ADIO ARME

Ernest Miller Hemingway (1899 -1961) a fost un romancier, nuvelist, prozator, reporter de război, laureat al Premiului Pulitzer în 1953, laureat al Premiului Nobel pentru Literaturăîn 1954, unul dintre cei mai cunoscuți scriitori americani din întreaga lume. Opera sa are ca sursă de inspiratie o experiență de viață profundă și originală;opera lui se constituie intr-o proză energică, aspră, dură si impresioneaza prin utilizarea unui minim de mijloace stilistice si artistice obtinand totusi un impact emotional asupra cititorului. Ceea ce l-a consacrat însă pe Hemingway este stilul jurnalistic de construcţie a frazei, caracteristică care poate fi foarte bine observată în ,,Adio, arme”. Proza lui Hemingway este precisă, are o cadenţă scurtă, uneori brutală. Propoziţiile nu se lungesc inutil în descrieri, iar fiecare trăire - oricât de complexă ar fi ea - este redată cu aceeaşi exactitate rece.

Adio, arme este povestea locotenentului Frederic Henry, un american înrolat în timpul primului război mondial, pe frontul italian, ca şofer de ambulanţă,ce se îndrăgosteşte de Catherine Barkley, o asistentă englezoaică. Deşi nu îi dă o prea mare atenţie la început si sustine ca nu o va iubi niciodata,în timp, sentimentele lui pentru aceasta cresc şi duc la o poveste de dragoste. Sursa de inspiratie a romanului “Adio arme” o constituie experienta autorului(intrucat romanul are puternice accente biografice) si viata din timpul primul razboi mondial.A fost publicat in anul 1929(desi a fost terminat din august 1928,insa a fost revazut de foarte multe ori;se spune ca finalul a fost refacut de vreo saptesprezece ori)si reprezinta unul dintre cele mai cunoscute si apreciate romane ale lui Hemingway,desi parerile sunt impartite.Cartea a fost ecranizata prima data in anul 1932,dar au urmat si alte versiuni de-a lungul timpului,cea mai recenta fiind cea din anul 1996 cu Chris O'Donnell si Sandra Bullock in regia lui Richard Attenborough,care insa nu urmareste cu exactitate romanul. Este un roman semi-autobiografic in care autorul face referire la evenimentele petrecute in cadrul primului razboi mondial. Romanul are la baza propria experienta a lui Hemingway inrolat in armata italiana in timpul primul razboi mondial.Astfel,personajele romanului chiar au existat.Inspiratia pentru Catherine Barkley a fost Agnes von Kurowsky,o asistenta reala care l-a ingrijit pe Hemingway in spital dupa ce a fost ranit. Helen Ferguson este corespondenta lui Kitty Cannell,iar preotul il reprezinta pe Don Giuseppe Bianchi,preotul regimentelor 69 si 70 din Brigata Ancona. Opera prezinta ca teme principale razboiul,moartea ,lupta cu destinul, iubirea.Ca motiv se evidentiaza motivul ploii,fiind asociat mai mult cu un simbol.Ideea mortii este asociata in chip permanent cu imaginea caderii

Perspectiva este interna.. Ca moduri de expunere. Naratiunea este cronologica..M-am dus inapoi la soferi..se remarca gradatia(acumularea de tensiune si detensionare de-a lungul actiunii) si retrospectiva.S-a considerat ca avem de-a face cu “un roman al obsesiei dizolvarii fiintei umane in nefiinta..Nu se termina.Cat despre iubire este sugestiv dialogul intre Henry si parinte.iar focalizarea este interna.acesta este preluat dintr-un poem al unui dramaturg englez din secolul al XVI-lea.Razboiul nu se termina niciodata.”.campie”(identificat cu moartea si lupta). .. .se evidentiaza naratiunea.Se prezinta de asemenea indici lexicali pretutindeni .care crede cu toata fiinta lui ca nu este si nu va fi niciodata capabil de iubire.Ma gandeam ca e foarte frumoasa.80)Se reflecta clar conceptiile lui Henry asupra sentimentului de iubire.In mana tinea o nuia de trestie imbracata in piele.a doua zi”.care semana cu o cravaşă de copil” si pag. iar preotul spune .Miss Barkley era o femeie destul de inalta.Maiorul ma invita sa beau cu el si cu ceilalti doi ofiteri.avea pielea bronzata si ochi cenusii.Nu mi s-a urat.nimic nu-i mai rau decat razboiul”.Passini spune despre razboi .intrucat intregul roman este o relatare a unor fapte petrecute in timpul primului razboi mondial. Relativ la mijloacele compozitionale.Stateau de vorba in adapost si cand am intrat au tacut[.de confesiune.Am baut rom intro atmosfera foarte prieteneasca. Mai este evidentiata opozitia dintre .munte”(identificat cu linistea si iubirea) si.naratorul se identifica cu personajul si nareaza la pesoana I.pe cand Henry intra intr-un joc al seductiei doar pentru a se distanta de problema actuala si anume razboiul.in inexistenta”. Cat priveste compozitia.fiind ilustrata sub forma unui conflict.Soferilor le placu si ramasesera acolo.se respecta principiul cronologic.descrierea care nu are o asa mare pondere .linera.. Desigur.celelalte vor folosi in chip frecvent stilul indirect liber si deci relatarea la pesoana a III-a.inutilitatea luptei impotriva razboiului si a destinului.era blonda.probabil pentru a reproduce structura conventionala a unei tragedii.romanul se structureaza pe 5 carti..51 si dialogul ce reveleaza conceptiile personajelor si totodata ajuta la portretizarea acestora.”Adio arme” e ultimul roman care va fi povestit la persoana I.(pag.fiind predominanta “M-am dus sa vad adapostul care era foarte bun.Afara se intuneca..tehnica inalantuirii. Incipitul este clasic de tip descriptiv in timp ce finalul este de tip rezumativ.alte idei prezente in opera sunt:implacabilitatea mortii.I-am intrebat cand se va porni atacul si mi-au spus de indata ce se va intuneca.Urasc razboiul”.]”.Purta o rochie care mi se paru a fi o uniforma de infirmiera.. Cat priveste titlu. Conceptia autorului asupra temelor se reflecta foarte clar din replicile personajelor. Se evidentiaza de asemenea relatia intre iubire si durere. George Peele.intrucat de la bun inceput Catherine se apropie de Henry pentru a se departa de durerea provocata de moartea logodnicului.ploii.

ci prin evitarea acestora.o absurditate de proportii vaste.dar se evidentiaza si opozitia dintre dorinta realizarii fericii personale si imposibilitatea de a o dobandi in conditiile razboiului.din pricina razboiului.acestea nu sunt intr-un numar foarte mare.. Initial.totodata.Nu in razboiul acesta. el este si naratorul romanului si reprezinta un alter-ego al autorului. Desigur. Protagonistul incearca sa dea sens unei realitati care i se pare fara sens.Cat priveste portretul fizic al acestuia. Frederic Henry si Catherine Barkley sunt personajele principale ale romanului.Stiam ca n-am sa mor.evolueaza de la indiferenta la sensibilitate.. ..numit adesea simplu “tenente” este un american înrolat în timpul primului război mondial.. Frederic Henry.participarea lui Henry la razboi este lipsita de sentimentul unei reale implicari intr-o lupta hotaratoare pentru destinul uman:. Frederic Henry isi propune sa domine dezordinea haotica a fortelor distrugatoare din jurul lui.o evoca prin amintirile eroului sau cu o deosebita sugestivitate.dar nu prin supunerea lor.El traieste cu sentimentul ca razboiul este o greseala imensa.chiar absurda-razboiul.de la nepasare la dragoste cu un firesc care ar putea sa para ciudat acum cand toate nu sunt decat reluate.actiunea desfasurandu-se in jurul cuplului.pe langa faptul ca este protagonist.Actiunile sunt verosimile intrucat ele sunt inspirate din realitate si se desfasoara in Italia. Hemingway.punand accent pe portretul psiho-moral.N-avea nimic de-a face cu mine.chiar daca pentru o perioada scurta.dar tonul firesc accentueaza aerul de obiectivitate al acestei naratiuni subiective..Probabil autorul a considerat lipsit de importanta aspectul fizic.prin dragostea pe care ajunge sa io poarte lui Catherine..In prima ipostaza.. ca şofer de ambulanţă.avand consecinte dezastruoase asupra oamenilor si deci si asupra lui.iar mai tarziu observam vagi preocupari pentru soarta acelora care continua sa fie victime ale destinului.care a cunoscut direct situatia de pe frontul italian. pe frontul italian.desi relateaza toate intamplarile dupa terminarea intregii povestiri.apare ilustrat conflictul. in multe din episoadele romanului se intensifica dramatismul.presimtindu-se de la inceput un final dramatic.avem de-a face cu un comun cautator de satisfactii personale. in timpul primului razboi mondial.”.nu exista unul.. Cat priveste personajele.in jurul relatiei celor doi.Astfel. Eroul..

Ea si-a pierdut logodnicul in urma cu un an. -Mi-e teama ca inca nu ma pricep prea bine. Iar cei care l-au cunoscut pot depune marturie ca era la fel de bun ca om pe cit a fost ca scriitor.Vreau ce vrei tu. Exista un anume sentimentalism al descrierii relatiilor dintre cei doi. mai indrazneti si mai rigurosi stilisti din intreaga literatura universala. iar acest lucru a continuat sa-l faca neabatut si cu cea mai deplina onestitate pina in momentul mortii. imaginea vie a semnificatiei celei mai autentice si mai profunde a operei sale.” (Tennessee Williams) „Hemingway a fost unul dintre cei mai straluciti.Ea chiar si spune la un moment dat:.pentru ca faptele sunt relatate cu o duritate aparte tocmai pentru a evidentia impactul major pe care razboiul la avut asupra autorului. Catherine este o asistentă englezoaică care serveste la frontul italian.Eu nu mai sunt deloc.draga mea. Stia prea bine ca substanta operei unui artist este artistul insusi.Catherine intra in acest joc de seductie cu Henry. dupa ce incercase in zadar sa o convinga sa se casatoreasca.desi Henry este clar convins la inceput ca nu o va iubi niciodata cu adevarat.draga.draga mea. Stilul romanului poate fi numit chiar brutal. Sentimentul de dragoste ce se dezvolta intre cei doi este oarecum previzibil.concizie si tragic este potrivit unui roman de razboi. ca om si in vazul lumii in mijlocul careia traia. urmarind neclintit principalul scop al artei sale: acela de a surprinde insasi esenta umanitatii..Catherine reprezinta pentru el un fel de refugiu personal pentru a evita razboiul pe care el personal il considera o greseala. viata si trairile lui.exprimand idealul feminitatii din operele lui Hemingway”. tocmai pentru a fugi de durerea provocata de moartea neasteptata a logodnicului.fiind omorat in lupta. “-O.pe cand altii chiar il dispretuiesc. asa cum apare ea in spectacolul tragicomic al vietii.dialogul dintre cei doi indragostiti produce pe alocuri o suparatoare impresie de dulcegarie si simplism.de la problemele cotidiene.” Legatura dintre Catherine si Henry se intesifica treptat.Nu mai sunt decat ceea ce doresti tu sa fiu”. -Esti adorabila. -Esti fermecatoare.fac tot ce vrei tu.ca va fi doar o distragere de la lumea reala.astfel ca personajul masculin este chiar surprins cand realizeaza importanta ei in viata lui.” (William Faulkner) . si a reusit ceea ce putini scriitori din epoca lui sau dintotdeauna au izbutit sa faca: sa devina.Stilul ce se caracterizeaza prin sobrietate. „Hemingway nu s-a ascuns niciodata intr-un turn de fildes.insa el este mereu ironizat sau corectat printr-o ingenuitate brutala.Catherine Barkley este personajul principal feminin si este considerata “o imprecisa proiectie feminina mulata dupa dorintele eroului. -Vezi.

sa iesim in larg. cei de astazi. pe masura ce creste in ochii celorlalti. . Misiunea lui este de a merge pe cai ce n-au mai fost umblate sau de a izbuti acolo unde altii au dat gres. o noua incercare de a atinge ceva care ramine mereu de neatins. sintem nevoiti sa mergem mai departe decit am fi crezut vreodata ca putem ajunge. in fiecare zi e nevoit sa se confrunte cu eternitatea sau cu absenta ei. Si. Pentru un scriitor adevarat. lipsiti de orice sprijin. Iar daca este suficient de bun. pina cind raminem cu totul singuri.” (Ernest Hemingway). noi. Dar sa scrii literatura nu inseamna doar sa spui cu alte cuvinte ceea ce deja s-a spus – tocmai pentru ca au existat marii scriitori ai trecutului. se cufunda tot mai mult in singuratate. fiecare carte este un nou inceput.„Scriitorul adevarat este un om singur.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful