Sunteți pe pagina 1din 5

Inteligenta si creativitatea umana au fost considerate sub multe aspecte si pe multe directii dea lungul vremii; de la caracterizari facute

doar pe baza de rezultate iesite din comun, pana la testare psihometrica a unor caracteristici, sau de la abordarea structurata pe pachete de caracteristici comportamentale pana la cele mai recente teorii de tip fractal in dezvoltarea metacognitiei prin salturi in complexitatea gandirii. Trasaturi caracteristice ale inteligentei au fost identificate in: inteligenta critica, in inteligenta laterala, in capacitatea de copiere si adecvare la noi situatii a unor paterne comportamentale, in capacitatea de a induce comportamente in mediul social, in capacitatea de a exprima trairi care pot induce altora aceleasi trairi sau asemanatoare, in capacitatea de a estima global dinamica si complexitatea unui fenomen si in multe alte directii. Au fost elaborate diverse teorii care au avut ambitia de a structura inteligenta in modele multidimensionale, de la Guilford care a elaborat o taxonomie structuralista intr-un model tridimensional cubic, pana la Gardner care a creat un model mai simplificat bazat pe date statistice si cercetari neurologice, anume modelul inteligentei multiple. O contributie insemnata se datoreaza Lindei Silverman care a elaborat o teorie confirmata prin numeroase experimente practice, in care se precizeaza doua forme perfect distincte de inteligenta: vizual-spatialii si auditiv-secventialii, adica cei ce utilizeaza cu predilectie emisfera dreapta cerebrala in procesul gandirii (vizualii) si cei ce utilizeaza cu preponderenta emisfera stanga cerebrala (secventialii). Deosebirile dintre aceste doua categorii au atras atentia asupra unui alt fenomen ce caracterizeaza inteligenta umana, acela al gandirii holografice ce se poate caracteriza prin ecuatiile si functiile lui Gabor si care dau similitudini surprinzatoare intre teorie si comportamentul intim al creierului. Subiectul inteligentei umane este privit de fapt in aceasta perioada sub enorm de multe perspective si datorita dezvoltarii inteligentei artificiale ca obiect de studiu, dar si datorita dezvoltarii diferitelor noi teorii stiintifice, de exemplu teoriile complexitatii. Din punct de vedere pedagogic toate aceste teorii au dat derivate ce au influentat modul de predare si stilurile de invatare. Amintesc in acest sens taxonomia lui Bloom care a permis structurarea curriculei pe nivele de inteligenta si etape de invatare. Eforturi de adaptare in educatie se fac foarte intens in ultima perioada pentru a adecva stilurile de predare si pentru vizuali-spatiali, constatandu-se ca stilurile expozitive clasice sunt adecvate doar pentru auditorii secventiali ce reprezinta un procentaj inferior vizualilor spatiali. Cu alte cuvinte modelele clasice de invatare programau esecul unei vaste categorii de copii fiind insa adaptate pentru o alta categorie de copii. In ceea ce priveste creativitatea, si aici s-au desfasurat numeroase teorii, in general pe aceleasi cai ca si pentru inteligenta. Putem astfel gasi abordari de tip pachet comportamental, mecanismul de inducere-copiere studiat de exemplu in Institute of the Mind din Australia, abordarile multidimensionale (a se vedea modelul sase dimensional cu pachete de caracteristici al lui Klauss Urban) si altele. Aceste doua subiecte vor consitui in mod sigur subiecte de cercetare ce nu se vor epuiza curand, sau poate niciodata, insa din punctul de vedere al teoriilor educationale devine tot mai importanta crearea de instrumente practice prin care sa se poata valorifica aceste teorii. Astfel de instrumente practice au luat de asemenea diferite directii de formare. De la directia

structuralista in care sunt imbinate diferitele componente cunoscute (a se vedea 4math, model pedagogic generat cu metodologii de utilizare cu ajutorul computerului a acestor teorii), pana la cercetarile recente facute de Group Zero condus de Howard Gardner de aplicare a teoriei inteligentelor multiple in modele de educatie la clasa. In general se prefera modelele simple si usor de manevrat de catre profesori si elevi, desi simplificarea produce deseori mai multe probleme decat rezolva. De exemplu invatamantul american bazat pe teoria educatiei industriale a elaborat suficiente instrumente de lucru simple si usor de manuit, printre care enumeram sisteme de testare-orientare. Cu toate acestea rezultatele TIMMS arata ca modelul de educatie promovat de acestia nu da performante comparabile cu alte metodologii educative ce utilizeaza alte concepte despre inteligenta si creativitate. Aceasi evaluare TIMMS arata rezultate la fel de slabe si pentru Romania care s-a situat pe unul dintre ultimele locuri in Europa. Din aceste motive introducerea metodologiilor de educare "gifted education"poate permite gasirea de solutii noi, asa cum sa intamplat si in alte parti ale lumii unde aceste metodologii au fost extinse la educatia de masa. Pentru o mai buna intelegere a caracteristicilor de personalitate ce dau profilul pedagogic din gifted education urmatoarea enumerare de insusiri a copilului gifted va permite intelegerea modului in care acesta este privit de catre profesor si dimensiunile sale de evaluare: -foloseste un vocabular bogat si adecvat -este eficient in comunicarea vorbita sau scrisa -are un bagaj de lectura bogat, preferand de obicei carti pentru adulti -doreste sa discute materialele citite -are un interes deosebit pe cate o arie in care gaseste motivatie si pasiune -consuma timp pentru pasiunea proprie si pentru proiecte speciale -are rezultate scolare deosebit de bune pe anumite zone de interes -intelege ce este bine sau rau intr-o activitate si gaseste cai de optimizare -descopera valente noi la idei vechi -are o memorie deosebita pe arii de interes si stapaneste repede conceptele si abilitatile de baza -nu are rabdare cu procedeele de rutina si cu abilitatile automate -pune intrebari penetrante in particular la nivelul cauzelor si al motivelor -gaseste placere in activitati intelectuale sa gasirea de raspunsuri corecte sau puzzles

-recunoste repede relatii -ii plac structurile, ordinea si consistenta -arata virtuozitate si are multe hobby-uri -gandeste critic, este sceptic si evalueaza prin teste in care acopera toate posibilitatile -este plin de umor -gandeste in afara eului propriu -este interesat de ceea ce este bun sau rau, drept sau nedrept -invata rapid -poate sa-si concentreze atentia un timp indelungat -este sensibil sufleteste -arata compasiune pentru altii -este perfectionist -prezinta intensitate a trairilor -are sensibilitate morala -prezinta curiozitate neobisnuita -este foarte perseverent in ariile proprii de interes -este hiper energetic -prefera compania celor mai in varsta -citeste devreme si este avid de cunostinte -este foarte creativ -are tendinta de a contesta autoritatea -are abilitati in folosirea numerelor -rationeaza bine fiind un bun ganditor -are multe idei de impartit cu altii -este un stralucit ganditor insa distrat si neatent la detaliile neimportante

-deosebeste cu usurinta detaliile importante si relevante de celelalte -ofera raspunsuri neobisnuite si neasteptate la probleme -poate atinge nivele inalte de gandire abstracta -comunica eul propriu prin mijloace variate (verbale, kinestetice, limbajul corpului, etc.) -aduna o mare cantitate de informatii in domeniile de interes -isi aminteste rapid fapte -este frecvent perceput de altii ca lider -este cooperant in grupuri -accepta responsabilitati -se adapteaza cu usurinta la situatii noi -este increzator in colegi si candid in opiniile depre oameni -ii plac schimbarile -cere putina directionare din partea profesorilor -sunt mai interesati de raspunsuri la intrebari de tip "cum" si "de ce" decat la alte tipuri de intrebari -pot lucra independent mult mai devreme decat altii -sunt adesea diagnosticati ca hiperactivi -sunt interesati de lucruri neobisnuite sau stranii -dovedesc interes deosebit pentru activitatile intelectuale si artistice -percep cu usurinta asemanarile, diferentele si anomaliile -deseori ataca materiale complexe descompunandu-le in parti componente simple si le analizeaza sistematic -sunt ganditori fluenti capabili sa genereze posibilitati, consecinte sau idei inrudite -gandesc flexibil abordand o problema pe mai multe cai -sunt originali si deseori neconventionali in rezolvarea de probleme -pot gasi relatii intre obiecte, fapte si idei neinrudite

-sunt doritori de intelegere complexa -construiesc deseori ipoteze de genul "dar daca" -sunt sensibili la frumos si atrasi de valorile artistice Toate aceste caracteristici sunt utilizate in gifted education, iar evaluarea progresului se face pe toate aceste directii. Joseph Renzulli a cuprins toate aceste directii in formula simpla a celor trei cercuri ce caracterizeaza inteligenta, creativitatea si atingerea telurilor propuse.