at 22 august 1890 Mircesti, judetul Iasi director al teatrului din Iasi impreuna cu C.Negruzzi si M.

Kogalniceanu, colaborator la Dacia literara si Foaie stiintifica si literara (Propasirea), redactor si proprietar al Romaniei literare. A luat parte la miscarea revolutionara de la 1848 in Moldova, redactand unul dintre documentele ei programatice (Protestatie in numele Moldovei, a omenirei si a lui Dumnezeu) si a petrecut un an in exil in Franta. Intors in tara ia parte la luptele pentru Unirea Principatelor, se numara printre devotatii lui Al. I.Cuza, fiind numit deputat si ministru in mai multe randuri. Isi sfarseste viata ca ambasador la Paris. Se stinge din viata la data de 22 august 1890 si este inmormantat la Mircesti. Debuteaza cu nuvela Buchetiera de la Florenta in Dacia literara (1840) Comedia este o specie a genului dramatic in versuri sau in proza care prezinta intamplari si personaje c starnesc rasul si care are un final vesel. Tema operei este critica instituiilor i moravurilor societii feudale. Subiectul este comic i critic arivismul micilor boieri rurali, care-i dau aere de nobili. Chirita, comedie de moravuri surprinde modul d viata, moravurile unei epoci. Autorul apare in mod indirect in text prin intermediul actiunii si al personajelor. Chirita este structurata pe doua acte . Actul intai se prezinta personajele si Chirita se cearta cu taranii. Ea primeste un ravas d la Iasi princa re sotul ei o anunta ca a fost avansat in functie ca ispravnic. In actul doi Chirita, deoarece se plictisise in provintie hotaraste s plece la Paris si incearca s faca logodna dintre Gulita si Luluta care il iubeste pe Leonas, un prieten din copilarie. Insa, Leonas apare deghizat in actrita iar Luluta care se preface ca a innebunit cere s fie logodita cu actrita in fata tuturor celor veniti la logodna lui Gulita. In urma acestui fapt Chirita si Barzoi sunt obligati s accepte casatoria dintre cei doi, deoarece Leonas obtine functia de ispravnic. Chirita e o cucoana cu teribile fandoseli cosmopolite, debitand cu candoare un stupefiant jargon frantuzit. Ea poate fi socotita ca o caricaturizare a tendintelor exagerat sau pretins inovatoare, asa cum ursuzul si greoiul Barzoi incarneaza conservatorismul sclerozat in vechi tabieturi si vrajmas oricarei primeniri. Gulita, fiul Chiritei, este un baiat lipsit de minte si de educatie care vrea sa para foarte manierat si inteligent. Comedia este realist prin spiritul critic, prin faptul c eroii, conflictul, subiectul sunt luate din viaa social. Chiria este tipul arivistului, Brzoi este tipul ispravnicului abuziv, Leona este tipul tnrului inteligent. Comicul este mijlocul prin care autorul realizeaza critica aspectelor abordate. Opera aceasta este in primul rand o comedie de moravuri. Mijloacele de realizare a comicului sunt variate : comicul de limbaj personajele vorbesc o franceza modernizata ( musiu Sarl, furculision, fripturision) , utilizarea calcului lingvistic (utilizarea mot-a-mot a expresiilor si locutionilor) , utilizarea unor neologisme cu forma gresita sau cu sens gresit ; comicul de character personajele sunt ridicule prin contrastul dintre esenta si aparenta ; comicul de nume cele mai multe sunt diminutive Luluta, Gulita, Chirita ; comicul de moravuri ipocrizia , incultura, snobismul, coruptia. Formele comicului sunt umorul si ironia. Ca moduri de expunere, autorul foloseste dialogul si monologul, iar caracterizarea personajelor se face in mod indirect, prin vorbele, faptele si gandurile lor, ori direct de catre alte personaje.

O alta modalitate o constituie indicatiile scenice prin care autorul isi misca personajele, le da viata, folosind comicul ca principal mijloc artistic. Opera Chirita in provintie se incadreaza in specia comediei, deoarce autorul satirizeaza cu sarcasm intamplari, aspecte sociale cu ajutorul personajelor ridicule, starnind rasul, cu scopul de a le indeparta.