Norme constituionale n vigoare fundamentate pe moral

Avand in vedere ca oamenii sunt fiinte sociabile si nu pot exista fara a socializa, ajungem la concluzia ca aceasta este o conditie necesara pentru ca o societate sa functioneze eficient. Pentru a putea face parte dintr-o societate trebuie sa ne supunem normelor grupului in care traim. Aceste norme incepem sa le invatam de mici copii si ne modeleaza personalitatea. De asemenea, fiecare cultura determina un set de influente care variaza foarte mult de la societate la societate. Normele de care facem vorbire au fost la inceput norme morale, care au devenit pe aprcurs norme juridice, iar unele norme morale inca se mai aplica si in ziua de azi. Vechimea normelor morale este cat si cea a societatii pentru ce ele au jucat si joaca un rol deosebit d eimportant in reglementarea relatiilor sociale si in asigurarea ordinii sociale. Morala reprezinta ansamblul de idei, percepte, reguli cu privire la bine si rau, la corect si incorect, cu privire la just si injust. Morala, ca sistem de norme, se bazeaza pe convingerea intima si pe constiinta personala a fiecarui individ in comportamentul sau. Morala are ca valori fundamentale principiile binelui, dreptatii, justitiei si adevarului, valori promovate si aparate de drept. Unele norme morale au fost enuntate in cele Zece Porunci ale Vechiului Testament . Marea majoritate a lor sunt astazi reglementate de normele de drept civil sau penal. De aceea este greu de alcatuit o lista cu norme care sa fie exclusiv morale, pe care sa nu le intalnim decat in sfera eticului, dupa cum exista foarte putine situatii in care, prin ceea ce face, individul sa fie si sa actioneze exclusiv moral, fara nici o implicatie de ordin vital, utilitar, economic, social, politic sau religios. Un exemplu ar fi o regula de genul Sa nu fii lenes care nu este reglementata de o norma juridica in vigoare, insa are implicatii financiare deoarece nu poti castiga bani fara sa prestezi munca, medical deoarece creste riscul imbolnavirii, social deoarece lumea te evita. Deci aceasta regula este o regula morala, care ne este cunoscuta de mici copii si care o respectam fara a fi o pedeapsa pentru asta, ci pentru ca as ne spune constiinta. Astazi in Constitutia Romaniei aprobata prin referendumul national din 18 19 octombrie 2003 si intrata in vigoare la data de 29 octombrie 2003 sunt norme juridice care se bazeaza pe norme morale.

Un prim exemplu ar fi art. 16, alin. 1 si 2, care face referire la egalitatea in drepturi.
ARTICOLUL 16 (1) Cetenii sunt egali n faa legii i a autoritilor publice, fr privilegii i fr discriminri. (2) Nimeni nu este mai presus de lege.

In acest articol putem observa ca regulile morale sunt: toti suntem la fel; avem aceleasi drepturi; suntem judecati dupa aceeasi lege; nu pot fi discriminat.

Articolul 21 face referire la accesul liber la justitie.

ARTICOLUL 21 (1) Orice persoan se poate adresa justiiei pentru aprarea drepturilor, a libertilor i a intereselor sale legitime. (2) Nici o lege nu poate ngrdi exercitarea acestui drept. (3) Prile au dreptul la un proces echitabil i la soluionarea cauzelor ntr-un termen rezonabil.

Din acest articol putem extrage urmatoarele norme morale: toti avem drepturi si obligatii; orice are dreptul la o judecata dreapta.

In Capitolul II Drepturile si libertatile fundamentale ale Constitutiei sunt cuprinse o multitudine de norme morale. Motivul principal pentru care in acest capitol sunt cuprinse multe dintre regulile morale este ca, Constitutia reprezinta legea fundamentala a unui stat si fara ea nu se poate contitui un stat. In continuare o sa analizez cateva din articolele din acest capitol.
ARTICOLUL 22 (1) Dreptul la via, precum i dreptul la integritate fizic i psihic ale persoanei sunt garantate. (2) Nimeni nu poate fi supus torturii i nici unui fel de pedeaps sau de tratament inuman ori degradant. (3) Pedeapsa cu moartea este interzis.

In articolul 22 este cuprinsa norma morala Sa nu ucizi care este una dintre cele mai vechi norme existente, aceasta fiind cuprinsa si in continutul celor Zece Porunci din Vechiul Testament.
ARTICOLUL 26 (1) Autoritile publice respect i ocrotesc viaa intim, familial i privat. (2) Persoana fizic are dreptul s dispun de ea nsi, dac nu ncalc drepturile i libertile altora, ordinea public sau bunele moravuri.

Articolul 26 se refera la dreptul fiecaruia de a avea libertate asupra vietii lui, fara ca nimeni altcineva sa se impotriveasca atat timp cat el ii respecta pe ceilalti. Acesta este un principiu de baza in drept, libertatea se termina acolo unde incepe libertatea altuia.
ARTICOLUL 28 Secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor trimiteri potale, al convorbirilor telefonice i al celorlalte mijloace legale de comunicare este inviolabil. ARTICOLUL 29 (1) Libertatea gndirii i a opiniilor, precum i libertatea credinelor religioase nu pot fi ngrdite sub nici o form. Nimeni nu poate fi constrns s adopte o opinie ori s adere la o credin religioas, contrare convingerilor sale. (2) Libertatea contiinei este garantat; ea trebuie s se manifeste n spirit de toleran i de respect reciproc. (3) Cultele religioase sunt libere i se organizeaz potrivit statutelor proprii, n condiiile legii. (4) n relaiile dintre culte sunt interzise orice forme, mijloace, acte sau aciuni de nvrjbire religioas. (5) Cultele religioase sunt autonome fa de stat i se bucur de sprijinul acestuia, inclusiv prin nlesnirea asistenei religioase n armat, n spitale, n penitenciare, n azile i n orfelinate. (6) Prinii sau tutorii au dreptul de a asigura, potrivit propriilor convingeri, educaia copiilor minori a cror rspundere le revine. ARTICOLUL 30 (1) Libertatea de exprimare a gndurilor, a opiniilor sau a credinelor i libertatea creaiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare n public, sunt inviolabile. (2) Cenzura de orice fel este interzis. (3) Libertatea presei implic i libertatea de a nfiina publicaii. (4) Nici o publicaie nu poate fi suprimat. (5) Legea poate impune mijloacelor de comunicare n mas obligaia de a face public sursa finanrii. (6) Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaa particular a persoanei i nici dreptul la propria imagine. (7) Sunt interzise de lege defimarea rii i a naiunii, ndemnul la rzboi de agresiune, la ur naional, rasial, de clas sau religioas, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violen public, precum si manifestrile obscene, contrare bunelor moravuri. (8) Rspunderea civil pentru informaia sau pentru creaia adus la cunotin public revine editorului sau realizatorului, autorului, organizatorului manifestrii artistice, proprietarului mijlocului de multiplicare, al postului de radio sau de televiziune, n condiiile legii. Delictele de pres se stabilesc prin lege.

In cele trei articole enuntate mai sus este garantata libertatea la exprimare de catre Statul Roman, care ne lasa sa avem orice religie, sa ne exprimam gandurile in maniera dorita de noi, este interzisa cenzura, o practica des intalnita in perioada comunista. Toate aceste libertati garantate aici au si o limitare, deoarece daca libertatea de exprimare este dusa la extrem se poate ajunge la diverse conflicte. Norma morala ce rezulta din aceste trei articole este ca pot spune, scrie, gandi orice, fara ca cineva sa-mi impuna o directie atat timp cat mesajul meu sau opinia mea nu-i deranjeaza pe ceilalti. Acest lucru poate stimula creativitatea, deoarece nu exista limitari. Tot aceste trei articole ne dau dreptul de a infiinta o publicatie, o televiziune, post radio prin care sa facem cunoscute intregii lumii conceptiile noastre. Mass media este ocrotita de aceste prevederi, si articolele de mai sus imi dau libertatea sa ne uitam la posturile pe care le dorim.
ARTICOLUL 44 (1) Dreptul de proprietate, precum i creanele asupra statului, sunt garantate. Coninutul i limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege. (2) Proprietatea privat este garantat i ocrotit n mod egal de lege, indiferent de titular. Cetenii strini i apatrizii pot dobndi dreptul de proprietate privat asupra terenurilor numai n condiiile rezultate din aderarea Romniei la Uniunea European i din alte tratate internaionale la care Romnia este parte, pe baz de reciprocitate, n condiiile prevzute prin lege organic, precum i prin motenire legal. (3) Nimeni nu poate fi expropriat dect pentru o cauz de utilitate public, stabilit potrivit legii, cu dreapt i prealabil despgubire.

(4) Sunt interzise naionalizarea sau orice alte msuri de trecere silit n proprietate public a unor bunuri pe baza apartenenei sociale, etnice, religioase, politice sau de alt natur discriminatorie a titularilor. (5) Pentru lucrri de interes general, autoritatea public poate folosi subsolul oricrei proprieti imobiliare, cu obligaia de a despgubi proprietarul pentru daunele aduse solului, plantaiilor sau construciilor, precum i pentru alte daune imputabile autoritii. (6) Despgubirile prevzute n alineatele (3) i (5) se stabilesc de comun acord cu proprietarul sau, n caz de divergen, prin justiie. (7) Dreptul de proprietate oblig la respectarea sarcinilor privind protecia mediului i asigurarea bunei vecinti, precum i la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului. (8) Averea dobndit licit nu poate fi confiscat. Caracterul licit al dobndirii se prezum. (9) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infraciuni ori contravenii pot fi confiscate numai n condiiile legii.

Articolul 44 din Constitutie privind dreptul la proprietate reglementeaza dreptul la proprietate, prin care se confirma norma morala Sa nu furi prevazuta de Decalog. Aceasta norma morala nu este exprimata direct in continutul articolului 44, dar daca ne insusim ceva asupra caruia nu avem un drept de proprietate se numeste furt. De asemenea, prin acest articol putem intelege ca putem face ce vrem cu bunurile care sunt in proprietatea noastra atat timp cat nu-i deranjam pe ceilalti.