Sunteți pe pagina 1din 9

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

GLOBALIZAREA – DIMENSIUNEA FINANCIAR-BANCARĂ

Conducător ştiinţific: Prof. univ. dr. Gh. P. APOSTOL Doctorand: Emanuela Mihaela GRAMATICU (SAVU)

CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL

1

SEMNIFICAŢII GLOBALIZARE

ALE

CONCEPTULUI

DE

1.1. Premise istorice ale globalizării ………………………………….…….

1.2. Conceptul de globalizare ………………………………….……………

CAPITOLUL

2

FACTORI DETERMINANŢI ŞI FORME ALE GLOBALIZĂRII ECONOMICE…………………

2.1. Factori determinanţi ai procesului de globalizare ……………………

2.1.1. Factorii politico-economici …………………………………

2.1.2. Factorii tehnici ……………………………………………….

2.2. Raportul globalizare – regionalizare …………………………………

2.3. Forme de manifestare a globalizării …………………………….……

2.3.1. Globalizarea industriei şi comerţului ………………………

1

4

9

9

24

40

40

46

48

50

55

56

2.3.2.

Globalizarea serviciilor ………………………………………

59

2.3.3. Globalizarea în domeniul financiar …………………….…….

CAPITOLUL 3 – GLOBALIZAREA PIEŢELOR FINANCIARE ………

3.1. Esenţa şi trăsăturile pieţelor financiare globalizate ……………………

3.2. Principalele etape ale globalizării financiare …………………………

3.3. Internaţionalizarea pieţelor financiare …………………………………

3.4. Indicatori ai globalizării financiare …………………………………….

3.5. Politici financiar-monetare sub impactul globalizării ………………….

60

64

64

67

74

82

85

3.5.1. Trăsăturile caracteristice ale politicilor financiar-monetare în perioada 1990 - 2006 ………………………………………… 87

3.5.2. Politici financiar-monetare ale Uniunii Europene în contextul globalizării pieţelor de capital …………….…………………. 88

3.5.3. Politici financiare ale instituţiilor internaţionale ………….….

Acordul Basel II ………………………………………

CAPITOLUL 4

TENDINŢE PRIVIND GLOBALIZAREA

SISTEMULUI BANCAR INTERNAŢIONAL……

4.1. Distincţia între activitatea bancară mondială şi cea internaţională ….….

4.2. Internaţionalizare şi concentrare bancară………………………………

4.3. Băncile multinaţionale ………………………………………………….

4.4. Alianţele bancare ……………………………………………………….

4.5. Zonele bancare libere …………………………………………………

2

98

100

110

110

112

120

128

134

CAPITOLUL 5 – AVANTAJELE ŞI DEZAVANTAJELE GLOBALIZĂRII FINANCIAR-BANCARE .………………………………….

5.1. Curente de opinie privind consecinţele economice şi sociale…………

5.2. Efecte pozitive ale globalizării financiar – bancare ……………….….

5.3. Venitul global mediu pe locuitor în lumea contemporană ……………

5.4. Riscuri care decurg din globalizarea financiar – bancară ……………

5.5. Globalizarea financiară şi spălarea banilor murdari……………………

CAPITOLUL 6

– STUDIU DE CAZ: Centrele financiare internaţionale Londra – Frankfurt şi New York – Tokyo …………………

CONCLUZII FINALE…………………………………………………………

BIBLIOGRAFIE …………………………………………………………………

ANEXE: …………………………………………………………………………

1. Euronext ………………………………………………………………

2. Globalizare şi dezvoltare în Africa ……………………………………

3. Globalizarea financiar-bancară în India ……………………………

3

139

139

143

148

151

162

169

185

203

210

210

217

223

CUVINTE CHEIE

globalizare, tip de globalizare, mondializare, planetizare, corporaţii multinaţionale, centre de putere, comprimări spaţio-temporale, multilateralism, achiziţie transfrontalieră, dereglementare, regionalizare, piaţă globală, integrare globală, globalizare financiară, globalizare bancară, spaţiu financiar global, indicatori ai globalizării financiare, bănci multinaţionale, bănci internaţionale, fuziuni şi achiziţii bancare, alianţe bancare, zone bancare libere, centre financiare off-shore, centre financiare internaţionale, concentrare bancară, politici financiar-monetare, riscuri financiar-bancare, instituţii financiare globale, Uniunea Monetară Europeană, Acordul Basel II.

SINTEZA PĂRŢILOR PRINCIPALE ALE TEZEI DE DOCTORAT

Teza de doctorat tratează dimensiunea financiar-bancară a globalizării. Lucrarea este structurată pe 6 capitole, introducere, concluzii finale, bibliografie şi anexe. Prezentarea aspectelor teoretice este construită în mod gradual, pornind de la introducere, în care este argumentată importanţa şi structura temei, globalizarea fiind subiectul cel mai dezbătut în rândurile specialiştilor, precum şi obiectul analizei acţiunilor practice ale multor instituţii naţionale şi internaţionale. În această lucrare, mi-am propus să realizez o analiză teoretică a naturii globalizării economiei mondiale şi să-mi aduc, o modestă contribuţie, la cunoaşterea acestui proces. Desigur, aceasta este o sarcină dificilă în condiţiile în care globalizarea este un fenomen în curs de desfăşurare, având o importanţă planetară. Fiecare dintre capitolele lucrării este structurat astfel încât stadiul cunoaşterii cu privire la aspectele abordate în cadrul temei este prezentat în mod selectiv, prin studiile şi publicaţiile de specialitate cele mai reprezentative. De asemenea, la fiecare dintre aspectele prezentate, sunt adăugate şi comentarii, analize şi concluzii proprii. Deşi există încă dezbateri pe tema globalizării, este unanim acceptat faptul că globalizarea este o realitate, probabil ireversibilă, şi orice ţară care-şi pregăteşte temeinic viitorul se vede nevoită să se interfereze cu ea, să opteze între diversele modele ale acesteia; contează foarte mult ce tip de globalizare adoptă ţările. Neadaptarea la noul “mediu” al

4

globalizării înseamnă nu numai o şansă pierdută, ci şi riscul de a pierde poziţii şi segmente de piaţă deja dobândite.

O altă idee, subliniată în majoritatea capitolelor, este aceea a legăturii organice

dintre globalizare şi noua economie, tehnologiile informaţionale şi inovaţiile financiare. Se argumentează că globalizarea şi noua economie s-au născut una pentru cealaltă.

În CAPITOLUL 1, se analizează, înainte de toate premisele istorice ale globalizării,

ceea ce a permis evidenţierea principalilor factori care au determinat apariţia procesului globalizării. Procesul globalizării economiei este o rezultantă atât a dezvoltării companiilor multinaţionale, cât şi o cauză a afirmării lor tot mai puternice pe plan internaţional.

Dimensiunea financiar-bancară a globalizării reprezintă o formă esenţială a globalizării economice. Se impunea, însă, o delimitare conceptuală deoarece literatura de specialitate acordă înţelesuri extrem de diferite acestui amplu proces contemporan. Astfel, am făcut distincţia între globalizare ca proces general şi globalizarea economică. În CAPITOLUL 2, se aprofundează raportul dintre globalizare şi regionalizare, precum şi formele de manifestare ale globalizării, deoarece acestea au permis o lărgire, adâncire şi accelerare a interconectării la scară mondială a vieţii sociale contemporane.

În CAPITOLUL 3 este analizat procesul globalizării pieţelor financiare: esenţa şi

trăsăturile pieţelor financiare globalizate, principalele etape ale globalizării financiare, precum şi strategiile şi politicile financiar-monetare sub impactul globalizării. Interdependenţa economică, accentuarea schimburilor comerciale internaţionale, informatizarea puternică a societăţii contemporane, determină o interdependenţă crescândă a pieţei financiare şi bursiere. De aceea, se poate aprecia că, globalizarea financiară (adică, mişcarea liberă a capitalurilor) este mai accentuată şi mai rapidă ca în alte domenii. În CAPITOLUL 4, sunt prezentate principalele tendinţe privind globalizarea sistemului bancar. Progresul tehnic, inovaţiile financiare, procesul de dereglementare au creat noi posibilităţi investiţionale pe pieţele monetare şi financiare, ceea ce a înteţit concurenţa între bănci şi societăţile financiare nebancare. De aceea, studiul efectuat a fost orientat cu precădere în direcţia aprofundării raportului dintre internaţionalizare şi concentrare bancară, evidenţiind în acest sens principalele reţele funcţionale ale sistemului financiar global: băncile multinaţionale, alianţele bancare şi zonele bancare libere.

5

În perioada actuală, civilizaţia financiară cunoaşte o adevărată globalizare, fapt pentru

care lucrarea tratează evoluţia fenomenului de globalizare financiară, politicile şi strategiile financiar-monetare ale instituţiilor financiar-monetare – FMI, Banca Mondială, precum şi impactul globalizării asupra activităţii bancare. În legătură cu ACORDUL BASEL II se face o analiză comparativă a avantajelor şi dezavantajelor pe care le implică acesta. Scopul general al Noului Acord de Capital Basel II este asigurarea stabilităţii

sistemului financiar internaţional, luând în considerare, pentru prima dată riscul operaţional şi prevăzând proceduri concrete de supraveghere a instituţiilor de credit.

În lucrare se subliniază că procesul de internaţionalizare a pieţelor financiare este un

proces obiectiv de o amploare fără precedent care va avea consecinţe dintre cele mai adânci asupra sistemului financiar-bancar mondial şi asupra economiei internaţionale. De asemenea, evoluţia sistemului bancar românesc nu trebuie privită separat de contextul european şi internaţional. Sensul globalizării implică luarea în considerare a unei perspective foarte largi, de la înţelegerea precondiţiilor înfăptuirii ei, până la efectele pe care le poate genera. Din această cauză, am considerat necesar să realizez, în CAPITOLUL 5, o analiză a avantajelor şi dezavantajelor globalizării financiar-bancare. Globalizarea, în general şi globalizarea financiar-bancară, în particular este unul dintre termenii cei mai contestaţi. În afara faptului că nu toţi îi atribuie acelaşi conţinut, dezbaterile cele mai aprinse se poartă pe marginea efectelor ei economice, financiar-monetare, politice, sociale şi culturale. Din acest punct de vedere, există grupul celor entuziaşti, optimişti şi grupul celor sceptici, pesimişti. De aici, rezultă şi atitudinea lor faţă de globalizare, respectiv pro şi contra.

O atenţie deosebită a fost acordată studierii raportului dintre globalizarea financiară

şi spălarea banilor murdari. Este o problemă larg dezbătută, de mare interes, care poate fi privită ca o consecinţă, ca un efect – nedorit – al noilor mecanisme financiare globalizate. Măsurile luate pentru stoparea banilor murdari sunt încă insuficiente şi eforturile, în acest sens, trebuie să fie continuate. În CAPITOLUL 6 am analizat comparativ centrele financiare internaţionale Londra – Frankfurt şi New York – Tokyo, care influenţează şi chiar determină, într-o

6

anumită măsură – globalizarea economică, pieţele financiare naţionale şi globale, sistemul bancar în ansamblul său. Centrul financiar New York şi-ar putea pierde titlul de cel mai important centru financiar al lumii, în favoarea Londrei, în cazul în care nu vor fi adoptate urgent o serie de reforme ale sistemului juridic şi de reglementare; o problemă fiind reprezentată de politicile restrictive din SUA, care fac piaţa americană mai puţin atractivă pentru investitori. Comparând centrele financiare Londra şi Frankfurt, aş putea spune că nu se află într-o cursă acerbă pentru deţinerea primului loc în topul centrelor financiare internaţionale din Europa, cele două centre depinzând puternic unul de celălalt. Pe parcursul întregii lucrări se fac numeroase referiri la Uniunea Europeană şi la România, în măsura în care analiza o impunea. În concluziile finale am încercat să prezint principalele aspecte care merită a fi reţinute, ca elemente teoretice şi practice în care se concretizează contribuţia personală în studierea acestei teme. Anexele 1 – 3 oferă o imagine inedită a procesului de globalizare financiar-bancară. Anexa 1 arată cum s-a născut şi a evoluat Reţeaua EURONEXT şi cum, chiar sub ochii noştri, de la 1 iunie 2006 – prin fuziunea cu NYSE Group Inc. – a luat fiinţă cea mai importantă platformă bursieră din lume, sub denumirea de NYSE EURONEXT. Ea ocupă deja un loc extrem de influent între marile centre financiare ale lumii şi nu este exclus să asistăm, în anii ce urmează, la o accentuare a concurenţei financiar-bancare pe plan mondial, pentru că globalizarea creşte inevitabil competiţia. Anexele 2 şi 3 sintetizează aspecte interesante cu privire la globalizarea financiară în Africa şi în India, pentru a întregi imaginea cu privire la procesul analizat, precum şi pentru a oferi o sumară perspectivă a evoluţiilor posibile în următoarele decenii ale secolului XXI. Consider că globalizarea trebuie să fie examinată în mod profund, pentru a-i înţelege complexitatea – toate dimensiunile şi faţetele –, pentru a încerca să se fructifice şanse şi avantaje şi să se reducă costuri şi efectele negative pe care generează. Cei mai mulţi specialişti şi cele mai de seamă instituţii de alură mondială consideră că acest amplu proces al globalizării şi ameninţările (provocările) sale trebuie să fie gestionate corect; a devenit limpede că instituţiile internaţionale care guvernează globalizarea trebuie să fie reformate, astfel încât ele să poată contribui la bunăstarea şi progresul întregii lumi.

7

CURRICULUM VITAE

DATE PERSONALE

Nume Prenume Data şi locul naşterii:

GRAMATICU (SAVU) EMANUELA MIHAELA 21.09.1973 - Bârlad

Loc de muncă:

Institutul Bancar Român (IBR)

Adresă:

Str. Păduroiu nr. 8 bl. B28 sc. 2 ap. 26 Bucureşti sector 4

Telefon:

6.36.65.86; 0743.99.40.58

E-mail:

emasavu@hotmail.com

STUDII:

1 nov. 2001

Doctorand, la Academia de Studii Economice Bucureşti, Facultatea de Economie Generală, cu tema Globalizarea – dimensiunea financiar-bancară

1992 - 1997

Academia de Studii Economice, Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale, diplomă de licenţă

CURSURI POSTUNIVERSITARE ŞI DE FORMARE PROFESIONALĂ

nov. 2005

“International Financial Reporting Standards”, Ernst & Young

oct. 2004 – feb. 2005

curs postuniversitar “Departamentul pentru pregătirea personalului didactic”, ASE

iunie 2003

“Sisteme bancare şi financiare comparate” , Institutul Bancar Român

ian. 2003

“Mortgage Lending Training Seminar”, SECOR

iunie 2002

“Evaluarea întreprinderilor şi analiza financiară”, Institutul Bancar Român

feb. 2002

“Moneda EURO ca monedă financiară”, Institutul Bancar Român

iunie 2001

“Private Banking”, ATTF Luxemburg “Analiza bilanţului contabil al agenţilor economici”, organizat de

dec. 1999

IBR - ATTF Luxemburg “Institutional and Legal Aspects of Approaching the European Standards and the European Union”, Praga, Cehia

EXPERIENŢĂ PROFESIONALĂ

iulie 2006 – prezent

Institutul Bancar Român, Facultatea de Management Financiar; lector universitar

nov. 2005 – iun. 2006

Institutul de Studii Financiar-Bancare, Facultatea de Management Financiar; lector universitar

8

1998 – 2005 feb. 2005 – oct. 2005

oct. 2001 – ian. 2005

1999 – 2006

2000

– sep. 2001

1998

– 1999

1997 – 1998

Institutul Bancar Român (IBR), Bucureşti

lector universitar – Facultatea de Management Financiar; disciplinele: “Introducere în contabilitate”; “Contabilitatea agenţilor economici”; “Fundamentele managementului”;

asistent universitar - Facultatea de Management Financiar, disciplinele: “Introducere în contabilitate”; “Management bancar”.

tutor-expert la cursurile IBR, Învăţământ la Distanţă (ID):

“Fundamentele Profesiunii Bancare” (Introducere în contabilitate); “Analiză Financiară şi Risc în Creditare” (Contabilitate). documentarist principal, atribuţii: operare bază de date; evidenţa plăţilor şi încasărilor şi activităţi organizatorice privind cursurile ID. documentarist SC ICECOOP IMPORT – EXPORT SA, economist - Departamentele export – import.

PARTICIPĂRI LA CONFERINŢE ŞI MANIFESTĂRI ŞTIINŢIFICE

2001 - 2006

Participare la conferinţele anuale organizate de Institutul Bancar Român pentru cadrele didactice şi studenţi

PUBLICAŢII

Coautor al următoarelor manuale:

1. “Standarde internaţionale de raportare financiară – standarde internaţionale de contabilitate”, Editura IBR, 2006;

2. “Contabilitate”, Editura IBR, 2004;

3. “Creditul imobiliar – ipotecar”, Editura IBR, 2003;

4. “Tranzacţii internaţionale”, Editura IBR, 2002;

5. “Creditarea agenţilor economici”, Editura IBR, 2001.

Autor al unor articole (teme corelate cu teza de doctorat):

6. “Tendinţe privind globalizarea sistemului bancar internaţional”, revista „Economie teoretică şi aplicată”, supliment al ziarului „Economistul”, august 2006;

7. “Impactul monedei Euro asupra activităţilor bancare”, Mesagerul IBR, nr. 1/Aprilie

1999;

8. “1 Ianuarie 1999: Lansarea Euro”, Mesagerul IBR, nr. 3-4/Decembrie 1998.

Menţiune la Sesiunea anuală a Cercurilor Ştiinţifice Studenţeşti, ASE, 5-6 mai 1995.

LIMBI STRĂINE CUNOSCUTE

Engleza

- foarte bine

Franceza

- foarte bine

10 mai 2007

9