Sunteți pe pagina 1din 4

Curiozitati

Steaua de mare si ariciul de mare fac parte din echinoderme. numele lor inseamna: "cu piele tepoasa". Sunt animale neobisnuite, avand corpul simetric dupa mai multe directii. Toate traiesc in mare, uneori in apele putin adanci, iar alteori in abisurile oceanului. Steaua de mare are cinci brate, dar se deplaseaza pe zeci de picioruse.Piciorusele tubulare se misca atunci cand apa este pompata prin ele inauntru si inafara. Un sistem de canale conduce apa spre picioruse. Pe aceste canale se afla niste pompe. Ele regleaza circulatia apei. Steaua de mare absoarbe apa printr-un filtru. Steaua de mare se hraneste mai ales cu scoici. Mai intai deschide scoica. Apoi isi scoate stomacul pe gura si il introduce intre valvele scoicii. Stomacul digera victima. Daca steaua de mare este prinsa de unul din brate, evadeaza desprinzandu-si bratul. In locul acestuia creste unul nou. Aricii de mare traiesc pe tarmurile stancoase, in ape de adancime mica. Ei au dimensiunini cuprinse intre un centimetru si o jumatate de metru, Corpul lor este acoperit de placi dure ce alcatuiesc o cochilie. Aceasta este acoperita cu ghimpi. Aricii de mare au gura cu dintii. Se hranesc cu plante si animale mici. Unii au clesti. Cu acestia se prind particule de hrana si apoi le duc la gura. Ca si steaua de mare, ariciul de mare are picioruse tubulare.

Clasa Crinoidea (crini de mare)


(crinon=crin; eidos=forma) Crinoidele sunt cunosute popular sub denumirea de crini-de-mare. Pedunculul este caracteristic formelor sesile, dar este vestigial sau lipsa la formele libere.El este prevazut cu cirri mici, articulati, aranjati in verticil. Desi la formele nefixate, pedunculul a disparut, cateva inele de cirri persista la capatul aboral al corpului. Corpul pentamer eset globulos si discoidal si inclus intr-o armura de placi calcaroase cu dispozitie simetrica.Corpul lor este format dintr-un calyx scheletic sautheca, tegmenul membranos si un set de brate Theca sau peertele aboral al corpului are forma de cupa si include viscerele, fiind constituita din mai multe placi cu dispozitie regulata. Theca are in centru o placa centrobazala, pentagonala in jurul careia exista 5 placi radiare la care se articuleaza 5 placi branchiale triunghiulare ce reprezinta baza de plecare a bratelor Tegmenul asu fata orala, poarta orificiile tubului digestiv.De la< gura plasata in centrul tegmenului pleaca 5 santuri ambulacre ce se bifurca pe fata orala a bratelor si pinulelelor. Santurile ambulacre impart tegmenul in 5 zone ambulacre si 5 zone interambulacre ce alterneaza ergulat. Anusul este localizat de obicei in varful unuitubercul anal situat intr-una din zonele interambulacre. Bratele isi au originea la periferia corpului, intre calyx si tegmen.Primitiv, in numar de 5 ele sunt de obicei divizate in numar de 10 sau mai multe(pana la 200 la comatulide). Pe braet se un numar de mici ramificatii numite pinule. Bratele pinulate constau din mai mulet segmente formate din osicule astfel articulate, incat permit o mare flexibilitate.Pinulele au aceasi structura ca si bratele.Santurile ambulacre se intind la nivelul pinulelor. Functiile pinulelor sunt acelea de capturare a hranei si purtarea oualelorpana la eclozarea larvelor. Unele pinule s-au diferentiat in tipuri cu functii speciale(protectoare si tactile). Crinoidele sunt raspandite in toate marile, exceptie facand Marea Baltica si Marea Neagra

Clasa Asteroidea(stele de mare)


(aster=stea; eidos=forma) Clasa Asteroidea este formata din stelele-de-mare ce se misca liber.Ele au forma unor stele latite, ale caror brate se intind treptat in discul corporal si se contopesc cu el.Deoarece organele interne(partea intestinala ,glandele sexuale) ajung pana in brate in cazul sectionarii animalului, nu numai corpul are capacitatea de a regenera bratele dar chiar si un singur brat poate completa corpul intreg cu celelalte brate lipsa.Orificiul bucal se gaseste pe partea inferioara si anusul, daca exista, pe partea superioara.Stelele-de-mare traiesc ca rapitoare in contul diverselor animale mai mari de pe fundul marin,populat mai

ales cu melci si scoici.Steaua-de-mare deschide scoica fixand pedunculii ambulacrari de valve pe care le intind pana cand,in cele din urma, scoica oboseste.Dupa aceasta steaua isi intoarce stomacul peste prada,digerand-o astfel inafara corpului. Curatirea corpului se face cu ajutorul unor clestisori(pedicelarii),care provin din transformarea unor spini de pe corp si se gasesc in numar mare in jurul gurii.Steaua-de-mare comuna este foarte frecventa in Marea Nordului si cei ce se plimba pe litoral pot gasi pe tarm exemplare aruncate la mal de valuri.Alte specii din Marea Nordului sunt Astropecten muelleri,o stea-de-mare acoperita pe partea dorsala cu stelute fine(paxile), precum si steaua solara (Solaster papposus) cu 11-13 brate.La speciile din genul Heliaster numarul bratelor poate ajunge la 40. In Mediterana nu este rara nici steaua purpurie precum si steaua cu brate foarte scurte, aproape pentagonala,Asterina gibbos. Aceasta stea este in mod consecutiv mascul si femela.

Clasa Ophiuroidea (serpi de mare)


(ophis=sarpe; oura=coada; eidos=forma) Cuprinde eleutherozoare ce au forma de stea dar cu brate lungi, serpentiforme, simple sau subdivizate,bine delimitate de partea centrala discoidala a corpului. Bratele nu cuprin parti ale digestivului si nici organe genitale. Santurile ambulacre nu sunt deschise ci exista sub forma de canale ambulacre cu dispozitie rediar si ventrala, in lungul bratelor. Podiile sunt mici, fara ampule si au mai mult functie senzoriala. In locomotie nu sunt folosite podiile, ci bratele care biciuiesc apa cu miscari asemantoare cozii serpilor. Scheletul intern este discontinuu, formand un invelis rigid doar la nivelul bratelor. Majoritatea ofiuridelor sunt dioice adr exista si forme hermafrodite. Fecundatia este externa Larva caracteristica ce deriva din dipleurula este ophiopluetus, liber inotatoare ce evolueaza in adult Reuneste echinoderme cu corp mai mult sau mai putin globular, turtit sau foarte turtit in sensul axului oral-aboral. Corpul este inclus intr-un endoschelet compact, format din fuziunea unor placi ce poarta spini mobili, de unde si numele popular de arici-de-mare. Simteria pentaradiara regulata a formelor primitive, devine la cele evoluate, alterata datorita etndineti spre om simetrie bilaterala ce se suprapune peste cea pentaradiara ca o adaptare la modul lor de viata. Desi nu au brate, radiile prezinta 5 siruri

duble de podii dispuse meridional intre polii oral si aboral. Gura poate fi prevazuta sau nu cu un aparat specific numit lanterna lui Aristot Echinoideile sunt forme dioice. Fecundatia este externa. Larva caracteristica este numita echinopterus. Cuprinde doua subclase: Subclasa Regularia(=Endocyclica) Subclasa Irregularia(=Exocyclica)