Revoluia industrial

Revoluia industrial este procesul tehnic complex prin care munca manual este nlocuit cu mainismul. n acest proces muncitorului i revenea rolul de supraveghere, reglare i alimentare a mainii. Apariia revoluiei industriale a avut ca efect: creterea produciei, dezvoltarea oraelor i a tiinei.

nceput n Anglia, dup 1750, revoluia industrial s-a extins la proporii planetare abia n cea de a doua jumtate a veacului urmtor,cnd a schimbat faa lumii, dndu-i ,n linii mari, desigur, nfiarea de astzi.

Prima revoluie industrial: civilizaia mainilor

Anglia celei de-a doua jumti a secolului al XVIII-lea a fost locul n care s-a produs schimbarea, iar maina cu aburi a fost factorul declanator. Pentru prima data n istoria umanitii, o main putea funciona de sine stttor, fr intervenia direct a omului.

Industria textil - noi utilaje

"Suveica zburtoare" a lui John Kay (1733) a fcut procesul de esere mai rapid "spinning jenny" (1767), roata de tors creat de James Hargreaves, a mbuntit procesul de tors. sistemul lui Arkwright (1769) de meninere a umiditii n procesul de fabricaie; n acionare se foloseau caii, apa sau fora aburilor.

Rzboiul de esut electric inventat de Edmund Cartwright (1785) a dezvoltat procesul de esere.

James Watt - 1736-1819

Originar din Scoia, autodidact, a inventat n 1769 maina cu abur: a creat un condensator capabil s menin constant temperatura n cilindrul principal, transform fora liniar a aburului ntr-una circular. A pornit de la cercetri anterioare aparinnd lui Denis Papin i Thomas Newcomen.

Avndu-i rdcinile n Anglia, noua civilizaie industrial bazat pe mainaunealt s-a rspndit ulterior n Frana, Belgia, Elveia, apoi n SUA i n spaiul german.

n anul 1815, George Stephenson adaug civilizaiei industriale un nou simbol: Locomotiva. Construirea primei ci ferate ntre Manchester i Liverpool primul pas spre crearea unei reele de transport feroviar ce a acoperit n scurt timp ntreaga Europ i America de Nord prima cale ferat public de la Stockton la Darlington a fost dat n funciune n 1825

FIERUL
simbol important al revoluiei industriale din Marea Britanie procesul de obinere (topire pe baza crbunelui) era ineficient i distrugea pdurile n 1709, Abraham Darby descoper n cocs o metod eficient de topire a fierului

Fabric de producere i turnare a fierului

A doua revolutie industriala

Secolul al XIX-lea a nregistrat un remarcabil progres n domeniul tiinei i tehnologiei. Noi savani se adaug listei celor ale cror descoperiri au marcat istoria lumii. De asemenea ,se impun noi surse de energie, precum petrolul, gazul natural si energia electrica.

OELUL
Adevratul printe al otelului a fost Henry Bessemer, a crui inventie, realizat n 1856, a constituit o adevrat revolutie n metalurgie n 1851 realizeaz prima sa inventie prin mbunttirea fontei n 1858 obtine otelul maleabil suflnd aer printrun tub de argil n cuptorul de argil care contine font topit

BICICLETA

Idea a dou roi ce sunt n linie provine de la un domn francez cu numele de Sivrac, din jurul anului 1690. Un secol mai trziu, germanul Karl von Drais, a construit un vehicul bazat pe aceleai principii, fiind propulsat de picioare, dar el a montat pe vehicul un ghidon la roata din fa, iar acest lucru a fcut posibil circulaia pe strzile oraelor

 n 1839 scoianul K. Macmillan a perfecionat bicicleta adugnd pedalele. n 1870 au fost introduse spiele de oel (W. A. Cowper). Este completat n 1888 cu cauciucul gonflabil de ctre scoianul J. B. Dunlop

 Mendeleev: cunoscut prin contribuii importante n studiul atomului.

Volta i Ampere, devenii celebri n domeniul electricitii.

Graham Bell: Inventatorul telefonului

 Toate aceste descoperiri vor conduce ctre cea de a doua revoluie industriala. Oelul nlocuiete fierul n construcia cilor ferate, a vapoarelor sau n domeniul construciilor.

Dup 1900 ,industria atomobilului va deveni una dintre cele mai dinamice din lume.

Efecte ale revolutiei industriale

Introducerea in productie a masinilor-unelte, aparitia fabricii, diversificarea surselor de energie, aparitia si dezvoltarea cailor feratre si a automobilului,transport la distanta a energiei electrice au determinat schimbari fundamentale in organizarea productiei , dar si in aspectul habitatului uman, in structura sociala si demografie, in modul de viata si in mentalitatile oamenilor.

Imactul revoluiei industriale

Trecerea de la meteug la industrie i de la atelier la fabric Creterea produciei industriale Dezvoltarea comerului Afirmarea economiei de pia Schimbri de natur social apare o nou clas muncitorii industriali