Sunteți pe pagina 1din 28

ncadrare taxonomic

Regnul : Animalia ncrengtura : Chordata Subncrengatura : Vertebrata Clasa: Reptilia Ordin : Squamata Subordin : Serpentes Familia : Varanoidea

Fam. Pythonidae
Se gsesc n tropicale i subtropicale ale Asiei, Australiei i a Africii. Sunt erpi neveninoi, i detecteaz prada cu ajutorul limbii bifurcate, dup miros, i o omoar prin strngere sufocnd-o, oprind circulaia sngelui i funcionarea inimii sau rupnd gtul sau ira spinrii acesteia

regiunile

Hrana lor const, n funcie de mrimea arpelui, din roztoare i reptile mici sau mamifere, reptile mari (chiar i crocodili) i uneori psri. Unii pitoni mnnc i peti.

Lungimea lor variaz ntre 1 i 10 m, pot atinge i greutatea de 140 kg. n captivitate pot tri 20-30 de ani, unii pitoni ajungnd chiar i la vrsta de 40 de ani.

Specii de pitoni: Piton regal Piton birmanez Piton reticulat Piton australian de apa

Anaconda

Anaconda este un arpe constrictor semi-acvatic care triete n America de Sud. Este cel mai mare arpe din lume i poate atinge 10-12 m lungime , el poate nghii hran(mamifere in special) cu un diametru aproape triplu fa de cel al corpului. Anaconda face parte din ordinul Eunectes.

Boa constrictor
arpele Boa constrictor, face parte din familia Boidae, subfamilia Boinae, i provine din sudul i centrul Americii i de pe insulele Caraibe. La maturitate atinge lungimea de 2-3 m. Unii ating chiar i lungimea de 4 m, sau greutatea de 100 kg. Este cel mai longeviv dintre toate speciile de erpi, are o durat medie de via de 20 de ani. Specii : Boa columbian Boa amazonian Boa de nisip kenyan

Sarpele de lapte - Lampropeltis triangulum


Se intalneste in America de Nord si de Sud. Sarpe neveninos, corp masiv si robust, solzi luciosi si stralucitori . Are o lungime de 50 152 cm, si o speranta medie de viata de 15 ani. Hrana naturala : serpi, soparle, rozatoare mici.

Sarpele regal californian Lampropeltis getula californiae


Se intalneste in California si S.U.A. Mananca mamifere mici, soparle si ocazional pesti. Au o lungime intre 120 155 cm. Se apreciaza ca la ora actuala, sunt mai multi serpi din aceasta specie in captivitate decat in salbaticie.

Sarpele de casa Natrix natrix


Specii : Natrix natrix perasa Natrix natrix nigra Natrix natrix ponticus Natrix natrix sparsus Sarpele de casa prezinta un corp zvelt, atingand o lungime de circa 100-110 cm la mascul si de pana la 170-180 cm la femela, femela fiind de cele mai multe ori mai mare decat masculul.Exista mai multe varietati de culoare.

Cobra regala - Ophiophagus hannah


Sarpe veninos ce se intalneste in Filipine, Thailanda. -Are o lungime de aprox 5,5 m si cantareste mai mult de 18 kg. La o singura muscatura, cobra regala elibereaza aprox. 5 ml de venin in victima sa, avand cea mai mare cantitate de venin eliberata, dar nu si cel mai puternic . Se haraneste cu serpi, mamifere mici, rozatoare. Are un singur inamic, mangusta. Este singurul sarpe care ramane cu ouale dupa depunere.

In timp ce corpul unui sarpe creste de-a lungul vietii sale, piela nu creste; de aici si necesitatea de a naparli. Un pui de cobra regala naparleste o data pe luna, pe cand un adult de 3 4 ori pe an.

Anatomie generala

erpii nu au pleoape mobile, membre, urechi si vezic urinar. Cele mai multe specii au un singur plmn funcional si un al doilea plmn vestigial, parial funcional. Organele arpelui sunt in mod necesar alungite, pentru a se ncadra perfect n cavitatea ngust a corpului su

Scheletul
Scheletul este complicat din punct de vedere arhitectural si funcional de la cap pn la coad i prezint cel puin 5 tipuri de structuri vertebrale. Primele dou sunt vertebrele Atlas, fr coaste, urmate de 1-3 vertebre ale gtului, de asemenea fr coaste. Apoi urmeaz ntre 100 si 600 vertebre cu coaste si 2-10 vertebre pre-pelvine fara coaste. Ultimele vertebre, cele ale cozii, au un numr variat i sunt adesea modificate individual sau colectiv, pentru a ndeplini funcii speciale individuale speciei.

Vertebrele cu coaste sunt n asa fel articulate nct s i confere arpelui o capacitate considerabil de a-i dilata abdomenul astfel nct nghiirea przii si trecerea acesteia prin compartimentele aparatului digestiv sa fie fcut cu uurin.

Craniul

Mandibula se articuleaz de craniu prin intermediul osului ptrat. Acest mod de articulare permite deschiderea extrem de larg a cavitii bucale. Partea laterala stng i dreapt a maxilarului este legat de craniu prin esut cartilaginos elastic, care permite multiple micri .

Pielea
Pielea arpelui este constituita dintr-un tegument solzos care este antiabraziv i previne pierderea apei. Tegumentul de pe spatele arpelui si de pe prile laterale este mult mai subire fa de cel de pe abdomen. Solzii de pe spate i din lateral sunt mult mai numeroi dect cei de pe burta, netezi sau rugoi i cu marginile bine delimitate. Solzii de pe abdomen sunt mai groi i mai mari i sunt adesea aranjai in benzi nguste.

Aparatul Digestiv
Glandele salivare : Gl. Palatina Gl. Linguala Gl. Sublinguala au rolul de a umezi prada pentru inghitire. Se gasesc pe fiecare parte a capului si gatului si au canale ce trec prin dintii modificati ai maxilarului.
1. Limba 2. Esofag ; 3. Canale ale gl. labiale

Cavitatea bucala se continua cu esofagul, care are jumatate din lungimea corpului sarpelui. Esofagul contine mult mai multe falduri dacat la alte reptile, falduri care ii permit sarpelui sa inghita intreaga prada odata.

1. Trahee; 2. Esofag; 3. Inceputul stomacului

Stomacul are forma literei : j si este organul in care au loc cele mai multe procese de digetie. Celulele stomacului secreta enzime care scindeaza proteinele; bolul digestiv trece apoi prin orificiul piloric in intestinul subtire.

1. 2. 3. 4. 5. 6.

Depozite de grasime; Vezica biliara; Stomac; Pilor ; Intestine subtiri; Zona ficatului;

La intersectia intestinului subtire cu intestinul gros este cecumul. Intestinul gros are peretii cei mai subtiri si trece in cloaca, impartita in coprodeum si urodeum( urina si produse ale organelor genitale). Cloaca are rol in reabsorbtia de apa.

1. Rinichi; 2. Rect

1. 2. 3. 4. 5.

Depozit de grasime; Pancreas; Vezica biliara; Splina; Intestin gros.

Simbolistica

arpele este simbolul cretin al rului, al lui Lucifer, ngerul czut. Conform Vechiul ui Testament, arpele din grdina Raiului a ispitit-o pe Eva s guste din pomul Cunotinei Binelui i Rului, acest lucru conducnd la cderea protoprinilor Adam i Eva din Rai. In Occident, serpii sunt si un simbol al medicinei - al tamaduirii, asadar. Cum sa ajuns la asta? Serpii naparlesc periodic; inaintea naparlirii, pielea devine foarte uscata si lipsita de luciu, iar ochii se opacifiaza - ce mai, bietul sarpe arata ca si mort.


Insa, odata lepadata vechea piele, sarpele reapare in lume cu o piele nou-nouta, stralucitoare, ca si cand s-ar fi tamaduit in mod miraculos, iar acest comportament a facut ca el sa devina un simbol al vindecarii, prin extensie - al medicinei.

Bibliografie
http://www.reptilechannel.com http://bugsinthenews.info http://campus.murraystate.edu http://science.howstuffworks.com http://www.peteducation.com http://www.animale.ro ttp://www.rfadventures.com King cobras The Biggest Venomous Snakes of All Fangs - Nancy White Snakes and Lizards in Your Pocket - Terry VanDeWalle, Suzanne L. Collins