Sunteți pe pagina 1din 3

Faptele de comert obiective, mentionate de legiuitor in art.

3, sunt acele fapte carora legiuitorul le-a recunoscut comercialitatea pentru consideratiuni trase din insasi natura intima a actului. Ele au fost considerate comerciale, numai pentru unicul motiv, ca fiecare prezinta cel putin una din insusirile socotite de legiuitor necesare si suficiente pentru a imprima unui fapt caracterul de comercialitate. Legiuitorul a analizat aceste fapte fara sa se preocupe de calitatea persoanelor ce le savarsesc.

Acte sau fapte de comert subiective sunt acelea carora legiuitorul, fara a le exprima natura inatima, le atribuie in conditiunile prevazute de art. 4, caracter comercial, numai datorita faptului ca sunt savarsite de comercianti.
Cambia si ordinul n producte de marfuri (art. 3 pct. 14 Cod Com.) Cambia si ordinul in producte sau marfuri sunt fapte de comert obiective. Cambia si biletul de ordin sunt efecte de comert, denumite si titluri de credit la ordin care confera dreptul la o suma de bani. Legea nr.58/1934[13] privind cambia si biletul la ordin distinge ntre cambia propriu-zisa si biletul la ordin. Efectele de comert sunt utilizate deopotriva ca mijloace de plata si ca instrumente de credit. Cambia este un titlu de credit prin care o persoana (tragator) da dispozitie altei persoane numita tras sa plateasca o suma de bani, la scadenta, unei a treia persoane (beneficiar) sau la ordinul acesteia. Biletul la ordin este titlu de credit prin care o persoana numita emitent se obliga sa plateasca o suma de bani la scadenta, altei persoane (beneficiar) sau la ordinul acesteia. Cambia poate fi utilizata ca instrument de schimb valutar, sau ca instrument de plata ori ca instrument de credit. Dupa cum rezulta din denumirea ei, cambia serveste drept procedeu de schimb n materie monetara. Cu acest rol a si fost creata. Cel care avea nevoie de o sum de bani ntr-o anumita moneda, n alta localitate, pe o alta piata sau n alta tara obtinea de la bancher o scrisoare catre corespondentul acestuia din urma din acea localitate, prin care bancherul i scria sa puna la dispozitie aducatorului scrisorii suma de bani prevazuta n scrisoare. Astfel se evitau riscul si cheltuielile necesitate de transportul sumei n numerar si se realiza schimbul n alta tara sau localitate. Functia de instrument de credit se realizeaza prin nsusi faptul ca o cambie nu este platita imediat, ci se acorda un termen, timp n care debitorul foloseste suma mentionata n cambie. Beneficiarul cambiei poate sa nu mai astepte scadenta, ci sa sconteze cambia la o banca obtinnd suma mentionata n cambie mai putin o suma ce reprezinta valoarea dobnzii pna la scadenta sau sa o transmita altui comerciant. Cambia este un titlu de credit sa circule. Modul tipic de circulatie este girul. Girul este un act juridic prin care posesoru l cambiei, numit girant, transmite altei persoane, numita giratar, printr-o declaratie scrisa si semnata pe titlu si prin predarea titlului, toate drepturile izvornd din titlul respectiv. Girul intervine nainte de scadenta si n orice caz, el trebuie sa fie anterior protestului de neplata sau datei expirarii termenului legal pentru adresarea acestui protest. Girul are, de asemenea, la baza un raport juridic preexistent ntre girant si giratar.

Prin gir, giratarul dobndeste un drept propriu si autonom, fara a i se putea opune exceptiile ce puteau fi opuse girantului. Girantul garanteaza plata catre obligatul principal, iar girul este trecut pe titlu. 1. Conditii de fond Girul trebuie sa ndeplineasca conditiile generale de valabilitate ale actului juridic, dar si conditiile speciale prevazute de Legea 58/1934. Astfel, potrivit art. 14 al.1 Legea 58/1934, girul trebuie sa fie neconditionat, orice conditii ce ar putea ajuta girul fiind socotita nescrisa. De asemenea, girul trebuie sa priveasca ntreaga suma mentionata n cambie, un gir partial fiind lovit de nulitate (art. 14, al. 2 Legea 58/1934) 2. Conditii de forma Din punctul de vedere al formei, girul poate fi alb sau plin. Girul plin consta dintr-o declaratie a girantului semnata de acesta, care cuprinde ordinul adresat debitorului principal (trasul) de a plati persoanei indicate de girant suma de bani mentionata n cambie (pct. 98 din Normele Cadru privind comertul facut cu cambii si bilete la ordin de catre societatile bancare si alte societati de credit). Girul trebuie nscris pe nsusi titlul cambial sau pe un adaos al acestuia numit "allonge" lipit de titlul cambial. De obicei, mentiunea privind girul figureaza pe dosul titlului si de aceea transmiterea cambiei prin gir mai este cunoscuta si sub denumirea de andosarea cambiei. Girul poate fi scris si pe fata cambie, dar trebuie precizata operatiunea juridica la care se refera, pentru a nu fi confundata cu un aval. Girul cuprinde o formula prin care se exprima neechivoc transmiterea drepturilor cambiale. Aceasta formula trebuie sa cuprinda si numele si prenumele, respectiv denumirea giratarului. Mentiunea cuprinznd girul trebuie nsotita de semnatura autografa a girantului. Semnatura constituie elementul esential si indispensabil pentru validitatea girului si trebui sa contina elementele cerute de lege pentru orice semnatura cambiala. Legea nu cere indicarea datei girului sau a locului, data girului putnd fi dovedita cu orice mijloace de proba admise de Codul Comercial. Transmiterea cambiei prin gir impune si predarea catre giratar, care astfel si poate valorifica dreptul. Girul n alb este girul care nu arata numele giratarului (art. 15, alin. 2, Legea nr.58/1934). Girul n alb se scrie ntotdeauna pe dosul cambiei sau pe adaos si nu pe fata, pentru a nu se confunda semnatura girantului cu a unui avalist sau a unui acceptant. Acest gir se transmite prin simpla traditiune a nscrisului. Art.16, alin.2 din Legea nr.58/1934 prevede drepturile posesorului n cazul unui gir alb. Astfel, posesorul poate sa gireze din nou cambia n alb sau n ordinul unei altei persoane. n ultimul rnd, posesorul poate sa predea cambia unui tert fara sa completeze girul n alb si fara sa gireze, cambia transmitndu-se prin simpla traditiune. n afara de aceste doua tipuri de gir, legea recunoaste si girul la purtator, care potrivit art.14, alin.3 din Legea nr.58/1934 este echivalent unui gir n alb. Efectele girului: 1. Efectul translativ al girului

Girul transmite toate drepturile izvorte din cambie, adica toate drepturile specifice raportului cambial precum si drepturile accesorii acestora, n masura n care n cambie se face mentiunea despre existenta unor asemenea drepturi. 2. Efectul de garantie al girului

Girantul si asuma obligatia de a garanta acceptarea si plata cambiei de catre tras. Obligatia girantului este solidara cu a celorlati giranti si are caracter de regres. Girantul poate fi exonerat de raspundere daca se insereaza n cambie anumite mentiuni: "fara giranti", "fara raspundere cambiala", "fara regres" sau alte expresii echivalente. 3.Efectul de legitimare al girului Pentru a fi socotit posesor al cambiei, detinatorul trebuie sa faca dovada dreptului sau printr-o serie nentrerupta de giruri. Daca dovedeste acest sir de giruri si implicit dreptul sau asupra cambiei, posesorul este legitimat n calitate de creditor al sumei si poate exercita drepturile prevazute n cambie. n cazul n care o persoana a pierdut posesia asupra unei cambii, noul posesor care a dobndit cambia prin efectul unui gir n alb conform art. 18 al. 2 Legea 58/1934 va preda cambia numai n cazul n care a dobndit-o cu rea credinta sau a savrsit o greseala n dobndirea ei. Au caracter comercial nu numai emisiunile de cambii si bilete la ordin, ci si toate actele juridice legate de obligatiile cambiale (girul, avalul, etc.). Creanta tragatorului fata de tras se numeste proviziunea cambiei sau acoperirea. La rndul sau tragatorul este debitor al beneficiarului. El emite cambia pentru a stinge propria sa datorie. Creanta beneficiarului fata de tragator se numeste valoare furnizata. Daca beneficiarul este si el debitorul altei persoane si doreste sa efectueze plata cu aceeasi cambie, va scrie pe spatele cambiei ordinul de a se plati creditorului sau ori la ordinul acestuia. n ceea ce priveste ordinul n producte sau marfuri, el este o cambie care are ca obiect marfuri. Acest gen de cambie nu a cunoscut o aplicare practica in prezent.