Sunteți pe pagina 1din 2

Malul Siretului Aburii uori ai nopii ca fantasme se ridic i, plutind deasupra luncii, printre ramuri se despic.

Rul luciu se-ncovoiae sub copaci ca un balaur Ce n raza dimineii mic solzii lui de aur. Eu m duc n faptul zilei, m aez pe malu-i verde i privesc cum apa curge i la cotiri ea se pierde, Cum se schimb-n vlurele pe prundiul lunecos, Cum adoarme la bulboace, spnd malul nisipos. Cnd o salcie pletoas lin pe balt se coboar, Cnd o mrean salt-n aer dup-o viespe sprinteoar, Cnd slbaticele rae se abat din zborul lor, Btnd apa-ntunecat de un nour trector. i gndirea mea furat se tot duce-ncet la vale Cu cel ru care-n veci curge, fr-a se opri din cale, Lunca-n juru-mi clocotete; o oprl de smarald Cat int, lung la mine, prsind nisipul cald. Miezul iernii n pduri trsnesc stejarii! E un ger amar, cumplit! Stelele par ngheate, cerul pare oelit, Iar zpada cristalin pe cmpii strlucitoare Pare-un lan de diamanturi ce scrie sub picioare. Fumuri albe se ridic n vzduhul scnteios Ca naltele coloane unui templu maiestos, i pe ele se aeaz bolta cerului senin, Unde luna i aprinde farul tainic de lumin. O! tablou mre, fantastic!... Mii de stele argintii n nemrginitul templu ard ca vecinice fclii. Munii sunt a lui altare, codrii - organe sonoare Unde crivtul ptrunde, scotnd note-ngrozitoare. Totul e n neclintire, fr via, fr glas; Nici un zbor n atmosfer, pe zpad - nici un pas; Dar ce vd?... n raza lunii o fantasm se arat... E un lup ce se alung dup prada-i spimntat! La gura sobei Aezat la gura sobei noaptea pe cnd viscolete Privesc focul, scump tovar, care vesel plpiete. i prin flacra albastr vreascurilor de aluni Vd trecnd n zbor fantastic a povetilor minuni. Iat-o pasre miastr prins-n lupt c-un balaur; Iat cerbi cu stele-n frunte care trec pe puni de aur;

Iat cai ce fug ca gndul; iat zmei naripai Care-ascund n mari palaturi mndre fete de-mprai. Iat pajuri nzdrvane care vin din neagra lume, Aducnd pe lumea alb fei-frumoi cu falnic nume; Iat-n lacul cel de lapte toate znele din rai... Nu departe st Pepelea, tupilat n ilori de mai. Dar pe mine ce m-atrage, dar pe mine ce m-ncnt E Ileana Cosnzeana!... n cosit floarea-i cnt. Pn-n ziu stau pe gnduri i la ea privesc uimit, C-mi aduce viu aminte de-o minune ce-am iubit!