Sunteți pe pagina 1din 3

Natura si cultura

Cultura este un proces de intelegere care tine nu doar de natura externa a relaitatii, ci si de sistemul social, de identitatile sociale si activitatea oamenilor din sistem. Natura reprezinta realitatea frusta care ne inconjoara, respective semnificatia pe care cultura o da naturii. Astfel, naturalul devine un produs cultural, iar natura este o realitate pre-culturala. Acest lucru poate fi explicat prin faptul ca, de cele mai multe ori, culturile se diferentiaza pe sine de natura pentru a-si stabili propria identitate, iar apoi isi legitimeaza acea identitate comparand-o din nou cu natura. Dupa tot acest circuit se ajunge la concluzia ca identitatea este mai degraba una naturala decat culturala.

Pentru a analiza transformarile cultural, Levi-Strauss analizeaza semnificatia hranei si a gatitului ca procese culturale. Hrana este o categorie ambivalenta, adica traverseaza constant toate granitele categoriale dintre natura si cultura, dintre eu si non-eu, dintre lumea interioara si cea exterioara. D.p.d.v. conceptual, toate culturile impart natura intre comestibil si necomestibil. Aceasta impartire nu are o baza fiziologica(stomacul digera aproape orice), ci una culturala. De aici rezulta catalogarea unor societati ca fiind diferite doar pentru ca desemneaza drept comestibile lucruri pe care noi le consideram necomestibile. Cea mai semnificativa distinctie a lui Strauss este cea dintre fiert(prajit in ulei) si frip, dar si intre fiert, fript (modalitate superioara de gatit dpdv cultural) si fezandare (modalitatea cea mai naturala).Strauss afirma ca exista o relatie inversa intre gradul de transformare culturala si valoarea sociala acordata hranei: -hrana fiarta- este gatita superior(necesita ustensile si anumiti agenti-apa, ulei) si totodata democratica- prin creseterea cantitatii de hrana - frigerea- este aristocratica - prin micsorarea cantitatii; este un tip de hrana mai putin transformata pentru ca este nevoie doar de caldura -hrana preparata prin fezandare- este cea mai naturala forma a gatitului. Structura mitului Pentru Strauss, mitul reprezinta o transformare specifica si locala a structurii de profunzime a unor concepte binar opuse. Saussure: Orice povestire a unui mit este o forma a vorbirii. Freud: Analiza mitului echivaleaza cu analiza visului. Miturile se nasc din anxietati si contradictii nerezolvate, ascunse in subconstientul tribal sau cultural ( visele --> subconstientul individual) Semnificatia finala a mitului trebuie gasita in relatia paradigmatica a conceptelor opuse, adica trebuie aflata o modalitate conceptuala de structurare si intelegere a problemei.

Pentru Levi-Strauss, functionarea mitului este deschisa, iar intelesurile sunt ascunse. Mitul este o forma a limbajului, o modalitate de a face sa circule intelesuri in societate. Structura culturii de masa Mass media are o functie echivalenta mitului, ceea ce inseamna ca teoriile lui Strauss pot fi aplicate la mass media contemporana. Aceeasi structura de profunzime a unor concepte binar opuse poate genera un numar infinit de versiuni individuale (acelasi mit al Vestului Salbatic poate genera un numar infinit de westernuri, limba poate genera un numar infinit de discursuri- instante de vorbire).

Aplicatia 1- Cautatorii Acest film se structureaza pe opozitii binare care se impart in 3 grupuri de valori: I. Valorile concretului, cadrele initiale, elementele care apar efectiv in aceasta povestire: cadre de interior: cadre de exterior, gospodaria: cadrul narural, Familia: individual, albii: indienii Est ( Statele Unite ) vs Vest, valorile specifice capitalismului albilor de tip patriarhal, carora li se da o forma concreta in primul grup de valori si care fac ca detaliile concrete sa poata opera mitologic, dincolo de nivelul exemplelor specifice: lege-si-ordine:anarhie, pace: razboi, civilizatie:salbaticie, crestinism:paganism, feminitate :masculinitate, progres: stagnare. Valori care tin de un sistemul moralitatii Binelui: Raului, situatii specifice in care se manifesta aceasta opozitie: umanitate: cruzime, fertil: sterp, securitate: pericol, educatie: ignoranta. Acestor valori li se da statutul de naturale, astfel ca ele apar ca fiind mai degraba parte a naturii decat a culturii. Aceasta structura arata cum obiectele si evenimentele unei naratiuni se leaga de structura sa in 2 directii: 1. Actioneaza ca exemple reale, de neconcurat ale unor concepte cultural mai abstracte: intemeiaza abstractul in concret si culturalul in natural 2. Li se da o semnificatie prin relatia lor cu structura de profunzime a categoriilor cultural abstracte: sunt extrase din hazard si aduse in structurat, adica scoase din nesemnificatic si aduse in semnificativ. Totodata apar si unele contradictii: masculinitatea si individual apar pe partea negativa a structurii, pe cand intr-o societate capitalista patriarhala si burgheza ar trebui sa apara ca pozitive. Asadar, valorile de pe partea negativa a structurii nu sunt strict negative, asa cum cele de pe partea cealalta nu sunt strict pozitive. Conceptele de masculinitate si individ au nevoie de ceva din salbaticia, cruzimea naturii pentru a nu se produce debilizarea sau feminizarea. De aici rezulta necesitatea folosirii in filmele western a unui erou din categoria ambivalenta ( asa cum sunt cei jucati de John Wayne), care sa combine cat mai multe valori din cele doua categorii: un individ care opereaza de partea societatii, dar care se intoarce intotdeauna la natura, paraseste peiajul si se intoarce la gospodarie, este atat salbatic, cat si civilizat, atat primitiv, cat si dezvoltat, atat indian, cat si alb. El mediaza contradictiile dintre natura si cultura, nu le rezolva, pentru ca acestea sunt definitiv ireconciliabile.

II.

III.