Indrumar - Masurarea Marimilor Nee Lect Rice

Msurarea mrimilor neelectrice ndrumar pentru laborator
3
Continutul acestui material a Iost stabilit n Iunctie de speciIicul pregtirii energetice, de
programa disciplinei "MSURRI ALE MRIMILOR NEELECTRICE" si de dotarea
tehnic a laboratorului de "RETELE SI MSURRI TERMICE" din cadrul CATEDREI DE
CENTRALE ELECTRICE SI ENERGETIC INDUSTRIAL. Materialul se adreseaz
studentilor de la cursurile de ingineri zi/seral si cele de colegiu seral din cadrul
FACULTTII DE ENERGETIC.

Lucrri propuse:

Lucrarea 1:
1.1 VeriIicarea termometrelor
1.2 VeriIicarea termorezistentelor

Lucrarea 2:
2.1 VeriIicarea unui logometru
2.2 Inertia termic a detectoarelor de temperatur

Lucrarea 3:
3.1 VeriIicarea unui termocuplu
3.2 VeriIicarea unui milivoltmetru pirometric

Lucrarea 4:
4.1 VeriIicarea unui manometru cu element elastic
4.2 VeriIicarea unui traductor de presiune

Lucrarea 5:
5.1 VeriIicarea unui manometru cu tub nclinat si ASKANIA
5.2 Determinarea vitezei medii ntr-o conduct de aer ventilat

Lucrarea 6:
6.1 VeriIicarea unui debitmetru diIerential
6.2 VeriIicarea unui lant electronic de msurare a debitului

Lucrarea 7:
7.1 Msurarea debitelor cu ajutorul rotametrelor
7.2 Msurarea debitelor cu ajutorul diaIragmei

Lucrarea 8:
8.1 Msurarea continutului de umiditate


4
Lucrarea 1

1.1 Verificarea termometrelor

Scopul lucrrii l constituie veriIicarea metrologic a unor termometre(cu lichid, cu
bimet|al sau manometrice).

Descrierea instala(iei
Lucrarea se eIectueaz pe standul Temperaturi 1. Pentru veriIicare se va Iolosi
instalatia 'Ultratermostat U 10. Schita de principiu a instalatiei este prezentat n Iigura
1.1.1. Principiul de Iunctionare si principalele elemente componente ale bii termostat sunt
indicate n Iigura 1.1.2. Recipientul de temperatur joas este un vas dublu din portelan n
care se introduce ap cu gheat (pentru temperaturi pn la 0C) sau zpad carbonic (pentru
temperaturi de -60C). n vas se aIl o serpentin sub Iorm de paner. Extremittile
serpentinei se cupleaz prin releu la supapa releu ca n Iigura 1.1.1. Supapa releu este
comandat electric la atingerea temperaturii Iixate pe termometrul cu contact electric reglabil
(Wertex), astIel nct s permit trecerea partial a Iluidului termostatic prin serpentina
recipientului rece. Rezistenta de nclzire este alimentat cu curent electric n perioada cnd
contactul termometrului Wertex nu este nchis.
Caracteristici tehnice:
- tensiunea de alimentare 220V;
- Irecventa 50nm;
- agenti termostatici si domeniul de temperaturi: metanol (-60..0C), ap distilat
(1..95C); agent WT 250 (-30.140C).
Pentru temperaturi ridicate se Iolosesc bi termostat cu sruri topite (250..550C).

Modul de lucru
se veriIic starea instalatiei (legturile electrice, existenta apei sau a uleiului pn la
nivelul indicat, Iunctionarea motorului electric, etc.);
se introduce termometrul (sau termometrele) de veriIicat n lichidul termostatic pn
la limita de imersie indicat de productor;
se Iixeaz temperatura de termostatare cu ajutorul termometrului Wertex;
se alimenteaz cu tensiune instalatia pornindu-se totodat si pompa de circulatie;
se asteapt atingerea acestei temperaturi (acest moment este semnalizat optic prin
stingerea lmpii blocului electric al termostatului);
se asteapt la Iiecare temperatur termostat cel putin 3 5 minute pentru atingerea
regimului stationar de schimb de cldur ntre agent si elementele sensibile ale
termometrelor, timp necesar pentru eliminarea erorilor de regim tranzitoriu. Timpul maxim
de asteptare este dictat de termometrul cu constanta de timp cea mai mare.
se Iac citirile la termometrul etalon si la termometrul (termometrele) de veriIicat. n
acest mod se realizeaz o serie de temperaturi precizate prin nclzire si apoi prin rcire lent,
comparndu-se rezultatele. Dac nu s-a putut respecta adncimea de imersie, este necesar s
se Iac corectia de coloan.


5

Figura 1.1.1. Schita de principiu a ultratermostatului U10
1 baie termostat; 2 recipient de temperatur joas; 3 vas de termostat; 4 robinet (supap) de comand.

Figura 1.1.2. Baia Ultratermostatului U10
1 cuv; 2 golire cuv; 3 buson golire cuv; 4 termometru etalon; 5 loc de introdus termometru de
veriIicat; 6 termometru de contact electric reglabil; 7 pomp si agitator; 8 conduct tur pomp; 9
conduct retur pomp; 10 rezistenta de nclzire; 11 legtura electric pentru comanda supapei; 12 motor
antrenare pomp; 13 bloc de comand; 14,15 contacte de releu pentru comandarea rezistentei de nclzire;

3
5
4
7
1
9
8
11
14
13
15
~ 220 V
12
6
1
2
1
3
2
1
4

6
!rezentarea rezultatelor, observa(ii yi concluzii
Rezultatele msurrilor se consemneaz tabelar (tabelul 1.1.1).
Se vor compara erorile rezultate din veriIicare cu erorile maxim admisibile pentru
termometrele de tipul celui veriIicat.

Tabelul 1.1.1
Nr.
crt.
Date msurate Date calculate

t
E
t
V1

(metalic)
t
V2

(cu mercur)
At
1
At
2

1

S-a notat:
t
E
- temperatura citita pe termometrul etalon, n C;
t
Vi
- temperatura indicat de termometrul de veriIicat nr. i, n C;
At
i
t
E
t
Vi
eroarea de msur a termometrului i, n C.

Se vor prezenta concluzii privind:
desIsurarea lucrrii; (montarea termometrelor, erori)
starea metrologic a termometrelor veriIicate.

emplu de calcul
Date msurate:
t
E
39 C
t
V1
38 C
t
V2
38 C
Date calculate:
At
1
1 C
At
2
1 C

1.2 Verificarea unei termorezisten(e

Scopul lucrrii este de a prezenta metoda practic de veriIicare metrologic a
termorezistentelor tehnice.

Instalatiile si aparatele necesare: incint (baie) termostat cu domeniu de temperaturi
adaptat domeniului termorezistentei, termometre etalon, punte Wheatstone, indicator de nul.
Lucrarea se eIectueaz pe standul Temperaturi 1.
Schema electric de principiu este prezentat n Iigura 1.2.1.

Modul de lucru
a) Se realizeaz schema electric din Iigura 1.2.1, conectnd cu conductorii Ilexibili
termorezistenta si aparatele de msur cu bornele corespunztoare de pe pupitru, n
conIormitate cu schema de conexiuni din Iigura 1.2.2. Conexiunile externe sunt Iigurate cu
linie plin. Bornele si etichetele din Iigur au notatiile identice cu cele de pe standul de lucru.
b) Se conecteaz cheile cu nr. 1, 7 (6V) si 13. Prin actionarea cheii nr.1, se realizeaz
legturile interne reprezentate prin linie punctat si pe schema sinoptic se indic circuitul de
lucru.

7
c) Se veriIic instalatia temostat.
d) Se citeste temperatura indicat de termometrul etalon t
E
si se determin Iolosind
puntea Wheatstone rezistenta electric a termorezistentei R
m
(O); aceste date se consemneaz
n tabelul de rezultate (tabelul 1.2.1), Iiind prima pereche de date obtinut.
I) La atingerea temperaturii stationare Iixate se determin temperatura etalon (t
E
) si
rezistenta (R
m
).
Operatiile e) si I) se repet pentru minim 3 puncte n domeniul de temperaturi realizat
de instalatia de termostatare.

Figura 1.2.1 Schema de principiu a instalatiei pentru veriIicarea termorezistentei

Figura 1.2.2 Schema de conexiuni a instalatiei pentru veriIicarea termorezistentei

!rezentarea rezultatelor, observa(ii yi concluzii
Rezultatele determinrilor si prelucrrii acestora se trec n tabelul 1.2.1.

Tabelul 1.2.1
Nr.
Crt.
Date msurate Prelucrri date
t
E
(
0
C) R
m
(O) R
t
(O) AR
m
(O) AR
c
(O)
1

Surs
G
Punte Wheatstone

Baie termostat
Tr.
A B b
Rx
Termorezistent Punte Wh.

b B A 1 2
Baie termostat
b B A
G
Punte Wheatstone

Rx
Surs


8
Notatii:
R
t
rezistenta calculat/citit din tabele corespunztoare temperaturii t
E
(vezi tabelul 1.2.2)
AR
m
eroarea termorezistentei veriIicate: AR
m
R
t
R
m

AR
C
eroarea admis termorezistentei (vezi tabelul 1.2.3)
Se compar erorile obtinute AR
m
cu erorile tolerate AR
C
n cazul n care AR
m
~ AR
C
,
termorezistenta nu este corespunztoare din punct de vedere metrologic.
Se vor comenta cauzele erorilor AR
m
(Iire de conexiune, erori de inertie termic, erori
de imersie, erori de citire, etc).

emplu de calcul
La veriIicarea unei termorezistente tehnice Pt100 s-au determinat:
temperatura termometrului etalon t
E
90C;
valoarea rezistentei, citit la temperatura t, R
m
135.9O.
Caracteristica termorezistentei este dat de ecuatia:
) 10 847 . 5 10 9687 . 3 1 ( 100
2 7 3
t t R
t
+ =

Pentru t
E
90C, R
t
135.24 O.
Eroarea termorezistentei
AR
m
R
m
R
t
135.9 135.24 0.66 O
Eroarea de temperatur tolerat termorezistentei Pt100 este:
t
t
= + = + = A

705 . 0 ) 10 90 5 . 4 3 . 0 ( ) 10 5 . 4 5 . 0 (
3 3

Eroarea de rezistent tolerat este:
O = = A = A 497 . 0 705 . 0 391 . 0 391 . 0
t c
R

Tabelul 1.2.2.Variatia rezistentei cu temperatura pentru termorezistenta de platin Pt100.
Temp.
C
10 2 30 4 50 6 70 8 90
Rezistenta O
0 1. 103.96 17.91 111.85 115.78 119.70 123.6 127.49 131.37 135.24
100 139.1 142.95 146.78 150.00 154.41 158.21 162. 165.78 169.78 173.29
200 177.3 180.46 184.48 188.18 191.88 195.56 199.23 202.89 26.53 210.17
300 213.79 217.40 221. 224.59 228.17 231.73 235.29 238.83 242.36 245.88
400 249.38 252.88 256.36 259.83 263.29 266.74 27.18 273.60 277.1 280.41
500 283.8 287.18 29.55 293.91 297.25 300.58 33.9 307.21 31.5 313.79
600 317.6 320.32 323.57 326.80 33.3 333.25 336.45 339.64 342.82 345.99
700 349.14 352.29 355.42 258.54 361.65 364.74 - - - -
Observatii:
Valorile sunt calculate cu relatia: ), 1 (
2
0
t B t A R R
t
+ + = pentru t 0.750C
unde: A 3.96847
. 3
10
; B 5.847
.
10
7
; C 4.22
.
10
12
.

Tabelul 1.2.3.Relatii de calcul al erorilor tolerate la termorezistentele tehnice
Clasa de
precizie
Materialul

Raportul
R
100
/R
0

Intervalul
de temp. C
Eroarea tolerat
At, C
A#, O
1 !latin 1.3910.0007
-2
65
(0.154.5
.
10
3
t)
(0.153.0
.
10
3
t)
A# At(#
t
-
#
t
2 !latin 1.3910.001
-2
65
(0.306.0
.
10
3
t)
(0.304.5
.
10
3
t)
3
Cupru
Cupru
1.4260.001
1.4260.002
-5 ... 18
-5 ... 18
(0.303.5
.
10
3
t)
(0.306.0
.
10
3
t)


9

Tabelul 1.2.4 Eroarea tolerat n grade pentru diIerite valori ale diviziunii pentru diverse termometre
Domeniul de
msurare
Eroarea tolerat (grade)
.5 1.0 2. 5.0 1
Termometre cu lichide care nu ud sticla
-60.0 .75 1.0 2. - -
0.100 .5 1.0 2. 5.0 5.
100..200 1. 2.0 3. 5.0 5.
200..300 1.5 2.5 4. 5.0 5.
300..400 - 3.0 4. 10 1
400..500 - 4.0 5. 10 1
peste 500 - - 6. 10 1
Termometre cu lichide care ud sticla
-190..-60 - 3.0 4. 7.5 1
60..0 1. 2.0 4. 7.5 1
0.50 1. 1.0 2. 5.0 7.5
50..100 1. 2.0 3. 5.0 7.5
100..200 - 3.0 4. 7.5 1

Tabelul 1.2.5 Erori tolerate termometrelor de laborator
Domeniul
de
msurare
C
Eroarea tolerat n grade pentru diIeritele valori ale diviziunii (grade)
.1 0.02 .5 0.1 .2 0.5 1 2
-190..-60 - - - - - 2 3 4
-60..0 - - .15 0.3 .4 0.75 1 2
0..50 .2 0.04 .1 0.15 .2 0.5 1 2
50..100 .2 0.04 .15 0.2 .3 1 1 2
100..200 - - - 0.3 .4 1.5 2 2
200..300 - - - 0.5 .8 1.5 2.5 3
300..400 - - - - 1.2 2.5 3 4
peste 400 - - - - - - 4 5

Tabelul 1.2.6 Erorile tolerate termometrelor manometrice cu scar uniIorm

Tipul termometrului Valoarea diviziunii C Eroarea diviziunii
L, V, G _2 2
L, G _5 1
V _5
1.5 pentru 1/3 din
scar si 1 pentru rest

10
Lucrarea 2

2.1. Verificarea unui logometru

Scopul lucrrii este acela de a prezenta logometrele de productie romneasca,
schemele de conexiune si probele privind veriIicrile logometrelor.

Instalatii si aparate necesare: cutie de rezistente, punte Wheatstone, indicator de nul,
rezistente reglabile, sursa de curent continuu stabilizat, logometre. Lucrarea se execut pe
standul Temperaturi 1.

Modul de lucru
VeriIicarea Iunctionarii logometrelor consta din controlarea urmtoarelor:
miscarea liber a sistemului mobil;
timpul de amortizare a oscilatiilor acului indicator;
veriIicarea Iunctionrii logometrului la tensiune nominal;
exactitatea indicatiilor;
a) Functie de tipul schemei de legturi corelat cu tipul logometrului se realizeaz pe
standul Temperaturi 1 una din schemele de veriIicare indicate n Iigura 2.1.1 sau 2.1.2.
Pentru indicarea montajului cu dou Iire se aseaz cheile: 2, 8 (poz.2), 7 (pe 6 sau 24 V
cc. Iunctie de tipul logometrului veriIicat) si 13. n mod similar pentru realizarea montajului
cu 3 Iire se actioneaz urmtoarele chei de comand: 2, 7, 8 (poz.3) si 13.
Schemele pot Ii realizate cu toate legturile aparente Iigura 2.1.1 sau Iolosind montajul
din Iigura 2.1.2.; n acest caz conexiunile externe sunt Iigurate cu linie plin, iar conexiunile
interioare conectate prin cheile de comand, cu linie punctat. Bornele si etichetele din Iigura
2.1.2 au notatiile identice cu cele de pe stand.
ten(ie! Logometrele indicatoare sau regulatoare nu trebuie puse sub tensiune dect
dup conectarea lor n circuitul de msur. Nerespectarea acestor reguli poate duce la
deteriorarea echipajului mobil. n consecint, cheia 7 se va actiona numai la executarea
veriIicrilor.
b) Se calibreaz rezistentele de linie conIorm indicatiilor de pe cadranul aparatului.
Pentru aceasta, de la cheia 10 se conecteaz 'Rezistent linie RLL'. Prin aceasta se
realizeaz n interior legturile rezistentei de linie la bornele 'VeriIicarea rezistentei linie',
unde se conecteaz un ohmmetru. Prin actionarea butonului rezistentei RL1 , aceasta se
calibreaz la valoarea dorit. Se aduce cheia 10 pe pozitia initial si operatiile se repet
pentru rezistenta de linie RL2, respectiv EL3.
c) Se conecteaz cheia 7 (pe 6 sau 24 de V).
d) Se potriveste valoarea rezistentei R a cutiei de rezistente cu care se Iace simularea
cutiei de rezistente, astIel nct s se obtin la logometru o deviatie pe un reper situat la
mijlocul scrii gradate.
e) VeriIicarea timpului de amortizare se Iace ntrerupnd alimentarea din cheia 7 si
realimentnd logometrul, pornind n acelasi timp un cronometru; timpul n care amplitudinile
oscilatiilor acului indicator se reduc la 1 din lungimea scrii gradate reprezint timpul de
amortizare. Dac timpul de amortizare astIel determinat, depseste valorile din tabelul 2.1.1,
logometrul se respinge la veriIicare.


11

Figura 2.1.1. Schema de principiu pentru veriIicarea logometrelor cu 2 si 3 Iire

Figura 2.1.2. Schema de conexiuni pentru veriIicarea logometrelor cu 2 si 3 Iire

Observatie: La montajul pentru veriIicarea logometrelor cu 2 Iire se executa doar
conexiunea dintre termorezistent si bornele T(A) respectiv T1(B).

Tabelul 2.1.1. Timpul de oscilatie admis al acului indicator al logometrului
Lungimea scrii gradate mm] Timpul de oscila(ie s]
Pn la 59 3
ntre 60 si 99 5
ntre 100 si 149 8
Peste 150 12

I) Pentru veriIicarea Iunctionrii logometrului la tensiune nominal acesta va Ii
alimentat cu o surs de curent stabilizat cu tensiunea variabil; n paralel cu logometrul se
conecteaz un voltmetru:
se regleaz tensiunea de alimentare la valoarea nominal nscris pe cadranul
logometrului;
se regleaz rezistenta R pn cnd acul indicator va ajunge pe cadranul logometrului;
Logometru indicator
Intrare Alimentare
T(A) T1(B) R(b) -
Logometru exterior
Intrare Alimentare
A(T) B(T1) b(R) -
Cutie
rezistente
1 2
R
L2

R
L1

R
L3

Logometru
- + T(A) T1(B) R(b)
Surs
+
Cutie rezisten[e
R
L1

R
L2

R
L3


12
se modiIic tensiunea de alimentare n limitele 20 din tensiunea nominal de
alimentare. n aceste conditii trebuie ca acul indicator s nu-si modiIice pozitia Iat de cea
initial cu mai mult de 0.5 din lungimea scrii gradate; n caz contrar logometrul se
respinge la veriIicare;
se restabileste tensiunea nominal de veriIicare a logometrului.
g) VeriIicarea indicatiilor logometrului se Iace variind semnalul de rezistent din cutia
de rezistente decadal, n domeniul de rezistente al aparatului. n cazul cnd schema de
veriIicare se execut independent de stand este indicat s se adauge pentru determinri, la
valoarea nominal a termorezistentei si valoarea rezistentei de linie; de exemplu, dac la 0C
rezistenta R
t
100O, iar rezistenta de linie nscris pe cadran este de 10O, iar acul indicator
se va opri undeva n jurul lui 0
o
C (n acest mod cutia de rezistente preia si rolul rezistentei de
linie).
Se introduc n circuitul de msurare valori # (O ale rezisten(ei din cutia decadal
pn ce acul indicator se va opri n dreptul reperului ciIrat t
1
(
o
C). Nu se admite ca pe cutia
decadal s Iixm rezistenta corespunztoare reperului ciIrat si apoi s citim eroare pe
cadran!
Se execut un numr de minim 6 determinri corespunztoare pozitiilor 0, 20, 40, 60 si
100 din domeniul de msur. VeriIicarea se execut cu R cresctor si descresctor.

!relucrarea rezultatelor
Datele obtinute la veriIicarea logometrului se centralizeaz si se prelucreaz conIorm
tabelului 2.1.2.

Tabel 2.1.2 Prezentarea si prelucrarea rezultatelor de la veriIicarea logometrelor
Nr.
crt.
Date msurate Prelucrri date
Punct veriIicat
t
1
|C|
R |O| t
2
|C|
At t
2
t
1

|C|
AR
A
|O|
At
x
|C|
ot

||
0 1 2 3 4 5 6 7

n acest tabel notatiile au urmtoarea semniIicatie:
t
1
|C| este reperul la care se Iace veriIicarea indicatiilor logometrului;
R |O| este rezistenta introdus din cutia de rezistente n decade pentru a se atinge
acest reper;
t
2
|C| este temperatura corespunztoare rezistentei R (se determin din tabelul
1.2.2);
At |C| este eroarea pe care o introduce logometrul n punctul veriIicat;
AR
A
|O| este eroarea admisibil aparatului si se determin cu relatia:
AR
A
c
.
(R
M
- R
0
)/100
unde c este clasa de precizie a aparatului (exprimat n procente), iar R
M
si R
0

reprezint limita maxim respectiv minim de msurare a aparatului (n O).
Pentru Iiecare punct veriIicat de determin eroarea local At
x
|C| pe care o admite
logometrul, calculat cu:
At
x
AR
A
/M
R

Prin M
R
s-a notat panta caracteristicii termorezistentei cu care se cupleaz logometrul,
n punctul de temperatur t
1
. Mrimea M
R
, se determin cu datele din tabelul 1.2.2. Datorit
caracteristicilor neliniare RI(t) a termorezistentelor, gradatiile scrii logometrice sunt
neuniIorme, iar erorile admisibile variabile n lungul scrii.

emplu de calcul

13
Fie un logometru pirometric avnd clasa de precizie 1.5 si domeniul de temperatur 0
400C, conectat cu termorezistenta Pt100.
Domeniul aparatului este: R
500
R
0
283.8 100 183.8O;
Eroarea admis a aparatului: AR
A
1.5
.
183.8/100 2.757O;
Panta caracteristicii termorezistentei Pt100 este :
La limita inIerioar M
R
,
0
AR/At,
0
0.397 O/C
La limita inIerioara M
R
,
500
AR/At,
500
0.340 O/C
Eroarea de temperatur admis logometrului la limita domeniului:
La limita inIerioar: At
x
AR
A
/M
R
,
0
2.757/0.34 8.1
o
C
ot
x
(8.1
.
100)/500 1.62
La limita superioar: At
x
AR
A
/M
R
,
500
2.757/0.397 6.95
o
C
ot
x
(6.95
.
100)/500 1.3

Concluzii privind lucrarea
Se vor consemna principalele elemente care constituie sursa erorilor de metod la
veriIicarea executat.
Se vor Iace aprecieri privind inIluenta sursei de alimentare a logometrului precum si a
rezistentelor de linie asupra corectitudinii msurtorilor.

2.2. Iner(ia termic a detectoarelor de temperatur

Scopul lucrrii este de a pune n evident Ienomenul de inertie a termometrelor de
contact.

Considera(ii teoretice
TransIerul de cldur ntre elementul sensibil al aparatului si mediul a crui
temperatur o determinm, se realizeaz prin convectie, conductie si radiatie ntr-un regim
tranzitoriu pn cnd se realizeaz echilibrul termic conIorm relatiei:
-
.
A
.
At(:)
.
d: m
.
c
p
.
At
0

unde: - este coeIicientul de schimb de cldur, A este supraIata de schimb de cldur,
At
0
, At diIerenta initial, respectiv la timpul (:) ntre mediu si elementul sensibil, : este
timpul, m este masa elementului sensibil, c
p
este cldura speciIic a elementului sensibil.
Dac se introduce ntr-un mediu de temperatur t
2
un element sensibil de temperatur
initial t
1
, variatia temperaturii acestuia poate Ii aproximat cu o exponential (vezi Iigura
2.2.1):
t t
1
(t
2
t
1
)
.
(1 e
:/T
)
unde T este constanta de timp a elementului sensibil.
Constanta de timp T a unui element sensibil de termometru reprezint timpul dup care
diIerenta dintre temperatura initial t
1
a elementului sensibil si temperatura t(T) este egal cu
(1 1/a) 1 0.368 0.632 din diIerenta maxim (t
2
t
1
).
ConIorm acestei deIinitii, constanta de timp se determin cronometrand timpul dup
care diferenta intre temperatura elementului sensibil t(T) i cea initial t
1
devine 0.632 din
diferenta maima (t
2
t
1
).
Din relatiile de mai sus se deduce c constanta de timp depinde de elementul sensibil
(m, A, c
p
), de Iluidul a crui temperatur o determinm (-), precum si de diIerenta initial de
temperatur. n scopul unor indicatii practice comparabile asupra constantei de timp a
detectoarelor de temperatur STAS 8420-77 (termometre mecanice cu rezistent) si STAS
8421-82 (termocupluri tehnice) se stabilesc conditii n care se determin constanta de timp a

14
unui element sensibil, a crui valoare este indicat de productor pe plcuta detectorului sau
n catalogul de produs.rror!

Figura 2.2.1. DeIinirea constantei de timp a elementului sensibil

ConIorm acestor normative, veriIicarea constantei de timp pentru un interval de
temperatur de minimum 15 C, se Iace utiliznd dou termostate cu ap, mentinute unul la
temperatura de 20C (t
1
), al doilea la 35C (t
2
), cu o variatie a temperaturii de maxim 0.1
o
C/h. Se introduce termometrul n primul termostat, unde se mentine timp de 30 de minute,
apoi n cel de-al doilea termostat cronometrndu-se timpul necesar cresterii temperaturii de la
valoarea anterioar pn la valoarea t(T) t
1
0.632
.
(t
2
t
1
).
Mrimile caracteristice ale inertiei termice a unui element sensibil de termometru sunt:
constanta de timp, timpul de rspuns si/sau timpul de rspuns 2. Aceste mrimi trebuie s
constituie un criteriu n alegerea aparatelor de msurare a temperaturii.
Timpul de rspuns 5 (:
5
) reprezint timpul dup care diIerenta dintre temperatura
elementului sensibil si cea a mediului nu depseste 5 din diIerenta maxim posibil.
Timpul de rspuns 2 (:
2
) reprezint timpul dup care diIerenta dintre temperatura
elementului sensibil si cea a mediului nu depseste 2 din diIerenta maxim posibil.
ntre timpul de rspuns 5, timpul de rspuns 2 si constanta de timp, exist
urmtoarele relatii:
R
:
(t t
1
)/(t t
2
) 1 e
:/T

R
:
0.95; :
5
2.995
.
T 3
.
T
R
:
0.98; :
2
3.912
.
T 4
.
T

Pentru a pune n evident interactia termic a unui termocuplu si a ridica curba de
variatie a temperaturii indicate (msurate) n timp, sunt necesare: termocuplu, cablu de
prelungire, milivoltmetru indicator corespunztor termocuplului, incint termostatic
(cuptor), cronometru.
Schema de conexiuni este prezentat n Iigura 2.2.2.

t
1
t
2

T
: (timp)
0.623
.
(t
2
t
1
)

15

Figura 2.2.2. Schema de conexiuni
1. cuptor orizontal; 2. termocuplu; 3. cutie de conexiuni; 4. cabluri de prelungire; 5. rezistent de linie
ajustabil; 6. milivoltmetru

Modul de lucru
a) Se realizeaz conexiunile termocuplului cu milivoltmetrul indicator pstrnd
polaritatea bornelor si a conductorilor de prelungire. Montajul se realizeaz la temperatura
ambiant t
1
, care se determin cu un termometru cu mercur;
b) Se termostateaz cuptorul la temperatura t
2
(t
2
400.800C);
c) Se determin temperatura constantei de timp t(T) t
1
0.632
.
t
2
;
d) Se introduce termocuplul n cuptor, pornindu-se cronometrul. Se nregistreaz timpul
si temperatura pentru minimum 8 repere ale milivoltmetrului din domeniul t
1
.t
2
incluznd si
reperul corespunztor temperaturii t(T).

!rezentarea rezultatelor
Rezultatele vor Ii sintetizate n tabelul 2.2.1.

Tabelul 2.2.1. Rezultatele msurtorilor
Nr. det. 0 1 2 3 4 5 6 7
Temperatura la
care se determin
timpul
C t
1
t
2

Timpul s

Se va trasa variatia t I(:), determinndu-se constanta. Se determina :
5
si :
2
cu ajutorul
curbei trasate si se veriIic cu relatiile de mai sus. Lucrarea se va eIectua pentru un
termocuplu Ir teac si se va repeta pentru un termocuplu cu teac.
Se vor comenta rezultatele obtinute.

1 2 3 4 5 6
mV

16

Lucrarea 3

3.1. Verificarea unui termocuplu

Scopul lucrrii este de a prezenta metoda de msurare a temperaturii Iolosind ca
detector de temperatur termocuplul, precum si metode de veriIicare metrologic a
temperaturilor industriale.

Descrierea instala(iei:
Instalatiile necesare sunt: cuptor orizontal pentru veriIicarea termocuplului,
compensator de curent continuu, cabluri de prelungire, termocuplu etalon, termocuplu de
veriIicat, incint de temperatur constant 0C.

Standul Temperaturi 2 pe care se eIectueaz lucrarea, este dotat cu un circuit de
automatizare, pentru alimentarea intermediar a cuptorului, n scopul termostatrii. Instalatia
de automatizare se compune din: traductor Cromel Alumel; milivoltmetru cu dou limite
(regulator), contactor circuit Iort. Cuptorul va Ii alimentat cu curent electric numai dac
temperatura msurat de traductor va Ii in intervalul de temperatur delimitat de
milivoltmetrul reglabil.
Incinta pentru mentinerea punctului de topire al ghetii (0C) poate Ii realizat printr-o
constructie simpl prezentat n lucrarea anterioar.
VeriIicarea unui termocuplu n laborator se Iace prin metoda comparatiei adic prin
compararea tensiunilor termoelectromotoare (t.t.e.m.) produse de un termocuplu de veriIicat
cu cea produs de termocuplul etalon. n Iigura.3.1.1. este prezentat schema de principiu.

Figura 3.1.1 VeriIicarea unui termocuplu prin metoda comparatiei

n cadrul lucrrii, pentru acelasi punct de temperatur se vor Iolosi succesiv ambele
metode.

Modul de lucru
a) Se actioneaz cheile 1 si 11; pe schema sinoptic se va indica schema de conexiuni.
Milivoltmetru
Regulator
Termostatare
Incint de 0C compensator

X
1

X
2
TV
TT
TE
Cuptor

17
b) Se introduc termocuplele n cuptor astIel nct vrIurile lor s Iie situate n zona
median;
c) Se realizeaz schema de conexiuni ca n Iigura 3.1.1 legturile termocuplelor se Iac
cu cabluri adecvate de compensator, respectnd polaritatea conexiunilor. Aceste cabluri se
duc la incinta de temperatur constant (0C) unde se conecteaz cu cabluri din cupru cu
ajutorul crora se realizeaz conexiunile la compensatorul de curent continuu;
Pentru veriIicri e tip industrial, atunci cnd nu se dispune de incint de temperatur
de 0C, legturile ntre termocupluri si compensator se Iac prin cabluri de compensatie. n
acest caz temperatura compensatorului se va msura pe perioada veriIicrilor, impunndu-se
ca aceasta s nu varieze cu mai mult de 0.5C. Rezultatele determinrilor t.t.e.m. se vor
corecta Iunctie de aceast temperatur.
d) Se alimenteaz cuptorul, prestabilindu-se temperaturile de termostatare prin
actionarea limitelor milivoltmetrului regulator de pe pupitrul standului. Atingerea acestei
temperaturi se semnalizeaz optic prin stingerea lmpii de indicatie a prezentei tensiunii la
cuptor. Se asteapt termostatarea complet a incintei.
e) Se msoar t.t.e.m. pentru termocuplul etalon si de veriIicat;
I) Se modiIic temperatura de termostare a cuptorului si se repet operatiile anterioare
pentru minim 5 puncte din domeniul de msurare al termocuplurilor.

Toate rezultatele determinrilor se sintetizeaz n tabelul 3.1.1.

Tabelul 3.1.1. Rezultatele veriIicrilor unui termocuplu
Nr.
crt.

Termocuplul Eroarea
Etalon VeriIicat
Metoda
comparrii
t.t.e.m.
dezvoltat
U
e
, mV
Temperatura
corespunztoare
t
e
, C
t.t.e.m.
dezvoltat
U
v
, mV
Temp.
corespunztoare
t
v
, C
U
e
-U
v
,
mV
t
e
-t
v
,
C
0 1 2 3 4 5 6

bserva(ii
1. Coloanele 2 si 4 ale tabelului se completeaz Iolosind tabelele de variatii ale t.t.e.m.
Iunctie de temperatur, pentru tipul termocuplului Iolosit. n cazul unei temperaturi a sudurii
reci diIerit de 0C se vor Iace corectii de temperatur.
2. Erorile tolerate ale termocuplelor n mV si C sunt stabilite prin norme nationale.
Erorile determinate se vor compara ntre ele.
La indicatiile cadrului didactic ndrumtor, se vor trasa curbele de veriIicare ale
termocuplului.

3.1. Verificarea unui milivoltmetru pirometric

Scopul lucrrii este de a prezenta milivoltmetrele de productie romneasc, schemele
lor de conexiuni si problemele privind veriIicrile milivoltmetrelor.

Aparate necesare: compensator de curent continuu, cutie de rezistente, ohmmetru,
cabluri de legtur. Lucrarea se execut pe standul Temperaturi 2.

18
Chestiuni practice: n Romnia se practic n prezent urmtoarele tipuri de
milivoltmetre indicatoare etalonate pentru mrimi neelectrice: MI 72, MI 144, MI 192
(aceste aparate au Iost asimilate pe baz de licent de la Iirma Hartman Braun Germania).
Milivoltmetrele indicatoare mai sus mentionate au mecanism de msur cu magnet
permanent si pot Ii utilizate n urmtoarele conditii de mediu ambient: temperatura
0C.50C, umiditatea n medie anual 75 Ir depunere de rou, absenta praIului si a
agentilor corozivi.
Caracteristicile tehnice ale milivoltmetrelor indicatoare sunt prezentate n tabelul 3.2.1.

Tabelul 3.2.1. Milivoltmetre indicatoare. Caracteristici tehnice
Nr.
crt.
Clasa de
precizie
Descrierea scrii
gradate
Gabarit
Irontal
Lungimea
scrii
Greutatea
|kg|
Tipul
aparatului
1 1.5 45 72x36 50 0.6 MI-72
2 1.5 57.5 96x48 64 0.6 MI-92
3 1.5(1) 60 144x72 100 2.5 MI-144
4 1.5(1) 45 192x96 125 3.5 MI-192

Schema lucrrii este indicat n Iigura 3.2.1.

Figura 3.2.1 VeriIicarea unui milivoltmetru pirometric

Mod de lucru
VeriIicarea Iunctionrii unui milivoltmetru pirometric const n controlarea
urmtoarelor:
miscarea liber a sistemului mobil;
tipul de amortizare a oscilatiilor acului indicator;
exactitatea indicatiilor.
a) Se conecteaz cheile 11 si 2. Pe schema sinoptic va Ii indicat circuitul necesar a Ii
realizat.
b) Se realizeaz circuitul indicat ca n Iigura 3.2.1 si se calibreaz rezistenta de linie
(conIorm indicatiilor de pe cadranul milivoltmetrului) Iolosind o rezistent reglabil de
precizie montat pe stand. Calibrarea se Iace msurnd rezistenta cu un ohmmetru.
c) Miscarea liber a sistemului mobil al aparatului se Iace introducnd n acesta, cu
ajutorul compensatorului, o tensiune lent cresctoare si apoi una lent descresctoare, n
domeniul aparatului. Acul indicator trebuie s se miste continuu Ir opriri locale.
d) VeriIicarea timpului de amortizare se Iace dup cum urmeaz:
mV

R
x

X
1

X
2
Compensator

19
se introduce n aparat o tensiune astIel nct s se obtin pe scala acestuia o deviatie
a acului indicator, pe un reper situat la mijlocul scrii gradate;
se ntrerupe legtura dintre compensator si milivoltmetru asteptnd pn se atinge
punctul initial al scalei, dup care se reIace conexiunea pornind n acelasi timp un
cronometru. Timpul n care amplitudinea oscilatiilor acului indicator se reduce pn la 1
din lungimea scrii gradate reprezint timpul de amortizare. Dac timpul de amortizare
depseste valorile din tabelul 3.2.1, milivoltmetrul se respinge la veriIicare.

Tabelul 3.2.1. Timpul de oscilatie admis pentru echipajul mobil al milivoltmetrului pirometric
Lungimea scrii gradate, mm Timpul de oscilatie, s
Pn la......59 3
Cuprins ntre....60 90 5
Cuprins ntre.....100 149 8
Peste.......150 12

e) VeriIicarea indicatiilor milivoltmetrului
Se scurcircuiteaz bornele de conexiuni ale aparatului si se va aduce acul indicator,
rotind surubul corector, pe temperatura initial a scrii gradate. Dup reglajul de 0 se va
nltura scurtul de la borne.
Se introduce n circuitul de msurare o tensiune reglat cresctor pn ce acul
indicator se va opri n dreptul reperului ciIrat vizat si se determin pe compensator acesta
tensiune.
Se execut un numr de minim 6 determinri corespunztoare pozitiilor de 0, 20,
40, 60, 80, 100 din domeniul de msurare.
Se reiau veriIicrile acelorasi tensiuni introduse n milivoltmetru dar cu tensiunea
variind descresctor.

!relucrarea rezultatelor
Se determin eroarea tolerat a milivoltmetrului cu relatia:

100
) (
i s
A
E E c
E

= A , mV
unde: AE
A
este eroarea tolerat a aparatului;
c este clasa de precizie a aparatului;
E
S
E
i
reprezint domeniul de msur al aparatului;
E
S
, E
i
sunt limita maxim, respective minim a aparatului, n mV.
Se converteste aceast eroare n
o
C, pentru Iiecare reper veriIicat, Iolosind tabelele de
variatii a t.t.e.m. cu temperatura, corespunztoare tipului de termocuplu cu care se conecteaz
aparatul.
Pentru Iiecare determinare se converteste tensiunea introdus n mV, n indicatii de
temperatur, Iolosind tabelele t.t.e.m. indicate pentru temperatura sudurii reci de 0C si
tabelele de corectii Iunctie de temperatura sudurii reci.

emplu de calcul
Un milivoltmetru pirometric Fier Constantan Iolosit ntr-o instalatie industrial are
temperatura corespunztoare reperului initial al scrii 20C. La veriIicarea reperului
corespunztor temperaturii de 500C, se msoar pe compensator tensiunea de 26,481 mV.
Pentru temperatura initial a scrii gradate de 0C, tensiunea msurat se corecteaz cu
valoarea corespunztoare t.t.e.m. dezvoltat de termocuplu cu temperatura sudurii calde la

20
20C., iar a sudurii reci la 0C, valoarea preluat din tabelele de corectie Iunctie de
temperatura sudurii reci. n cazul exemplului Iolosit:
Ae 1.019, deci: e(t 0) e(t 20) AC 26.481 1.019 27.5 mV
Acestei tensiuni i corespunde (din tabele) temperatura t
2
502C.
Se determin eroarea At n C a punctului veriIicat: At t
1
t
2

unde: t
1
este valoarea reperului de pe milivoltmetru (
o
C);
t
2
este temperatura corespunztoare tensiunii introduse (
o
C).
Datele msurate si prelucrate se vor centraliza n tabelul 3.2.2.

Tabelul 3.2.2. VeriIicarea unui milivoltmetru pirometric
Nr.
crt.
Reperul la
care se
execut
veriIicarea
t
1
(
o
C)
Tensiunea
introdus prin
compensator
U (mV)
Temperatura
corespunztoare
tensiunii U
t
2
(
o
C)
Eroarea
milivoltmetrului
At ,t
1
- t
2
, (
o
C)
Eroarea tolerat
AE
a
s (At/t
1
)
.
100
mV
1 2 3 4 5 6 7

Tabelul 3.2.3 Variatia t.t.e.m . a termocuplului Platin - Rhodiu (10) - Platin n Iunctie de temperatur
(jonctiunea de reIerint la 0C)
Temp.C 10 2 30 4 50 6 70 8 90
t.t.e.m.
0 , 0,055 ,113 0,173 ,235 0,299 ,365 0,432 ,52 0,573
100 ,645 0,719 ,795 0,872 ,95 1,029 1,19 1,190 1,273 1,356
200 1,44 1,525 1,611 1,698 1,785 1,873 1,962 2,051 2,141 2,232
300 2,323 2,414 2,56 2,599 2,692 2,786 2,88 2,974 3,69 3,164
400 3,26 3,356 3,452 3,549 3,645 3,743 3,84 3,938 4,36 4,135
500 4,234 4,333 4,432 4,532 4,632 4,732 4,832 4,933 5,34 5,136
600 5,237 5,339 5,442 5,544 5,648 5,751 5,855 5,960 6,64 6,169
700 6,274 6,380 6,486 6,592 6,699 6,805 6,913 7,020 7,128 7,236
800 7,345 7,454 7,563 7,672 7,782 7,892 8,3 8,114 8,225 8,336
900 8,445 8,560 8,673 8,786 8,899 9,012 9,126 9,240 9,355 9,470
1000 9,585 9,700 9,816 9,932 1,48 10,165 1,282 10,400 1,517 10,635
1100 1,754 10,872 1,991 11,110 11,229 11,348 11,467 11,587 11,77 11,826
1200 11,947 12,007 12,188 12,308 12,429 12,550 12,671 12,792 12,913 13,034
1300 13,155 13,276 13,397 13,519 13,64 13,761 13,883 14,004 14,125 4,247
1400 14,368 14,489 14,61 14,731 14,852 14,973 15,94 15,215 15,336 15,456
1500 15,576 15,697 15,817 15,937 16,57 16,176 16,296 16,415 16,534 16,653
1600 16,771 16,890 17,9 17,125 17,423 17,360 17,477 17,594 17,711 17,826
1700 17,942 18,056 18,17 18,282 18,394 18,504 18,612 - - -

Tabelul 3.2.4 Corectiile pentru jonctiunea de reIerint a termocuplului PtRh (10) Pt
Temp.C 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Corec(ia (mV
0 0,000 0,006 ,11 0,016 ,22 0,027 ,33 0,033 ,44 0,050
10 0,055 0,061 ,67 0,072 ,78 0,034 ,9 0,095 ,11 0,107
20 0,113 0,119 ,125 0,131 ,137 0,142 ,148 0,154 ,161 0,167
30 0,173 0,179 ,185 0,191

Tabelul 3.2.5 Erori tolerate termocuplului Platin - Rhodiu - Platin (jonctiunea de reIerint 0C)
Temperatura
(
o
C)
0 100 200 300 400 500 600 700 800 900 100
Eroarea
tolerat
mV 0.016 0.022 0.025 0.027 0.029 0.029 0.031 0.037 0.043 0.05 0.057
o
C 3 3 3 3 3 3 3 3.5 4 4.5 5


21

Lucrarea 4

4.1. Verificarea unui manometru cu element elastic

Scopul lucrrii este de a prezenta metoda cea mai utilizat n practica veriIicrilor
metrologice ale manometrelor cu element elastic.

Instalatii si aparate necesare: surs de presiune corespunztoare domeniului de msur
al manometrului de veriIicat si manometru etalon. Clasa de precizie a manometrului etalon
trebuie s Iie cu circa 4 clase superioar clasei de precizie a manometrului de veriIicat.
Domeniul de msur al manometrului de veriIicat trebuie s Iie 2/3 din domeniul de msur
al manometrului etalon.
Schema de principiu a instalatiei de veriIicare este prezentat n Iigura 4.1.1.

Figura 4.1.1. Pomp pentru veriIicat manometre tip IAUC sau INMB. 1 pomp cu piston pentru
presiune nalt; 2 pomp primar si rezervor de ului; 3 ventilul rezervorului de ulei si manet a pompei
primare; 4 ventil; 5 manometru etalon cu piston si greutate; 5 manometru etalon (cu piston si greutti); 6
manometru de veriIicat.

Modul de lucru
Modul de lucru cu pompa pentru veriIicat manometre tip IAUC sau INMB: se
monteaz manometrul de veriIicat (6), manometrul etalon cu piston si greutate (5), intrnd de
obicei n componenta instalatiei. Se roteste maneta (3) de la dreapta la stnga, deschiznd
astIel ventilul de admisie al uleiului n instalatie. Se deschide ventilul (4). Pe platanul
manometrului cu piston si greutate (5) se aseaz greuttile corespunztoare valorii presiunii
ce trebuie realizat, realiznd astIel presiune n instalatie. Pistonul manometrului cu piston si
greutate se va ridica, greuttile aIlate pe platan Iiind echilibrate de Iorta de presiune
exercitat de uleiul pompat de pompa primar. Momentul echilibrrii se stabileste cu ajutorul
reperului de pe tija pistonului manometrului.
1
2
3
4
5
6

22
n cazul n care pompa primar (2), nu poate realiza presiunea necesar se procedeaz
astIel: se deschide ventilul de admisie al uleiului n instalatie prin rotirea manetei (3). Se
deschide ventilul (4). Se roteste maneta pistonului pompei pentru presiuni ridicate (1)
admitnd ulei n instalatie. Se nchide ventilul de admisie al uleiului n instalatie prin rotirea
manetei (3), si se creeaz presiune n instalatie prin rotirea aceleiasi manete cu ajutorul
pompei primare (2). Cnd maneta (3) nu se mai poate roti, se nchide ventilul (4) si se
creeaz n continuare presiune n instalatie cu ajutorul pompei cu piston pentru presiuni
nalte.
Observatie: Pentru stabilirea corect a momentului echilibrrii Iortei de presiune cu
greuttile de pe platanul manometrului cu piston, este necesar ca ntre piston si cilindrul
acestuia s nu apar Irecri ne-lichide. Pentru aceasta, n timpul veriIicrilor se imprim
pistonului o miscare de rotatie care realizeaz o centrare a acestuia (eIect giroscopic) si o
pelicul de ulei ntre piston si cilindru, eliminnd astIel Irecrile.
EIectuarea veriIicrilor propriuzise:
Se alimenteaz standul si se selecteaz de pe panoul sinoptic schema
corespunztoare veriIicrii ce trebuie eIectuat.
Se realizeaz montajul corespunztor lucrrii dorite si se veriIic corectitudinea
executrii. Principala operatie const n veriIicarea etanseittii circuitului de lucru. Aceast
veriIicare se realizeaz astIel: cu ajutorul sursei de presiune se realizeaz n instalatie
presiunea corespunztoare limitei maxime a domeniului de msur al aparatului de veriIicat.
Instalatia este etans dac n acest timp acul manometrului etalon sau al celui de veriIicat nu
indic o scdere a presiunii n instalatie.

Valorile presiunilor indicate de manometrul etalon p
a,i
si de manometrul de veriIicat
att la cresterea presiunii p
c,i
ct si la descresterea acesteia p
d,i
sunt trecute n tabelul 4.1.1.
Erorile de precizie corespunztoare reperului ,i sunt:
la cresterea presiunii: Ap
c,i
p
c,i
p
a,i

la descresterea presiunii: Ap
d,i
p
d,i
p
a,i

Eroarea de Iidelitate corespunztoare reperului ,i este: Ap
I,i
p
c,i
p
d,i

Interpretarea rezultatelor: Manometrul veriIicat corespunde din punct de vedere
metrologic dac erorile de precizie la cresterea si descresterea presiunii si erorile de Iidelitate
sunt mai mici dect eroarea tolerat a acestuia. Eroarea tolerat a unui manometru este:
Ap C
.
L
max
/100
unde C este clasa de precizie a manometrului, n procente, iar L
max
este limita maxim a
domeniului de msur a acestuia.

Tabelul 4.1.1. Valorile presiunilor msurate
ncercarea
Mrimea
1 2 .
Presiunea la etalon, p
a

Presiunea indicat de aparatul de
veriIicat la cresterea presiunii, p
c

Presiunea indicat de aparatul de
veriIicat la descresterea presiunii, p
d

Eroarea de precizie la cresterea
presiunii, Ap
c


23
Eroarea de precizie la descresterea
presiunii, Ap
d

Eroarea de Iidelitate, Ap
I

emplu de calcul
Presiunea la etalon p
a
5 bar
Presiunea indicat de aparatul de veriIicat la cresterea presiunii, p
c
4.9 bar
Presiunea indicat de aparatul de veriIicat la descresterea presiunii, p
d
4.85 bar
Eroarea de precizie la cresterea presiunii Ap
c
0.1 bar
Eroarea de precizie la descresterea presiunii Ap
d
0.15 bar
Eroarea de Iidelitate Ap
I
0.05 bar
Eroarea tolerat a manometrului este : 2 . 0 10
100
2
100
max
= = = A
c
p bar

4.2 Verificarea unui traductor de presiune

Scopul lucrrii este de a prezenta metode de veriIicare metrologic a traductoarelor
electronice de presiune traductor de presiune absolut 0 1000mmHg.

Instalatii si aparate necesare: surs de presiune (pomp de vid), un manometru etalon
(manometru tub 'U cu mercur) si un miliampermetru electronic de presiune.
Schema de principiu a veriIicrii este prezentat n Iigura 4.2.1.

Figura 4.2.1 Pomp pentru veriIicat manometre tip Automatica. 1 pomp cu piston; 2 rezervor; 3
ventilul rezervorului de ulei; 4 ventile; 5 manometru etalon; 6 traductor de veriIicat.

Modul de lucru
Se alimenteaz standul actionnd cheia 13;
Se realizeaz conexiunile electrice conIorm Iigurii 4.2.2 si Iigurii 4.2.3;
Se conecteaz la retea sursa de alimentare a traductorului, actionnd cheile 11 sau
12 n Iunctie de sursa de alimentare cu care lucreaz;
1
2
3
4
5
6
4

24
Observatie: Este interzis alimentarea unei surse la care bornele de la iesire notate 4
20 mA sunt n gol (nu sunt legate cu miliampermetrul sau cu sunt scurcircuitate), ntruct se
distruge sursa.
Mrimile citite se nregistreaz n tabelul de centralizare a datelor (tabelul 4.2.1).

Figura 4.2.2 Schema electric de principiu.

Figura 4.2.3. Schema de conexiuni

Tp

mA
cc
Sursa
mA
K
~220
Miliampermetru

Traductor de presiune
relativ

Sursa traductor electronic

4 20 mA Traductor

Sursa
I
P
~220

25

Corespunztor presiunii indicate de manometrul etalon p
E
se calculeaz intensitatea I
E
:
I
E
n
.
1.6 4 |mA|
Pentru intensitatea curentului msurat la miliampermetru (I
ms
) se determin presiunea
corespunztoare:
max
min max
min
p
I I
I I
p
mas
mas

=

unde: I
max
20 mA
I
min
4 mA
p
max
10 bar
Se mai calculeaz eroarea curent:
s
i
I
E
I
ms

si eroarea admis traductorului:
s
T
16
.
c/100
unde c este clasa de precizie a traductorului (0.05).
Datele se centralizeaz n tabelul 4.2.1.

Tabelul 4.2.1. Datele veriIicrii traductorului de presiune
Nr.
crt.
p
E
|bar|
I
E

|mA|
I
ms

|mA|
p
ms
|bar|
s
i
s
T

emplu de calcul
Presiunea indicat de manometrul etalon: p
E
6 bar
Intensitatea corespunztoare: I
E
6
.
1.6 4 13.6 mA
Intensitatea curentului msurat la miliampermetru: I
ms
13.8 mA
Presiunea corespunztoare: p
ms
6.125 bar
Eroarea curent: s
i
13.6 13.8 0.2 mA
Eroarea admis traductorului: s
T
16
.
0.05/100 0.08 mA

Tabelul 4.2.2 Conversia unittilor de msur pentru presiune
Unitatea !a bar at mm H
2
O(1) mm Hg(2 atm p.s.i.
1Pa1N/m
2
1 10
5
1.197 . 1
5
0.10197 7.5
.
1
3
0.986923
.
10
5
.14514
.
1
3

1 bar 1
5
1 1.197 11.197
.
10
3
75 0.986923 14.514
1at1kgI/cm
2

98.665
.

1
3

9.80665 1 10
4
735.56 0.96784 14.23
1mm H20 9.8665
98.0665
.

10
4

1
4
1 73.556
.
1
3
0.96784
.
10
4
1.423
.
1
3

1mm Hg 133.322
133.322
.

10
4

13.595
.
1
4
13.595 1 13.158
.
10
4
19.3385
.
1
3

1 atm
1.1325
.

1
5

1.01325 1.332 1.0332
.
10
4
76 1 14.72
1 p.s.i 6.89
.
1
3
6.89
.
10
3
7.3
.
1
3
703 51.712 68.04
.
10
3
1


26

Lucrarea 5

5.1. Verificarea unui micromanometru cu tub nclinat yi SKI

Scopul lucrrii este de a deprinde studentii cu utilizarea micromanometrului tip
ASKANIA si a micromanometrului cu tub nclinat. Se determin constanta unui
micromanometru cu tub nclinat n cazul Iolosirii unui lichid manometric a crui densitate nu
se cunoaste cu precizia necesar. Constanta aparatului se stabileste prin compararea
indicatiilor acestuia cu ale unui micromanometru ASKANIA.

Micromanometrul tip ASKANIA si micromanometrul cu tub nclinat sunt aparate de
msurat diIerente mici de presiune cu precizie ridicat. Ordinul de mrime al diIerentelor de
presiune msurate este de ctiva zeci mm H
2
O. DiIerenta de presiune indicat de
micromanometrul ASKANIA corespunztoare unei denivelri Ah (mm) citite la pozitia de
echilibru este:
p
ask

p
H2O
.
g
.
h
ask
.
10
-3
|N/mm
2
|
unde: p
H2O
este densitatea apei utilizate ca lichid manometric n aparat;
g este acceleratie gravitational (g 9,81 m/s
2
);
h
ask
este denivelarea citit (mm).
DiIerenta de presiune indicat de micromanometrul cu tub nclinat se determin cu
relatia:
Ap
ti
k
.
l
.
10
-3
|N/m
2
|
unde: k este constanta aparatului ( N/m
3
);
l este lungimea pe care se ridic lichidul manometric pe tubul nclinat (mm).
Constanta aparatului depinde de densitatea lichidului manometric utilizat si de
caracteristicile constructive ale aparatului (pozitia tubului nclinat, diametrul tubului nclinat
si cel al rezervorului).
Pentru aparatul utilizat constanta k se poate exprima cu suIicient precizie, prin relatia:
k p
.
g
.
sin u |N/m
3
|
unde: p este densitatea lichidului manometric (necunoscut) (kg/m
3
);
g este acceleratia gravitational (g 9,81 m/s
2
);
u este unghiul nclinrii tubului Iat de orizontale.

Schema de principiu a instalatiei este prezent n Iigura 5.1.1. n locul parei se Ioloseste
o instalatie de creat suprapresiuni cu sticl de plastic.


27

Figura 5.1.1. Schema de principiu a instalatiei de veriIicare
Modul de lucru
Se monteaz cele dou micromanometre n pozitie de lucru, operatia executndu-se
cu ajutorul suruburilor de colare si a nivelelor aIlate pe postamentele aparatelor.
Se aduce la priza (+ a Iiecrui aparat tubul de cauciuc la captul cruia se creeaz
suprapresiunea. Priza () se las liber (sub actiunea presiunii atmosIerice).
Se creeaz cu ajutorul sticlei de plastic o suprapresiune, msurat de cele dou
manometre.
Not: Se are n vedere ca suprapresiunea creat s nu depseasc valoarea care ar Iace
s ias lichidul manometric din vreunul din cele dou micromanometre.

Datele msurate si cele calculate se centralizeaz n tabelul 5.1.1.Se repet operatia
pentru realizarea a cinci msurtori de suprapresiuni diIerite.

Tabelul 5.1.1. Centralizarea datelor necesare veriIicrii micromanometrului cu tub nclinat
Nr.
crt.
Ah
ask
(mm)
Ap
ask
(N/m
2
)
l
(mm)
K
(N/m
3
)
K*
(N/m
3
)
P
(kg/m
3
)

Din egalitatea presiunilor indicate de cele dou aparate:
Ap
ask
Ap
tub nclinat

rezult:
k Ap
ask
/l
Valoarea constantei aparatului se estimeaz ca valoare medie a sirului de date:
k*
n
i
i
k
n
1
1

n Iiind numrul de citiri.
Rezult densitatea Iluidului:
-
8
sin
*
k

n care unghiul u se estimeaz n Iunctie de nclinarea tubului Iat de orizontal.
Valoarea constantei k* se retine si se utilizeaz n partea a doua a lucrrii, respectiv la
determinarea vitezei medii ntr-o conduct de aer ventilat.

emplu de calcul
Denivelarea citit la micromanometrul ASKANIA: h
ask
85.6 mm
DiIerenta de presiune corespunztoare: p
ask
839.74 Pa

28
Lungimea la micromanometrul veriIicat: l 186 mm
Constanta k pentru aceast msurtoare: k 4514.73
Densitatea Iluidului: 8 920.44 kg/m
3

5.2 Determinarea vitezei medii n canalul de aer ventilat

Scopul lucrrii este de Iamiliarizare a studentilor cu metodele de msurare a vitezei pe
baza determinrii presiunii dinamice si cu metodele de determinare indirect a vitezei medii.

n conducta de aer ventilat, care are sectiune rectangular, sunt montate dou tuburi
PitotPrandtl Iixe, care msoar presiunea dinamic n centrul canalului si un anubar, a crui
pozitie n sectiune se poate modiIica pe orizontal si vertical, astIel nct acesta poate
determina presiunea dinamic n diIerite puncte ale sectiunii. Prizele de presiune ale tubului
PitotPrandtl si anubarului sunt racordate la un micromanometru cu tub nclinat.

Modul de lucru
Sectiunea rectangular a canalului va Ii mprtit n 9 arii de supraIete egale, ca n
Iigura 5.2.1, Icndu-se msurtori de presiune dinamic cu anubarul Iixat n centrul acestor
arii.

Figura 5.2.1. mprtirea ariei rectangulare n cele 9 supraIete egale

Se va msura lungimea indicat de micromanometrul cu tub nclinat, pentru Iiecare din
cele 9 supraIete egale. Msurtorile eIectuate se vor trece n tabelul 5.2.1.

Tabelul 5.2.1 Valorile msurate pe cele 9 supraIete
Aria 1 2 3 4 5 6 7 8 9
l (mm)

Vitezele n punctele 1 .. 9 se vor determina cu relatia:
aer
i i
i
l k
w
8

=
81 . 9 2
|m/s|
unde: i 1 .. 9
k
i
este constanta micromanometrului (n Iunctie de nclinarea tubului)
l
i
este lungimea coloanei de lichid n tub (n mm)
8 este densitatea Iluidului a crui vitez se msoar (n kg/m
3
)
Densitatea aerului se poate determina cu relatia:
t
ear
+
=
273
273
293 . 1 8 |kg/m
3
|
n care t este temperatura aerului, n
o
C.
Viteza n centrul canalului pe baza msurtorilor eIectuate are valoarea:
.1 .2 .3
.4 .5 .6
.7 .8 .9

29
aer
l k
w
8
5 5
max
81 . 9 2
= |m/s|

Viteza medie n canal va rezulta din relatia:
9
9
1
=
=
i
i
med
w
w
|m/s|

Lucrarea 6

6.1 Verificarea unui debitmetru diferen(ial

Scopul lucrrii l constituie veriIicarea metrologic a unui debitmetru diIerential cu
plutitor.

Se va Iolosi instalatia de veriIicare a debitelor, prezentat n Iigura 6.1.1.

1
2
3
4
4
5
6
7
4
8
9
9
9
10
11
12
12

30
Figura 6.1.1. Instalatie de veriIicare a debitelor: 1 pomp; 2, 3, 4, 9, 11, 12 robinete; 5 vas de
separare pentru impuls '; 6 vas de separare pentru impuls '-'; 7 traductor de presiune diIerential; 8
debitmetru diIerential; 10 manometru etalon.

Modul de lucru
nainte de a ncepe lucrul eIectiv, se veriIic instalatia. Aceast operatie const n
veriIicarea etanseittilor, eliminarea aerului prin purjare prin robinetele 11, 12 si din aducerea
lichidului din vasele 5 si 6 la acelasi nivel prin purjare, Iie prin adaos de ap. Rezultatul se
constat prin egalizarea nivelului mercurului n cele dou brate ale manometrului etalon.
Cu ajutorul pompei 1 se creeaz diIerite presiuni cresctoare corespunztoare indicrii
de ctre debitmetrul 8 a unor valori ale debitului din domeniul lui de msur (cel putin 5
puncte uniIorm distribuite). Se citesc valorile debitelor Q
v
(m
3
/h) indicate de ctre
debitmetrul diIerential si respective presiunile corespunztoare h
E
(mm Hg) indicate de ctre
manometrul etalon. Se Iac citiri pentru dou regimuri de Iunctionare: la cresterea presiunii,
respective la descresterea ei.

Rezultatele obtinute se trec n tabelul 6.1.1.

Tabelul 6.1.1. Datele necesare veriIicrii debitmetrului diIerential
Nr.
ms.

Date msurate

Date calculate

h
E
(mm Hg) Q
v
(m
3
/h) Q
V
E
(m
3
/h) AQ
v
m
(m
3
/h)

ntre debitul Q
V
E
care ar trebui s Iie indicat de debitmetrul diIerential n conditii de
eroare nul si presiune diIerential h
E
citit la manometrul diIerential exist relatia:
E J
h k Q =
unde k este constanta de etalonare a aparatului, constant ce depinde de dimensionarea
dispozitivului de strangulare si de parametrii Iluidului de lucru.
Constanta k se determin astIel:
max
max
h
Q
k =
unde Q
max
este limita maxim a domeniului de msur, iar h
max
este presiunea
corespunztoare indicat de constructorul aparatului n cartea tehnic si pe plcuta cu date
tehnice a aparatului. Pentru instalatia prezentat, Q
max
12 m
3
/h si h
max
6400 m H2O. Deci
k 0.15.
Dac introducem h
E
n mm Hg n relatia de debit, atunci se obtine:
E J
O H
O H H
E J
h Q
h k Q
=
=
5318 . 0
2
2
8
8 8

unde k 0.15, p
Hg
13,545 kg/dm
3
, p
H2O
0.998 kg/dm
3
.
Eroarea de msur a debitmetrului este:
J
E
J
m
J
Q Q Q = A
Pentru ca debitul diIerential cu plutitor s Iie acceptabil, din punct de vedere
metrologic, este necesar ca:

31
18 . 0
100
max
= A Q
c
Q
m
J

unde c este clasa de precizie a aparatului (c 1.5, Q
max
12m
3
/h).

emplu de calcul
Presiunea indicat de aparatul etalon: h
E
370 mmHg
Debitul corespunztor calculat: Q
V
E
0.5318
.
19.24 10.23 m
3
/h
Debitul msurat: Q
v
10 m
3
/h
Eroarea de msur: AQ
v
m
0.23 m
3
/h

6.2 Verificarea unui lan( electronic de msurare a debitului

Scopul lucrrii l constituie veriIicarea metrologic a unui lant electronic de msurare
a debitului.

Schema de principiu a instalatiei este prezentat n Iigura 6.2.1, iar schema de
conexiuni n Iigura 6.2.2.

Figura 6.2.1. Schema Iunctional de principiu

Miliampermetru

Traductor
Extractor de radical

Intrare Iesire

De la traductor Iesire spre surse
I1 I2 I3 I4

Sursa pentru traductorul electronic
Iesire 210 mA Iesire 420 mA Traductor

mA
Er Sursa
K K
Tp
~220V ~220V
mA
cc

32

Figura 6.2.2 Schema de conexiuni a instalatiei

Modul de lucru
Se alimenteaz standul prin manevrarea cheii de comand 6 si se selecteaz prezenta
lucrare cu cheia 2. Se realizeaz schema de conexiuni corespunztoare Iigurii 6.2.2.
Se conecteaz la retea sursa de alimentare si extractorul de radical, manevrnd cheile 3
sau 5 n Iunctie de aparatele utilizate.
Observatie: Nu se alimenteaz sursele si extractoarele de radical dac iesirile lor de 4
20 mA sunt n gol, respective nu sunt racordate la un miliampermetru sau nu sunt
scurtcircuitate, deoarece acestea se pot distruge.
Pe partea mecanic a standului se va Iolosi instalatia de veriIicare a debitelor,
prezentat n Iigura 6.1.1. Se veriIic etanseittile, eliminarea aerului prin purjare cu
robinetele 11 si 12 si din aducerea lichidului din vasele 5 si 6 la acelasi nivel. Rezultatul se
constat prin egalizarea nivelului mercurului n cele dou brate ale manometrului etalon.
Cu ajutorul pompei 1 se creeaz diIerite presiuni cresctoare corespunztoare indicrii
de ctre debitmetrul 8 a unor valori ale debitului din domeniul lui de msur (cel putin 5
puncte uniIorm distribuite). Se citesc valorile debitului Q
trad
() indicate de traductor si
valorile presiunii diIerentiale h
E
(mm Hg) indicate de manometrul etalon. Se Iac citiri pentru
dou tipuri de regimuri: cnd presiunea creste si cnd scade.

Rezultatele obtinute se trec n tabelul 6.2.1.

Tabelul 6.2.1. Datele necesare veriIicrii lantului electronic de msurare a debitului
Nr.
Ms.

Date msurate

Date calculate

h
E
(mmHg) Q
trad
() Q
trad
(m
3
/h) AQ
V
E
(m
3
/h) AQ
trad
(m
3
/h)
1

Valoarea debitului la milivoltmetru se Iace n . Deoarece traductorul de presiune
diIerential a Iost etalonat pentru ca Q
max
12 m
3
/h s indice 100, rezult relatia:
12 || =
trad trad
Q Q |m
3
/h|
Eroarea de citire a traductorului de presiune diIerential se determin cu relatia:
trad
E
J trad
Q Q Q = A |m
3
/h|
Pentru ca indicatiile lantului de msur s Iie acceptate trebuie ca:

33
Q
trad
2 . 0
100
max
2 2 2
=
+ +
Q
c c c
h trad
|m
3
/h|

emplu de calcul
Presiunea indicat de aparatul etalon: h
E
370 mmHg
Debitul corespunztor calculat: Q
V
E
0.5318
.
19.24 10.23 m
3
/h
Debitul indicat de traductor: Q
trad
81
Q
trad
9.72 m
3
/h
Eroarea de msur: AQ
trad
10.23 9.72 0.51 m
3
/h

Lucrarea 7

7.1 Msurarea debitelor cu ajutorul rotametrelor

Scopul lucrrii este de a deprinde msurarea debitului de Iluide ce trec printr-o
conduct cu ajutorul rotametrelor.

Principiul rotametrului: Rotametrele sunt debitmetre cu diIerent constant de presiune
si plutitor rotativ. Aceste aparate sunt utilizate la msurarea debitelor lichidului si gazelor pe
baza deplasrii unui plutitor ntr-un tub tronconic gradat, dispus vertical, prin care circul
Iluidul de msurat. Elementele principale ale unui rotametru sunt: tubul tronconic si
plutitorul.
Tubul tronconic este un tub calibrat conic, dispus vertical, construit din sticla sau metal.
n general conicitatea (D
max
D
min
) a tuburilor rotametrelor este de 1/100 care corespunde la
un unghi de 35`, iar n unele cazuri rotametrele au o conicitate de 1/10 corespunztoare unui
unghi de 536`.
Plutitorul se aIl montat n interiorul tubului si are o Iorm cilindric, de diIerite
diametre. Diametrul maxim al plutitorului trebuie sa Iie mai mic dect diametrul interior al
tubului deoarece el trebuie s se deplaseze liber pe toat lungimea tubului. Forma si
materialul din care se alege plutitorul se alege n Iunctie de gama valorilor de msur ale
debitului si respectiv de propriettile mediului de msur.
Plutitorul are prevzut la partea superioar o serie de Iante (sentulete) care au rolul s
imprime o miscare de rotatie si s le mentin pe axa de miscare a tubului. Aceast miscare de
rotatie are ca eIect dispunerea plutitorului n centrul curentului si astIel plutitorul nu atinge
peretele tubului. n cazul rotametrelor de dimensiuni mari, cnd se Iolosesc plutitoare grele,
dirijarea plutitorului se Iace prin intermediul unei tije de ghidare.
Debitul volumetric de Iluid care trece prin rotametru este dat de relatia:
'
+
'
= = 1
*
* * 2
* ) ( * ) (
f
p
p
p
p p v
A c
J
A A w A A Q
8
8
|m
3
/s|
Se observ c singurul element variabil din relatia de mai sus este aria sectiunii inelare
(A A
p
), respective aria sectiunii transversale a tubului rotametric A. Atunci cnd tubul are o
Iorm tronconic A variaz liniar cu nltimea h a tubului si deci se poate scrie: Q
v
I(h)
relatie care reprezint relatia Iunctionala Iundamental a rotametrului. Dac se variaz

34
conditiile de lucru ale Iluidului care trece prin rotametru de la starea
f
8 la starea f
8 , Ir
ca vscozitatea s varieze prea mult, atunci se vor Iolosii pentru citirea rotametrelor
coeIicientii de corectie:
Pentru lichide:

*
f
f
f p
f
p
K
8
8
8 8
8 8
=
Pentru gaze:

f
f
K
8
8
=
Atunci cnd un rotametru se Ioloseste pentru msurarea debitului uni Iluid cu alte
proprietti Iizice dect cele pentru care a Iost realizat, este necesar sa se schimbe plutitorul.
Forma si dimensiunile lui rmn aceleasi ca la primul plutitor, iar masa lui este:
1
2
2
1
2
2
1 2
* *
8
8
4
4
m m =
Debitul va Ii:
1
2
1 2
*
4
4
Q Q =
n aceste relatii s-a notat cu 1 cazul Iolosirii primului plutitor (al celui original) si cu 2
cazul Iolosirii celui de al doilea plutitor, iar cu 4 vscozitatea cinematica a Iluidului.
Cu un manometru diIerential n Iorma de U se vor citi presiunile. Se vor citi de
asemenea valorile de debit indicate de debitmetrul diIerential electromagnetic si de cele dou
rotametre.

Modul de lucru
Se vor Iace msurtori de debit cu ajutorul rotametrelor montate pe reteaua de ap a
laboratorului. Pentru diIerite debite de Iluid circulate prin reteaua de ap se vor Iace
determinri Iolosind alternativ un rotametru si respectiv dou rotametre.

Rezultatele obtinute n msurarea debitului de ap de pe retea cu ajutorul unui
rotametru, respectiv a dou rotametre, se vor trece n tabelul 7.1.1.

Tabelul 7.1.1. Debitele msurate cu ajutorul rotametrelor
Nr.
ms.
Un singur rotametru
Dou rotametre
Total
Rotametrul 1 Rotametrul 2

7.2 Msurarea debitului cu ajutorul diafragmei

Scopul lucrrii l constituie determinarea debitului de Iluid pe baza msurrii presiunii
diIerentiale generate de diaIragm.

Schema instalatiei pentru msurarea debitului utiliznd diaIragma este prezentat n
Iigura 7.2.1.

35

Modul de lucru
Pentru eIectuarea acestei lucrri se Ioloseste unul dintre circuitele de ap ale retelei de
conducte aIerente laboratorului. Circuitul const dintr-un circuit de ap, o pomp, un colector
principal, o diaIragm de msur, dou rotametre, colectoarele C5 si C4 cu cinci rezistente de
presiune conectate n paralel ntre ele si o serie de ventile cu Iunctiuni de nchidere
deschidere sau de reglare. Pentru msurarea perturbrii cmpului de presiuni de ctre
diaIragm se Ioloseste un manometru diIerential cu tub n Iorma de U.
Circuitul de lucru se realizeaz prin deschiderea ventilelor: VA1, VA2, VA3, VA13,
VA11, VA10, VA14, VRA3 si a robinetelor R
1
R
5
; se vor nchide ventilele: VA4, VA5,
VA15, VA14 si VA11. Se porneste pompa de circulatie si se regleaz debitul din circuitul de
lucru prin reglarea turatiei motorului de antrenare a pompei. O reglare suplimentar a
debitului de ap trecut prin diaIragm se Iace prin reglarea debitului de ap din circuitul
rotametrelor.
Se vor Iace citiri pentru un anumit debit trecut prin circuitul diaIragmei de msur si se
consemneaz diIerenta de nivel h n (mm) indicate de manometrul diIerential.

Se citesc datele caracteristice ale diaIragmei de msur, respectiv d diametrul
oriIiciului si D diametrul interior al conductei si se determin raportul:
d
=
Pentru aceasta valoare determinat se alege din tabelul 7.2.1 un coeIicient de debit -
(deoarece nu se cunoaste regimul de curgere se va Iolosi o metoda iterativ de obtinere a
coeIicientului -).
Se determin pierderile de presiune generate de diaIragm:

O H H
h p
2
* 8 8 = A |N/m
2
|
Introducnd valori numerice pentru g 9.81 m/s
2
, 8
Hg
13545 kg/m
3
, 8
H2O
998
kg/m
3
se obtine:
Ap123.086
.
Ah Pa
unde h se introduce n mm.
Cu aceste valori obtinute pentru -, si Ap se calculeaz ntr-o prim aproximatie
debitul de apa cu relatia:
O H
m
p d
Q
2
* 2
*
4
*
*
2
8
6
-
A
= kg/s
Cunoscnd acum debitul de Iluid se determin regimul de curgere prin conduct:
4 *
* *
2
2
Q
W
O H
m
b
6 8
= m/s
4
W
d
b
*
Re = , 41.006
.
10
-6
m/s
2
Cu aceast valoare a lui Re si cu determinat la nceput se obtine din tabel o nou
valoare pentru coeIicientul de debit - cu care se reia calculul debitului de ap Q
m
trecut prin
diaIragm.

Se vor consemna concluzii privind metoda iterativ de determinare a debitului atunci
cnd nu se cunoaste regimul de curgere al Iluidului.


36
Tabelul 7.2.1Valorile coeIicientilor de debit
R
ed

B
1
4
2
.
10
4
3
.
1
4
5
.
10
4
1
5
10
6
1
7
10
8
0.72 .747 0.728 .72 0.714 .78 0.701 .78 0.70
0.74 .764 0.748 .735 0.728 .721 0.714 .712 0.71
0.76 - 0.760 .751 0.743 .736 0.728 .727 0.72
0.78 - 0.779 .77 0.761 .753 0.744 .743 0.74
0.52 - 0.636 .6337 0.6314 .6291 0.6253 -


37

Figura 7.2.1. Schema instalatiei pentru msurarea debitului utiliznd diaIragma
Rezervor apa
R1
R2
R3
R4
R5
R7 R6
h
Debitmetru
electromagnetic
DiaIragma de
msurare
VA44 VA11
VA10
VA14
VA15
VA13
VA 4 VA 3
VA 2
VA 1
VRA11
VA 5
Manometru diIerential
cu Hg

38
Lucrarea 8

8.1 Msurarea con(inutului de umiditate al gazelor

Scopul lucrrii: Compararea indicatiilor dintre mai multe aparate indicatoare de
umiditate.

Descrierea principiului de Iunctionare al aparatelor
Aparatul Peutron se bazeaz pe principiul msurrii continutului de umiditate prin
determinarea punctului de rou din temperatura de echilibru a materialelor higroscopice.
Determinarea punctului de rou se realizeaz prin msurri de temperatur cu ajutorul a dou
termometre. Principiul se bazeaz pe Iaptul c la aceeasi temperatur presiunea vaporilor de
ap ntr-o solutie de sare cristalizat este mai redus dect presiunea de saturatie a vaporilor
de ap. n Iigura 8.1 sunt redate n mod comparativ presiunea vaporilor de ap a unei solutii
de clorur de litiu cristalizat si presiunea de saturatie a vaporilor n Iunctie de temperatur.
Atta timp ct presiunea partial a vaporilor din aer este mai mare dect presiunea partial a
vaporilor din solutia de clorur de litiu, aceasta va absorbi umiditatea din atmosIer.
Crescnd temperatura solutiei de clorur de litiu, aceasta nu mai preia ap din atmosIer,
stabilindu-se un echilibru ntre ambele presiuni partiale ale vaporilor. Din graIicul prezentat
n Iigura 8.1 se determin temperatura de rou corespunztoare temperaturii de echilibru.
Traductorul de umiditate este prezentat n Iigura 8.2 avnd urmtoarele repere: 1-nIsurarea
de nclzire; 2-vat de sticl impregnat; 3-tub de sticl; 4-termometru; 5-termorezistent.
Cnd sesizorul si aerul nconjurtor au aceeasi temperatur, clorura de litiu absoarbe ap din
aer. Dac termorezistentei i se aplic o tensiune alternativ, un curent electric trece prin
solutia de clorur de litiu, nclzind-o conIorm legii Joule - Lenz. Prin cresterea temperaturii
creste presiunea partial a vaporilor din solutie pn la echilibru. Cu ajutorul termometrului
se msoar temperatura stratului de LiCl, iar din curba presiunii partiale a vaporilor din
solutie se deduce presiunea partial a vaporilor (p
v
).

Figura 8.1. Presiunea partial a vaporilor de ap a unei solutii saturate de LiCl.


39

Figura 8.2. Sesizorul traductorului de umiditate cu clorur de litiu

Cu cel de-al doilea termometru se msoar temperatura aerului nconjurtor, ceea ce
permite aIlarea presiunii de saturatie corespunztoare acestei temperaturi (p
v sat
). Limita
erorilor este de 1 si 2 umiditate relativ la temperatura mediului de 10
o
C, respectiv
40
o
C.
Psihrometrul cu aspiratie reprezint cel mai rspndit aparat pentru msurarea
umidittii relative (Iigura 8.3).

Figura 8.3. Psihrometrul cu aspiratie

Se compune dintr-un ventilator actionat de un arc sau de un motor electric alimentat de
o baterie, care aspir aer cu o vitez constant (>2 m/s) prin ambele traductoare de
temperatur. n timp ce termometrul din stnga este expus direct aerului (termometru uscat),

40
cel deal doilea este nconjurat cu gaze mentinute umede (termometru umed). Datorit
curentului de aer, o cantitate de ap se evapor consumnd o cantitate de cldur luat din
aer. Temperatura indicat de termometrul umed va scade si va cobor cu att mai mult cu ct
se vaporizeaz o cantitate mai mare de ap, adic cu ct aerul initial este mai uscat. DiIerenta
de temperatur ntre termometrul umed si cel uscat se numeste diIerent psihrometric si
permite determinarea presiunii partiale a vaporilor de ap cu relatia lui Sprung:
p
v
p
v sat

775
b
p
.0,5
.
(t
us
t
um
)
n care s-a notat cu: p
v
presiunea partial a vaporilor, torr; p
v sat
presiunea de
saturatie la temperatura termometrului umed, torr; p
b
presiunea barometric, torr; t
us

temperatura indicat de termometrul uscat,
o
C; t
um
- temperatura indicat de termometrul
umed,
o
C.
Relatia lui Sprung este valabil pentru temperaturi ce nu depsesc 50
o
C.
Detectorul de umiditate U21
Detectorul de umiditate Iurnizeaz semnale rezistent corespunztoare temperaturilor
msurate de dou termorezistente; una umed si alta uscat, ambele termorezistente Iiind
expuse unui curent de aer cu o vitez de circa 3m/s. Pentru umezirea uneia dintre
termorezistente este prevzut un rezervor intern cu ap, care contine circa 300 cm
3
, cantitate
care n mod normal este suIicient pentru sapte zile de Iunctionare continu. Pentru mrirea
duratei de Iunctionare ntre dou alimentri cu ap se poate aduga un rezervor suplimentar
tip U94, avnd o capacitate de circa 1700 cm
3
, care asigur mentinerea unui nivel constant n
rezervorul detectorului. n instalatiile n care exist o usoar suprapresiune asigurnd o vitez
de iesire a aerului de circa 3m/s, se poate utiliza detectorul U22, Ir ventilatorul U23.
Aparatul Iunctioneaz cu nregistratoare din seria E736.

Figura 8.4. Schema de principiu pentru veriIicarea detectorului de umiditate U21.

Caracteristici tehnice:
Domenii de msurare: gama de temperatur 0 70
o
C
gama de umiditate relativ 20 100
Rezistenta cablului de legtur: 5 ohmi
Precizie: 1 pentru umiditate relativ
0,3 pentru temperatur
Alimentare ventilator: 220 V 10; 50 sau 60 Hz
Putere electric absorbit: circa 15 VA pentru U21
circa 30 VA pentru U22 U23
Montare: pe perete sau pe sol
Viteza curentului de aer: circa 3m/s

41
Greutate: 6,5 kg
Psihrometrul electronic este constituit din aparatul propriu-zis si traductorul de
umiditate. Carcasa aparatului cuprinde cablajul imprimat si transIormatorul de alimentare. Pe
panoul Irontal sunt montate instrumente indicatoare cu scara gradat n unitti de temperatur
(
o
C) precum si elementele de comand si reglare, respectiv ntreruptorul tensiunii din retea,
becul de semnalizare a tensiunii din retea, comutatorul interval, care selecteaz intervalul de
temperatur (0-25
o
C, respectiv 20-45
o
C) si comutatorul modului de lucru, cu patru pozitii:
reglaj zero, calibrare, t
uscat
, t
umed
.
Blocul traductor cuprinde ntr-o singur unitate constructiv elementele sensibile la
variatiile de temperatur, respectiv dou termorezistente de Pt100 jucnd rolul termometrului
uscat si al celui umed, rezervorul de ap distilat si motorul cu ventilator, toate ntr-o carcas
de material plastic.
Higrometrul electronic
Functionarea sa se bazeaz pe Iaptul c modiIicrile umidittii aerului conduc la
schimbarea concentratiei unei solutii de sare expus n atmosIera respectiv. La aceeasi
umiditate a aerului se ntlneste o concentratie constant a solutiei de sare. Aceast umiditate,
numit de 'echilibru este o msur a concentratiei solutiei de sare. Schimbrile survenite n
concentratie si temperatur determin modiIicri ale conductivittii electrice a solutiei.
Bazat pe acest principiu aparatul contine ca element primar un higriator Iunctionnd ca
o celul electrochimic, n care electrolitul este constituit dintr-o substant higroscopic. n
Iunctie de necesitti higrometrul electronic poate Ii echipat cu 1-5 higriatori dup cum trebuie
msurat umiditatea relativ a aerului pe un interval mai ngust sau mai larg.
Higrometrul de absorbtie se bazeaz pe deIormarea (alungirea) unor materii organice
ca: Iir de pr, hrtie etc. cu precizie 2 3.

Figura 8.5. Higrometrul de absorbtie

Modul de lucru
Se vor eIectua msurtori de umiditate a aerului cu ajutorul aparatelor prezentate mai
sus. La punerea n Iunctiune si n timpul msurtorilor se vor respecta indicatiile date de
Iabricile constructoare.
Psihrometrul electronic, higrometrul electronic si psihrometrul cu Iir de pr se pun n
Iunctiune simplu prin conectarea la sursa de tensiune (pentru primele dou aparate). Dup
calibrare se Iac citirile pentru valorile temperaturilor indicate de termorezistentele umede si
uscate si se compar cu tabelele psihrometrice.

Indrumar - Masurarea Marimilor Nee Lect Rice

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Indrumar - Masurarea Marimilor Nee Lect Rice

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Msurarea mrimilor neelectrice ndrumar pentru laborator

S-ar putea să vă placă și