Sunteți pe pagina 1din 2

Dacia literara .

Perioada pasoptista se caracterizeaz printr-o orientare cultural i literar cu trsturi specifice epocii de avnt revoluionar, de emancipare social i naionala, de militare pentru realizarea Unirii. Dupa rev lui t vladimirescu si pcea de la Adrianopol tarile romane intra intr un rapid process de modernizare Indrumatorul Ion Revista apare ca o reacie mpotriva imitaiei i a influenei culturii occidentale sub directia lui Mihail Kogalniceanu care continua activitatea unor carturari romani din perioada naiva a literaturii romane : Ion Heliade Radulescu, Gheorghe Asachi. Dacia literara isi propune sa faca abstractie de locul de unde provine autorul, sa fie o foaie romaneasca publicand productii romanesti, fie din orice parte a Daciei numai sa fie bune. Se dezvolt, n micarea cultural, un puternic spirit naional. Accntul se pune acum pe folosirea n scris a limbii romne, pe creaia original i evidenierea valorilor naionale, pe marile iniiative culturale menite s sprijine aceast orientare. n perioada paoptist s-au pus bazele unei adevrate renateri culurale romneti. nvmntul, presa, teatrul, literatura, tiinele cunosc o adevrat dezvoltare fr precedent. . In acest context limba oficiala a statului devine limba romana si se infiinteaza scoli superioare Universitatea al i cuza din iasi urmata de cea din bucuresti. Pres in lb romana is face simtita prezenta in cele trei ri romneti care isi dezvolt o ampl activitate publicistic. Apar primele ziare: Curierul romnesc la Bucureti, n 1829, sub conducerea lui Ion Heliade Rdulescu; Albina romneasc la Iai, din iniiativa lui Gheorghe Asachi, n acelai an; Gazeta de Transilvania, la Braov. Teatrul se dovedeste a fi institutia cea mai potrivita de raspandire a noilor idei .Daca pana acum existau doar trupe ambulante de actori care vor construi sedii fixe care vor inlesni accesul publicului. Numele revistei este sugestiv: el exprima obiectivul pasoptistilor de a realiza unitatea prin cultura a tuturor romanilor, anticipand unificarea politica si istorica; este afirmata astfel ideea de natiune romana prin evocarea Daciei stramosesti ca vatra a etnogenezei. Prin programul sau, revista a fost resimtita de oficialitatile statale moldovene ca o publicatie subversa, fiind interzisa dupa numai 3 numere, dar spiritul ei a fost continuat de alte reviste editate de aceiasi scriitori pasoptisti. Programul revistei a fost expus in primul numar din 30 ianuarie 1840 in articolul Introductie semnat de Mihail Kogalniceanu. Autorul prezinta realizarile presei romanesti de pana atunci, dar constata ca sunt deficitare sub doua aspecte: consacra prea mult spatiu politicii si au un caracter provincial. Dacia literara va corecta aceste neajunsuri publicand numai literatura din toate provinciile romanesti. Kogalniceanu subliniaza ca Dacia literara va fi un liant cultural intre provincii (in ea se vor vedea scriitorii moldoveni, munteni, ardeleni, banateni, bucovinieni etc). Initiatorul revistei enunta principiile etice pe care si le asuma redactia: o tinuta morala, evitarea implicarii in scandaluri de presa, o critica obiectiva, nepartinitoare, intemeiata pe criterii estetice (Vom ctitica cartea, iar nu persoana). Redactorul combata imitatiile literare dupa autori straini si traducerile de proasta calitate; in opinia lui, dorul imitatiei s-a facut la noi o manie primejdioasa pentru ca

omoara in noi duhul national. Avertizeaza si asupra inflatiei de traduceri care nu fac o literatura. Pentru a contribui la crearea unei literaturi originale romanesti, Kogalniceanu recomanda ca surse de inspiratie pentru scriitori: istoria nationala (Istoria noastra are destule fapte iroice.), natura patriei (Frumoasele noastre tari sunt destul de mari) si folclorul (Obiceiurile noastre sunt destul de pitoresti si de poetice.). In aceste scene el crede ca se gasesc destule sujeturi de scris. Conceputa conform programului anuntat de Kogalniceanu, Dacia Literara a fost o publicatie de orientare si fuzare a creatiilor literare de pe intreg teritoriul locuit de romani, ea raspundea si dorintei ca romanii sa aiba o limba si o literatura comuna pentru toti. Revista a fost tribuna romantismului romanesc in formele lui preeminesciene; acest romantism se regaseste in pledoaria lui Kogalniceanu pentru inspiratia din natura, folclor si istorie, pentru interesul fata de limba nationala si pentru rolul fundamental acordat originalitatii in creatie.