ADIO ARME

Ernest Miller Hemingway (1899 -1961) a fost un romancier, nuvelist, prozator, reporter de război, laureat al Premiului Pulitzer în 1953, laureat al Premiului Nobel pentru Literaturăîn 1954, unul dintre cei mai cunoscuți scriitori americani din întreaga lume. Opera sa are ca sursă de inspiratie o experiență de viață profundă și originală;opera lui se constituie intr-o proză energică, aspră, dură si impresioneaza prin utilizarea unui minim de mijloace stilistice si artistice obtinand totusi un impact emotional asupra cititorului. Ceea ce l-a consacrat însă pe Hemingway este stilul jurnalistic de construcţie a frazei, caracteristică care poate fi foarte bine observată în ,,Adio, arme”. Proza lui Hemingway este precisă, are o cadenţă scurtă, uneori brutală. Propoziţiile nu se lungesc inutil în descrieri, iar fiecare trăire - oricât de complexă ar fi ea - este redată cu aceeaşi exactitate rece.

Adio, arme este povestea locotenentului Frederic Henry, un american înrolat în timpul primului război mondial, pe frontul italian, ca şofer de ambulanţă,ce se îndrăgosteşte de Catherine Barkley, o asistentă englezoaică. Deşi nu îi dă o prea mare atenţie la început si sustine ca nu o va iubi niciodata,în timp, sentimentele lui pentru aceasta cresc şi duc la o poveste de dragoste. Sursa de inspiratie a romanului “Adio arme” o constituie experienta autorului(intrucat romanul are puternice accente biografice) si viata din timpul primul razboi mondial.A fost publicat in anul 1929(desi a fost terminat din august 1928,insa a fost revazut de foarte multe ori;se spune ca finalul a fost refacut de vreo saptesprezece ori)si reprezinta unul dintre cele mai cunoscute si apreciate romane ale lui Hemingway,desi parerile sunt impartite.Cartea a fost ecranizata prima data in anul 1932,dar au urmat si alte versiuni de-a lungul timpului,cea mai recenta fiind cea din anul 1996 cu Chris O'Donnell si Sandra Bullock in regia lui Richard Attenborough,care insa nu urmareste cu exactitate romanul. Este un roman semi-autobiografic in care autorul face referire la evenimentele petrecute in cadrul primului razboi mondial. Romanul are la baza propria experienta a lui Hemingway inrolat in armata italiana in timpul primul razboi mondial.Astfel,personajele romanului chiar au existat.Inspiratia pentru Catherine Barkley a fost Agnes von Kurowsky,o asistenta reala care l-a ingrijit pe Hemingway in spital dupa ce a fost ranit. Helen Ferguson este corespondenta lui Kitty Cannell,iar preotul il reprezinta pe Don Giuseppe Bianchi,preotul regimentelor 69 si 70 din Brigata Ancona. Opera prezinta ca teme principale razboiul,moartea ,lupta cu destinul, iubirea.Ca motiv se evidentiaza motivul ploii,fiind asociat mai mult cu un simbol.Ideea mortii este asociata in chip permanent cu imaginea caderii

In mana tinea o nuia de trestie imbracata in piele.Razboiul nu se termina niciodata.avea pielea bronzata si ochi cenusii. Ca moduri de expunere.fiind ilustrata sub forma unui conflict.romanul se structureaza pe 5 carti.se evidentiaza naratiunea. Cat priveste compozitia.Soferilor le placu si ramasesera acolo..Nu mi s-a urat.iar focalizarea este interna. Mai este evidentiata opozitia dintre .Miss Barkley era o femeie destul de inalta.S-a considerat ca avem de-a face cu “un roman al obsesiei dizolvarii fiintei umane in nefiinta.80)Se reflecta clar conceptiile lui Henry asupra sentimentului de iubire.”Adio arme” e ultimul roman care va fi povestit la persoana I.. George Peele.(pag.inutilitatea luptei impotriva razboiului si a destinului. Perspectiva este interna.a doua zi”.era blonda.51 si dialogul ce reveleaza conceptiile personajelor si totodata ajuta la portretizarea acestora.descrierea care nu are o asa mare pondere .care semana cu o cravaşă de copil” si pag.Ma gandeam ca e foarte frumoasa.Urasc razboiul”.Maiorul ma invita sa beau cu el si cu ceilalti doi ofiteri.I-am intrebat cand se va porni atacul si mi-au spus de indata ce se va intuneca.in inexistenta”...nimic nu-i mai rau decat razboiul”.Purta o rochie care mi se paru a fi o uniforma de infirmiera.de confesiune.Cat despre iubire este sugestiv dialogul intre Henry si parinte.ploii.munte”(identificat cu linistea si iubirea) si.Afara se intuneca.”.acesta este preluat dintr-un poem al unui dramaturg englez din secolul al XVI-lea. .alte idei prezente in opera sunt:implacabilitatea mortii.Am baut rom intro atmosfera foarte prieteneasca... Desigur.fiind predominanta “M-am dus sa vad adapostul care era foarte bun.celelalte vor folosi in chip frecvent stilul indirect liber si deci relatarea la pesoana a III-a.tehnica inalantuirii.Nu se termina..pe cand Henry intra intr-un joc al seductiei doar pentru a se distanta de problema actuala si anume razboiul. Cat priveste titlu. ..linera.M-am dus inapoi la soferi.. Se evidentiaza de asemenea relatia intre iubire si durere.Passini spune despre razboi .naratorul se identifica cu personajul si nareaza la pesoana I. Relativ la mijloacele compozitionale.intrucat de la bun inceput Catherine se apropie de Henry pentru a se departa de durerea provocata de moartea logodnicului.]”. Incipitul este clasic de tip descriptiv in timp ce finalul este de tip rezumativ.se remarca gradatia(acumularea de tensiune si detensionare de-a lungul actiunii) si retrospectiva.se respecta principiul cronologic.probabil pentru a reproduce structura conventionala a unei tragedii. Conceptia autorului asupra temelor se reflecta foarte clar din replicile personajelor.intrucat intregul roman este o relatare a unor fapte petrecute in timpul primului razboi mondial.Stateau de vorba in adapost si cand am intrat au tacut[. iar preotul spune .campie”(identificat cu moartea si lupta).Se prezinta de asemenea indici lexicali pretutindeni . Naratiunea este cronologica.care crede cu toata fiinta lui ca nu este si nu va fi niciodata capabil de iubire.

iar mai tarziu observam vagi preocupari pentru soarta acelora care continua sa fie victime ale destinului.avand consecinte dezastruoase asupra oamenilor si deci si asupra lui. pe frontul italian.Stiam ca n-am sa mor.acestea nu sunt intr-un numar foarte mare.presimtindu-se de la inceput un final dramatic.totodata..Probabil autorul a considerat lipsit de importanta aspectul fizic. Frederic Henry isi propune sa domine dezordinea haotica a fortelor distrugatoare din jurul lui.o absurditate de proportii vaste.pe langa faptul ca este protagonist.N-avea nimic de-a face cu mine.dar se evidentiaza si opozitia dintre dorinta realizarii fericii personale si imposibilitatea de a o dobandi in conditiile razboiului.desi relateaza toate intamplarile dupa terminarea intregii povestiri..ci prin evitarea acestora. Frederic Henry.Astfel.avem de-a face cu un comun cautator de satisfactii personale..evolueaza de la indiferenta la sensibilitate.. Cat priveste personajele..in jurul relatiei celor doi. Frederic Henry si Catherine Barkley sunt personajele principale ale romanului. Desigur.nu exista unul.. Eroul.o evoca prin amintirile eroului sau cu o deosebita sugestivitate.actiunea desfasurandu-se in jurul cuplului.”.El traieste cu sentimentul ca razboiul este o greseala imensa. in timpul primului razboi mondial.. el este si naratorul romanului si reprezinta un alter-ego al autorului.chiar absurda-razboiul.apare ilustrat conflictul.. Protagonistul incearca sa dea sens unei realitati care i se pare fara sens.numit adesea simplu “tenente” este un american înrolat în timpul primului război mondial. in multe din episoadele romanului se intensifica dramatismul. ca şofer de ambulanţă.chiar daca pentru o perioada scurta.Cat priveste portretul fizic al acestuia.participarea lui Henry la razboi este lipsita de sentimentul unei reale implicari intr-o lupta hotaratoare pentru destinul uman:.de la nepasare la dragoste cu un firesc care ar putea sa para ciudat acum cand toate nu sunt decat reluate.prin dragostea pe care ajunge sa io poarte lui Catherine. Hemingway. .Nu in razboiul acesta.punand accent pe portretul psiho-moral. Initial.din pricina razboiului.dar tonul firesc accentueaza aerul de obiectivitate al acestei naratiuni subiective.In prima ipostaza.dar nu prin supunerea lor.care a cunoscut direct situatia de pe frontul italian..Actiunile sunt verosimile intrucat ele sunt inspirate din realitate si se desfasoara in Italia.

Stilul romanului poate fi numit chiar brutal. Catherine este o asistentă englezoaică care serveste la frontul italian.Stilul ce se caracterizeaza prin sobrietate.draga mea.” (Tennessee Williams) „Hemingway a fost unul dintre cei mai straluciti.dialogul dintre cei doi indragostiti produce pe alocuri o suparatoare impresie de dulcegarie si simplism.exprimand idealul feminitatii din operele lui Hemingway”.ca va fi doar o distragere de la lumea reala.concizie si tragic este potrivit unui roman de razboi. -Esti fermecatoare.pentru ca faptele sunt relatate cu o duritate aparte tocmai pentru a evidentia impactul major pe care razboiul la avut asupra autorului. si a reusit ceea ce putini scriitori din epoca lui sau dintotdeauna au izbutit sa faca: sa devina. imaginea vie a semnificatiei celei mai autentice si mai profunde a operei sale. “-O.Catherine reprezinta pentru el un fel de refugiu personal pentru a evita razboiul pe care el personal il considera o greseala.” Legatura dintre Catherine si Henry se intesifica treptat. -Esti adorabila. Iar cei care l-au cunoscut pot depune marturie ca era la fel de bun ca om pe cit a fost ca scriitor.de la problemele cotidiene. urmarind neclintit principalul scop al artei sale: acela de a surprinde insasi esenta umanitatii.insa el este mereu ironizat sau corectat printr-o ingenuitate brutala. iar acest lucru a continuat sa-l faca neabatut si cu cea mai deplina onestitate pina in momentul mortii.desi Henry este clar convins la inceput ca nu o va iubi niciodata cu adevarat.Ea chiar si spune la un moment dat:.astfel ca personajul masculin este chiar surprins cand realizeaza importanta ei in viata lui..fac tot ce vrei tu.Eu nu mai sunt deloc.Catherine intra in acest joc de seductie cu Henry. viata si trairile lui. Sentimentul de dragoste ce se dezvolta intre cei doi este oarecum previzibil.Catherine Barkley este personajul principal feminin si este considerata “o imprecisa proiectie feminina mulata dupa dorintele eroului. -Mi-e teama ca inca nu ma pricep prea bine.pe cand altii chiar il dispretuiesc. -Vezi. „Hemingway nu s-a ascuns niciodata intr-un turn de fildes. dupa ce incercase in zadar sa o convinga sa se casatoreasca. Exista un anume sentimentalism al descrierii relatiilor dintre cei doi. asa cum apare ea in spectacolul tragicomic al vietii.draga mea. Stia prea bine ca substanta operei unui artist este artistul insusi. mai indrazneti si mai rigurosi stilisti din intreaga literatura universala. ca om si in vazul lumii in mijlocul careia traia.draga.” (William Faulkner) . tocmai pentru a fugi de durerea provocata de moartea neasteptata a logodnicului.Ea si-a pierdut logodnicul in urma cu un an.fiind omorat in lupta.Vreau ce vrei tu.Nu mai sunt decat ceea ce doresti tu sa fiu”.

sintem nevoiti sa mergem mai departe decit am fi crezut vreodata ca putem ajunge. o noua incercare de a atinge ceva care ramine mereu de neatins. pina cind raminem cu totul singuri.” (Ernest Hemingway). sa iesim in larg. se cufunda tot mai mult in singuratate. Si. noi. . Misiunea lui este de a merge pe cai ce n-au mai fost umblate sau de a izbuti acolo unde altii au dat gres. Iar daca este suficient de bun.„Scriitorul adevarat este un om singur. cei de astazi. fiecare carte este un nou inceput. lipsiti de orice sprijin. pe masura ce creste in ochii celorlalti. Pentru un scriitor adevarat. in fiecare zi e nevoit sa se confrunte cu eternitatea sau cu absenta ei. Dar sa scrii literatura nu inseamna doar sa spui cu alte cuvinte ceea ce deja s-a spus – tocmai pentru ca au existat marii scriitori ai trecutului.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful