Spania

ASEZARE GEOGRAFICA Spania (spaniol Espaa) este o ar situat n sud-vestul Europei, n Europa Occidental i ocup cea mai mare parte a Peninsulei Iberice, precum i dou arhipelaguri (Insulele Canare n Oceanul Atlantic, respectiv Insulele Baleare n Marea Mediteran) i dou orae (Ceuta i Melilla) n nordul Africii, precum i alte insule de dimensiuni reduse situate n vecintatea rii. Se situat ntre restul continentului european i Africa i ntre dou zone de influen, Mediteraneean n est i atlantic n vest. Coordonate geografice : paralela de 40 grade latitudine nordica si meridianul de 4 grade longitudine vestica. Limite: Spania are un total de 2.032 km de frontiere terestre cu alte ri, aceasta fiind consecina amplsarii sale geografice n sud-vest al continentului european. Spania mprtsete cea mai lung frontier cu Portugalia, numit La Raya ea are o lungime de 1.292 km. Cea mai scurt frontier este cu Gibraltar, avnd doar 1,2 km. Totalul frontierelor maritime este mai mare. Se estimeaz c Spania are aproape 7.880 km de coastele. Acesta este datorit multor insulele, precum Baleare (1.428 km de coaste) sau Canare (1.583 km de coaste). Relieful:Relieful din Spania este dezvoltat pe doua categorii de structuri geologice: alpine si hercinice. Structurile alpine formeaza majoritatea regiunilor muntoase, dar indeosebi cele doua catene ale orogenezei alpine: Sierra nevada si Muntii Pirinei. Structurile hercinice se regasesc sub forma unor resturi din vechile masive hercinice inglobate in orogeneza alpina.

Un element important al reliefului Spaniei si al Peninsulei Iberice il reprezinta altitudinea medie foarte ridicata. Spania are o altitudine medie de 660 m, ceea ce reprezinta a doua valoare in Europa, dupa Elvetia. Din aceasta cauza, aspectul general al reliefului este acela a unui podis inalt, inconjurat de masive muntoase. O alta caracteristica ce poate fi observata in aspectul reliefului o reprezinta alternanta lanturilor muntoase dispuse aproape paralel cu vai si podisuri intinse. De la nord la sud se intalnesc o succesiune de munti, podisuri si vai care dau reliefului un aspect ondulat. In partea de nord se afla lantul Muntilor Pirinei, cu un relief foarte abrupt, vai adanci si creste greu accesibile, care este pe alocuri completat cu un relief original de circuri glaciare. Altitudinea maxima ajunge la 3.404 m (Pic d'Aneto). Intr-o depresiune situata la mare altitudine se afla unul dintre statele mici ale continentului: Andorra. In prelungirea Muntilor Pirinei se afla Muntii Cantabirici (2.648 m), care au un traseu paralel cu tarmul, iar in partea lor vestica se termina abrupt, formand unul dintre cele mai tipice tarmuri cu riass (aspect sinuos). Partea centrala a Peninsulei Iberice este ocupata de un mare podis, care poarta numele generic de meseta. Acesta reprezinta un rest al structurilor hercinice incluse in orogeneza alpina. Meseta spaniola este traversata de la est spre vest de mai multe lanturi muntoase, cum arfi Muntii Castiliei si Muntii Sierra Morena. In partea de sus a Peninsulei Iberice, avand o continuitate vizibila a fascicolelor Muntilor Atlas din nordul Africii, se afla un lant muntos numit Cordiliera Betica (cu Muntii Sierra Nevada 3.478 m). Exista si un relief de campie, care se regaseste mai ales pe litoral sau in unele bazine hidrografice interioare, cum ar fi Campia Aragonului (pe raul Ebru) si Campia Andaluziei (pe raul Guadalquivir). In insulele Canare, pe Insula Tenerife, se intalneste cea mai mare altitudine a Spaniei Pic de Teyde (3.716 m), de origine vulcanica.

Clima: Clima Spaniei este extreme de variata. Regiunile nordice de coasta sunt reci si umede, cuo temperatura medie anuala de 14C. La Bilbao, temperaturile variaza de la o medie de10C, in ianuarie-martie, la 19C, in iulie-septembrie. Zona platoului central este receiarna si fierbinte vara. Madrid are o temperatura medie, iarna, de 8C, iar vara de 23C.In Andalucia (Andaluzia) si in Levant, clima este temperate, cu exceptia perioadei devara, cand temperaturile depasesc uneori 40C la umbra. Regiunile de coasta din nord beneficiaza de 990 mm de precipitatii pe an. Zona costierasudica primeste intre 410-790 mm de precipitatii, iar campia centrala din interior, 500mm pe an.Exista cateva vanturi cu caracter local: levantes (in est) poate aduce pana la 15 zile deseceta in regiunea situate intre Capul St. Vicent si Gibraltar; leveche, aduce mase de aer calde si uscate, incarcate cu praf in regiunea campiilor levantiene; Solano incarcat cumase de aer cald si uscat sufoca campia Andaluziei in timpul primaverii si verii Hidrografia Spaniei: Reteaua hidrografica a Spaniei este relativ saraca, cele mai importante cursuri de apafiind: Ebro (in Aragon), cu lungimea de 930 km. Izvoraste din Muntii Cantabrici, trecandprin orasul Zaragoza, Campia Aragonului si se varsa in Marea Mediterana printr-o delta;Duero (900 km lungime), izvoraste din Muntii Iberici, formeaza pe cca. 100 km granitacu Portugalia si se varsa in Oceanul Atlantic printr-un estuar; Tejo (800 km pe teritoriulstatului) isi are izvoarele in Muntii Iberici, strabate Spania de la est la vest, revarsandu-sein Oceanul Atlantic pe teritoriul Portugaliei printr-un estuar; Guadiana (779 km),denumit si raul Castiliei Noi; Guadalquivir (657 km) izvoraste din Cordiliera Betica,strabate Campia Andaluziei si se varsa in Golful Cadiz (Oceanul Atlantic). Lipsa unor vaste depresiuni interioare lipsite de drenaj, forta eroziv a rurilor precum sievapotranspiratia excesiv prezent n cea mai mare parte a Spaniei au determinat inexistena unor lacuri cu o suprafata

mare, desi exist dovezi c in trecutul geologic alregiunii (Tertiar) au existat astfel de lacuri n vechi depresiuni endoreice (MesetaCentral si Cmpia Andaluziei. Aceste depresiuni au disprut pe msur ce rurile au reusit s treac de sistemul montance le inconjoara. Lacurile existente n Spania se pot mprti n 4 mari categorii:1. lacuri de origine endoreic (tectonice si vulcanice). Sunt destul de rare si reduseca suprafata, cel mai mare fiind Laguna de la Janda (Cadiz), 30-40 km nmomentele de maxim extindere, dar cu o adncime foarte redus, de aproximativ1 m.2. lacuri de origine exogen (glaciare, carstice, eoliene si litorale). Cele de origineglaciar se ntlnesc doar n munii nalti, cum ar fi Pirinei (Estany 880 m ndiametru si 80 m adncime, Lago de Rius - 1.600 m n diamentru si 25 madncime, El Tort - 2.400 m n lungime si 96 m adncime etc), CordilieraCentral (in Sierra de Guadarrama si Masivul Gredos), n Muntii Iberici si nSierra Nevada (cum ar fi lacurile Zeguas si Caldera, situate la peste 2.700 mnltime).Cele mai importante lacuri carstice sunt: Laguna de Ruidera si Ciudad Real. Lacurile deorigine eolian se gsesc n zona de coast a Geronei si au o suprafa redus. Lacurile silagunele maritime se ntlnesc n zona de vrsare a rurilor Guadalquivir si Ebro, precumsi a altor lacuri de dimensiuni reduse.3. lacuri de origine mixt (tectono-carstice) sunt rare si reduse n suprafat, fiindgreu de determinat preponderenta fiecrui factor n formarea acestora.4. lacuri de origine antropic. Acestea au fost create de ctre om, mai ales ndecursul ultimului secol, cu scopul regularizrii unor ruri, precum si pentru astoca importante rezerve de ap necesare irigatiilor si alimentrii marilor orase.Astfel de lacuri (baraje) se gsesc mai ales pe cursul rurilot mari: Tago, Ebro,Duero, Guadiana, Guadalquivir etc.

Flora si fauna Din cauza tipurilor sale climatice variate, Spania este tara cu vegetatia naturala cea maidiversificata din Europa, fiind identificate in jur de 8000 de specii. Totusi, vegetatia este,in general, risipita. In zonele umede din nord cresc foioase (inclusiv stejar, castan, ulm,fag si plop), cat si tipuri variate de pin. Pinul, ienuparul si alti arbori pereni, precum ilexulsi stejarul de pluta, si tipuri de plante xerofite de arbusti predomina in regiunile uscatesudice.Mare parte din Meseta si Andalucia prezinta o vegetatie de stepa. In Insulele Canare,numite dupa rasa de caini salbatici descoperita aici de mult (canariae insulae), exista oflora mediteraneana si africana. Fauna prezint un grad ridicat de diversitate, lucru care se datoreaz n mare parteurmttorilor doi factori: poziia geografic a Spaniei, ntre oceanul Atlantic si MareaMediteran si ntre Europa si Africa, precum si a marii difersitti de medii si biotopuri,consecint a unei varietti considerabile de microzone climatice si zone bine diferentiatentre ele.Fauna Spaniei se remarc prin prezena unor specii tipice att pentru regiunile central-europene, ct i pentru cele din nordul Africii. n nordul rii triesc mai ales animale detip central-european. n Munii Pirinei sunt porci mistrei, lupi, ibex, capre negre i ri.Dintre psrile de prad merit menionate speciile de vulturi.n munii din partea central a Spaniei triesc i vulpi, bursuci, crtie i numeroase speciide roztoare. Tot n centrul rii, n regiunile joase de step, cele mai des ntlnite animalesunt iepurii de cmp, iepurele de vizuin i oarecii de cmp.Sudul Spaniei se remarc prin prezena unor specii caracteristice faunei nord-africane,printre care i porcul spinos, nevstuica, acalul,prepelia i unele oprle mari.Rurile Spaniei sunt bogate n pete - putei pescui pstrvi, somoni n apele dinCantabria, calcani i scobari. n anumite zone triesc i sturioni sau mrene.Pe Insulele Canare triesc un mare numr de reptile n total 58 de specii (Canarele seafl pe locul al doilea n Europa din acest punct de vedere, fiind depite numai deGrecia). O specie de cinteza mica, cu penaj galben de pe

insula a dat numele de canar unor pasari cantatoare galbene, care sunt crescute ca animale de casa. Soluri In Spania sunt prezente solurile aluviale (in regiunile vailor principale, in regiunile decoasta); soluri brune de padure (numai in Galicia si Cantabria); soluri brune sau castanii(in partea estica a Mesetei); soluri saline (in bazinul Ebro) Populatia si sezariile omenesti:Populatia Soaniei este de 44.108.530 locuitoriStructura demografica pe categorii de varsta:0-14 ani: 14,4% (barbati 3.000.686/ femei 2.821.325)15-64 ani: 67,8% (barbati 13.751.963/ femei 13.653.426)65 ani si peste: 17,7% (barbati 2.993.496/ femei 4.176.946)Rata natalitatii: 10.6Rata mortalitatii: 9.72Rata fertilitatii: 1.28 copii nascuti/femeieGrupuri entice: romano-catolicii 94%, altele 6%n anul 2008, populatia Spaniei a atins oficial 46 milioane de locuitori, conform nregistrrilor din registrele municipale. Densitatea populatiei n Spania (91 loc./kmpatrat) este mai redus dect n celelalte tri ale Europei de Vest, iar distributia peteritoriul trii este inegal. Cu exceptia regiunii ce nconjoar capitala, Madrid, cele maipopulate areale se gsesc de-a lungul coastei mediteraneene. Populatia Spaniei s-a dublatn timpul secolului XX, ndeosebi datorit spectaculosului "boom demografic" dintre anii1960 si 1970.Spaniolii nativi reprezint 88% din populatia total a Spaniei. Dup ce rata natalittii sirata de crestere a populatiei a sczut n anii 1980, populatia a crescut din nou, initialdatorit spaniolilor emigranti n alte tri europene care s-au rentors, si, mai recent,datorit numrului mare de imigranti care reprezint 12% din totalul populatiei. ntreacestia se numr: latino-americani (39%), nord-africani (16%), est-europeni (15%),imigranti veniti din Africa Subsaharian (4%). n anul 2005 Spania a instituit un programce a durat 3 luni, program prin care anumitor strini ce nu aveau acte pn n acelmoment, li s-a

garantat rezidenta legal. O Portiune sesizabil de rezidenti strini in Spania, provine de asemenea i din alte tri vestsau centraleuropene. Acestia sunt n majoritate britanici, francezi, nemti,olandezi sinorvegieni. Aceste populatii prefer coasta Mediteranei si Insulele Baleare, unde aleg s-si petreac viata cei care s-au pensionat sau cei care lucreaz la distant(de la propriuldomiciliu). n secolul XVI, aproximativ 240.000 de spanioli au emigrat, ndeosebi spre Peru i Mexico. Acestia au fost nsotiti de nc 450.000 n urmtorul secol. ntre anii1846 si 1932 aproape 5 milioane de spanioli au plecat spre America, n special spreArgentina si Brazilia. Din 1960 pn n 1975, aproximativ 2 milioane de spanioli aumigrat spre alte tri vest-europene. n aceeasi perioad, circa 300.000 de persoane auprsit Spania pentru America Latin. Distributia populatiei: Populatia spaniol se concentreaz ndeosebi n 2 areale:Zonele de coast si proximitatea acestora: Zonele de coast si cele apropiate de acesteasunt cele mai populate si unde se gsesc cele mai mari nuclee de populatie n ariimetropolitane, spre exemplu: Barcelona, care isi extinde aria de influenta asupra ntregiicoaste catalane, Valencia, AlicanteElche-Murcia-Cartagena, Sevilla-Cadiz-Malaga-Granada, BilbaoGuipuzcoa-Santander, Asturia, La Coruna-Vigo, Palma de Mallorca etc.Madrid este o zon foarte populat, fiind si orasul cel mai mare din Spania, capitala trii,al treilea municipiu din U.E. (depsit doar de Londra si Berlin), iar aria sa metropolitaneste tot a treia din U.E. (depasit de Paris si Londra). n aceast arie se gsesc oraseprecum Mostoles, Alcala de Henares, Fuenlabrada, Alcorcon, Leganes, Getafe, etc, cedepsesc 100.000 de locuitori. Aceast arie este att de populat deoarece Madrid estecapitala trii, iar influenta sa se extinde si asupra provinciilor Toledo si Guadalajara,formnd o ampl regiune metropolitan.Cu toate acestea, interiorul trii sufera probleme de depopulare, situatii de acest felregsindu-se in orasele Zaragoza, Valladoid si Cordoba.8

Populatia strin: Conform recensmntului din anul 2006, 9,27% din populatia Spaniei este denationalitate strin. Imigrrile la un nivel mai nalt au nceput n anii '90. Din anul 2000,Spania primea numrul cel mai mare de imigranti dintre toate trile lumii, cu exceptiaStatelor Unite.n prezent, rata net a imigrrilor ajunge doar la 0,99%, ocupnd locul 15n Uniunea European si locul 53 la nivel global. Este, de asemenea, a 9-a tar conformprocentajului imigrantilor n cadrul U.E., dup tri precum Statele Unite, Rusia,Germania, Franta, Canada sau Regatul Unit. Majoritatea imigrantilor care vin n Spaniaprovin din Iberoamerica (36,2%), urmat de Europa Occidental (21,06%), Europa de Est(17,75%) si Magreb (14,76%). Distributia geografic a populatiei strine este neregulat,concentrat n general de-a lungul coastei mediteraneene si n Madrid si mprejurimi. Orasele: Barcelona este al doilea cel mai mare oras al Spaniei, dup Madrid Barcelona se afl pe coasta Mediteranei, 160 km sud de lantul muntos Pirinei, care reprezint granita Franta. Populatia orasului este de aproximativ 1,6 milioane, iar a zonei metropolitane de aproximativ 3 milioane. Aspecte economice: Economia spaniola a inflorit din 1986 pana in 1990. Guvernul de dreapta al fostuluipresedinte Aznar a introdus euro ca singura moneda a tarii in ianuarie 1999.Ratasomajului a scazut sub guvernul Aznar, dar tot a ramas mare, la 8.7%. Presedintelesocialist Rodriguez Zapatero a facut progrese cu reformele structurale.In ceea ce priveste economia, resursele minerale sunt bogate si variate constand in :carbuni, minereuri de fier, de mangan, de cupru, de staniu, polimetale, bauxita, wolfram,mercur, uraniu, fosforite, sare si saruri de potasiu etc. (concentrate in special in nordulSpaniei si Granada). Dintre

culturile agricole, cea mai mare extindere o au cerealele :grau, orz, ovaz in zona centrala a Spaniei, in bazinul Guadalquivirului si al Ebrului,porumb in nord, orez in provinciile sudice. Se mai cultiva legume si zarzavaturi, maslini(ocupa locul intai in lume la productia de maslini), bumbac, tutun, sfecla de zahar, plantecitrice (pe litoralul mediteranean), vita de vie (producand vinuri renumite :Xeres, Malaga,Alicante ...), pomi fructiferi. In sectorul cresterii animalelor, pe primul loc se aflacresterea ovinelor; in nord si in nord-vest se cresc cornutele mari, iar in Galicia,Estremadura, Catalonia porcine. Este dezvoltat pescuitul.Principalele ramuri industriale sunt industria extractiva si industria usoara (tesaturi debumbac, lana, matase). Este dezvoltata industria siderurgica (Bilbao, Sagunto...),metalurgia neferoasa (cupru, plumb, zinc, aluminiu), industria constructoare de masini (inspecial automobile, tractoare, locomotive, avioane, nave, utilaj textil, energetic ...),chimica. Industria alimentara produce vinuri, ulei de masline, conserve de fructe si depeste, zahar

Anul de intrare n UE: 1986 Este n vecintate cu: Frana, Portugalia (prin strmtoarea de la Gibraltar) Maroc. Suprafaa: 504.782 km2 (mpreun cu cu insulele Canare i insulele Baleare), din care peninsula este de 490.774 km2 Numrul de locuitori: 43,758,250 (2006)

Densitatea populaiei: 79 pers/km2 Componena populaiei: 14.4% ntre 0-14 ani 68% ntre 15-64 de ani 17.6% peste 65 de ani Creterea populaiei: 0.15% Raportul natalitii: 10.1 nateri/1.000 persoane Raportul mortalitii: 9.63 de decese/1.000 persoane Raportul mortalitii la nou nscui: 4.42 de decese/1.000 nateri Durata de via: - n general : 79.52 de ani - la femei: 83.03 de ani - la brbai: 76.18 de ani Coeficient de omaj: 10.4 % Relaii externe: Pe plan commercial Spania este al optelea cel mai important stat al rilor member UE. Exist 52 de societ i filiale comerciale mixte ungaro-spaniole (multe dintre ele fiind microintreprinderi nfiinate recent). Totalul capitalului spaniol activ este de aproximativ 50 de milioane de USD