Energia eliberat brusc de un cutremur se rspndete n toate direciile, formand undele seismice.

Pe msura ndeprtrii de locul perturbaiei iniiale, energia se repartizeaz pe tot mai multe particule efectele seismului sunt tot mai mici la distane mai mari. Undele seismice sunt un "amestec" de unde longitudinale si transversale.

Cand are loc o fisura sau o deplasare brusca in scoarta pamantului, energia radiaza in exterior sub forma unor unde seismice. In fiecare cutremur, exista mai multe tipuri de unde seismice.

Undele interioare se deplaseaza in partea interioara a pamantului

undele superficiale se deplaseaza la suprafata acestuia.

Unde primare, denumite si unde P sau unde de comprimare, se propaga cu o viteza de aproximativ 1 pana la 5 mile pe secunda (1.6 pana la 8 kilometri/secunda), depinzand de materialul prin care se deplaseaza. .Se pot deplasa prin substante solide, lichide si gazoase

Unde secundare, denumite si unde S sau unde de taiere, ajung la suprafata putin in urma undelor P. In timp ce aceste unde sunt in miscare, ele deplaseaza in afara particule de roca, impingandu-le perpendicular cu calea undelor.

 In timp ce viteza exacta a

undelor P si S variaza in functie de compozitia materialului prin care se deplaseaza, raportul dintre vitezele celor doua unde va ramane relativ constant in orice cutremur. Undele P se deplaseaza in general de 1,7 ori mai rapid decat undele S.

Undele Love Ele sunt cele mai rapide unde de suprafata si mica pamantul stanga-dreapta fata de directia de propagare, producand doar o miscare orizontala.

Undele Rayleigh sunt unde care misca pamantul si in sus si in jos si inainte si inapoi in sensul de propagare, asemanator miscarii valurilor. Ele sunt resimtite puternic in timpul seismului.

 Seismologii pot calcula distanta dintre orice punct de pe suprafata pamantului si epicentrul cutremurului, mai exact punctul unde vibratiile isi au originea

Pentru detectia seismelor se folosesc sisteme pendulante ce capata miscari de oscilatie datorate propagarii undelor elastice prin Pamant.

Un sistem folosit initial a fost pendulul gravitational. O sfera grea legata printr-un fir inextensibil de un suport legat solidar de pamant formeaza detectorul seismic. In momentul trecerii undei elastice suportul este pus in oscilatie, pendulul tinand sa ramana pe loc datorita inertiei. Astfel pe hartia inscriptoare este inregistrata unda seismica.

Seismografele moderne genereaz semnale electrice, care se amplific de mii sau chiar milioane de ori i se nregistreaz pe hrtie sensibil, band magnetic sau suport digital. n urma prelucrrii acestor nregistrri care se numesc seismograme, se determin parametrii cutremurelor: timpul producerii, momentele de sosire a undelor, coordonatele geografice ale epicentrului, adncimea focarului, magnitudinea etc.