Sunteți pe pagina 1din 96

˘

GAZETA MATEMATIC A

SERIA A

ANUL XXVII(CVI)

Nr. 3 / 2009

Num˘ar ˆınchinat ˆımplinirii a 100 de ani de la ˆınfiint¸area Societ˘at¸ii Gazeta Matematic˘a

˘

ARTICOLE S¸TIINT¸ IFICE S¸I DE INFORMARE S¸TIINT¸ IFIC A

Metoda etichet˘arii binare ˆın probleme de combinatoric˘a

Vasile Pop 1)

Abstract. In this paper we present some applications of binary method in combinatorics. Many of this problems are highly difficult and some of them were given at olympids and international contests Keywords: set chrcteristic function, binary method MSC : O5A18, O5B20.

Introducere

Avˆand o mult¸ime finit˘a de obiecte identice ca form˘a, pentru individu- alizarea ¸si apoi pentru identificarea unui anumit obiect trebuie s˘a facem o etichetare (codificare) a respectivelor obiecte. Cel mai simplu mod de eti-

chetare este de a atribui fiec˘aruia cˆate un num˘ar natural, de exemplu de a le enumera: alegem un element din mult¸ime pe care punem eticheta 1, alegem

, el eticheta n. Pentru etichetarea unui element arbitrar dintr-o mult¸ime de

cardinal 10 n 1 avem nevoie, ˆın scrierea zecimal˘a de n cifre din mult¸imea

, tuturor elementelor este 10n. Dac˘a facem codificarea folosind scrierea binar˘a, atunci pentru un element arbitrar dintr-o mult¸ime cu 16 n 1=2 4n 1 ele-

mente avem nevoie de 4n simboluri din mult¸imea {0, 1}, deci ˆın total folosim 8n < 10n simboluri de¸si am codificat o mult¸ime mai numeroas˘a. Acest argument justific˘a eficient¸a codific˘arii binare ˆın raport cu codificarea ˆıntr-o alt˘a baz˘a de numerat¸ie.

{0, 1,

9}, deci ˆın total num˘arul simbolurilor folosite pentru codificarea

al doilea ¸si punem pe el eticheta 2,

alegem ultimul element ¸si punem pe

ˆ

In probleme de combinatorica mult¸imilor etichetarea binar˘a este ex- trem de natural˘a datorit˘a funct¸iei caracteristice a unei submult¸imi, funct¸ie

1) Universitatea Tehnic˘a, Cluj-Napoca.

174

Articole

cu valori de 0 ¸si 1, care caracterizeaz˘a orice submult¸ime. Astfel dac˘a A =

=

{a 1 ,a 2 ,

,a

n } este o mult¸ime cu n elemente, atunci orice submult¸ime

B

A, din cele 2 n submult¸imi poate fi etichetat˘a prin vectorul s˘au carac-

n ) unde b i = 0 dac˘a

v B

a i

, Pentru ˆınt¸elegerea metodei ¸si pentru recunoa¸sterea tipurilor de proble- me ˆın care ea poate fi folosit˘a am ales cˆateva probleme din domeniul teoriei jocurilor ¸si din domeniul combinatoricii mult¸imilor, pe care le vom prezenta cu rezolv˘ari am˘anunt¸ite.

este v = (0, 0,

teristic v B ∈ {0,1} n definit astfel:

= (b 1 ,b 2 ,

,b

B ¸si b i = 1 dac˘a a i B. Pentru mult¸imea vid˘a vectorul caracteristic

0) iar pentru mult¸imea A este v A = (1, 1,

,

1).

Probleme alese

1. Un casier are la dispozit¸ie 10 plicuri ˆın care trebuie s˘a introduc˘a o

sum˘a de 1000 lei. Cum trebuie s˘a distribuie banii ˆın plicuri astfel ca dac˘a

vine un angajat s˘a ˆı¸si ridice salariul, casierul s˘a ˆıi poat˘a da suma exact˘a f˘ar˘a s˘a mai scoat˘a banii din plicuri ?

2. La curtea regelui Merlin urmeaz˘a un mare osp˘at¸. El a primit cadou

1000 de sticle de vin, dar a aflat c˘a una din sticle cont¸ine o otrav˘a foarte puternic˘a. Avˆand 10 condamnat¸i la moarte, regele se hot˘ar˘a¸ste s˘a testeze vinul pe ace¸sti condamnat¸i, putˆand da fiec˘aruia cˆate o pic˘atur˘a de vin din

fiecare sticl˘a. Cum poate el identifica sticla otr˘avit˘a, dac˘a pˆan˘a la osp˘at¸ mai sunt 10 ore ¸si otrava ˆı¸si face efectul ˆın 10 ore?

3. Fie A ∈ M 2n (Z) o matrice cu

proprietatea:

(P) Pentru orice dou˘a linii L i , L j cu i = j, suma L i + L j cont¸ine n elemente numere pare ¸si n elemente numere impare. S˘a se arate c˘a pentru orice dou˘a coloane C i , C j cu i = j, suma C i + C j cont¸ine n elemente numere pare ¸si n elemente numere impare. 4. Jocul Nim (un joc chinezesc extrem de vechi) se joac˘a de dou˘a persoane care ridic˘a de pe mas˘a un num˘ar oarecare de pietre dintr-o singur˘a gr˘amad˘a dintre trei gr˘amezi de pietre. Cˆa¸stig˘atorul este juc˘atorul care ia de pe mas˘a ultima piatr˘a. Dac˘a gr˘amezile cont¸in 3, 5 ¸si 7 pietre, s˘a se precizeze

care juc˘ator va cˆa¸stiga (care ia primul sau al doilea) ¸si s˘a se descrie strategia de cˆa¸stig.

5.

Fie m, n numere naturale nenule, A o mult¸ime cu n elemente ¸si

A 1 ,A 2 ,

,A

m submult¸imi nevide ¸si distincte din A. S˘a se arate c˘a dac˘a

m n + 1 atunci exist˘a dou˘a submult¸imi disjuncte I,J ⊂ {1, 2,

ca

A i =

iI

jJ A j .

,n}

astfel

6.

Fie m, n numere naturale nenule, A o mult¸ime cu n elemente ¸si

A 1 ,A 2 ,

,A

m submult¸imi nevide ¸si distincte din A. S˘a se arate c˘a dac˘a

m n + 2 atunci exist˘a dou˘a submult¸imi disjuncte I,J ⊂ {1, 2,

ca

A i =

iI

jJ A j .

,n}

astfel

V. Pop, Metoda etichetarii˘

binare ˆın probleme de combinatorica˘

175

 

7.

Fie m, n numere naturale nenule, A o mult¸ime cu n elemente ¸si

B

1 ,B 2 ,

,B

m submult¸imi proprii, nevide ¸si distincte, din A. Se ¸stie c˘a

pentru orice dou˘a elemente distincte din A exist˘a o singur˘a mult¸ime B i care

le cont¸ine pe ambele. S˘a se arate c˘a m n.

8. Fie m, n numere naturale nenule, A o mult¸ime cu n elemente

¸si B 1 ,B 2 ,

Se ¸stie c˘a exist˘a

k ∈ {1,

se arate c˘a m n.

9. Fie A ∈ M m,n (Z) o matrice cu m>n. S˘a se arate c˘a exist˘a

k

+L i 2 +

+ L i k s˘a aib˘a toate cele n componente numere pare. Fie m, n numere naturale cu m>n> 1, A o mult¸ime cu n

elemente ¸si A 1 ,A 2 ,

astfel

ca A i 1 A i 2

diferent¸a simetric˘a a mult¸imilor X ¸si Y . 11. Fie m, n numere naturale nenule, A o mult¸ime cu n elemente ¸si

,B

m submult¸imi nevide ¸si distincte din A.

,n 1} astfel ca |B i B j | = k, oricare ar fi i, j = 1, n, i

,m}

¸si k linii distincte L i 1 ,L i 2 ,

,A

,L

i k

= j.

S˘a

∈ {1, 2,

10.

astfel ca suma L i 1 +

m submult¸imi nevide, distincte ale lui A.

,i

k

∈ {1, 2,

S˘a se arate c˘a exist˘a indici distinct¸i i 1 ,i 2 ,

,m}

A i k = , unde am notat cu XY

= (X Y ) \ (X Y ),

B

1 ,B 2 ,

,B

n submult¸imi nevide ¸si distincte din A astfel ca fiecare mult¸ime

B

i , i = 1, n, s˘a cont¸in˘a un num˘ar impar de elemente ¸si pentru orice i

= j

mult¸imea B i B j cont¸ine un num˘ar par de elemente. S˘a se arate c˘a m n.

Solut¸ii la problemele alese

1. Mai ˆıntˆai observ˘am c˘a orice sum˘a cuprins˘a ˆıntre 1 ¸si 1000 lei (chiar pˆan˘a la 1023 lei) poate fi reprezentat˘a ˆın scrierea binar˘a folosind cel mult 10 cifre:

S = ε 1 · 1 + ε 2 · 2 + ε 3 · 2 2 +

+ ε 10 · 2 9

unde

, plicurile pentru care ε i = 1, i = 1, 10. Observ˘am c˘a ˆın acest mod am avea

nevoie de 1023 lei. Corect¸ia o facem astfel: ˆın primele 9 plicuri introducem

2 8 = 256 lei, iar ˆın ultimul plic restul banilor

adic˘a 489 lei. Dac˘a salariatul cere o sum˘a mai mic˘a decˆat 512 lei aceasta poate fi dat˘a folosind doar plicuri din primele 9 (orice num˘ar mai mic ca 512 are ˆın reprezentarea ˆın baza doi cel mult 9 cifre). Dac˘a salariatul cere mai mult de

pe rˆand 1 leu, 2 lei, 2 2 lei,

2 9 = 512 lei, atunci, pentru a da suma S, alegem

10 ∈ {0, 1}. Dac˘a am introduce ˆın cele 10 plicuri cˆate 1 leu, 2

lei, 2 2 = 4 lei, 2 3 = 8 lei,

ε 1 2 ,

,

511 lei atunci ˆıi d˘am mai ˆıntˆai ultimul plic (cu 489 lei) ¸si apoi suma r˘amas˘a (mai mic˘a ca 512 lei) poate fi acoperit˘a folosind primele 9 plicuri.

1000 scrise ˆın baza 2, deci

, fiecare sticl˘a va avea un cod de 10 cifre din mult¸imea {0, 1}, (c 1 ,c 2 , ,c

10 )

ˆın loc de k = c 1 · 1 + c 2 · 2 + c 3 · 2 2

Primul condamnat bea din sticlele ˆın care c 1 = 1 (toate sticlele cu

num˘ar impar), al doilea din cele cu c 2 = 1,

care c 10 = 1 (fiecare bea cam din jum˘atate din sticle). Dac˘a dup˘a cele 10

, al zecelea din cele ˆın

2.

Etichet˘am sticlele cu numerele 1, 2,

+

+ c 10 · 2 9 .

176

Articole

ore au murit condamnat¸ii P i 1 ,P i 2 ,

2 i 1 1 + 2 i 2 1 +

+

2 i k 1 .

,P

i k atunci sticla otr˘avit˘a are num˘arul

3. Asociem matricii A = [a ij ], matricea B = [b ij ] ˆın care b ij = 1 dac˘a

a ij este num˘ar par ¸si b ij = 1 dac˘a a ij este num˘ar impar (b ij = (1) a ij ). Observ˘am c˘a matricea A are proprietatea (P) dac˘a ¸si numai dac˘a pro-

dusul oric˘aror dou˘a linii L i ¸si L j din matricea B cont¸ine n de 1 ¸si n de 1,

adic˘a

2n

b ik b jk = 0. Deoarece

2n

(b ik ) 2 = 2n, oricare ar fi i = 1, 2n, rezult˘a

k=1

k=1

c˘a A are proprietatea (P) dac˘a ¸si numai dac˘a B · B t = 2n·I 2n . Evident avem ¸si B t · B = 2n · I 2n , relat¸ie care reinterpretat˘a d˘a acelea¸si condit¸ii asupra coloanelor matricei B, respectiv asupra coloanelor matricei A. Observat¸ie. Se poate pune problema: care sunt numerele naturale n pentru care exist˘a A de dimensiune 2n cu proprietatea (P). Nu ¸stiu r˘aspunsul dar cred c˘a sunt numai numerele de forma n = 2 k , k N.

4. Vom prezenta jocul Nim ˆın cazul general. Se dau n gr˘amezi de pietre.

Doi juc˘atori ridic˘a alternativ orice num˘ar de pietre dintr-o singur˘a gr˘amad˘a.

Cˆa¸stig˘a cel care ia ultima piatr˘a.

Vom preciza situat¸iile ˆın care cˆa¸stig˘atorul este cel care ˆıncepe jocul sau al doilea juc˘ator ¸si ˆın fiecare caz vom prezenta strategia de cˆa¸stig.

– Dac˘a avem o singur˘a gr˘amad˘a, evident c˘a primul juc˘ator cˆa¸stig˘a, luˆand dintr-o dat˘a toate pietrele.

– Dac˘a avem dou˘a gr˘amezi avem dou˘a cazuri esent¸ial diferite:

a) dac˘a ˆın cele dou˘a gr˘amezi sunt un num˘ar egal de pietre va cˆa¸stiga al doilea juc˘ator: dup˘a ridicarea unui num˘ar de pietre de c˘atre primul juc˘ator, r˘amˆan num˘ar inegal de pietre ˆın cele dou˘a gr˘amezi. Al doilea joac˘a bine dac˘a ridic˘a din cealalt˘a gr˘amad˘a acela¸si num˘ar de pietre cˆate a ridicat primul. Astfel primul juc˘ator este ˆın aceea¸si situat¸ie (num˘ar egal de pietre ˆın fiecare gr˘amad˘a). Continuˆand astfel jocul, la ultima mutare a primului juc˘ator, acesta trebuie s˘a termine una din gr˘amezi dup˘a care al doilea ia toate pietrele din a doua gr˘amad˘a. b) dac˘a ˆın cele dou˘a gr˘amezi sunt numere diferite de pietre, primul juc˘ator cˆa¸stig˘a folosind aceea¸si strategie (ridic˘a din gr˘amada mai numeroas˘a

atˆatea pietre astfel ca s˘a r˘amˆan˘a num˘ar egal de pietre ¸si ˆıl pune pe al doilea juc˘ator ˆın situat¸ia de pierdere).

ˆ

– In cazul ˆın care num˘arul n este cel put¸in 3, strategia cˆa¸stig˘atoare pen-

tru primul sau al doilea juc˘ator necesit˘a la fiecare moment scrierea numerelor de pietre din fiecare gr˘amad˘a ˆın baza 2.

n din cele n gr˘amezi

+ε k ·1,

k ∈ {0, 1}, atunci etichet˘am gr˘amada respectiv˘a cu k-uplul

S˘a presupunem c˘a numerele de pietre N 1 ,N 2 ,

k ) ∈ {0,1} k .

ˆ In {0, 1} k sau Z

k

2

,N

se scriu ˆın baza doi cu cel mult k cifre. Dac˘a N i = ε 1 ·2 k1 +ε 2 ·2 k2 +

cu

ε 1 2 , (ε 1 2 ,

definim suma modulo 2 care se

V. Pop, Metoda etichetarii˘

binare ˆın probleme de combinatorica˘

177

face pe componente dup˘a regula 0 0=1 1=0¸si 0 1=1 0=1 (numit˘a uneori ¸si sum˘a nim).

Ar˘at˘am c˘a orice pozit¸ie cˆa¸stig˘atoare (pentru juc˘atorul care urmeaz˘a la

mutare) este orice pozit¸ie ˆın care suma nim N 1 N 2

ˆın {0, 1} k ¸si vom descrie strategia de joc prin care se cˆa¸stig˘a. Strategia

cˆa¸stig˘atorului este de a lua atˆatea pietre dintr-o anumit˘a gr˘amad˘a astfel ca

suma nim pe care o las˘a pe mas˘a s˘a fie (0, 0,

Intr-o astfel de stare,

cel˘alalt juc˘ator nu poate evita s˘a-i lase primului tot o situat¸ie cˆa¸stig˘atoare. Avem de demonstrat dou˘a lucruri:

ˆ

N

n

= (0, 0,

,

0)

, 0).

1) Dintr-o pozit¸ie ˆın care suma nim este (0, 0,

,

0), prin orice mutare

se ajunge la o stare ˆın care suma nim este diferit˘a de (0, 0, 2) Dintr-o pozit¸ie ˆın care suma nim este diferit˘a de (0, 0,

,

0).

,

0) putem

g˘asi o gr˘amad˘a din care lu˘am un num˘ar (bine gˆandit) de pietre ca s˘a ajungem

, Pentru 1) s˘a observ˘am c˘a dac˘a grup˘am ˆın fiecare gr˘amad˘a pietrele con- form scrierii ˆın baza 2 (de exemplu dac˘a N i = 13 = 2 3 + 2 2 + 1 avem trei grupe: una cu o piatr˘a, una cu 4 pietre ¸si una cu 8 pietre), atunci suma

0) semnific˘a faptul c˘a avem ˆın toate cele n gr˘amezi

num˘ar par de grupe de

2 k1 pietre. Luˆand pietre dintr-o singur˘a gr˘amad˘a desfiint¸˘am cˆate o singur˘a gr˘amad˘a de fiecare tip care intr˘a ˆın exprimarea num˘arului de pietre ridicate (de exemplu dac˘a ridic˘am 6 = 2 + 2 2 pietre, desfiint¸˘am o grup˘a de 2 ¸si o grup˘a de 4 r˘amˆanˆand aceste grupe ˆın num˘ar impar) ¸si r˘amˆan unele grupe impare deci suma nim nenul˘a.

0) suma nim a

nim egal˘a cu (0, 0,

, num˘ar par de grupe de 1, num˘ar par de grupe de 2,

la o pozit¸ie cu suma nim (0, 0,

0).

,

Pentru 2) s˘a not˘am cu S = (ε 1 2 , numerelor N 1 ,N 2 , ,N

n

:

k ) = (0, 0,

,

S = N 1 N 2

N n

¸si consider˘am sumele nim:

M 1 = N 1 S,

M 2 = N 2 S,

,

M n = N n S,

din care alegem pe cea care rescris˘a ca num˘ar ˆın baza 2 este cea mai mic˘a. Dac˘a aceasta este M i = N i S atunci M i < N i (din N i dispare cel put¸in

grupa cu num˘arul 2 p cel mai mare de pietre din grupele lui N i ), atunci l˘as˘am

ˆın grupa N i doar M i pietre.

ˆ

In noua stare suma nim va fi:

= (N 1

N 1

N i1 N i N i+1

N i1 (N i S) N i+1

N n =

N n ) S = S S = (0, 0,

,

0).

D˘am, ˆın continuare, un exemplu de joc cu grupe de 3, 5, 7 pietre:

3

N 1 =

5

N 3 = 7

N 2 =

:= (0, 1, 1) := (1, 0, 1) := (1, 1, 1)

S

:= (0, 0, 1)

= (0, 0, 0)

178

Articole

deci primul juc˘ator cˆa¸stig˘a.

S N 1 = (0, 1, 0) = 2,

S N 2 = (1, 0, 0) = 4,

S N 3 = (1, 1, 0) = 6

¸si avem 2 < 4 < 6. Vom l˘asa ˆın prima grup˘a doar dou˘a pietre ¸si astfel a doua pozit¸ie este:

2 := (0, 1, 0),

5 := (1, 0, 1),

7 := (1, 1, 1), cu S = (0, 0, 0).

S˘a presupunem c˘a al doilea juc˘ator ia din ultima grup˘a 6 pietre ¸si r˘amˆane situat¸ia:

 

2 := (0, 1, 0),

5 := (1, 0, 1),

1 := (0, 0, 1),

cu S = (1, 1, 0) Avem:

=

(0, 0, 0).

S

2 = (1, 0, 0) = 4,

S

5 = (0, 1, 1)

= 3,

S 1 = (1, 1, 1) = 7

¸si 3 < 4 < 7. Mutarea bun˘a este s˘a l˘as˘am ˆın a doua gr˘amad˘a trei pietre, deci r˘amˆane situat¸ia:

2 := (0, 1, 0)

3 := (0, 1, 1)

1 := (0, 0, 1),

cu S = (0, 0, 0). Dac˘a, de exemplu, al doilea juc˘ator ia din gr˘amada a doua dou˘a pietre r˘amˆane situat¸ia:

2 := (0, 1, 0)

cu S = (0, 1, 0) Avem:

= (0, 0, 0).

1 := (0, 0, 1)

1 := (0, 0, 1),

S 2 = (0, 0, 0) = 0,

S 1 = (0, 1, 1) = 3,

S 1 = (0, 1, 1) = 3

¸si mutarea bun˘a este s˘a elimin˘am prima gr˘amad˘a. Continuarea este evident˘a.

5. Fie A = {a 1 ,a 2 ,

,a

n } ¸si pentru fiecare submult¸ime A i A definim

= 1 dac˘a

vectorul caracteristic v i = (x i1 ,x i2 ,

,x in ), i = 1, m, unde x ij

a j A i ¸si x ij = 0 dac˘a a j A i . Observ˘am c˘a:

|A i | =

n

k=1

x ik =

n

k=1

2

x ik

¸si c˘a

|A i A j | =

n

k=1

x ik x jk .

Deoarece m>n, vectorii v 1 ,v 2 ,

,v

m

sunt liniar dependent¸i ˆın R n ,

deci exist˘a numerele reale α 1 2 ,

m astfel ca:

m

i=1

α i v i = 0.

Not˘am cu I mult¸imea indicilor i pentru care α i > 0 ¸si cu J mult¸imea indicilor J pentru care α j < 0 ¸si scriem relat¸ia sub forma:

iI

α i v i = (α j )v j not

= (y 1 ,y 2 ,

jJ

,y

n ).

V. Pop, Metoda etichetarii˘

binare ˆın probleme de combinatorica˘

179

Vom ar˘ata c˘a A i =

iI

jJ A j .

Fie a k ˆın reuniunea din stˆanga. Dac˘a a k A i atunci x ik = 1, α i x ik > 0

¸si din y k α i x ik rezult˘a y k = 0. T¸inˆand cont de egalitatea:

jJ

(α j )v j = (y 1 ,

,y

k ,

,y

n

)

rezult˘a c˘a exist˘a un v j cu:

(v j )x jk

= 0 x jk = 0 a k A j

¸si am ar˘atat o incluziune (cealalt˘a este simetric˘a). Observat¸ie. Num˘arul m = n + 1 este cel mai mic num˘ar de mult¸imi cu aceast˘a proprietate dup˘a cum rezult˘a din exemplul:

A 1 = {a 1 },

A 2 = {a 2 },

,A

n = {a n } ¸si

A i = A j .

6. Consider˘am mult¸imile B i = A i = A \ A i , i = 1, m. Cel put¸in m 1 din ele sunt nevide ¸si cum m 1 > n, conform problemei 5, rezult˘a c˘a exist˘a I, J disjuncte astfel ca:

iI

B i = B j B i = B j A i = A j .

jJ

iI

jJ

Num˘arul m = n + 2 este cel mai mic cu proprietatea din enunt¸, dup˘a cum rezult˘a din exemplul:

A 1 = {a 1 },

A 2 = {a 2 },

,A

n = {a n },

A n+1 = {a 1 ,a 2 ,

,a

n }.

not˘am cu L i ∈ {0,1} n vectorul carac-

¸si

α j

L 1 ,L 2 , ,L

cu

i

aceast˘a linie este unic˘a ˆınseamn˘a c˘a produsul (scalar) al coloanelor C i ¸si C j

este 1. Astfel se sugereaz˘a ideea de a considera matricea M t · M ∈ M n (N) pentru care M t · M = P = [p ij ] i,j=1,n unde p ij = C i C j (produsul coloanelor

C i ¸si C j ). Conform observat¸iei f˘acute p ij = 1, oricare ar fi i

= j ¸si p ii 1,

Faptul c˘a

teristic al mult¸imii B i (L i = (α 1 2 ,

matricea cu liniile

7. Fie A = {a 1 ,a 2 ,

= 0 dac˘a a j

= j,

m .

B i ).

,a n } ¸si

n );

α j

=

1 dac˘a a j

{1, 2,

B i

,n}

Not˘am cu M ∈ M m,n ({0, 1})

i, j

Condit¸ia din problem˘a spune c˘a pentru orice

exist˘a o linie L k

astfel ca pe pozit¸iile i ¸si j s˘a avem 1.

i = 1, n. Ar˘at˘am c˘a p ii 2, i = 1, n. Dac˘a am avea un p ii = 1, ar ˆınsemna c˘a pe coloana C i avem un singur element nenul, deci un anumit element a j se g˘ase¸ste ˆıntr-o singur˘a mult¸ime B k ; atunci, din condit¸ia dat˘a pentru orice alt element a j 1 , exist˘a o mult¸ime care cont¸ine pe a j ¸si pe a j 1 , deci aceast˘a mult¸ime este B k ; ˆın concluzie B k ar cont¸ine toate elementele din A, ˆın contradict¸ie cu faptul c˘a B k este submult¸ime proprie. Astfel M t ·M = D+J unde D este o matrice diagonal˘a cu elementele diagonalei strict pozitive ¸si J

180

Articole

este matricea cu toate elementele egale cu 1. Se arat˘a u¸sor c˘a determinantul matricei M t · M este strict pozitiv (mai mult matricea este pozitiv definit˘a:

n

i,j=1

p ij x i x j =

n

i=1

d i x

2

i

+

n

i,j=1

x i x j =

n

i=1

d i x

2

i

+ (x 1 +

+

x n ) 2 ,

unde d i > 0, i = 1, n).

ˆ In concluzie, rangM t · M = n, deci rangM n ¸si deoarece rangM m rezult˘a m n.

 

8.

Consider˘am matricea M

∈ M m,n ({0, 1}) care are pe liniile

L

1 ,L 2 ,

,L

n vectorii caracteristici ai mult¸imilor B 1 ,B 2 ,

,B

m ¸si not˘am cu

G matricea p˘atratic˘a G = M ·M t ∈ M m (R). Elementele sale sunt g ij = L i ·L j (produsul (scalar) al liniilor L i ¸si L j ) ¸si se observ˘a c˘a g ij = |B i B j | = k, unde

i = j ¸si evident g ii = |B i | ≥ k, i = 1, n.

Dac˘a not˘am g ii = k + b i , i = 1,n,

ar˘at˘am c˘a un singur b i poate fi 0, iar ceilalt¸i sunt strict pozitivi: dac˘a prin

absurd b 1 = b 2 = 0 atunci B 1 ¸si B 2 au fiecare cˆate k elemente ¸si, doarece

B 1

= B 2 , rezult˘a c˘a B 1 B 2 are mai put¸in de k elemente (contradict¸ie). Determinantul matricei G este:

k

+ b 1 k

k

k

k k + b 2

k

k

k

k

k

k + b n

m =

kk + b 3

k

k

care verific˘a relat¸ia de recurent¸˘a ∆ m = k · b 1 · b 2 · final:

· b n1 + b n n1 ¸si, ˆın

m =

m

k=1

b k + k

k

=1

b k + b k +

k

=2

+

k

=n

b k   > 0,

deci matricea G = M ·M t are rangul m ¸si cum rangM rangG ¸si rangM n obt¸inem n m. 9. Vom trece de la numere ˆıntregi la clase de resturi modulo 2. Nu-

merele pare se ˆınlocuiesc cu 0 ¸si cele impare cu 1 ca elemente ale corpului Z 2 .

Problema cere s˘a ar˘at˘am c˘a exist˘a liniile L i 1 ,L i 2 ,

,L i k cu suma:

L i 1 +

L i 2 +

+

L i k = ( 0, 0,

, 0).

care este

spat¸iu vectorial de dimensiune n peste corpul Z 2 . Deoarece m>n, liniile

sunt liniar dependente, deci exist˘a scalarii α 1 2 ,

Liniile pot fi privite ca elemente ale spat¸iului vectorial Z n

2

α 1 L 1 + α 2 L 2 +

+

α m L m = ( 0,

0,

m ∈ { 0, 1} astfel ca:

, 0).

Dac˘a ˆın relat¸ia de mai sus nu scriem coeficient¸ii 0 ¸si r˘amˆan doar

α i 1 = α i 2 =

= α i k = 1 obt¸inem:

L i 1 +

L i 2 +

+

L i k = ( 0, 0,

, 0).

V. Pop, Metoda etichetarii˘

binare ˆın probleme de combinatorica˘

181

n } ¸si, pentru fiecare submult¸ime A i , definim

vectorul s˘au caracteristic v i = (x i1 ,x i2 ,

x

ij = 0 dac˘a a j A i , i = 1, m, j = 1, n. Observ˘am c˘a vectorul caracteristic al mult¸imii A i 1 A i 2 este suma modulo 2 a vectorilor V i 1 ¸si V i 2 .

Consider˘am numerele 0 ¸si 1 ca elemente ale corpului Z 2 , renotate 0 ¸si 1, iar vectorii v i ca elemente ale spat¸iului vectorial Z n , care este spat¸iu vectorial de dimensiune n peste corpul Z 2 . Problema astfel reformulat˘a cere s˘a ar˘at˘am

c˘a exist˘a vectorii caracteristici v i 1 ,v i 2 ,

in ), unde x ij = 1 dac˘a a j A i ¸si

10. Fie A = {a 1 ,a 2 ,

,a

,x

2

i k cu suma zero:

,v

v

i 1 + v

i 2 +

+

v i k = ( 0, 0,

, 0).

Avˆand m>n vectori (caracteristici) ˆıntr-un spat¸iu vectorial de di- mensiune n (Z n ) rezult˘a c˘a ei sunt liniar dependent¸i. Exist˘a deci scalarii

α 1 2 ,

2

m ∈ { 0, 1} astfel ca:

α 1 v 1 + α 2 v 2 +

+

α m v m = ( 0, 0,

, 0).

Dac˘a ˆın relat¸ia de mai sus nu mai scriem coeficient¸ii 0 ¸si r˘amˆan doar

coeficient¸ii egali cu 1, α i 1 = α i 2 =

v

i 1 + v

i 2 +

= α i k = 1 obt¸inem:

+

v i k = ( 0, 0,

, 0),

adic˘a:

A i 1 A i 2

A i k = .

Not˘am cu L i ∈ {0,1} n vectorul caracteristic al mult¸imii B i ,

i

. Matricea p˘atratic˘a G = M · M t ∈ M n (R) are pe diagonal˘a numere impare ¸si

ˆın afara diagonalei numere pare (g ij = |B i B j |). Trecˆand la clasa modulo 2, ˆın Z 2 matricea G este matricea unitate I m cu determinantul nenul. G fiind

matricea Gram a vectorilor

sunt liniar independent¸i ˆın Z n ¸si atunci m n.

Bibliografie

[1] T. Andreescu, G. Dospinescu, Problems from the Bock, XYZ Press, 2008. [2] J. D. Beasley, The Mathematics of Games, Oxford Univ. Press, 1989. [3] M. Eigen, R. Winkler, Law of the Games, Princeton Univ. Press, 1981. [4] M. Kaitchik, Mathematical Recreations, W. W. Norton, 1942. [5] L. Babai, P. Frankl, Linear Algebra Methods in Combinatorics, Dep. Comput. Sci. Univ. Chicago, 1992. [6] B. Lindstrom, Another theorem of families of sets, Ars Combinatorica, 35(1993),

11.

= 1, m ¸si not˘am cu M ∈ M m,n ({0, 1}) matricea cu liniile L 1 ,L 2 ,

L 1 ,

2

L 2 ,

,

L m rezult˘a c˘a vectorii L 1 , L 2 ,

,L

m

,

L

m

123-124.

[7] O. Pikhurko, Algebraic Methods in Combinatorics.

182

Articole

Asupra teoremei lui Beatty, ¸sirurilor lui Wythoff ¸si cuvˆantului lui Fibonacci

Adrian Reisner 1)

Abstract. Beatty’s theorem establishes an equivalence relation so that the sets {[], n N } and {[], n N } form a disjoint union of N , for α, β R Q. The case of Wythoff ’s pairs is a specific case of Beaty’s 1 + 5

(the golden ratio) and allows us to define

theorem with α = ϕ =

the golden semigroup (or Wythoff ’s semigroup) and on the other hand the

Fibonacci word. The latter, the sturmian characteristic word of slope

ρ 2 , is also obtained as the fixed point of the morphism σ(0) = 01, σ(1) = 0 in the free monoid of base A = {0, 1}. Finally, the Fibonacci word allows us to determine a winning strategy for Rufus Issac’s Nim game (or Wythoff ’s game).

Keywords: Beatty theorem, Zeckendorf representation, Ecuat¸ii Sturm - Liouville, Combinatorics on words. MSC : 11A67, 68R15.

2

1

I. Partit¸iile mult¸imii N Fiind dat num˘arul real α not˘am cu E(α) mult¸imea:

E(α) = {[], n N },

unde [α] este partea ˆıntreag˘a a num˘arului real α. Avem atunci teorema urm˘atoare:

Teorema 1. Fiind date trei numere reale α 1 < α 2 < α 3 , mult¸imiile E(α i ), i = 1, 2, 3 nu pot forma o partit¸ie a mult¸imii N . Demonstrat¸ie. Presupunem c˘a N este reuniunea mult¸imiilor E(α i ),

i = 1, 2, 3, disjuncte.

Avem [α 1 ] = 1 c˘aci, ˆın cazul contrar, 1 nu ar apart¸ine

nici unui E(α i ) ceea ce este exclus. Fie α 1 = 1+ ε unde 0 ε < 1 ¸si fie r > 1 cel mai mic ˆıntreg neapart¸inˆand mult¸imii E(α 1 ); avem [α 1 ] = r i.e.

r α 2 < r + 1. Avem atunci [(r 1)α 1 ] = r 1 ¸si [1 ] = r +1 ¸inˆt and seama de definit¸ia ˆıntregului r. Deducem imediat: (r 1)α 1 < r ¸si 1 r + 1, de

1

unde 1 + r

α 1 < 1 +

r

1 1 , e

1 1

r ε <

r 1 .

Deci 1 α 1 < 2, α i > 1, i = 2, 3, implic˘a faptul c˘a dac˘a m / E(α 1 )

atunci m 1 E(α 1 ), m + 1 E(α 1 ) ¸si avem mai precis lema urm˘atoare:

Lema 2. Dac˘a m / E(α 1 ) atunci :

fie

{m + 1, m + 2,

,m

+ r 1} ∈ E(α 1 ) ¸si m + r

/

E(α 1 ),

fie

{m + 1, m + 2,

,m

+ r} ∈ E(α 1 ) ¸si m + r + 1

/

E(α 1 ).

Demonstrat¸ie. Dac˘a m / E(α 1 ) atunci:

m 1 1 <m<m + 1 (t + 1)α 1

1) Centrul de calcul E.N.S.T. Paris, Adrien.Reisner@enst.fr

A. Reisner, Teorema Beatty, ¸iruris

Wythoff, cuvantulˆ

Fibonacci

183

¸si deci:

[1 ] = m 1;

[(t + 1)α 1 ] = m + 1 (t + 1)α 1 = m +1+ ϕ;

1 + α 1 = 1 +1+ ε = m +1+ ϕ ε ϕ = m 1 > 0, ε>ϕ;

[(t + 2)α 1 ] = m + 2 (t + 2)α 1 = m +2+ ϕ + ε, ϕ + ε < 1;

[(t + 3)α 1 ] = m + 3 (t + 3)α 1 = m +3+ ϕ + 2ε,

ϕ + 2ε < 1;

Fie s cel mai mic ˆıntreg verificˆand ϕ+(s1)ε 1 i.e. m+s1 E(α 1 ) ¸si m + s / E(α 1 ). Dac˘a s r 1, atunci avem, deoarece ε>ϕ:

ϕ + (s 1)ε < sε (r 1)ε < 1,

ceea ce este imposibil.

Pentru s = r + 1 avem ϕ + (s 1)ε = ϕ + 1, de unde rezult˘a lema.

ˆ

In mod analog avem:

Lema 3. Dac˘a u E(α 2 ) atunci urm˘atorul element din E(α 2 ) este u + r sau u + r + 1. Cele dou˘a leme precedente conduc, mult¸imile E(α 1 ) ¸si E(α 2 ) fiind dis- juncte, la:

E(α 1 ) E(α 2 ) = N ,

ceea ce incheie demonstrat¸ia teoremei 1.

II. Cuvˆantul caracteristic ¸si teorema lui Beatty

Consider˘am mult¸imea A = {0, 1} numit˘a alfabet. Se nume¸ste cuvˆant

asupra mult¸imii A orice ¸sir finit sau infinit x 1 ,x 2

unde

n , x i ∈ A. Mult¸imea cuvintelor peste alfabetul A ˆınzestrat˘a de operat¸ia binar˘a de concatenare (sau produs) este un monoid avˆand pentru element neutru cuvˆantul vid notat ε. Acest monoid se nume¸ste monoidul liber de baz˘a A (vezi [4]). Pentru θ (0, 1) \ Q, consider˘am cuvˆantul infinit al lui Christoffel

definit prin: CR(θ) = c 0 c 1

iar θ este panta cuvˆantului. Acest cuvˆant este de forma CR(θ) = c 0 C(θ),

unde cuvˆantul C(θ) = c 1 pant˘a θ (vezi [5]).

,

,x

,

c

n

c n

, unde c n

= [(n + 1)θ] [] pentru n N,

este cuvˆantul caracteristic de aceea¸si

T¸inˆand seama de teorema 1, sunt necesare dou˘a mult¸imi de tipul E(α)

ˆ

pentru a realiza o partit¸ie a mult¸imii N .

numerelor naturale“ din Gazeta Matematic˘a seria B nr. 3/2006 (paginile 113- 121) autorii Vasile Pop ¸si Viorel Lup¸sor demonstreaz˘a urm˘atoarea teorem˘a – pagina 113 – cunoscut˘a sub numele de ,,Teorema lui Beatty“ ˆın memoria matematicianului canadian Samuel Beatty (1881-1970). Teorema 4. Cu notat¸iile precedente pentru (a; b) R 2 verificˆand a > 1

¸si b > 1, urm˘atoarele dou˘a asert¸iuni sunt echivalente:

In articolul ,,Partit¸ii ale mult¸imii

a) N este reuniune disjunct˘a a mult¸imilor E(a) ¸si E(b);

b ) a / Q, b / Q ¸si

1

a +

1

b = 1.

184

Articole

Ne propunem aici s˘a demonstr˘am teorema lui Beatty utilizˆand pro- priet˘at¸ile cuvˆantului caracteristic.

 

1

Considerˆand cuvˆantul caracteristic C(θ) de pant˘a θ =

avem, cu

 

a

notat¸ile precedente:

Lema 5. Urm˘atoarele dou˘a asert¸iuni sunt echivalente:

i) c k = 1,

ii) k E(a)

i.e.

submult¸imii E(a) N . Demonstrat¸ie. S˘a demonstr˘am c˘a pentru orice k N avem:

funct¸ia F[E(a)] : N → {0,1}, n

c n , este funct¸ia caracteristic˘a a

card{E(a) [1, k]} = [(k + 1)θ].

ˆ

Intr-adev˘ar:

card{E(a) [1, k]} = card{n N | [na] < k + 1} =

= card n N | n < k + 1 = card n N |

θ

= card{n N | n < (k + 1)θ} = [(k + 1)θ],

Avem, atunci, pentru orice k N :

n

θ

< k + 1 =

c.c.t.d.