Sunteți pe pagina 1din 7

LICEU INDUSTRIAL ELECTROTIMIS TIMISOARA REFERAT RELIGIE

PATIMILE DOMNULUI ARATAREA DOMNULUI


ARTA BISERICEASCA IN EVUL MEDIU

BEGHEAN ROBERT Cls. a-x-a D

PATIMILE DOMNULUI
Dupa ce a predicat, Iisus le-a spus ucenicilor Sai: Stiti ca dupa doua zile vor fii Pastele si Fiul Omului va fi dat sa fie rastignit Preotii, carturarii si batranii s-au strans in curtea preotului Caiafa si s-au sfatuit cum sa-l prinda pe Iisus si sa-l omoare. Iuda Iscarioteanul s-a oferit sa-l vanda pe Iisus in schimbul a 30 de arginti. Iisus a vrut sa ia cina de Paste cu ucenicii sai. La aceasta cina, El le-a spus : Unul dintre voi ma va vinde! Ucenicii L-au intrebat care va fi tradatorul. Printre ei, L-a intrebat si Iuda.Acestuia, Mantuitorul i-a raspuns: Da, tu esti! Apoi, Iisus a luat o paine si le-a dat-o ucenicilor, spunand: Luati, mancati, caci acesta este Trupul Meu! Apoi, luand un pahar de vin si dandu-l ucenicilor , le-a spus: Luati, beti, caci acesta este Sangele Meu!Dupa cina, Iisus le-a zis ca toti il vor trada in noaptea aceea. Petru a negat acest lucru, insa Mantuitorul l-a asigurat ca chiar el se va lepada de el, de trei ori, inainte sa cante cocosul. Apoi, cu totii s-au dus in gradina Ghetimani unde Iisus s-a rugat de 3 ori. In acest timp, a aparut Iuda, insotit de soldati inarmati. El le-a spus sa-l ia pe acela pe care-l va saruta pe obraz. Soldatii L-au prins pe Mantuitor si ucenicii au fugit. Iisus a fost dus la Caiafa, iar Petru l-a urmat. Preotii nu aveau nici un motiv ca sa-l condamne pe Iisus. Mantuitorul a spus ca este Fiul Domnului si a fost condamnat la moarte.Petru a negat de 3 ori ca L-ar cunoaste pe Iisus. Dandu-si seama ca L-a tradat, a iesit afara, plangand. Iisus a fost dus la Pilat din Pont. Vazandu-L,Iuda s-a cait. A aruncat cei 30 de arginti si s-a spanzurat. La Paste, dregatorul Pilat avea obiceiul sa elibereze un condamnat pe care il voia poporul. Atunci, poporul a cerut ca Iisus sa fie rastignit si sa fie eliberat Baraba.Sotia lui Pilat i-a spus acestuia sa nu-l condamne pe Isus, dar el, vazand insistentele poporului, a luat apa, s-a spalat pe maini si a spus: eu sunt nevinovat de sangele neprihanitului acestuia .Treaba voastra. Apoi l-a dat pe Isus ostasilor sa-l rastigneasca. Ostasii l-au imbracat pe Isus cu o haina stacojie, i-au pus o cununa da spini pe cap si in mana o trestie.Apoi, ingenuncheau in fata lui si isi bateau joc de el, scuipandu-l si lovindu-l cu trestia. Apoi, l-au imbracat din nou cu haina lui si l-au dus sa-l rastigneasca. Pe cand ieseau afara din cetate,au intalnit un om, numit Simon si l-au pus sa duca crucea. Cand au ajuns la un loc numit Golgota, adica locul capatanii, i-au dat sa bea vin cu fiere, dar cand l-a gustat nu a vrut sa bea. Dup ace l-au rastignit, si-au impartit hainele intre ei, tragand la sorti. Apoi, s-au asezat sa-l pazeasca. I-au scris deasupra capului vina: acesta este Isus imparatul iudeilor. Impreuna cu Isus au fost rastigniti doi talhari, unul la dreapta si celalalt la stanga. Trecatorii isi bateau joc de el, spunandu-I ca daca e Fiul lui Dumnezeu sa coboare de pe cruce. La fel si talharii rastigniti isi bateau joc de el. De la ceasul al saselea pana la ceasul al noualea, s-a facut intuneric peste toata tara. P e la ceasul al noualea, Isus a strigat cu glas tare si Si-a dat duhul. Atunci, in Templu, perdeaua s-a rupt in doua de sus si pana jos, pamantul s-a cutremurat , stancile s-au despicat mormintele s-au deschis si multi sfinti care murisera au inviat si s-au aratat multora. Atunci, cei ce il pazeau pe Isus s-au speriat si l-au recunoscut. Acolo erau si niste femei care il urmasera sa-l slujeasca. Printre ele era si Maria Magdalina. Spre seara a venit un om bogat, numit Iosif, care a luat trupul lui Isus ,l-a infasurat intr-o panza de in si l-a pus in mormantul lui, punand in usa o piatra mare. Apoi a plecat. L ausa a ramas Maria Magdalina si Maria, mama lui Isus. Adoua zi, preotii si fariseii, si-au adus aminte ca Isus a spus ca va invia dupa trei zile si i-au cerut lui Pilat sa pazeasca mormantul.Acesta a refuzat si atunci, ei s-au dus si au pecetluit piatra si au pus paza. Dimineata cele doua Marii au venit la mormant.Atunci, ingerul Domnului a venit pe pamant si lea spus ca Isus a inviat . Ele au plecat repede sa transmita vestea ucenicilor .S-au intalnit cu Isus, care le-a spus sa transmita ucenicilor sa mearga in Galilea s ail vada. In acest timp, ostasii i-au anuntat pe preoti de minunea ce s-a petrecut. Acestia le-au dat bani ca sa spuna ca ucenicii lui ai venit si l-au furat , ca sa nu fie pedepsiti de dregator. Cei unsprezece ucenici s-au dus in Galilea si l-au vazut pe Isus si I s-au inchinat. El le-a spus sa mearga in toata lumea si sa raspandeasca credintei.

ARATAREA DOMNULUI
Aratarea Domnului a avut loc timp de 40 de zile, de la Inviere pana la Inaltarea Domnului cu trupul la cer. Dupa o veche traditie, prima data dupa Inviere Mantuitorul s-a aratat Maicii Domnului. Sfanta Scriptura insa, spune ca Cel inviat s-a aratat intai Mariei Magdalena, una din femeile mironosite care au venit dis-de-dimineata sa unga cu aromate trupul neinsufletit al Domnului. Un inger a zis pentru prima oara pe pamant ca Hristos a inviat, iar mormantul gol marturiseste pana astazi adevarul Invierii. Mironositele femei iesind degraba de la mormant au alergat sa vesteasca ucenicilor. Pe cand mergeau ele, le-a intampinat Iisus, zicand: Bucurti-va. Apoi Domnul s-a aratat la doi ucenici care se indreptau spre Emaus, descoperindu-li-se la frangerea painii. Tot in ziua Invierii Mantuitorul s-a aratat ucenicilor adunati in foisorul cinei, fiind cu usile incuiate de frica iudeilor. Acum a fost instituita taina Spovedaniei sau a Pocaintei, prin cuvintele: Luati Duh Sfant, carora le veti ierta pacatele, ieratate vor fi si carora le veti tinea, vor fi tinute (Ioan 20, 33). La opt zile, Mantuitorul s-a aratat iarasi ucenicilor care se aflau tot in foisorul cinei. De data aceasta era de fata si apostolul Toma, care prima data nu fusese impreuna cu ceilalti apostolic. Atunci Domnul a zis lui Toma: Adu-ti degetul tau incoace si vezi ranile mele; adu mana ta si o pune in coasta mea sin u fi necredincios, credincios. Raspuns-a Toma si a zis: Domnul meu si Dumnezeul meu (Ioan 20, 26, 27, 28). Despre marturisirea lui Toma se spune ca este cea mai zguduitoare marturisire facuta vreodata de un evreu despre dumnezeirea lui Iisus Hristos. Indoiala lui Toma nu a fost intamplatoare. Ea este providentiala, mai ales ca apostolul Toma a fost randuit sa vesteasca Evanghelia la indieni. Dupa aceea, Mantuitorul s-a aratat la sapte ucenici care se osteneau sa prinda peste pe marea Tiberiadei. Dar in noaptea aceea nu prinsesera nimic. Ascultand de cuvintele Domnului de a arunca din nou mreaja, cu toate ca nu mai era timpul potrivit pentru pescuit, ei au prins multime de peste. Cand au terminat de pranzit, Simon Petru a fost intarit iarasi in vrednicia de apostol, din care cazuse prin lepadarea de trei ori de Domnul in noaptea patimilor. Apoi ucenicii s-au dus in Galileeape muntele unde le poruncise El sa se duca. Si in acest loc li s-a aratat Mantuitorul, atat lor, cat si la alti cinci sute de frati. Ultima data Domnul s-a aratat apostolilor din Ierusalim, cand sedeau la masa si i-a mustrat pentru necredinta si impietrirea inimii lor, ca nu au crezut celor ce L-au vazut pe El inviat. Dovedind deci ucenicilor invierea Sa, prin semne si minuni, Mantuitorul s-a inaltat la cer de pe muntele Eleonului. Aratarile Mantuitorului care au avut loc de la Inviere pana la Inaltare, dovedesc atat adevarul Invierii cat si faptul ca noi vom invia cu acelasi trup pe care l-am avut in viata aceasta. Acest trup real va fi insa duhovnicesc, caci si Domnul a avut trup real la inviere, dar trece cu trupul prin usile incuiate. Dupa invatatura Bisericii, care are la baza adevarul revelat de Dumnezeu, nu exista reincarnare. De aceea, a crede cineva in reincarnare este o mare paganitate si cadere din adevar.

Arta bisericeasca in evul mediu

ntemeierea statelor medievale romaneti, ca si organizarea cononica a Bisericii Ortodoxe din fiecare provincie, a dus la dezvoltarea unei arte romaneti, de factura bizantina, pe care s-au grefat elemente de arta populara ori anumite elemente ale artei apusene, ajungandu-se la o creaie noua, cu trasaturi proprii, la o arta specific romaneasca. In ce privete arhitectura, in Tara Romaneasca si Moldova s-au ridicat o serie de biserici in asa numitul "plan treflat", in varianta "triconcului", de origine bizantino-sud-dunareana. In mare, bisericile construite in acest plan urmeaz impartirea tradiionala a bisericilor de rit bizantin ortodox: pronaos - de regula ptrat, - naos, cu doua abside laterale, iar in mijloc se ridica o turla, - si absida altarului, spre rsrit. Acestui tip ii aparin bisericile mnstirilor Vodita, Tismana si Cozia, din a doua jumtate a secolului XIV, cea din urma situandu-se printre cele mai de seama creaii arhitectonice din intreg sud-estul european, servind ca model pentru o buna parte din bisericile de mai tirziu. Biserica Sf. Nicolae (domneasca) din Curtea de Arge - de la mijlocul secolului XIV - este conceputa dup planul "in cruce greaca nscrisa", creaie a arhitecturii bizantine din epoca Comneinilor, un monument excepional sub raport artistic. In Moldova, biserica Sf. Nicolae din Radauti, ctitoria lui Bogdan I (c. 1359-1365), are planul unui edificiu romanic, basilical, unic in arhitectura moldoveneasca, fara turla. Biserica Sf. Treime din iret, din aceeai perioada, introduce Moldova planul triconc, probabil prin mijlocirea Tarii Romaneti, avnd si o bogata decoraie extrerioara. In timpul lui tefan cel Mare (1457-1504) tradiiile constructive moldoveneti, ale cror inceputuri se intalnesc in aceste doua biserici, ca si soluiile noi introduse sub Alexandru cel Bun (1400-1432), au fost preluate si amplificate. Este adevrat ca unele biserici - mai ales steti -urmeaz planul simplu al celei din Radauti. Dar tipul predomanant este cel ticonc, inaugurat de Sf. Treime din iret, cruia i s-au adugat o serie de elemente noi. De pilda, la biserica mnstirii Putna, prima ctitorie a domnitorului, s-a introdus un spaiu funerar intre naos si pronaos, numit gropnita (necropola), element neintalnit in lumea ortodoxa, care va fi preluat la Neam, Dobrovat si la multe biserici din secolul al XVI-lea. Naosul, pronaosul si gropnita, - unde exista -, sunt desprite intre ele prin ziduri groase, strpunse de o usa. Toate bisericile au o turla zvelta pe naos, cilindrica in interior, iar in exterior cu 8,12 sau 16 laturi, aezate de regula, pe o baza dubla, stelata. Aproape toate bisericile lui tefan au o bogata decoraie exterioara (firide, arcade, ocnite, discuri smluite), avnd si unele elemente gotice (contraforti, ferestre in chenare gotice etc). rezulta ca la fondul arhitectonic bizantino-balcanic, prelucrat in spirit autohton, s-au adugat unele elemente din arta gotica sau din cea populara, ajungandu-se astfel la un stil propriu, cunoscut sub numele de "stilul moldovenesc". Operele reprezentative ale epocii lui tefan cel Mare au exercatat o puternica influenta asupra arhitecturii din secolele urmtoare. In secolul al XVI-lea, in Tara Romaneasca se menin principalele tipuri de biserici intalnite in perioada precedenta: cel treflat, in forma triconcului, foarte des intalnit, cel in cruce greceasca inscrisa, folosit mai rar, de regula la bisericile de mari proporii, si cel dreptunghiular, fara abside laterale, intalnit izolat, numai la cteva monumente, azi in ruina. Dar in cadrul acestor trei tipuri variantele sunt foarte numeroase, mai ales in ce privete pronaosul, precum si decoraia faadelor.

Aceste variante au fost create prin imbinarea unor elemente din secolul al XlV-lea, fie intre ele, fie cu altele venite din afara, ori prin introducerea de inovaii romaneti. Intre monumentele reprezentative ale acestui secol se numra biserica mnstirii Dealu, de tip triconc, in fond o prelucrare a celei de la Cozia, cu o turla pe naos si alte doua pe partea de rsrit a pronaosului, toate octogonale, cu o bogata decoraie sculptata; intreaga biserica are un frumos decor exterior, cu arcade oarbe, inguste si inalte, impartite in doua registre. Mult mai bogata in decoraia exterioara si mai evoluata in ce privete planul arhitectural este biserica mnstirii Arge, ctitoria lui Neagoe Basarab, construita din marmura, piatra si mozaic. Naosul este in plan triconc, peste c are se inalta o turla octogonala, iar pronaosul este dreptunghiular, supralargit, cu 12 coloane care susin o turla si cu doua spatii laterale cu destinaie funerara, peste care se ridica alte doua turle, spre vest. ntregul exterior, inclusiv turlele, au o bogata decoraie exterioara, in piatra sculptata, cu motive geometrice si florale stilizate, de origine armeano-georgiana, persana, araba si otomana. Biserica de la Arge este considerata cea mai desvrita expresie a artei medievale romaneti si una din capodoperele artei universale. Planul triconc a fost folosit si in construcia altor biserici mnstireti din prima jumtate a secolului al XVI-lea: schitul Ostorv, Caluiu, Valea, Stanesti, bolnita Coziei, Bucovat. Planul in "cruce greaca inscrisa" este intalnit la naosul actualei biserici a mnstirii Snagov, la biserica domneasca din Tirgoviste s.a. Arhitectura bisericeasca in Moldova a cunoscut o perioada de nflorire in timpul domniei lui Petru Rares, cnd se dezvolta tradiiile constructive ale epocii lui tefan cel Mare. Biserica mnstirii Probota, de pilda, isi are prototipul in biserica nlrii de la Neam, in plan triconc, cu cinci incaperi distincte: pridvor inchis (element nou), pronaos, gropnita, naos si altar, separate intre ele prin zidur i groase, strbtute de usi. Actuala biserica a mnstirii Bistria, ridicata de Alexandru Lapusneanu, se asemna mult, ca plan, cu Probota. Humorul are un plan triconc, dar fara turle, singura de acest fel in epoca respectiva in Moldova, dar cu aceeai impartire exterioara ca la Probota (pridvorul e insa deschis). Biserica mnstirii Moldovita are un plan triconc, turla pe naos si aceeai distribuie a incaperilor ca la Humor. Ultimul monument reprezentativ al arhitecturii moldoveneti din perioada sa "clasica" ii constituie mnstirea Sucevita, ctitoria Movilestilor, care reia planul bisericii mari de la Neam, cu toate elementele adugate in timpul lui Petru Rares: pridvor inchis, pronaos, gropnita, vesmantarie - tezaur, naos cu o turla zvelta, la care se adaug doua pridvorase deschise care perced intrrile in pridvorul propriu-zis. In secolul al XVII-lea, in Tara Romaneasca s-au inregistrat realizri arhitectonice si picturale deosebite in cursul domniei lui Matei Basarab (1632-1654), dar mai ales in timpul lui Constantin Brincoveanu (1688-1714). In Moldova arta - cu toate formele ei - a fost in regres, cu excepia domniei lui Vasile Lupu (1634-1653). In ce privete arhitectura, bisericile din Tara Romaneasca urmeaz, in general, formele consacrate in secolul anterior. O prima grupa de biserici sunt cele in plan triconc, fie cu o turla pe naos (Arnota, Plumbuita, Dintr-un lemn, Polovragi, Crasna, Comana), fie cu doua - pe naos si pe pronaos - (Stelea din Tirgovesti, Hurezi). Sunt insa si biserici de plan triconc cu trei turle (Gura Motrului) si chiar cu patru (Catedrala patriarhala din Bucureti). O serie de biserici aparintoare planului trilobat au pronaosul supralargit si fragmentat, cu stlpi de sprijin pentru susinerea bolilor (Caldarusani, Catedrala patriarhala, Hurezi, Sf. Gheorghe Nou din Bucureti), toate urmnd - mai mult sau mai puin fidel - planul, structura si plastica monumentala si decorativa a bisericii lui Neagoe Basarab de la Arge. Alte biserici sunt in plan dreptunghiular alungit, avnd spre rsrit absida altarului, iar deasupra pronaosului un turn clopotnia (biserica mnstirii Strehaia, bisericile din Goleti, Sf. mprai din Tirgoviste, Sf. Nicolae din Fagaras, Doicesti s.a.). exista insa si cteva biserici de plan trilobat care au un turn-clopotnita pe pronaos (schitul Cornet, biserica Coltea din Bucureti).

In aceasta diversitate de modele arhitectonice se impun insa si unele elemente specifice. Astfel, este caracteristic pridvorul deschis la intrare, cu stlpi sau coloane legate prin arcade, la inceput din crmida, apoi din piatra. Pridvorul deschis se generalizeaz ctre sfritul secolului al XVII-lea si inceputul celui urmtor, fiind unul din elementele specifice "stilului brancovenesc". In Moldova, al arhitectura tradiionala se adaug numeroase forme artistice noi, mprumutate fie din Tara Romaneasca, fie din arta baroca, fie din Orientul caucazian sau islamic. Toate aceste elemente au dus la diversificarea arhitecturii moldoveneti, care n-a mai izbuitit sa formeze un stil unitar. Se remarca apoi incercarea de fortificare a mnstirilor si chiar a bisericilor de mir. Aceasta se datora distrugerii vechilor cetati moldoveneti de alta data, din ordinul turcilor, urmarindu -se ca lcaurile de inchiare sa contribuie, mcar in parte, la aprarea tarii. irul monumentelor reprezentative din Moldova incepe cu Dragomirna, ctitoria mitropolitului Anastasie Crimca, cu o inaltime neobinuita (32 m., fata de 9,60 m. lrgimea), cu un bogat decor sculptural al turlei, in piatra, cu motive de origine orientala, cu un bru de piatra, cu aspect de funie rsucit, care incinge faadele exterioare. Toate denota influenta baroca ce incepe sa se fac simit in arhitectura moldoveneasca (mai tirziu inconjurata cu ziduri puternice de aprare de ctre domnitorul Miron Barnovschi). Aceeai nota baroca de diversitate si somptuozitate se remarca si in arhitectura celui mai celebru monument al veacului al XVII-lea, biserica Sfanii Trei Ierarhi din Iai, ctitoria lui Vasile Lupu. Faadele ei exterioare sunt acoperite in intregime cu minuioase sculpturi in piatra, cu motive eclectice sau de inspiraie orientala (armeano-georgiana, arabo-turca, persana), dispuse in benzi orizontale. Meterii decoratori au fost desigur orientali, familiarizai cu asemenea podoabe sculpturale. Biserica este in plan trilobat - urmnd planul Galatei - cu doua turle, una pe naos, alta pe pronaos. Un alt monument din Iai este biserica mnstirii Golia, rezidit de Vasile Lupu, de mari proporii (39xl3m., si 30 m. inaltime), cu sase turle, din care cele de pe naos si pronaos de mari dimensiuni. Se impletesc aici trei stiluri: cel bizantino-moldovenesc tradiional (cu impartirea in cinci incaperi distincte, obinuite la mnstirile mari: pridvor, pronaos, gropnita, naos si altar), al Renaterii trzii (decoraia exterioara, cu pilatri inalti, cu capiteluri corintice) si cel rusesc (sistemul de construcie al bolilor). Aceste trei biserici au servit ca model si pentru unele construcii ulterioare: Solea si Virnova (dup Dragomirna), Cetatuia (dup Trei Ierarhi, dar fara decorul exterior) si Casin (dup Golia). Un plan aparte prezint biserica Sf. Sava din Iai (1625), cu doua turle foarte joase, de aspect musulman, asa cum nu se mai intalnesc in arhitectura romaneasca, cu un turn - clopotnia cu aspect de fortreaa, avnd tainia si meterez, iar deasupra camera clopotelor. Tot un plan aparte are si biserica fortificata Precista din Galai (1645), de plan triconc, cu turla pe naos si turn -clopotnita pe pronaos, conceput ca un turn de cetate, cu metereze si un foior. Pe langa acestea, o seama de alte biserici moldovene continua planul triconc tradiional (Bogdana, Agapia, Hlincea, Sf. Onufrie din iret s.a.). Un element nou, caracteristic bisericilor moldoveneti din acest secol, ii constituie turnul-clopotnita ridicat pe pridvor, de regula cu doua etaje: tainia si camera clopotelor. Epoca fanariota (1711/15-1821) reprezint o perioada de declin si in istoria artei romaneti. Se inregistreaza doar cteva biserici monumentale din Tara Romaneasca, in schimb picturi mai multe, care urmeaz tradiiile scolii brancovenesti, dar puine realizri sculpturale, miniaturistice si din celelalte ramuri ale artelor decorative. In toate ramurile artei se constata o influenta a barocului, mult rspndit atunci in toate tarile Europei, iar ctre sfritul veacului XVIII si inceputul celui urmtor, influente ale stilului neoclasic. In schimb, in toate tarile romaneti s -a dezvoltat o arta "populara"

autentic romaneasca, realizata de constructori, zugravi, iconari, iesiti din mediul rnimii si al preotimii de mir. In ce privete arhitectura asa cum spuneam mai sus, s-au ridicat acum puine biserici monumentale. Biserica Stavropoleos din Bucureti impresioneaz prin excepionala decoraie picturala si sculpturala, in interior si exterior, si prin pridvorul cu coloane de piatra, inspirat dup palatul brancovenesc de la Mogosoaia. Ctitoriile preoilor, ale trgoveilor si ale poporului de jos au continuat tradiiile stilului brancovenesc, pe care le-au adaptat, prelucrat si dezvoltat, dnd natere unor noi creaii in arta medievala romaneasca, cu o tendina de simplificare a procedeelor, cu putina decoraie sculptata. In Moldova, in prima jumtate a secolului XVIII nu intalnim monumente reprezentative. Abia in ultimile patru decenii ale secolului meterii locali au inceput sa caute anumite formule proprii, combinnd cteva elemente din arhitectura Tarii Romaneti cu altele, de proveniena locala, si cu elemente de decor baroc si clasic, venite prin intermediul Rusiei si al Poloniei (bisericile Sfinii Teodori, Curelari, Talpalari, toate in Iai s.a.). Cele aproximativ 200 de biserici de lemn din Tara Romaneasca si peste 260 din Moldova, marea majoritate aparintoare acestui secol, au fie un plan dreptunghiular, fie unul trilobat, multe cu un pridvor deschis, pe latura de sud sau de vest.