ECONOMIE GENERALA

TEMA: Tipuri de economii de piaa

Economia de piaa reprezint o modalitate complexa si deosebit de eficienta de realizare a activitatii economice, adic de transformare a resurselor in bunuri si servicii necesare nevoilor oamenilor. Sistemul economic reprezint elementele sau subsitemele economice dispuse intr-o anumita ordine ierarhica, in care acestea functioneaza pe baza interaciunii dintre elementele componente. De-a lungul timpului ele au fost clasificate in: Deschisa; nchise; Descentralizate; Centralizate; Capitaliste; Socialiste; piaa libere; dirijiste. In economia contemporana ntlnim doua tipuri de organizare si funcionare a economiei: a) b) unul centralizat, comandat si planificat; si altul de piaa libera.

In cadrul modelului sistemul economic pur dirijist, toate deciziile economice in societate se iau de ctre autoritatile centrale, guvern, agenii economici fiind obligai sa execute sarcinile prevzut in planul naional de stat. Acest sistem se caracterizeaz prin : economie centralizata, in care pamantul este colectivizat si capitalul tehnic este naionalizat; o economie unipolara in care statul dicteaz ce si cat sa se produc; o economie a calcului tehnic, in unitati fizice si a evalurilor adminstrative .

In modelul sistemului economic de piaa libera, toate deciziile se iau de ctre agenii economici, respectiv menaje, firme; statul nu intervine in nici un fel in aciunile agenilor economici; producia si consumul se coreleaz pe baza deciziilor ntreprinztorilor privind cererea si oferta acestora si a mecanismului preturilor. Sistemul de piaa libera se caracterizeaz prin: economie complet descentralizata; economie multipolara , in care deciziile economice sunt adoptate de agenii economici; o economie a calcului in moneda; o economie a echilibrului general asigurat pe baza mecanismului preului liber si in care statul nu intervine direct in economia ntreprinderii, avand rolul de a proteja piaa si institutiile acesteia . Economia de piaa se caracterizeza prin urmtoarele elemente interdependente: reglarea activitatii economice se realizeaz in special prin mecanismele pieei , cat si prin intervenia organelor statului democratic; pe lng producia de mrfuri, continua sa fie si economia naturala, schimbul direct de mrfuri, trocul; agenii economici elementari, mici si mijlocii, coexista cu marile corporatii si administraiile publice, cele din urma manifestnd tendine monopoliste sau oligopoliste; sectorul particular-privat se ntreptrunde cu cel public intre cele doua sectoare existnd concurenta; statul ca agent economic autonom, caut sa reglementeze in mod democratic mecanismele economice de funcionare.

Economia de piaa reprezint acel mod de organizare si funcionare a activitatii economice in care raportul dintre cerere si oferta determina principiile de prioritate in producerea diferitelor bunuri si servicii, a metodelor de organizare si combinare a factorilor de producie, personale si categoriile de persoane care au acces la rezultatele produciei prin dinamica preturilor. Trsturile specifice economiei de piaa sunt: pluralismul formelor de proprietate in care ponderea principala revine proprietatii private; profitul reprezint obiectivul pentru care se asuma riscul concurenial; concurenta este regulatorul principal al activitatii economice;

este o economie de ntreprindere, unde spaiul economic de decizie si aciune se realizeaza in unitatea economica; majoritatea preturilor se formeaz liber influentand si pe cele din administraie; predomina structurile tehnico-economice mederne; intervenia directa si indirecta a statului se rezuma la respectarea regulilor de funcionare a pieei si a instituiilor juridice si economice. Economia de piaa moderna, mai sus definita, poate mbrca urmtoarele tipuri: 1.TIPUL ANGLO-SAXON, specific SUA, Anglia, Canada. Este de esena neoliberala, prezint urmtoarele caracteristici: Este o economie care las fru liberei iniiative ; Este total mpotriva dirijismului; Se pronuna mpotriva interveniei statului, acesta avnd un rol secundar, redus doar la supravegherea respectrii regulilor unanim acceptate; Acorda o importanta majora ntreprinderilor mici si mijlocii private si pe sectorul public;

 Accepta elaborarea de ctre guvern a unor programe de politica economica pe termen scurt, programe pe domenii si prognoze economice pe termen lung. 2. TIPUL VEST GERMAN specific Frantei, Italiei , Spaniei Prezint urmtoarele caracteristici: Adepta unei intervenii active a statului in economie; Un dirijism pronunat; Rol important acordat sectorului public chiar daca cel privat este dominant. 3. TIPUL SOCIAL DE PIATA, specific in Germana, Olanda, parial Austria. Prezint urmtoarele caracteristici: Statul intervine pentru realizarea unei centralizai a opiunilor economico-sociale agreate spre un consens general;

Realizarea unui echilibru intrasocial si performanta economica dar nu prin simplul joc al forelor pieei. 4. TIPUL NORDIC-EUROPEAN specific in Suedia, Norvegia, Danemarca, Finlanda. Prezint urmtoarele caracteristici: Cooperare intre sectorul privat si cel public in vederea satisfacerii unor cerinte social-economice respectiv mbinarea cresterii si eficientei economice cu promovarea unor valori sociale-umanede baza; Respecta trsturile specifice economiei de piaa; Intervenia statului se realizeaz in special prin aciuni sociale avnd rolul de protector pentru toi cetatenii. 5.TIPUL PATERNALIST DE PIATA, specific Japoniei Prezint urmtoarele caracteristici: Rolul statului este de catalizator in economie; mbina caracteristici ale economiei sociale de piaa cum sunt: planificarea si echitatea;

 Statul vegheaz asupra echilibrului economic, la asigurarea unei creteri economice fara greutati si contradicii, la dezvoltarea pieei interne si cucerirea celei externe. Indiferent de nivelul de dezvoltare, potenial economic si cultural, regim social-politic si cultural, toate statele lumii sunt angajate intr-un amplu proces de transformri radicale, de trecere de la produse munca-intensive la produse cultural-artistic-intensive. Tarile slab dezvoltate din punct de vedere economic, cum este si Romnia, trebuie sa conceap strategii de nfptuire a mai multor taranzitii, in principal la cea de economie de piaa.