Sunteți pe pagina 1din 35

Delta Dunarii este Delta Dunarii este

situata n partea de est situata n partea de est


a Romaniei, la a Romaniei, la
extremitatea sud extremitatea sud- -estica estica
a Ucrainei si se prezinta a Ucrainei si se prezinta
n forma clasica a literei n forma clasica a literei
delta, fiind limitata la SV delta, fiind limitata la SV
de pod. Dobrogei, la N de pod. Dobrogei, la N
trece peste granita cu trece peste granita cu
Ucraina, iar la E cu Ucraina, iar la E cu
Marea Neagra. Delta Marea Neagra. Delta
Dunarii este traversata Dunarii este traversata
de paralela de 45 de paralela de 45 lat N lat N
si de meridianul de 29 si de meridianul de 29
long. E long. E
Geneza si evolutia
Formarea Deltei a inceput cu circa 13 000 de ani in urma si
continua si in zilele noastre.
Dunarea este impatita in trei brate:
-8fantul Gheorghe{format in urma cu 9000 de ani_
-8ulina{formata in urma cu 7000 de ani in dreptul
localitatii Crisan._
-Chilia{formata in urma cu 2000 de ani_
.488902:
DeIfo Dunorii esfe un compIex de
ecosisfeme, formof din boIfi,
mIosfini,conoIe, grinduri, poduri de
;ovoi, pIouri fixofi si pIufifori,
sfufisuri, ;one inundobiIe.
fuunu
1) 1n .v{vi.vi .i c vvi vic.. ov.c
c.ov.c vc v..v, nv.i, .vi, vi,
nc.v.vi.i, ni.ci, i:vni, .vincc cno,
ncninc.
11) 1n .vnvc, v.vi .i niovi vic.. c.c
100 vc .c.ii vc c.i: .vi, .vvv,.vioni
/c nvni{cc invnic in Icv Ivnvii
.vn icvcc, vinov .i i.i.v .vvi.v
Vegetatia Vegetatia
Deltc Duncrii este un ren teetcl unic si neeclcbil, un cdetcrct Deltc Duncrii este un ren teetcl unic si neeclcbil, un cdetcrct
pcrcdis jcunistic. pcrcdis jcunistic.
Ilorc din Deltc Duncrii este extrem de boctc si se desjcsocrc pe Ilorc din Deltc Duncrii este extrem de boctc si se desjcsocrc pe
trei niteluri: plcnte cu jrunze plutitocre (nujcrul clb, nujcrul trei niteluri: plcnte cu jrunze plutitocre (nujcrul clb, nujcrul
clben, icrbc brocstelor, ciulinii de bcltc, limbc cpei, rizccul), clben, icrbc brocstelor, ciulinii de bcltc, limbc cpei, rizccul),
plcnte ritercne si de plcur (stuj, pcpurc, jeric de cpc, mccris, plcnte ritercne si de plcur (stuj, pcpurc, jeric de cpc, mccris,
izmc brocstei, cucutc de cpc, nu izmc brocstei, cucutc de cpc, nu- -mc mc- -uitc) si plcnte de uscct (sclcic uitc) si plcnte de uscct (sclcic
clbc, plopul, crinul, jrcsinul, pcdurile combincte de pe rinduri). clbc, plopul, crinul, jrcsinul, pcdurile combincte de pe rinduri).
In Deltc Duncrii predominc teetctic de mlcstinc stujicolc, ccre In Deltc Duncrii predominc teetctic de mlcstinc stujicolc, ccre
ocupc circc ;8 din suprcjctc totclc. Principclele specii sunt ocupc circc ;8 din suprcjctc totclc. Principclele specii sunt
stujul, pcpurc, roozul, in cmestec cu sclcic piticc si numerocse stujul, pcpurc, roozul, in cmestec cu sclcic piticc si numerocse
clte specii. Veetctic de scrcturi ocupc din totcl, deztoltcndu clte specii. Veetctic de scrcturi ocupc din totcl, deztoltcndu- -
se pe soluri sclinizcte si solonceccuri mcrine. se pe soluri sclinizcte si solonceccuri mcrine.
DeIra DunarII eonsrIruIe:
- resursa de srut (rresrIe ) penrru
eombInareIe de eeIuIoza sI barrIe
- zona penrru vanar sI peseuIr
- Ioe de reereere penrru rurIsrI
- zona de Inreres srIInrItIe.
Delta Dunarii are o influenta Delta Dunarii are o influenta
climatica pontica avand o climatica pontica avand o
temperatura medie a lunii temperatura medie a lunii
ianuarie intre 0 si ianuarie intre 0 si 2 grade C si 2 grade C si
o temperatura medie a lunii iulie o temperatura medie a lunii iulie
intre 22 si 23 grade C deci o intre 22 si 23 grade C deci o
temperatura medie anuala de temperatura medie anuala de
peste 11 grade C . Precipitatiile peste 11 grade C . Precipitatiile
din aceasta zona sunt uneori din aceasta zona sunt uneori
chiar sub 400 mm . chiar sub 400 mm .
Solurile
Solurile predominante sunt solurile aluviale, solurile
hidromorfe (lacovisti), nisipoase (pe grinduri) si pe
mica portiune (grindul Chilia), cernoziom.
Pe ansamblu, invelisul de soluri este relativ sarac,
predominand solurile cu fertilitate redusa, partial
inundabile.
Rezervatiile principale sunt Padurea Hasmacu
NareLetea (rezervatie de flora), Natita (fauna)
insula Popina (fauna).
!n totalitate Delta Dunarii este considerata o
rezervatie a biosferei.
!uduteu leteu din eltu unutii
Pudureu Leteu este singuruI
Ioc din Europu unde cresc
Iiune,
Cu Iiune steguri bdtrni de
700 de uni suu dune de
nisip Leteu este ceu mui
nordicu pudure subtropicuId
din Iume,
Este ceu mui veche
rezervutie nuturuIu
decIurutu u Romuniei
fiintund cu uture din 193,
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
pasari
mamifere
pesti
ibIiografie:
MonitoruI de Sibiu
www.images.googIe.ro
Cu cele peste 5.000
de specii de plante i
animale, Delta Dunrii
este a treia zon din
lume n ceea ce
privete
biodiversitatea dup
Bariera de Corali,
Australia, i
Arhipelagul
Galapagos, Ecuador
DELTA DUNR singura delt din lume declarat
rezerva[ie a biosferei, parte a Re[elei interna[ionale
UNESCO, constituie un adevrat muzeu al
biodiversit[ii, cu cele 30 de tipuri de ecosisteme i
circa 5.380 de specii inventariate pn n prezent,
284 dintre specii, conform nstitutului Na[ional Delta
Dunrii, fiind noi pentru Romnia, iar alte 39 fiind noi
pentru tiin[.
n Delta Dunrii se ntlnete cea mai mic densitate
a popula[iei din Romnia, un locuitor la 30 de
hectare, 87 la sut din locuitorii ei fiind romni, 10 la
sut - rui lipoveni, 2 la sut ucraineni, iar 1 la sut -
alte etnii.
Singurul ora din Delta Dunrii, Sulina, care are port att la
Dunre, ct i la Marea Neagr, este urbea situat la cea
mai joas altitudine din Romnia i este totodat cel mai
nsorit teritoriu al Romniei.
Stufriurile ocup 1.750 kilometri ptra[i, iar Delta Dunrii
este cea mai mare suprafa[ compact de stufri de pe glob.
Printre curiozit[ile Deltei, un loc aparte l ocup
cele dou plante carnivore, otr[elul de balt i
aldrovanda.
otr|eIuI de baIt otr|eIuI de baIt
aIdrovanda aIdrovanda
Printre plantele din Rezerva[ia
Biosferei Delta Dunrii care
atrag aten[ia turitilor se
numr i Noctiluca Miliaris.
Pescarii din complexul
Razim-Sinoe i cei din Sfntu
Gheorghe spun c, dac n
anumite perioade din an, te
scalzi noaptea n unele zone
din Marea Neagr sau din
complexul Razelm, cnd iei
din ap corpul [i este
fosforescent. Fenomenul este
denumit "lumnarea de mare.
Cel mai mare fluture identificat n Delt este ochi de
pun de noapte, care are o anvergur a aripilor de
18 centimetri .
Cea mai pu[in longeviv
insect din Delt este
libelula care triete cel
mult dou zile, n acest
timp ea nu se hrnete, ci
doar se nmul[ete.
Cel mai mare pete a fost un morun de 882 kg, fiind pescuit n
1980 la Sfntu Gheorghe, iar cel mai mic pete, cu o lungime
de 3,2 centimetri, se ntlnete la Gura Porti[ei.
morun morun
Petele cu cea mai
lung migra[ie care
poate fi vzut n Delt
este anghila.
Exemplarele din
aceast specie strbat
n ase luni 8.000 km
pn n Marea
Sargaselor, unde se
reproduc la o adncime
de 400 de metri i apoi
mor. Puietul ajunge
inclusiv n Rezerva[ia
Biosferei Delta Dunrii
dup 3-4 ani.
Singurele pduri de nisip din
Romnia se ntlnesc doar
n Delta Dunrii, n pdurile
Letea i Caraorman
putndu-se ntlni liane ale
cror lungimi pot ajunge
pn la 25 de metri
etea etea
n pdurea Caraorman, n locul
numit "Fntna Vntorilor,
se ntlnete cel mai btrn
stejar. Are circa 400 de ani,
un diametru de 3,8 metri i
este cunoscut ca 'Stejarul
ngenuncheat'
Unul dintre cei mai lungi erpi din Europa, cunoscut sub numele
de "arpele ru, triete n zonele din apropierea Deltei Dunrii
i este specie protejat la nivel european. Lungimea lui poate
ajunge la 1,8 metri, fiind totodat una dintre speciile cele mai
agresive, dar a crei muctur nu este veninoas.
Cea mai periculoas specie este vipera de step, care se
gsete n popula[ii numeroase n Sfntu Gheorghe i pe
grindul Perior. Muctura viperei de step din Rezerva[ie
este ns mai pu[in veninoas dect cea a celorlalte specii
de vipere europene.
Cele mai longevive viet[i din Delt sunt speciile de
broasc [estoas de ap i cele de uscat, durata lor
de via[ fiind de circa 120 de ani.
Vulturul codalb este cea mai mare specie de pasre
rpitoare din Delta Dunrii, anvergura aripilor sale
ajungnd la 2,5 metri.
Pe urmtorul loc ntr-un top al celor mai mari psri din Delt
se plaseaz pelicanul cre[, specie protejat la nivel european.
Anvergura aripilor sale este de circa 320 cm , are o greutate de
13 kg i o lungime de 170 cm.
Cea mai mic
pasre din
Romnia este
ochiul boului i
se poate ntlni
n Delt. Are
pn la 10 cm
lungime, o
anvergur a
aripilor de pn
la 17 cm i o
greutate de pn
la 13 grame.
Cel mai mare mamifer din Delt este mistre[ul, care
poate ajunge la o greutate de 200 kg.
Cel mai mic
mamifer din
Delt este
chi[canul.
Delta Dunrii este, totodat, cea mai mare suprafa[
reconstruit ecologic din Europa i tot aici, la Gura Porti[ei,
Sfntu Gheorghe i Sulina, se pot vedea cele mai slbatice
plaje din Romnia.