Sunteți pe pagina 1din 9

Universitatea ,,Petre Andrei din Iai Facultatea de Drept, An IV Disciplina: Jurispruden C.E.D.

Interzicerea torturii i a altor pedepse sau tratamente inumane sau degradante

Student: Lupu Cristian-Marian, Gr. 1

Articolul 3 al Conveniei Nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante.

Coninand doar treisprezece cuvinte, articolul 3 al Conveniei este una din cele mai scurte prevederi ale Conveniei. Totui, laconismul articolului nu trebuie s prejudicieze profunzimea lui. Autoritile naionale nu se pot complace inelegand semnificaia obligaiei de a respecta i de a executa aceast prevedere. Indiferent de consecvena depresant, prin care rapoartele de incredere confirm practicarea continu a torturii n lume, interzicerea acesteia nu este doar o interdicie consacrat in Convenie, dar de asemenea face parte din dreptul internaional cutumiar i este considerat a fi o norm jus cogens. Includerea interzicerii torturii i tratamentelor inumane ori degradante la nivel constituional este un element important al asigurrii, c o asemenea conduit interzis nu va avea loc in jurisdicia unui stat membru. Aceast dispoziie are ca scop aprarea integritii fizice i morale a persoanei i demnitatea sa. Interzicerea torturii a devenit un principiu general de drept internaional. De fapt situaiile care genereaz plangerile de inclcri pretinse ale Articolului 3 variaz de la plangerile conform crora unele persoane au fost maltratate de poliie, sau condiiile de detenie au fost inumane i degradante pan la plangerile privind deportarea care putea expune persoana deportat la tratamente inumane in ara recipient, intr-un stat ter, sau pan la plangerile privind imposibilitatea instanelor naionale de judecat de a proteja victimele de abuzul altor persoane particulare. Spectrul acestor cazuri stabilete un ir de elemente ale domeniului de aplicare a Articolului 3, pe care il vom explora detaliat. Mai intai de toate exist un larg spectru de comportamente, precum i de aciuni specifi ce, care pot cdea sub incidena Articolului 3. Potenialii fptuitori ai inclcrilor Articolului 3 sunt, prin urmare, diveri. Determinarea dac un anumit comportament sau aciune incalc Articolul 3 se realizeaz in baza unor teste obiective i subiective. Articolul 3 conine aspecte atat materiale cat i procesuale, precum ar fi obligaia de a investiga prima facie plangerile de tortur sau alte tratamente inumane. Articolul 3 poate fi inclcat atat prin maltratare intenionat, cat i prin neglijen sau inaciune sau prin neasigurarea unor standarde de ingrijire adecvate. Articolul 3 impune atat obligaii negative, cat i pozitive: adic obligaia de a se abine de la comiterea anumitor aciuni i obligaii de a intreprinde aciuni pozitive pentru a asigura particularilor drepturile lor i de a-i proteja de tratamentele interzise. 2

Pentru a inelege ce tip de comportament este interzis i cum urmeaz a fi clasificat, este necesar de a inelege, care sunt implicaiile juridice pentru fiecare termen stabilit de Articolul 3. Articolul 3 poate fi divizat in cinci elemente: Tortura, Inuman, Degradant, Tratament, Pedeaps. Tortura: Pentru explicitarea noiunii de tortur, Corneliu Brsan reia definiia din Convenia O.N.U.: Orice act prin care se provoac unei persoane, cu intenie, o durere sau suferine puternice (intense) fizice sau psihice, n special cu scopul de a obine de la ea sau de la o ter persoan informaii sau mrturii, de a o pedepsi pentru un act pe care ea sau o ter persoan l-a comis, sau este bnuit c l-a comis, de a o intimida sau de a face presiuni asupra ei, sau de a intimida sau a face presiuni asupra unei tere persoane, sau pentru orice alt motiv ntemeiat pe orice form de discriminare, atunci cnd o asemenea durere sau suferin este provocat de un agent al autoritii publice sau de orice persoan care acioneaz cu titlul oficial ori la instigarea sa sau cu consimmntul ei expres sau tacit. Aadar, tortura poate fi deosebit de tratamentele umane sau degradante prin analiza intensitii durerii i a inteniei. Curtea a constatat ntrunirea elementelor constitutive ale torturii n mai multe situaii, dintre care amintim: supunerea la o spnzurtoare palestinian complet dezbrcat suspendat de brae cu minile legate la spate (Aksoy c. Turciei (1996), violul n timpul arestului (Aydin c. Turciei (1997)), lovirea cu slbtcie, trrea de pr, expunerea la un jet de urin (Selmouni c. Franei (1999)), supunerea la ocuri electrice, duuri reci i fierbini (Akko c. Turciei (2000)). Inuman i degradant Maltratarea, care nu este tortur prin faptul c nu dispune de suficient intensitate sau un anumit scop, va fi calificat drept degradant sau inuman. Evaluarea acestui minim este relativ la fel ca i toate evalurile conform Articolului 3. Tratamentul degradant este cel care genereaz victimelor sentimente de fric, anxietate i inferioritate, capabile s le umileasc i s le injoseasc care a fost de asemenea descris ca implicand un tratament de natur s infrang rezistena fizic i moral a victimei, sau s determine victima s acioneze impotriva voinei sau contiinei sale. Examinand dac o pedeaps sau un tratament este degradant in sensul Articolului 3, trebuie de inut cont dac obiectivul este de a umili sau injosi persoana respectiv i dac, in funcie de consecine, a afectat in mod ireversibil personalitatea persoanei date intr-un mod incompatibil cu Articolul 3. Totui lipsa unui asemenea scop nu poate exclude constatarea unei inclcri a Articolului 3. Factori relativi precum ar fi varsta i sexul victimei pot avea un impact mai mare la stabilirea dac un tratament este degradant, decat la constatarea dac un tratament este inuman sau tortur, deoarece 3

constatarea dac o persoan a fost supus unui tratament degradant este mai subiectiv. n acest context, Curtea, de asemenea, a susinut c poate fi suficient ca victima s fie umilit in ochii si, chiar dac nu i in ochii altora. Tratament versus pedeaps Majoritatea comportamentelor i actelor care cad sub incidena Articolului 3 pot fi clasificate ca tratamente. Oricum, in anumite circumstane, acestea iau clar forma unei pedepse aplicate victimei, astfel este necesar s se determine dac aceast pedeaps este inuman sau degradant. Dei se poate spune c umilina n mod natural este inerent oricrei pedepse per se, trebuie s recunoatem c ar fi absurd s susinem c pedeapsa judiciar in general, din motivul elementului su obinuit sau posibil aproape inevitabil de umilin, este degradant n sensul Articolului 3. Curtea solicit justificat ca anumite criterii s fi e interpretate din text. Intr-adevr, Articolul 3, interzicand expres pedepsele inumane i degradante, presupune o distincie dintre asemenea pedepse i pedepsele in general. Astfel, interzicerea tratamentelor degradante nu se refer neaprat la sentinele judectoreti obinuite, chiar dac sentina pronunat este sever. Curtea a indicat c numai in circumstane excepionale o sentin sever poate avea implicaii in sensul Articolului 3. ntr-un asemenea caz, s-ar putea spune c Statele se bucur de o discreie sau de o marj de apreciere in ceea ce privete pedepsele care sunt aplicate condamnailor. Cu toate acestea, dup cum am vzut mai sus, in 1978, Curtea a decis c un sistem de pedepse judiciare corporale pentru delicvenii juvenili, utilizat in Regatul Unit, reprezenta o inclcare a Articolului 3. Curtea a decis asupra acestui fapt, deoarece natura insei a pedepsei judiciare corporale presupune c o fiin uman aplic violen fizic asupra unei alte fiine umane. In continuare, Curtea a calificat aceasta ca fiind violen instituionalizat, adic violen permis prin lege, ordonat de organelle judiciare ale statului i executat de autoritile poliieneti ale Statului. Curtea a continuat, susinand c natura instituionalizat a violenei era compus i din aura procedurii oficiale pentru aplicarea pedepsei i de faptul c persoanele ce aplicau pedeapsa erau completamente strine fptuitorului.

Aplicarea Articolului 3 Detenia Contextul in care au loc majoritatea inclcrilor Articolului 3 este cel al tratamentului deinuilor. Aici, obligaiile Articolului 3 sunt probabil cel mai clar i mai explicit relevante. Astfel aceste obligaii se refer la aciunile colaboratorilor poliiei, forelor armate sau de securitate, colaboratorilor instituiilor penitenciare, care de cele mai multe ori sunt supui examinrii dac au inclcat sau nu Articolul 3. Cu toate acestea, pot fi vizate i persoanele implicate in detenia civil, precum sunt cele ce au grij de pacienii medicali i, in special, de cei cu deficiene psihice. Persoanele private de libertate, aflanduse astfel complet in controlul autoritilor, sunt cele mai vulnerabile i mai expuse riscului de abuz din partea puterii de stat. Exercitarea acestui control trebuie astfel s fie supus unei monitorizri stricte pentru a fi respectate standardele Conveniei. Nu este surprinztor in special c CPT a fost investit s viziteze persoanele private de libertate pentru a examina tratamentul lor, in sensul consolidrii, dac este necesar, a proteciei unor asemenea persoane de la tortur i de la tratamente sau pedepse inumane sau degradante. In ceea ce privete persoanele private de libertate, punctul de pornire pentru stabilirea dac a avut loc sau nu o maltratare, in primul rand este determinarea dac a fost aplicat sau nu fora fi zic asupra deinutului. Metoda empiric stabilit de Curte este urmtoarea: recurgerea la fora fi zic, care nu a fost determinat de comportamentul deinutului ca fiind strict necesar, este in principiu o inclcare a dreptului consacrat in Articolul 3. Aceasta deriv din faptul, c scopul Articolului 3 este s protejeze demnitatea i integritatea fi zic uman, astfel orice recurgere la fora fi zic aduce atingere demnitii umane. Unul din cei mai evideni indici ai recurgerii la fora fizic sunt semnele vizibile de vtmare a integritii fi zice sau traumele psihologice observabile. Dac un deinut prezint leziuni sau sntate precar, fie la eliberare fie pe durata deteniei sale, autoritatea care l-a deinut are obligaia de a demonstra c semnele sau simptomele date nu in de perioada sau faptul deteniei. Dac leziunile corporale in de perioada sau de faptul deteniei i sunt un rezultat al aplicrii forei fizice din partea autoritilor, atunci administraia locului de detenie trebuie s demonstreze dac acest fapt a fost necesar din cauza conduitei deinutului insui i c a fost aplicat numai fora care a fost absolut necesar. Arestarea i interogarea Eventualitatea inclcrilor Articolului 3, in contextul deteniei, apare la fi ecare etap a deteniei de la momentul in care persoana este plasat in detenie, de obicei prin arestare sau reinere de ctre 5

poliie sau de un ofi er militar, pan la momentul cand persoana este eliberat din detenie. In cazuri de tortur, unde maltratarea este aplicat cu scopul de a obine informaii sau mrturii, inclcarea mai degrab are loc pe durata etapei iniiale a reinerii, cand au loc interogatorii. Acest lucru este susceptibil de a avea loc mai mult la poliie decat in instituiile penitenciare. Acest fapt de asemenea a fost reflectat in cazurile examinate de Curte i de experiena CPT, care dorete s sublinieze c, din experiena sa, perioada imediat urmtoare privrii de libertate este cea in care riscul intimidrii i al maltratrii fi zice este cel mai mare. CPT de asemenea a remarcat c atat pentru aduli, cat i pentru minori, riscul de a fi maltratai in mod intenionat este mai mare in localurile poliiei decat in alte locuri de recluziune. Condiii de detenie Condiiile de detenie pot uneori fi calificate drept tratamente inumane i degradante. Acesta este un alt domeniu in care exist o dezvoltare continu a standardelor minime acceptabile in societile contemporane. Activitatea CPT reprezint in acest domeniu o contribuie semnificativ i crucial Condiiile de detenie se refer atat la mediul general, in care sunt deinute persoanele private de libertate, cat i la regimul inchisorii i condiiile specifi ce in care sunt inui deinuii. La evaluarea dac mediul inconjurtor al deinutului sau condiiile impuse lui sau ei corespund cerinelor Conveniei, trebuie s fi e luate in consideraie particularitile deinutului varsta, sexul i starea sntii, pericolul social pe care il prezint, precum i circumstana dac deinutul respectiv este sau nu sub arest preventiv. O persoan deinut preventiv i a crei responsabilitate penal nu a fost constatat printr-o hotrare judectoreasc definitiv, se bucur de prezumia nevinoviei, aplicabil nu numai procesului penal, dar i regimului juridic care guverneaz drepturile acestor persoane in locurile de detenie Detenia din motive medicale In mod special, pentru a se constata dac un anumit tratament sau o pedeaps nu corespund standardelor Articolului 3, in cazul persoanelor cu tulburri psihice, trebuie de inut cont de vulnerabilitatea i inabilitatea lor, in anumite cazuri, de a se plange in mod coerent sau, in general, de a se plange privind modul in care sunt afectai de un anumit comportament. In privina unui tratament specific al pacienilor cu deficiene psihice, de asemenea exist cateva domenii unde se contureaz un consens asupra faptului dac acestea constituie sau nu un tratament degradant. Un asemenea domeniu este terapia electroconvulsiv (TEC). 6

Dei este inc recunoscut ca form de tratament conform principiilor psihiatrice general acceptate, CPT i-a exprimat o ingrijorare deosebit privind administrarea TEC intr-o form nemodifi cat (adic fr anestezie i relaxani musculari). CPT consider c aceast metod nu mai poate fi acceptabil in practica psihiatric modern. In special, CPT a considerat c un asemenea proces este degradant atat pentru pacieni cat i pentru personalul implicat. Din moment ce administrarea TEC ar putea fi, chiar intr-o form modificat, calificat drept degradant, dac ar umili pacientul in ochii altora, CPT de asemenea a conchis c TEC trebuie administrat in aa mod incat ali pacieni s nu vad (de preferat intr-o camer separat i echipat special pentru acest scop), de ctre un personal special instruit pentru aplicarea unui asemenea tratament. Alte locuri de detenie Detenia nu se limiteaz la instituii penitenciare i izolatoare de anchet ale comisariatelor de poliie. De fiecare dat cand o persoan este privat de libertate, standardele privind detenia ei trebuie examinate conform cerinelor Articolului 3. Varietatea de locuri de detenie pentru imigrani, inclusive locurile de reinere la punctele de intrare in ar, precum sunt porturile i aeroporturile, este un exemplu tipic de asemenea circumstane. CPT deseori a constatat condiiile inadecvate ale locurilor de detenie la punctele de intrare, in special pentru perioade de timp indelungat. Mai specific, delegaiile CPT s-au intalnit de mai multe ori cu persoane deinute in condiii provizorii in zonele de odihn ale aeroportului. Se prezum axiomatic asigurarea acestor persoane cu mijloace adecvate pentru dormit, accesul lor la bagaje i la instalaiile sanitare adecvate, precum i permiterea unor exerciii zilnice in aer liber. Adiional trebuie s fi e garantat accesul la hran i, dac e necesar, la asistena medical. Expulzarea Exist un volum semnificativ i in continu cretere de jurispruden, in care Curtea a constatat c expulzarea sau deportare unei persoane intr-o ar in care ar putea fi supus unui tratament contrar Articolului 3, atrage dup sine responsabilitatea Statului de deportare conform Conveniei. Cazuri de incalcare a Articolului 3 din Conventie: Curtea Europeana a Drepturilor Omului de la Strasbourg a condamnat statul roman, marti 2 noiembrie 2010, la plata a 6.500 de euro unui fost condamnat, pentru conditiile inumane si degradante in care acesta a fost obligat sa traiasca in puscarie, dupa ce a fost condamnat pentru coruptie. Ion Marius Grozavu, inchis in 2002 pentru coruptie, a fost condamnat in doua instante la 7

trei ani si jumatate de inchisoare, iar la instanta suprema, in recurs, pedeapsa i-a fost redusa si ulterior suspendata. 80 de detinuti pe nici 50 de paturi Inculpatul Ion Grozavu a sustinut ca a fost inchis in celula numarul 213 din Penitenciarul Jilava, unde existau numai 34 de paturi pentru 72 de detinuti, dintre care patru paturi nu mai puteau fi folosite, iar conditiile de igiena deplorabila au favorizat aparitia unor focare de infectie si de boli contagioase, printre care tuberculoza si hepatita. Intr-o scrisoare a Penitenciarului, adresata inculpatului, din 8 octombrie 2004, administratia Penitenciarului Jilava a mentionat existenta de doua cazuri de dizenterie si doua cazuri de hepatita virala. De asemenea, inculpatul a precizat ca cele trei toalete din celula nu aveau capace sau usi si erau mereu ocupate. Totodata, Grozavu a sustinut ca apa de baut continea viermi si insecte si ca chiuveta era amplasata in dreptul toaletei, intr-o igiena deplorabila. Ca proba pentru sustinerile sale, Grozavu a depus la Curtea Europeana a Drepturilor Omului un raport al unei comisii internationale care a vizitat penitenciarele din Romania pentru a stabili modul in care sunt respectate drepturile detinutilor. Potrivit raportului, penitenciarele sunt supra-populate, iar celulele sunt prea mici in raport cu numarul paturilor, detinutii au acces numai intr-o singura zi pe saptamana la un dus facut cu apa calda, distributia apei potabile reprezinta o problema grava in aceasta inchisoare, avand in vedere ca apa provenea din trei puturi forate cu trei ani inainte si care, dintr-o eroare, a fost situat deasupra unui put de gaz. Inculpatul a depus la dosar mai multe acte medicale prin care s-a demonstrat ca in inchisoare s-a imbolnavit de mai multe afectiuni. Curtea a constatat ca Guvernul nu a depus toate eforturile pentru a garanta intimitatea detinutilor si calitatea apei potabile. Statul roman urmeaza sa plateasca 8.000 euro lui Stelian Ogica, in urma unei decizii a Curtii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) In actiunea depusa la CEDO, Stelian Ogica a expus conditiile pe care le-a avut in arestul preventiv al Directiei Cercetari Penale intre 31 ianuarie si 27 iunie 2001 si la Penitenciarul Jilava. Curtea a retinut ca in prima perioada a detentiei, Ogica a fost inchis alaturi de detinuti periculosi intr-o celula neaerisita si neincalzita, a trebuit sa imparta patul cu alti detinuti, iar din cauza conditiilor de igiena precare a ajuns sa faca paduchi. De asemenea, s-a aratat ca Stelian Ogica a fost batut de catre gardienii de la inchisoare. Documentele medicale depuse la dosar dovedesc ca Ogica a fost internat in Spitalul Penitenciar Jilava, sectia psihiatrie intre 5 si 14 martie 2001, fiind tratat pentru tulburari psihice si pentru echimoze si probleme de medicina interna. 8

Bibliografie: Aisling Reidy Interzicerea Torturii Convenia European a Drepturilor Omului www.libertatea.ro www.luju.ro