ADIO ARME

Ernest Miller Hemingway (1899 -1961) a fost un romancier, nuvelist, prozator, reporter de război, laureat al Premiului Pulitzer în 1953, laureat al Premiului Nobel pentru Literaturăîn 1954, unul dintre cei mai cunoscuți scriitori americani din întreaga lume. Opera sa are ca sursă de inspiratie o experiență de viață profundă și originală;opera lui se constituie intr-o proză energică, aspră, dură si impresioneaza prin utilizarea unui minim de mijloace stilistice si artistice obtinand totusi un impact emotional asupra cititorului. Ceea ce l-a consacrat însă pe Hemingway este stilul jurnalistic de construcţie a frazei, caracteristică care poate fi foarte bine observată în ,,Adio, arme”. Proza lui Hemingway este precisă, are o cadenţă scurtă, uneori brutală. Propoziţiile nu se lungesc inutil în descrieri, iar fiecare trăire - oricât de complexă ar fi ea - este redată cu aceeaşi exactitate rece.

Adio, arme este povestea locotenentului Frederic Henry, un american înrolat în timpul primului război mondial, pe frontul italian, ca şofer de ambulanţă,ce se îndrăgosteşte de Catherine Barkley, o asistentă englezoaică. Deşi nu îi dă o prea mare atenţie la început si sustine ca nu o va iubi niciodata,în timp, sentimentele lui pentru aceasta cresc şi duc la o poveste de dragoste. Sursa de inspiratie a romanului “Adio arme” o constituie experienta autorului(intrucat romanul are puternice accente biografice) si viata din timpul primul razboi mondial.A fost publicat in anul 1929(desi a fost terminat din august 1928,insa a fost revazut de foarte multe ori;se spune ca finalul a fost refacut de vreo saptesprezece ori)si reprezinta unul dintre cele mai cunoscute si apreciate romane ale lui Hemingway,desi parerile sunt impartite.Cartea a fost ecranizata prima data in anul 1932,dar au urmat si alte versiuni de-a lungul timpului,cea mai recenta fiind cea din anul 1996 cu Chris O'Donnell si Sandra Bullock in regia lui Richard Attenborough,care insa nu urmareste cu exactitate romanul. Este un roman semi-autobiografic in care autorul face referire la evenimentele petrecute in cadrul primului razboi mondial. Romanul are la baza propria experienta a lui Hemingway inrolat in armata italiana in timpul primul razboi mondial.Astfel,personajele romanului chiar au existat.Inspiratia pentru Catherine Barkley a fost Agnes von Kurowsky,o asistenta reala care l-a ingrijit pe Hemingway in spital dupa ce a fost ranit. Helen Ferguson este corespondenta lui Kitty Cannell,iar preotul il reprezinta pe Don Giuseppe Bianchi,preotul regimentelor 69 si 70 din Brigata Ancona. Opera prezinta ca teme principale razboiul,moartea ,lupta cu destinul, iubirea.Ca motiv se evidentiaza motivul ploii,fiind asociat mai mult cu un simbol.Ideea mortii este asociata in chip permanent cu imaginea caderii

avea pielea bronzata si ochi cenusii. Conceptia autorului asupra temelor se reflecta foarte clar din replicile personajelor.in inexistenta”. Naratiunea este cronologica. .era blonda.intrucat intregul roman este o relatare a unor fapte petrecute in timpul primului razboi mondial.ploii.Razboiul nu se termina niciodata.S-a considerat ca avem de-a face cu “un roman al obsesiei dizolvarii fiintei umane in nefiinta.pe cand Henry intra intr-un joc al seductiei doar pentru a se distanta de problema actuala si anume razboiul.munte”(identificat cu linistea si iubirea) si.de confesiune.care crede cu toata fiinta lui ca nu este si nu va fi niciodata capabil de iubire.. Se evidentiaza de asemenea relatia intre iubire si durere.Nu se termina..Stateau de vorba in adapost si cand am intrat au tacut[. .Se prezinta de asemenea indici lexicali pretutindeni .Miss Barkley era o femeie destul de inalta. iar preotul spune .se evidentiaza naratiunea. Mai este evidentiata opozitia dintre .”Adio arme” e ultimul roman care va fi povestit la persoana I.”.alte idei prezente in opera sunt:implacabilitatea mortii.M-am dus inapoi la soferi.care semana cu o cravaşă de copil” si pag.Nu mi s-a urat.Urasc razboiul”.naratorul se identifica cu personajul si nareaza la pesoana I. Cat priveste compozitia.nimic nu-i mai rau decat razboiul”.se remarca gradatia(acumularea de tensiune si detensionare de-a lungul actiunii) si retrospectiva.romanul se structureaza pe 5 carti.(pag.Ma gandeam ca e foarte frumoasa.Soferilor le placu si ramasesera acolo.intrucat de la bun inceput Catherine se apropie de Henry pentru a se departa de durerea provocata de moartea logodnicului.Afara se intuneca. Cat priveste titlu.51 si dialogul ce reveleaza conceptiile personajelor si totodata ajuta la portretizarea acestora.. Incipitul este clasic de tip descriptiv in timp ce finalul este de tip rezumativ. Relativ la mijloacele compozitionale.. George Peele.probabil pentru a reproduce structura conventionala a unei tragedii.iar focalizarea este interna. Ca moduri de expunere.Am baut rom intro atmosfera foarte prieteneasca.Maiorul ma invita sa beau cu el si cu ceilalti doi ofiteri..Passini spune despre razboi .linera.acesta este preluat dintr-un poem al unui dramaturg englez din secolul al XVI-lea.80)Se reflecta clar conceptiile lui Henry asupra sentimentului de iubire.fiind ilustrata sub forma unui conflict.In mana tinea o nuia de trestie imbracata in piele..fiind predominanta “M-am dus sa vad adapostul care era foarte bun.descrierea care nu are o asa mare pondere .Cat despre iubire este sugestiv dialogul intre Henry si parinte.inutilitatea luptei impotriva razboiului si a destinului.se respecta principiul cronologic. Perspectiva este interna.a doua zi”.I-am intrebat cand se va porni atacul si mi-au spus de indata ce se va intuneca.celelalte vor folosi in chip frecvent stilul indirect liber si deci relatarea la pesoana a III-a...Purta o rochie care mi se paru a fi o uniforma de infirmiera. Desigur.campie”(identificat cu moartea si lupta).]”..tehnica inalantuirii.

avem de-a face cu un comun cautator de satisfactii personale. Hemingway.chiar absurda-razboiul.desi relateaza toate intamplarile dupa terminarea intregii povestiri. el este si naratorul romanului si reprezinta un alter-ego al autorului.Nu in razboiul acesta..o evoca prin amintirile eroului sau cu o deosebita sugestivitate.avand consecinte dezastruoase asupra oamenilor si deci si asupra lui. ca şofer de ambulanţă.Cat priveste portretul fizic al acestuia.actiunea desfasurandu-se in jurul cuplului. . Desigur.numit adesea simplu “tenente” este un american înrolat în timpul primului război mondial.prin dragostea pe care ajunge sa io poarte lui Catherine.Actiunile sunt verosimile intrucat ele sunt inspirate din realitate si se desfasoara in Italia.de la nepasare la dragoste cu un firesc care ar putea sa para ciudat acum cand toate nu sunt decat reluate. Frederic Henry isi propune sa domine dezordinea haotica a fortelor distrugatoare din jurul lui..dar nu prin supunerea lor.totodata.dar tonul firesc accentueaza aerul de obiectivitate al acestei naratiuni subiective.. pe frontul italian.pe langa faptul ca este protagonist..ci prin evitarea acestora.N-avea nimic de-a face cu mine. Frederic Henry si Catherine Barkley sunt personajele principale ale romanului.in jurul relatiei celor doi.participarea lui Henry la razboi este lipsita de sentimentul unei reale implicari intr-o lupta hotaratoare pentru destinul uman:.. Cat priveste personajele. Eroul..din pricina razboiului. in multe din episoadele romanului se intensifica dramatismul.punand accent pe portretul psiho-moral.”.o absurditate de proportii vaste. in timpul primului razboi mondial. Frederic Henry.Probabil autorul a considerat lipsit de importanta aspectul fizic.. Initial.chiar daca pentru o perioada scurta.iar mai tarziu observam vagi preocupari pentru soarta acelora care continua sa fie victime ale destinului.El traieste cu sentimentul ca razboiul este o greseala imensa.presimtindu-se de la inceput un final dramatic.nu exista unul..Stiam ca n-am sa mor.apare ilustrat conflictul.dar se evidentiaza si opozitia dintre dorinta realizarii fericii personale si imposibilitatea de a o dobandi in conditiile razboiului.care a cunoscut direct situatia de pe frontul italian.Astfel.In prima ipostaza.acestea nu sunt intr-un numar foarte mare.evolueaza de la indiferenta la sensibilitate. Protagonistul incearca sa dea sens unei realitati care i se pare fara sens..

Stilul ce se caracterizeaza prin sobrietate. urmarind neclintit principalul scop al artei sale: acela de a surprinde insasi esenta umanitatii.ca va fi doar o distragere de la lumea reala.desi Henry este clar convins la inceput ca nu o va iubi niciodata cu adevarat. tocmai pentru a fugi de durerea provocata de moartea neasteptata a logodnicului. Stilul romanului poate fi numit chiar brutal.de la problemele cotidiene.pe cand altii chiar il dispretuiesc. -Vezi.Vreau ce vrei tu..Catherine Barkley este personajul principal feminin si este considerata “o imprecisa proiectie feminina mulata dupa dorintele eroului. -Esti fermecatoare. -Esti adorabila.draga.exprimand idealul feminitatii din operele lui Hemingway”. imaginea vie a semnificatiei celei mai autentice si mai profunde a operei sale.Catherine intra in acest joc de seductie cu Henry. ca om si in vazul lumii in mijlocul careia traia.” (William Faulkner) .Ea si-a pierdut logodnicul in urma cu un an. dupa ce incercase in zadar sa o convinga sa se casatoreasca. asa cum apare ea in spectacolul tragicomic al vietii.insa el este mereu ironizat sau corectat printr-o ingenuitate brutala.draga mea.” (Tennessee Williams) „Hemingway a fost unul dintre cei mai straluciti. Exista un anume sentimentalism al descrierii relatiilor dintre cei doi.Ea chiar si spune la un moment dat:. Stia prea bine ca substanta operei unui artist este artistul insusi.pentru ca faptele sunt relatate cu o duritate aparte tocmai pentru a evidentia impactul major pe care razboiul la avut asupra autorului. si a reusit ceea ce putini scriitori din epoca lui sau dintotdeauna au izbutit sa faca: sa devina.fac tot ce vrei tu. „Hemingway nu s-a ascuns niciodata intr-un turn de fildes.fiind omorat in lupta. Iar cei care l-au cunoscut pot depune marturie ca era la fel de bun ca om pe cit a fost ca scriitor.” Legatura dintre Catherine si Henry se intesifica treptat. iar acest lucru a continuat sa-l faca neabatut si cu cea mai deplina onestitate pina in momentul mortii.concizie si tragic este potrivit unui roman de razboi.Nu mai sunt decat ceea ce doresti tu sa fiu”.astfel ca personajul masculin este chiar surprins cand realizeaza importanta ei in viata lui. “-O.Eu nu mai sunt deloc.dialogul dintre cei doi indragostiti produce pe alocuri o suparatoare impresie de dulcegarie si simplism.Catherine reprezinta pentru el un fel de refugiu personal pentru a evita razboiul pe care el personal il considera o greseala. viata si trairile lui.draga mea. -Mi-e teama ca inca nu ma pricep prea bine. mai indrazneti si mai rigurosi stilisti din intreaga literatura universala. Catherine este o asistentă englezoaică care serveste la frontul italian. Sentimentul de dragoste ce se dezvolta intre cei doi este oarecum previzibil.

pe masura ce creste in ochii celorlalti. fiecare carte este un nou inceput. pina cind raminem cu totul singuri. o noua incercare de a atinge ceva care ramine mereu de neatins.” (Ernest Hemingway). sa iesim in larg. Iar daca este suficient de bun. Pentru un scriitor adevarat. noi.„Scriitorul adevarat este un om singur. cei de astazi. in fiecare zi e nevoit sa se confrunte cu eternitatea sau cu absenta ei. lipsiti de orice sprijin. se cufunda tot mai mult in singuratate. Misiunea lui este de a merge pe cai ce n-au mai fost umblate sau de a izbuti acolo unde altii au dat gres. Si. . Dar sa scrii literatura nu inseamna doar sa spui cu alte cuvinte ceea ce deja s-a spus – tocmai pentru ca au existat marii scriitori ai trecutului. sintem nevoiti sa mergem mai departe decit am fi crezut vreodata ca putem ajunge.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful