonymus europae), cornul (Cornus mas), sangerul (Cornus sanguinea), patachina (Rhamnus frangula), verilgariul (R.cathartica), calinul (viburnum opulus), dracila( Berberis vulgaris) rar alunul ( Corylus avellana) etc.Ca niste odgoane se infasoara pe crengi si atarna de arbori tulpinele de viata salbatica (Vitis silvestris), periploca (Periploca graeca), hameiul (Humulus lupulns), curpen (Clematis vitalba L) etc. Primavara solul padurii este acoperit de un covor de margaritarele (Convallaria majalis).Dintre plantele mai deosebiet din apdurea Letea, demne de semnalat sunt frasinul de balta (Fraxinus pallisae) descoperit aici pentru prima data ca specie noua pentru flora globului, inrudit indeaproape cu frasinul caucazian (Fr.coriariae folia) si Ephedra distachya. Intre padure si terenul nisipos se duce o lupta continua. Padurea cucereste necontenit teren prin avangarda ei formata din porumbar (Prunus spinosa), catina rosie (Tamarix ramosissima), catina alba (Hippophae rhmnoides) si frajurii ce apar din radacinile plopilor. In paralel, pe locuri mai inalte, dunele se acopera treptat cu specii invadatoare, asemanatoare cu cele de pe nisipurile litorale. Dintre acestea merita a fi semnalat rogozul de nisip (Carex ligerica), care trimite rizomi pana la 12-16m lungime si din care iau nastere tulpini aeriene, dispuse in randuri.

Pentru bogatia ei floristica si conditiile in care se grupeaza aceasta flora, padurea Letea este un complex de vegetatie naturala deosebit de interesant pentru oamenii de stiinta si iubitorii naturii. Rezervatii geologice: Printre rezervatiile geologice de pe teritoriul tarii nostre amintim: Muntele de sare de la Slanic Prahova, Blocurile de calcar de la Sarea lui Buzau (Braila), Vulcanii noroiosi; Paclele mari si mici, Pietrele Doamnei, Lacul fara fund Ocna Sibiului, Rapa Rosie, Detunatele, Cetatile Romane de la Rosia Montana. In catalogul rezervatiilor din tara nostra Muntele de sare de la Slanic Prahova este considerat ca unul din cele mai frumoase si interesante areale geologice ocrotite. Suportul rezervatiei il reprezinta sarea, dar ceea ce se ocroteste in primul rand este peisajul morfologic care s-a individualizat pe versantii blocului de sare scos la zi de eroziune. El se afla in orasul Slanic, la baza dealurilor de pe dreapta raului cu acelasi nume.Blocul de sare se desfasoara pe circa 1,8 ha si are in componenta Muntele de Sare cu lacul din interior precum si zona din imediata vecinatate in care se includ lacul Porcilor, lacul Baia Baciului si versantii inierbati. Cea mai mare parte din teritoriul pe care se desfasoara orasul Slanic se afla in zona unui masiv de sare de varsta miocena, apreciat de geologi ca avand o suprafata de 1,6 km patrati si o grosime de 300-340m. Unele din proeminentele lui se afla la adancimi mici, altele apar chiar la suprafata. El este imbracat intr-o mantie de roci argiloase, marnoase, puternic saraturate care formeaza asa-numita brecie a sarii. De-a lungul secolelor punctele unde sarea era curata si aproape de suprafata au fost depistate de localnici si folosite pentru aprovizionarea cu sare a populatiei din regiunea colinara si chiar mai departe. Primele ocne sunt realizate la finele secolului al XVII-lea pe stanga raului Slanic in regiunea Baia Verde. Ulterior au fost sapate si in alte locuri, incepand astfel extragerea sarii in doua ocne, aflate pe amplasamentul lacului Baia Baciului si a Muntelui de Sare. Cu timpul tavanul ocnelor se subtia, frecvent in el se produceau crapaturi pe care apa le largea continuu, iar in final se ajungea la prabusirea lui. Asa s-a intamplat si cu ocna de la Baia Baciului la mijlocul secolului trecut. A rezultat o excavatie destul de larga in acre apa s-a acumulat formand un lac, denumit Lacul Miresei. Dizolvarea, spalarea in suprafata m alunecarile au actionat asupra malurilor.Astfel , spectaculosul este imprimat de relieful carstic alcatuit dintr-o infinitate de lapiezuri tubulare adanci da cativa decimetri, separate de creste si ace. La aceasta se adauga formele de precipitare a sarii din saramura rezultata dupa ploi sau din vaporii incarcati cu sare din vecinatatea muntelui. Ele frecvent au forma unor conopide de dimensiuni mici. In vecinatatea Muntelui de Sare se afla lacul Baia Baciului, cel mai extins din localitate (6100m patrati) dar care are o adancime de numai 7,62m.Pe fundul sau exista namol folosit de localnici in scop terapeutic. Langa Muntele de Sare se zareste un lac ceav mai mic, Lacul Porcilor(< 1m ad) de pe fundul caruia se extrage namolul utilizat in statiune pentru tratament. Versantii care inconjoara acest complex au fost utilizati pentru odihna si recreere. In aceste conditii multe din elementele peisajului initial al zonei tampon a rezervatiei a disparut. Totusi, in apropierea Muntelui de Sare, pe malurile argiloase, saraturoase se pot identifica o

flora specifica halofila reprezentata prin: sararica (Salicornia herbaceea), pelinul (Artemisia salina), steluta (Aster tripholium), tufarisuri de catina, etc. La fel de solicitat vizitata este si Salina Vechi . Rezervatii paleontologice: Aceste marturii ale trecutului indepartat reprezinta ramasite fosilifere ale florei si ale faunei dintr-o anumita perioada a istoriei naturale a Pamantului. Ele sunt valoroase depozite de foraminiferi, radiolari, brahipode, moluste, pesti, etc. Aceste forme fosile ne permit sa reconstituim istoria dezvoltarii diferitelor grupe de plante si animale care au trait pe teritoriul tariii nostre. Din categoria rezervatiilor paleontologice amintim: Punctul fosilier de la BahnaVarciorova, Suslanesti-Muscel, Cernavoda, Seimenii Mari, Agighiol, Malusteni, Dealul Repedea-Iasi, Dealul cu melci de la Soceni si Calcarul si Granitul de la Albesti-Muscel. Rezervatia paleontologica Bahna se afla intre localitatile Ilovita si Bahna, la 4 km de soseaua nationala.Este unul din cele mai vechi si interesante puncte fosiliere din tara, de mare valoare stiintifica. Depozitele tertiare, care intra in alcatuirea acestui bazin, se grupeaza in 4 complexe bine individualizate prin caracterele lor litologice si paleontologice: complexul carbunos la baza, complexul argilo nisipos sau tuf vulcanic, complexul calcarului recifal de la Churchia, foarte fosilier si complexul argilo nisipos superior. Interesul privind calcarul de la Churchia, consta in bogatia mare in resturi fosile de corali, de lamelibranchiate si gasteropode, carora li se adauga, in mia mica masura, resturi de brachiopode, briozoare, echinoderme, precum si o foarte bogata microfauna de flagelate si foraminifere. Calcarele recifale conserva o fauna fosila veche de 16 mil ani. Sedimentele tertiare de la Bahna, reprezinta exemple admirabile de sedimentare, conditionata de natura fundului unui bazin inchis. Rezervatii speologice: In ceea ce priveste rezervatiile speologice, acestea fac referire la pesteri. Pesterile reprezinta adevarate vestigii geologice, o impresionanta lume de basm, fiind bogat ornamentata cu coloane de stalactite si stalagmite, fenomene carstice datorate curgerii milenare a apelor subterane.Cele mai frumoase fenomene carstice din Romania le intalnim in Muntii Banatului, Muntii Apuseni, in tinuturile gorjene, mehedintene si hunedorene. Printre cele mai renumite mentionam: Complexul carstic Scarisoara, din jud Alba, Pestera Pojarul Politei, Cetatile Ponorului, Magura, Corbasca, Vantului, Vadul Crisului, Izvorul Tausoarelor, Comarnic, Tecuri, Gura Plaiului, Closani, Cioaca cu Brebenei, Topolnita, Pestera Muierii, toate importante d.p.d.v stiintific si turistic. Interesanta rezervatie speologica, Complexul carstic Scarisoara ocupa o suprafata de circa 200 ha, situata in Muntii Apuseni.Acest complex carstic e reprezentat de Pestera si Ghetarul de la Scarisoara.Pestera aflata in fundul unui aven adanc de 50m, cu peretii aproape verticali, ea adaposteste un bloc urias de gheata de circa 50000m cubi si 18-20m grosime, vechi de 3000 de ani, care imparte pestera in mai multe Sali, situate la adancimi diferite. Lungimea totala a pesterii atinge 700m. Doar jumatate din pestera este zona turistica.Sala Mare:, luminata din ext de

soare, are o forma circulara si se contiunua cu 2 Sali mai mici. In ultima sala, Biserica, numeroase stalactite, stalagmite si coloane de gheata lucitoare si transparente scanteiaza feeric in lumina artificiala.Situata cu 20 de metri mai jos de Sala Mare, rezervatia stiintifica are 2 sectoare, iar aici accesul este permis doar cercetatorilor.Vara, datorita ghetarului, partea inferioara a avenului este ocupaat de aerul rece, prezentand o inversiune termica, ce determina etajarea florei in aven.Limita dintre masele de aer rece si cald este jalonata de o centura galbena de Doronicum columnae. Mentionam ca diferenta totala de nivel dintre intrarea avenului si punctul de nivel dintre intrarae avenului si punctul cel mai coborat al pesterii este de 105m. Rezervatii mixte: Rezervatii mixte intalnim pe teritoriul tarii in mare parte in : - Bucovina: Pietrele Doamnei-Rarau, Rezervatia Calimani si Rezervatia 12 Apostoli - Muntenia: Rezervatia Snagov, Bucegi (rez principala), bazinul Ialomitei(rezervatia Pestera Babele, rezervatia Pestera Pustnicului. Pestera Zanoaga), rezervatia naturala Ciucas(Rezervatia Tigaile Mari-vf Ciucas, rezervatia Culmea Zaganului-Gropsoarele, rezervatia Suvitele Benii, Rezervatia Palcul de jneapan de pe muntele Bratocea), Rezervatia din Muntii IezerPapusa, Rezervatia Cheile de la Cetateni, Rezervatia din Muntii Siriu, Rezervatia din Muntii Cozia. In continuare vom vorbi despre Rezervatia Pietrele Doamnei-Rarau. Masivul Raru adpostete n partea sa, nordic una din cele mai interesante forme geologice din lanul Carpailor Rsriteni, cunoscut sub denumirea de Pietrele Doamnei.Din punct de vedere peisagistic, dantela calcaroas a acestor pietre se prezint ca o pies unica n Carpai, atrgnd an de an numeroi vizitatori. Panorama care ni se nfieaz privirilor ntr-o zi frumoas, nsorit, este impuntoare: spre sud, se desluete Pietrosul Bistriei, cu rul ce-i ocolete la poale, spre vest se remarc conul vulcanic al Giumalului, spre nord apare muntele Tomnatec de la Cmpulung Moldovenesc i un ir de obcine paralele ce se pierd n deprtri, iar spre est se ntind pajitile de pe Todirescu din preajma codrului secular Sltioara. Punctul cel mai nalt al Rarului este situat la o nlime de 1651 m, Pietrele Doamnei la 1647 m, iar cabana turistic la 1538 m. Temperatura medie anual este de 2,3C, variind ntre 7C (media lunii ianuarie) i 12C, media lunii august. Ninsorile snt abundente, pe timp de iarn depind un metru; n 17 aprilie 1977, cantitatea czut a atins 82 cm, producndu-se mari pagube sectorului silvic prin rupturile produse de molid. O cronic local informeaz despre ninsori i pe timp de var, n zilele de 2122 iunie 1910. Precipitaiile ating un maximum n luna mai i un minimum n luna noiembrie, media,anual fiind de 926 mm. ntreaga zon reprezint calcare cu ncrustaii de corali, amonii, alge marine etc., elemente care formau mari recife acum 140 de milioane de ani, n perioada cretacic, cnd acest teritoriu a fost acoperit de apele calde ale oceanului. Datorit micrilor tectonice, cu timpul marea s-a retras, recifele au fost ridicate la suprafa, fragmentndu-se, dnd natere peisajului slbatic att de caracteristic. In cuprinsul rezervaiei, pe

povrniul dinspre sud, se afl Petera liliecilor, numit de localnici Borta ngrdit" din cauza ngrdirii avenului prin care petera poate fi accesibil. Condiiile de mediu statornicite (temperaturi sczute, insolaii puternice, precipitaii abundente, umiditate atmosferic ridicat, vnturi frecvente i puternice) favorizeaz dezvoltarea unei bogate vegetaii cu caracter subalpin. Specia forestier predominant o formeaz molidul, cu diseminri de scoru, plop tremurtor, slcii, mesteacn . a. Floristic, zona se ncadreaz n regiunea euro-siberian, subregiunea carpatic, provincia Carpailor dacici, subprovincia Carpailor orientali, circumscripia munilor Bistriei, cu numeroase specii saxicole, de la mezohigrofile pn la xe-rofie i heliofile. Pe tancuri i abrupturi calcaroase, crete gingaa albumi, tot att de cunoscut i sub denumirea de floarea de col a crei culegere este interzis, fiind declarat monument al naturii, iar pe stncrii, alturi de jneapn , prin locuri nsorite, gsim tufe de brcoace i relictul arginica frumoase flori albe. Fauna de vertebrate este n strns dependen de nveliul vegetal, de hran i de linite, n pdure gsim frecvent urme de urs, cerb carpatin, lup, vulpe, mistre, rs, iepure, veveri, jder . a. Ornitofauna este la fel de bine reprezentat prin corbii ce apar solitari, cocoi de munte, ierunci, psri rpitoare i cnttoare. Printr-o bun colaborare ntre organele ce rspund de rezervaie (silvicultura, Comisia monumentelor naturii de pe lng Academia Romn Consiliul judeean de ocrotire a naturii i Oficiul naional de turism) se va reui pstrarea pentru un timp ct mai ndelungat a acestor frumusei naturale, tiindu-se c stncilie snt supuse degradrii datorit i variaiilor mari de temperatur dintre iarn i var, a ngheurilor, vnturilor, furtunilor, descrcrilor electrice, ploilor etc. La acestea nu mai trebuie s adugm degradrile provocate de om. Rezervatiile faunistice: Rezervatiile faunistice ocrotesc speciile rare de animale sau zone cu specii endemice sau relictare care trebuiesc cunoscute, popularizate dar si protejate. Dintre acestea amintim: Valea Valsanului din jud Arges, Insula Mica a Brailei din jud Braila, Padurile Caiafele si Moroiu din jud Ialomita, Cordenei-Ciungii Balasanii din jud Maramures, Lacul Faragau din jud Mures, Boianu din jud Olt, Mlastinile de la Satchinez din jud Timis, din jud Tulcea avem Insula Popina, Peniteasca-Gura Portitei-Bisericuta, Sf Gheorghe-Palade, Perisor, I-la Sahalin, Rosca-BuhaiovaHrecisca, Uzlina-Marchelu-Plopu-Murighiol-Tatanir. O impresionanata rezervatie faunistica este cea din judetul Timis si anume Mlastinile de la Satchinez. Complexul de mlastini de la Satchinez se afla situat in Campia Banatului la circa 25 km de Timisoara, la hotarul comunei Satchinez si Barateaz. Din numeroasele balti care acopereau aceasta regiune a Satchienezului, numai una si-a mai pastrat totusi pana in prezent ceva din caracterul salbatic de alta data, pentru care ea a fost si declarata rezervatie stintifica. Aceasta portiune de mlastina este alimentata de numeroase izvoare abundente care se aduna intr-o vale larga, ce strabate in zona sesului localitatile Vinga, Manastur, Barateaz, Biled si Becicherecu Mic, varsandu-se apoi in Beregsau, care se uneste cu Bega Veche. Aceasta vale este in intregime mlastinoasa, iar in apropierea comunei Satchinez se

extinde in mlastini largi, cu stufarii dese si balti intinse ce dau aspectul unei mici delte. Aici au gasit refugiul, unele specii rare sau aflate pe cale de disparitie din avifauna tarii noastre :sfarcul rosu (Ardea purpurea), sfarcul galben (Ardeola ralloides), egreta mica (Egretta garzetta), sfarcul de noapte (Nycticorax nycticoraz), impreuna cu Corvus frugilegus, Asio otus, Falco tinnunculus. Vizitand acest frumos complex de lacuri de la Satchinez, avem posibilitatea sa admiram coloniile de pasari acvatice, care poposesc aici. Flora si vegetatia sunt deasemenea interesante reprezentand numeroase specii si fitogenoze acvatice si palustre ca : Limnetum minoris, Lemno-Utricularietum, Salvinio-Spirodeletum, CeratophyltumHydrocharietetum, Trapetum natantis, Scirpo-Phragmitetum, Tphaetum angustifolio-latifoliae, Glycerietum aquaticae s.a. In unele locuri apar fitocenoze de pajisti mezofile sau mezo-higrofile ca unele elemente halofile : Statice gmelini, Juncus gerardi, Myosurus minimus, Beckmannia erucaeformis s.a Rezervatii peisajistice : Rezervatia peisajistica cuprinde asociatii vegetale sau forme de relief de mare valoare estetica, peisajistica, prin a caror conservare se urmareste integritatea frumusetilor naturale. Pe teritoriul Romaniei intalnim 8 rezervatii dintre care enumeram: Postavarul si Tampa din jud Brasov, Codrii de argint din jud Neamt, Padurea Bogdatii si Poiana cu narcise din Varghis, Fagetul Clujului, Dealul Cetatii Deva. Dintre cele enumerate vom descrie Rezervatia Tampa.Tampa este situata in zona montana inferioara, la altitudinea de 800-950m, acoperita cu padure din acre 188,2 ha constituie rezervatia peisajistica stiintifica a Academiei Romane. In aceasta rezervatie speciile arboricole sunt reprezentate de unele specii de rasinoase ca: pinul (Pinus sylvestris), molidul (Picea abies), laricele(Larix decidua var. Polonica) s.a. unde intalnim si numerosi subarbusti ca: socul (Sambucus racemosa), sangerul (Cornus sanguinea), alunul (Corylus avellana), salba moale (Evonymus europaea), patachina (Rhamnus frangula), cornul (Cornus mas), cununita(Spiraea ulmifolia), lemn cainesc(Ligustrum vulgare) etc. Dintre speciile ocrotite de lege, amintim doua specii care cresc pe culmile calcaroase ale Tampei: laleaua pestrita (Fritillaria montana), si papucul doamnei(Cypripedium calceolus). Printre tufisuri vegeteaza nemtisorul de stanca (Delphinus fissum) si stanjenelul (Iris caespitosa).Caracterul montan al Tampei il atesta si unele plante ca: omagul (Aconitum anthora), ulmul (Ulmus montana), saxifraga (Saxifraga cuneifolia), urechelnita(Sempervivum soboliferum). De aici au fost descrise pt prima data 2 endemisme romanesti, crucea voinicului (Hepatica transsilvanica) de origine tertiara si obsiga (Bromus barcensis). Numai de pe Tampa e cunoscuta la noi in tara specia :Coronilla coronata. Pe varfurile stancoase si colturoase ale Tampei cresc palcuri de coada iepurelui (Sesleria rigida), ovascior (Arenastrum decorum), Viola joii, Allium saxatile, Pedicularis campestris, Jurinea mollis, s.a. Pe versantul sudic, uscat si puternic insorit sunt adapostite ochiuri de stepa unde vegeteaza colilia (Stipa pulcherrima, S. Capillata), iacintul salbatic (Hyacinthella leucophaea), planta rara la noi, originara din stepele rasaritene, miruta (Anchusa barrelieri), iarba sarpelui rosie (Echium rubrum), frasinelul (Dictamus albus) s.a.Tampa mai adaposteste si o bogata fauna reprezentata de numeroase specii de pasari: corbul (Corbus corax), sorecarul

comun (Buteo buteo). Dintre mamifere amintim: veverita (Sciurus vulgaris) si ursul (Ursus arctos). In vegetatia stepica nu lipsesc nici reptilele: vipera (Vipera berus) si gusterul (Lacerta viridis). Dintre raritatile faunistice amintim cele 2 specii de lepidoptere: Colias erate, Argynis pandora, avr.dacica Hormuzachi si cele 17 specii si varietati rare pentru Romania asa cum sunt: Ichneumon variegatorins, Pimpla padellae sp. Variegata, Hoplitophnys brischkei, s.a. Tampa constituie o componenta de baza a cadrului natural specific Brasovului care prin valoarea sa stiintifica a fost incadrata in randul rezervatiilor naturale din tara noastra. Rezervatii stiintifice integrale: O rezervatie stiintifica ocroteste suprafete naturale de teren si acvatice destinate cercetarilor stiintifice de specialitate si conservarii fondului genetic autohton. Romania are 2 rezervatii stiintifice si anume: Pestera Clasani si Perimetrul experimental Sabed. Ocrotirea naturii este esentialmente domeniul biogeografiei. Parcurile naionale prin nsui actul lor de natere, au fost organizate n scopul de a conserva natura n beneficiul i pentru agrementul publicului. Dei satisfacerea nevoilor oamenilor a reprezentat unul dintre argumentele constituirii parcurilor naionale, acestea s-au nscris semnificativ n categoria destinaiilor turistice relativ mai recent.

BIBLIOGRAFIE: Ecologia si protectia mediului : Dumitru Roscovan, Cristinel Zanoaga Rezervatii si monumente ale naturii din Romania: Gheorghe Mohan, Mihai Georgescu Parcuri si rezervatii naturale de pe glob: Mariana Ionescu, Simona Condurateanu www.wikipedia.org www.incdt.ro www.referate.ro www.referate.educativ.ro