ADIO ARME

Ernest Miller Hemingway (1899 -1961) a fost un romancier, nuvelist, prozator, reporter de război, laureat al Premiului Pulitzer în 1953, laureat al Premiului Nobel pentru Literaturăîn 1954, unul dintre cei mai cunoscuți scriitori americani din întreaga lume. Opera sa are ca sursă de inspiratie o experiență de viață profundă și originală;opera lui se constituie intr-o proză energică, aspră, dură si impresioneaza prin utilizarea unui minim de mijloace stilistice si artistice obtinand totusi un impact emotional asupra cititorului. Ceea ce l-a consacrat însă pe Hemingway este stilul jurnalistic de construcţie a frazei, caracteristică care poate fi foarte bine observată în ,,Adio, arme”. Proza lui Hemingway este precisă, are o cadenţă scurtă, uneori brutală. Propoziţiile nu se lungesc inutil în descrieri, iar fiecare trăire - oricât de complexă ar fi ea - este redată cu aceeaşi exactitate rece.

Adio, arme este povestea locotenentului Frederic Henry, un american înrolat în timpul primului război mondial, pe frontul italian, ca şofer de ambulanţă,ce se îndrăgosteşte de Catherine Barkley, o asistentă englezoaică. Deşi nu îi dă o prea mare atenţie la început si sustine ca nu o va iubi niciodata,în timp, sentimentele lui pentru aceasta cresc şi duc la o poveste de dragoste. Sursa de inspiratie a romanului “Adio arme” o constituie experienta autorului(intrucat romanul are puternice accente biografice) si viata din timpul primul razboi mondial.A fost publicat in anul 1929(desi a fost terminat din august 1928,insa a fost revazut de foarte multe ori;se spune ca finalul a fost refacut de vreo saptesprezece ori)si reprezinta unul dintre cele mai cunoscute si apreciate romane ale lui Hemingway,desi parerile sunt impartite.Cartea a fost ecranizata prima data in anul 1932,dar au urmat si alte versiuni de-a lungul timpului,cea mai recenta fiind cea din anul 1996 cu Chris O'Donnell si Sandra Bullock in regia lui Richard Attenborough,care insa nu urmareste cu exactitate romanul. Este un roman semi-autobiografic in care autorul face referire la evenimentele petrecute in cadrul primului razboi mondial. Romanul are la baza propria experienta a lui Hemingway inrolat in armata italiana in timpul primul razboi mondial.Astfel,personajele romanului chiar au existat.Inspiratia pentru Catherine Barkley a fost Agnes von Kurowsky,o asistenta reala care l-a ingrijit pe Hemingway in spital dupa ce a fost ranit. Helen Ferguson este corespondenta lui Kitty Cannell,iar preotul il reprezinta pe Don Giuseppe Bianchi,preotul regimentelor 69 si 70 din Brigata Ancona. Opera prezinta ca teme principale razboiul,moartea ,lupta cu destinul, iubirea.Ca motiv se evidentiaza motivul ploii,fiind asociat mai mult cu un simbol.Ideea mortii este asociata in chip permanent cu imaginea caderii

campie”(identificat cu moartea si lupta).Cat despre iubire este sugestiv dialogul intre Henry si parinte. Perspectiva este interna.M-am dus inapoi la soferi.tehnica inalantuirii.Nu mi s-a urat.In mana tinea o nuia de trestie imbracata in piele..a doua zi”.Purta o rochie care mi se paru a fi o uniforma de infirmiera. Naratiunea este cronologica.linera..Afara se intuneca.de confesiune.in inexistenta”.S-a considerat ca avem de-a face cu “un roman al obsesiei dizolvarii fiintei umane in nefiinta. Mai este evidentiata opozitia dintre .Maiorul ma invita sa beau cu el si cu ceilalti doi ofiteri.Am baut rom intro atmosfera foarte prieteneasca.alte idei prezente in opera sunt:implacabilitatea mortii..inutilitatea luptei impotriva razboiului si a destinului.Soferilor le placu si ramasesera acolo.intrucat intregul roman este o relatare a unor fapte petrecute in timpul primului razboi mondial.iar focalizarea este interna. Relativ la mijloacele compozitionale.se remarca gradatia(acumularea de tensiune si detensionare de-a lungul actiunii) si retrospectiva.acesta este preluat dintr-un poem al unui dramaturg englez din secolul al XVI-lea.Nu se termina.nimic nu-i mai rau decat razboiul”.Se prezinta de asemenea indici lexicali pretutindeni .fiind predominanta “M-am dus sa vad adapostul care era foarte bun.Urasc razboiul”..se evidentiaza naratiunea. Incipitul este clasic de tip descriptiv in timp ce finalul este de tip rezumativ. George Peele..80)Se reflecta clar conceptiile lui Henry asupra sentimentului de iubire. .51 si dialogul ce reveleaza conceptiile personajelor si totodata ajuta la portretizarea acestora.era blonda.care semana cu o cravaşă de copil” si pag.fiind ilustrata sub forma unui conflict..ploii. Se evidentiaza de asemenea relatia intre iubire si durere.]”.Razboiul nu se termina niciodata.romanul se structureaza pe 5 carti. Ca moduri de expunere.Stateau de vorba in adapost si cand am intrat au tacut[. iar preotul spune . Cat priveste compozitia.care crede cu toata fiinta lui ca nu este si nu va fi niciodata capabil de iubire.(pag.. Cat priveste titlu. Desigur.se respecta principiul cronologic.”Adio arme” e ultimul roman care va fi povestit la persoana I.pe cand Henry intra intr-un joc al seductiei doar pentru a se distanta de problema actuala si anume razboiul.avea pielea bronzata si ochi cenusii..”.Passini spune despre razboi .. .intrucat de la bun inceput Catherine se apropie de Henry pentru a se departa de durerea provocata de moartea logodnicului.Miss Barkley era o femeie destul de inalta.I-am intrebat cand se va porni atacul si mi-au spus de indata ce se va intuneca.munte”(identificat cu linistea si iubirea) si.probabil pentru a reproduce structura conventionala a unei tragedii. Conceptia autorului asupra temelor se reflecta foarte clar din replicile personajelor.Ma gandeam ca e foarte frumoasa.naratorul se identifica cu personajul si nareaza la pesoana I.descrierea care nu are o asa mare pondere .celelalte vor folosi in chip frecvent stilul indirect liber si deci relatarea la pesoana a III-a.

in multe din episoadele romanului se intensifica dramatismul.care a cunoscut direct situatia de pe frontul italian. Desigur..avem de-a face cu un comun cautator de satisfactii personale. Hemingway. Frederic Henry isi propune sa domine dezordinea haotica a fortelor distrugatoare din jurul lui.. Protagonistul incearca sa dea sens unei realitati care i se pare fara sens.punand accent pe portretul psiho-moral.acestea nu sunt intr-un numar foarte mare. pe frontul italian.prin dragostea pe care ajunge sa io poarte lui Catherine. Eroul. .dar tonul firesc accentueaza aerul de obiectivitate al acestei naratiuni subiective..Stiam ca n-am sa mor.numit adesea simplu “tenente” este un american înrolat în timpul primului război mondial.Cat priveste portretul fizic al acestuia.evolueaza de la indiferenta la sensibilitate.participarea lui Henry la razboi este lipsita de sentimentul unei reale implicari intr-o lupta hotaratoare pentru destinul uman:.apare ilustrat conflictul.din pricina razboiului..presimtindu-se de la inceput un final dramatic.desi relateaza toate intamplarile dupa terminarea intregii povestiri.totodata.N-avea nimic de-a face cu mine. Initial.Probabil autorul a considerat lipsit de importanta aspectul fizic.ci prin evitarea acestora.Astfel.o evoca prin amintirile eroului sau cu o deosebita sugestivitate. in timpul primului razboi mondial.In prima ipostaza.actiunea desfasurandu-se in jurul cuplului. Cat priveste personajele. Frederic Henry si Catherine Barkley sunt personajele principale ale romanului.de la nepasare la dragoste cu un firesc care ar putea sa para ciudat acum cand toate nu sunt decat reluate.dar nu prin supunerea lor..Nu in razboiul acesta..avand consecinte dezastruoase asupra oamenilor si deci si asupra lui.”. ca şofer de ambulanţă.chiar absurda-razboiul.iar mai tarziu observam vagi preocupari pentru soarta acelora care continua sa fie victime ale destinului.o absurditate de proportii vaste..dar se evidentiaza si opozitia dintre dorinta realizarii fericii personale si imposibilitatea de a o dobandi in conditiile razboiului.El traieste cu sentimentul ca razboiul este o greseala imensa.nu exista unul.in jurul relatiei celor doi.pe langa faptul ca este protagonist.chiar daca pentru o perioada scurta. Frederic Henry.. el este si naratorul romanului si reprezinta un alter-ego al autorului..Actiunile sunt verosimile intrucat ele sunt inspirate din realitate si se desfasoara in Italia.

asa cum apare ea in spectacolul tragicomic al vietii. Stia prea bine ca substanta operei unui artist este artistul insusi. tocmai pentru a fugi de durerea provocata de moartea neasteptata a logodnicului.fiind omorat in lupta. “-O.concizie si tragic este potrivit unui roman de razboi.draga mea. Sentimentul de dragoste ce se dezvolta intre cei doi este oarecum previzibil. imaginea vie a semnificatiei celei mai autentice si mai profunde a operei sale.Eu nu mai sunt deloc.Stilul ce se caracterizeaza prin sobrietate. mai indrazneti si mai rigurosi stilisti din intreaga literatura universala.” Legatura dintre Catherine si Henry se intesifica treptat.astfel ca personajul masculin este chiar surprins cand realizeaza importanta ei in viata lui. Exista un anume sentimentalism al descrierii relatiilor dintre cei doi.Vreau ce vrei tu. Iar cei care l-au cunoscut pot depune marturie ca era la fel de bun ca om pe cit a fost ca scriitor. viata si trairile lui. urmarind neclintit principalul scop al artei sale: acela de a surprinde insasi esenta umanitatii.draga mea.exprimand idealul feminitatii din operele lui Hemingway”.Ea chiar si spune la un moment dat:. dupa ce incercase in zadar sa o convinga sa se casatoreasca. iar acest lucru a continuat sa-l faca neabatut si cu cea mai deplina onestitate pina in momentul mortii.Catherine intra in acest joc de seductie cu Henry.ca va fi doar o distragere de la lumea reala.dialogul dintre cei doi indragostiti produce pe alocuri o suparatoare impresie de dulcegarie si simplism.pentru ca faptele sunt relatate cu o duritate aparte tocmai pentru a evidentia impactul major pe care razboiul la avut asupra autorului. si a reusit ceea ce putini scriitori din epoca lui sau dintotdeauna au izbutit sa faca: sa devina.Ea si-a pierdut logodnicul in urma cu un an. -Esti adorabila.draga.fac tot ce vrei tu.” (William Faulkner) . -Mi-e teama ca inca nu ma pricep prea bine. „Hemingway nu s-a ascuns niciodata intr-un turn de fildes. Catherine este o asistentă englezoaică care serveste la frontul italian.Catherine Barkley este personajul principal feminin si este considerata “o imprecisa proiectie feminina mulata dupa dorintele eroului.” (Tennessee Williams) „Hemingway a fost unul dintre cei mai straluciti.Nu mai sunt decat ceea ce doresti tu sa fiu”..desi Henry este clar convins la inceput ca nu o va iubi niciodata cu adevarat. -Vezi.de la problemele cotidiene. Stilul romanului poate fi numit chiar brutal. ca om si in vazul lumii in mijlocul careia traia.Catherine reprezinta pentru el un fel de refugiu personal pentru a evita razboiul pe care el personal il considera o greseala.pe cand altii chiar il dispretuiesc. -Esti fermecatoare.insa el este mereu ironizat sau corectat printr-o ingenuitate brutala.

Pentru un scriitor adevarat. . sintem nevoiti sa mergem mai departe decit am fi crezut vreodata ca putem ajunge. Si. Misiunea lui este de a merge pe cai ce n-au mai fost umblate sau de a izbuti acolo unde altii au dat gres.„Scriitorul adevarat este un om singur. o noua incercare de a atinge ceva care ramine mereu de neatins. sa iesim in larg. se cufunda tot mai mult in singuratate. Iar daca este suficient de bun. fiecare carte este un nou inceput. cei de astazi. pina cind raminem cu totul singuri. noi. in fiecare zi e nevoit sa se confrunte cu eternitatea sau cu absenta ei.” (Ernest Hemingway). pe masura ce creste in ochii celorlalti. Dar sa scrii literatura nu inseamna doar sa spui cu alte cuvinte ceea ce deja s-a spus – tocmai pentru ca au existat marii scriitori ai trecutului. lipsiti de orice sprijin.