ADIO ARME

Ernest Miller Hemingway (1899 -1961) a fost un romancier, nuvelist, prozator, reporter de război, laureat al Premiului Pulitzer în 1953, laureat al Premiului Nobel pentru Literaturăîn 1954, unul dintre cei mai cunoscuți scriitori americani din întreaga lume. Opera sa are ca sursă de inspiratie o experiență de viață profundă și originală;opera lui se constituie intr-o proză energică, aspră, dură si impresioneaza prin utilizarea unui minim de mijloace stilistice si artistice obtinand totusi un impact emotional asupra cititorului. Ceea ce l-a consacrat însă pe Hemingway este stilul jurnalistic de construcţie a frazei, caracteristică care poate fi foarte bine observată în ,,Adio, arme”. Proza lui Hemingway este precisă, are o cadenţă scurtă, uneori brutală. Propoziţiile nu se lungesc inutil în descrieri, iar fiecare trăire - oricât de complexă ar fi ea - este redată cu aceeaşi exactitate rece.

Adio, arme este povestea locotenentului Frederic Henry, un american înrolat în timpul primului război mondial, pe frontul italian, ca şofer de ambulanţă,ce se îndrăgosteşte de Catherine Barkley, o asistentă englezoaică. Deşi nu îi dă o prea mare atenţie la început si sustine ca nu o va iubi niciodata,în timp, sentimentele lui pentru aceasta cresc şi duc la o poveste de dragoste. Sursa de inspiratie a romanului “Adio arme” o constituie experienta autorului(intrucat romanul are puternice accente biografice) si viata din timpul primul razboi mondial.A fost publicat in anul 1929(desi a fost terminat din august 1928,insa a fost revazut de foarte multe ori;se spune ca finalul a fost refacut de vreo saptesprezece ori)si reprezinta unul dintre cele mai cunoscute si apreciate romane ale lui Hemingway,desi parerile sunt impartite.Cartea a fost ecranizata prima data in anul 1932,dar au urmat si alte versiuni de-a lungul timpului,cea mai recenta fiind cea din anul 1996 cu Chris O'Donnell si Sandra Bullock in regia lui Richard Attenborough,care insa nu urmareste cu exactitate romanul. Este un roman semi-autobiografic in care autorul face referire la evenimentele petrecute in cadrul primului razboi mondial. Romanul are la baza propria experienta a lui Hemingway inrolat in armata italiana in timpul primul razboi mondial.Astfel,personajele romanului chiar au existat.Inspiratia pentru Catherine Barkley a fost Agnes von Kurowsky,o asistenta reala care l-a ingrijit pe Hemingway in spital dupa ce a fost ranit. Helen Ferguson este corespondenta lui Kitty Cannell,iar preotul il reprezinta pe Don Giuseppe Bianchi,preotul regimentelor 69 si 70 din Brigata Ancona. Opera prezinta ca teme principale razboiul,moartea ,lupta cu destinul, iubirea.Ca motiv se evidentiaza motivul ploii,fiind asociat mai mult cu un simbol.Ideea mortii este asociata in chip permanent cu imaginea caderii

Urasc razboiul”. Se evidentiaza de asemenea relatia intre iubire si durere.]”.Afara se intuneca.S-a considerat ca avem de-a face cu “un roman al obsesiei dizolvarii fiintei umane in nefiinta.51 si dialogul ce reveleaza conceptiile personajelor si totodata ajuta la portretizarea acestora.intrucat intregul roman este o relatare a unor fapte petrecute in timpul primului razboi mondial.se respecta principiul cronologic.Ma gandeam ca e foarte frumoasa.80)Se reflecta clar conceptiile lui Henry asupra sentimentului de iubire. Cat priveste titlu.a doua zi”.ploii.fiind predominanta “M-am dus sa vad adapostul care era foarte bun.Se prezinta de asemenea indici lexicali pretutindeni .”Adio arme” e ultimul roman care va fi povestit la persoana I.Razboiul nu se termina niciodata.care semana cu o cravaşă de copil” si pag.In mana tinea o nuia de trestie imbracata in piele.era blonda.alte idei prezente in opera sunt:implacabilitatea mortii.. Conceptia autorului asupra temelor se reflecta foarte clar din replicile personajelor. .de confesiune.avea pielea bronzata si ochi cenusii. Desigur.descrierea care nu are o asa mare pondere .Am baut rom intro atmosfera foarte prieteneasca.tehnica inalantuirii. Perspectiva este interna.intrucat de la bun inceput Catherine se apropie de Henry pentru a se departa de durerea provocata de moartea logodnicului.inutilitatea luptei impotriva razboiului si a destinului.fiind ilustrata sub forma unui conflict. Naratiunea este cronologica.. Cat priveste compozitia..celelalte vor folosi in chip frecvent stilul indirect liber si deci relatarea la pesoana a III-a.Stateau de vorba in adapost si cand am intrat au tacut[. . Mai este evidentiata opozitia dintre .iar focalizarea este interna.probabil pentru a reproduce structura conventionala a unei tragedii. iar preotul spune .romanul se structureaza pe 5 carti.Miss Barkley era o femeie destul de inalta.in inexistenta”..naratorul se identifica cu personajul si nareaza la pesoana I.M-am dus inapoi la soferi.”.Cat despre iubire este sugestiv dialogul intre Henry si parinte.pe cand Henry intra intr-un joc al seductiei doar pentru a se distanta de problema actuala si anume razboiul..Nu se termina.. Incipitul este clasic de tip descriptiv in timp ce finalul este de tip rezumativ.linera.Maiorul ma invita sa beau cu el si cu ceilalti doi ofiteri..Nu mi s-a urat.se remarca gradatia(acumularea de tensiune si detensionare de-a lungul actiunii) si retrospectiva.. Ca moduri de expunere. Relativ la mijloacele compozitionale.I-am intrebat cand se va porni atacul si mi-au spus de indata ce se va intuneca.se evidentiaza naratiunea.acesta este preluat dintr-un poem al unui dramaturg englez din secolul al XVI-lea. George Peele.campie”(identificat cu moartea si lupta).nimic nu-i mai rau decat razboiul”.Passini spune despre razboi .Soferilor le placu si ramasesera acolo.care crede cu toata fiinta lui ca nu este si nu va fi niciodata capabil de iubire.munte”(identificat cu linistea si iubirea) si..(pag.Purta o rochie care mi se paru a fi o uniforma de infirmiera.

Probabil autorul a considerat lipsit de importanta aspectul fizic.chiar daca pentru o perioada scurta.Stiam ca n-am sa mor.evolueaza de la indiferenta la sensibilitate.dar se evidentiaza si opozitia dintre dorinta realizarii fericii personale si imposibilitatea de a o dobandi in conditiile razboiului. Hemingway.In prima ipostaza.El traieste cu sentimentul ca razboiul este o greseala imensa.o absurditate de proportii vaste.acestea nu sunt intr-un numar foarte mare. Eroul.presimtindu-se de la inceput un final dramatic. Cat priveste personajele. in timpul primului razboi mondial. Frederic Henry.care a cunoscut direct situatia de pe frontul italian.Actiunile sunt verosimile intrucat ele sunt inspirate din realitate si se desfasoara in Italia..pe langa faptul ca este protagonist.o evoca prin amintirile eroului sau cu o deosebita sugestivitate.dar tonul firesc accentueaza aerul de obiectivitate al acestei naratiuni subiective..in jurul relatiei celor doi. Frederic Henry isi propune sa domine dezordinea haotica a fortelor distrugatoare din jurul lui.chiar absurda-razboiul.ci prin evitarea acestora. el este si naratorul romanului si reprezinta un alter-ego al autorului.. in multe din episoadele romanului se intensifica dramatismul. . ca şofer de ambulanţă.Nu in razboiul acesta.prin dragostea pe care ajunge sa io poarte lui Catherine.apare ilustrat conflictul.N-avea nimic de-a face cu mine.iar mai tarziu observam vagi preocupari pentru soarta acelora care continua sa fie victime ale destinului..avem de-a face cu un comun cautator de satisfactii personale.actiunea desfasurandu-se in jurul cuplului.participarea lui Henry la razboi este lipsita de sentimentul unei reale implicari intr-o lupta hotaratoare pentru destinul uman:.numit adesea simplu “tenente” este un american înrolat în timpul primului război mondial. Protagonistul incearca sa dea sens unei realitati care i se pare fara sens.Astfel. pe frontul italian. Frederic Henry si Catherine Barkley sunt personajele principale ale romanului..desi relateaza toate intamplarile dupa terminarea intregii povestiri.de la nepasare la dragoste cu un firesc care ar putea sa para ciudat acum cand toate nu sunt decat reluate. Initial.dar nu prin supunerea lor.”.punand accent pe portretul psiho-moral..din pricina razboiului. Desigur...nu exista unul.Cat priveste portretul fizic al acestuia..avand consecinte dezastruoase asupra oamenilor si deci si asupra lui.totodata.

-Esti fermecatoare.desi Henry este clar convins la inceput ca nu o va iubi niciodata cu adevarat.draga mea.draga.concizie si tragic este potrivit unui roman de razboi.Vreau ce vrei tu.Nu mai sunt decat ceea ce doresti tu sa fiu”. urmarind neclintit principalul scop al artei sale: acela de a surprinde insasi esenta umanitatii. Exista un anume sentimentalism al descrierii relatiilor dintre cei doi.fiind omorat in lupta. Sentimentul de dragoste ce se dezvolta intre cei doi este oarecum previzibil. Iar cei care l-au cunoscut pot depune marturie ca era la fel de bun ca om pe cit a fost ca scriitor. „Hemingway nu s-a ascuns niciodata intr-un turn de fildes. viata si trairile lui.Stilul ce se caracterizeaza prin sobrietate.” Legatura dintre Catherine si Henry se intesifica treptat.pentru ca faptele sunt relatate cu o duritate aparte tocmai pentru a evidentia impactul major pe care razboiul la avut asupra autorului.pe cand altii chiar il dispretuiesc. mai indrazneti si mai rigurosi stilisti din intreaga literatura universala.insa el este mereu ironizat sau corectat printr-o ingenuitate brutala. ca om si in vazul lumii in mijlocul careia traia.draga mea.Eu nu mai sunt deloc. “-O.Ea si-a pierdut logodnicul in urma cu un an.de la problemele cotidiene. dupa ce incercase in zadar sa o convinga sa se casatoreasca.dialogul dintre cei doi indragostiti produce pe alocuri o suparatoare impresie de dulcegarie si simplism.ca va fi doar o distragere de la lumea reala. -Mi-e teama ca inca nu ma pricep prea bine.exprimand idealul feminitatii din operele lui Hemingway”.. si a reusit ceea ce putini scriitori din epoca lui sau dintotdeauna au izbutit sa faca: sa devina.astfel ca personajul masculin este chiar surprins cand realizeaza importanta ei in viata lui.Catherine Barkley este personajul principal feminin si este considerata “o imprecisa proiectie feminina mulata dupa dorintele eroului. -Vezi. Stilul romanului poate fi numit chiar brutal.” (William Faulkner) .Ea chiar si spune la un moment dat:. imaginea vie a semnificatiei celei mai autentice si mai profunde a operei sale. asa cum apare ea in spectacolul tragicomic al vietii. Catherine este o asistentă englezoaică care serveste la frontul italian. tocmai pentru a fugi de durerea provocata de moartea neasteptata a logodnicului. iar acest lucru a continuat sa-l faca neabatut si cu cea mai deplina onestitate pina in momentul mortii. -Esti adorabila.fac tot ce vrei tu.Catherine intra in acest joc de seductie cu Henry. Stia prea bine ca substanta operei unui artist este artistul insusi.Catherine reprezinta pentru el un fel de refugiu personal pentru a evita razboiul pe care el personal il considera o greseala.” (Tennessee Williams) „Hemingway a fost unul dintre cei mai straluciti.

Misiunea lui este de a merge pe cai ce n-au mai fost umblate sau de a izbuti acolo unde altii au dat gres. sintem nevoiti sa mergem mai departe decit am fi crezut vreodata ca putem ajunge. sa iesim in larg. cei de astazi.” (Ernest Hemingway). Pentru un scriitor adevarat. o noua incercare de a atinge ceva care ramine mereu de neatins. noi.„Scriitorul adevarat este un om singur. Iar daca este suficient de bun. se cufunda tot mai mult in singuratate. Si. pe masura ce creste in ochii celorlalti. . pina cind raminem cu totul singuri. Dar sa scrii literatura nu inseamna doar sa spui cu alte cuvinte ceea ce deja s-a spus – tocmai pentru ca au existat marii scriitori ai trecutului. in fiecare zi e nevoit sa se confrunte cu eternitatea sau cu absenta ei. lipsiti de orice sprijin. fiecare carte este un nou inceput.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful