UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRASOV

FACULTATEA DE INGINERIE MECANICA

Catedra de Autovehicule si Motoare

PROIECT Energie , Transport si Mediu

Tendinte ale autovehiculelor in urmatorii ani - propulsoare ale acestora -

Coordonator proiect: Prof.Dr.Ing. Ispas N.

Realizat: Ing.Nitu Iulian

Cuprins:

1.Prezentarea factorilor determinanti n evolutia autovehiculelor 3 2.Tendinte n evolutia sistemelor hibride.5 3.Combustibili....9 4 Tendinte in realizarea structurilor de caroserie ....19 5.Concluzii ..23

Tendinte ale autovehiculelor in urmatorii ani - propulsoare ale acestora -

1.Prezentarea factorilor determinanti n evolutia autovehiculelor: Apropierea momentului epuizarii rezervelor de petrol la un orizont de circa 50 de ani: Cresterea pretului combustibilului / efectul de sera; Reducerea consumului de combustibil / autovehicul; M.A.I. cu amestecuri sarace si foarte sarace; Reducerea masei, a coeficientilor de rezistenta a aerului si la rulare, a puterii de antrenare a instalatiilor auxiliare etc.; Recuperarea energiei de frnare; Oprirea functionarii motorului pe durata stationarii; Pneuri economice f = 0,08; Utilizarea combustibililor neconventionali; Autovehicule electrice si hibride. Cresterea gradului de poluare a mediului: Poluare chimica prin emisiile M.A.I. (HC, CO, NOX, particule); Reducerea consumului de combustibil / autovehicul; Cerinta de automobile zero poluante; Mentinerea performantelor sistemelor de epurare a gazelor de esapament pna la 250.000 km; Poluare fonica: Reducerea emisiei de zgomote si vibratii la surse; Reducerea transmisibilitatii zgomotelor si vibratiilor; Reciclarea materialelor provenite de la autovehiculele casate. Cresterea sigurantei de circulatie si la impact:
3

 Siguranta activa: Sisteme de control al stabilitatii autovehiculului (ABS, ASR, EBD, asistare la frnarea de urgenta, suspensii active etc.); Sisteme de diagnosticare la bord (OBD); ITS; Dezvoltarea unor sisteme informatice performante la bordul autovehiculelor (microprocesoare, retele performante); Protectie mpotriva influentelor cmpurilor electromagnetice. Siguranta pasiva: Optimizarea sistemelor de retinere; Optimizarea structurilor de rezistenta; ITS detectarea automata a evenimentelor rutiere; Pneuri antipana. Cresterea fiabilitatii: Controlul proceselor de degradare a starii tehnice (mecanica ruperii, tribologie etc.); Materiale cu proprietati superioare; Perfectionarea sistemelor de mentenanta. Cresterea confortului si a placerii de a conduce: Reducerea zgomotelor si vibratiilor; Introducerea sistemelor INFOTAINMENT Utilizarea de noi materiale: Oteluri HSS si UHSS; Materiale inteligente pentru caroserii; Materiale compozite; Materiale ceramice; Lichide reologice; Aditivi pentru combustibili si lubrifianti; Lubrifianti sintetici. Tendinte n evolutia M.A.I. Dificultati tehnice: Neutralizarea emisiilor poluante la motoarele pe benzina care functioneaza cu amestecuri sarace (Lean Burn SI) si la motoarele diesel; Punerea la punct a motoarelor cu injectie directa de benzina cu amestecuri stratificate (DISC); Autoaprinderea controlata n motoarele pe benzina (HCCI).
4

Alte dificultati: Infrastructura alimentarii cu hidrogen; Toxicitatea particulelor diesel (din 2000 au fost trecute n lista OMS a substantelor cauzatoare de cancer)

2.Tendinte n evolutia sistemelor hibride : Atuurile sistemelor hibride de propulsie sunt: Emisii locale zero (automobil electric, all electric range - AER); Consum redus de combustibil / emisie redusa de CO2 datorate: Recuperarii energiei la frnare; Utilizarii autovehiculului n regim de pornire / oprire a M.A.I.; Deplasarii regimurilor de functionare a motorului spre polul economic; Reducerii cilindreei prin asistare electrica. Modalitati de utilizare a energiei stocate pe automobil: 1. Functionarea motorului cu ardere interna la regimul cel mai economic; 2. ntreruperea functionarii motorului termic atunci cnd nu este necesara energia furnizata de acesta (la semafor, atunci cnd ar trebui sa functioneze la sarcini foarte mici sau la coborrea unor pante lungi); 3. Stocarea si reutilizarea energiei de frnare prin utilizarea unei masini electrice reversibile (motor/generator).
5

Tendinte n evolutia bateriilor: Pna n 2020 pe piata se vor impune baterii cu mare densitate de energie, cum ar fi Litiu-Ion (120-200 Wh/g) > NiMH (60-100 Wh/g) > Pb-acid (30-45 Wh/g).

Criteriile de selectare a unei transmisii hibride: Scopul urmarit (performante de tractiune, mobilitate si exploatabilitate fara limite); Cerintele standardelor n vigoare (emisiile de noxe si de CO2, reciclabilitate si compatibilitate cu mediul); Cerintele pietei (costul ciclului de viata si de ntretinere, infrastructura disponibila); Perceptia utilizatorului (confort, maniabilitate/dinamicitate).

 Opel a prezentat o varianta diesel hibrid pe modelul Astra GTC echipat cu motor diesel de 1,7 l CDTI common rail, 92 kW, turbosupraalimentat, cu filtru de particule fara ntretinere si cu doua motoare electrice cu puteri de 30 si 40 kW Se apreciaza ca pna n 2020 peste jumatate din autovehiculele usoare (autoturisme si vehicule comerciale usoare) vor suferi un anumit grad de hibridizare, inclusiv sistemul stop & go. Automobilele full hybrid vor reprezenta circa 3 % din piata. Unii experti apreciaza ca solutia hibrida constituie doar un pas intermediar ntre motorul cu ardere interna si pila de combustibil cu hidrogen (hydrogen fuel cell).

3.Combustibili
14% din totalul gazelor cu efect de sera sunt produse de sectorul transporturilor. Producatorii de autoturisme au inceput deja cursa reducerii emisiilor de co2, un exemplu fiind chiar salonul auto de la Frankfurt, un salon care a stat sub semnul energiilor verzi. Marii producatori de camioane din lume nu se lasa mai prejos. Recunoscand impactul pe care produsele lor il au asupra mediului inconjurator si acestia cauta solutii pentru obtinerea unor motoare mai economice si mai putin poluante. Reglementarile UE, protocolul de la Kyoto, cresterea cererii mondiale de petrol coroborata cu reducerea resurselor sunt motive mai mult decat suficiente pentru companiile din domeniul auto de a investi in inovare si tehnologii alternative. Problema climei reprezinta una dintre cele mai mari provocari ale epocii noastre. Aceasta chestiune va impune eforturi semnificative din partea companiilor, a agentiilor guvernamentale si a persoanelor fizice, precum si o colaborare a marilor companii de autovehicule. Progresele inregistrate in domeniul energoeficientei, al tehnologiei hibride si al carburantilor alternativi dau ocazia dezvoltarii de noi tehnologii, singura problema ramasa este asigurarea combustibililor. Specialistii considera ca emisiile de CO2 ale camioanelor pot fi reduse cu 50% pana in 2020. Implicarea pentru protectia mediului, prin dezvoltarea de tehnologii moderne si eficiente, nu este un lucru nou pentru companiile din domeniul auto, un obiectiv important al strategiei ecologice este imbunatatirea tehnologiei vehiculelor pentru ca acestea sa devina mai economice. Vehiculele actuale consuma cu 40% mai putin combustibil decat in 1975. In urmatorii 10-15 ani se va mentine aceasta tendinta si se va reduce consumul de combustibil cu 1% pe an. Indiferent de ce combustibili vor fi disponibili pe piata in viitor, producatorii de autovehicule, vor proiecta si produce produse pentru a functiona cu combustibili obtinuti din alte surse decat cele fosile. Specialisti cred ca petrolul nu va putea fi inlocuit cu un singur combustibil, probabil ca, in viitor, va fi disponibila o gama diversificata de

combustibili alternativi, in cantitati variabile. Este foarte probabil ca unii dintre acestia sa dispara in timp. Acestia cred ca biocombustibilii de generatie a doua au un potential mare. Acestia se obtin prin gazificarea biomasei, ceea ce le ofera o flexibilitate considerabila deoarece se pot folosi mai multe materii prime pentru crearea multor combustibili diferiti. Mai mult, disponibilitatea materiilor prime folosite pentru gazificare este mai mare decat cea a uleiului de soia sau de rapita folosit in prezent pentru productia de biodiesel care a luat un puternic avant in ultima perioada(FAME). Productia de biodiesel in primele 5 tari europene la sfarsitul anului 2005:

Ca exemple de combustibili care se pot obtine prin gazificare enumeram motorina sintetica, metanolul, biogazul si DME ( dimetil-eter ). DME este foarte interesant deoarece, in ansamblu, are un impact foarte redus asupra climei.

Caracteristici ale dimetil -eterului (DME):

10

Comparativ cu alte alternative obtinute din aceeasi materie prima are cea mai buna eficienta energetica si este cel mai putin costisitor. De aceea, DME este deja competitiv daca este obtinut din biomasa, prin gazificarea lesiei rezultate din industria celulozei. Incepand cu 2009 se vor produce autocamioane alimentate cu DME. Fiabilitatea transportului fara emisii de bioxid de carbon este limitata de tehnologie sau, mai degraba, de disponibilitatea combustibililor alternativi. Va dura destul de mult pana vor fi produse cantitati mari de combustibili alternativi, asa ca, daca vrem sa avem vreo sansa de a elimina treptat dependenta de petrol si de a reduce contributia industriei de transport la incalzirea globala, trebuie sa luam masuri acum. Care este, in momentul de fata, cea mai viabila alternativa, tinand cont de costurile adaptarii motoarelor existente, dar si de asigurarea retelei de distributie a carburantului ecologic?

11

In prezent, biodieselul obtinut prin esterificarea uleiurilor vegetale care este cel mai comun biocombustibil pentru motoarele diesel. Dintr-o perspectiva globala, cea mai potrivita solutie ar fi adaugarea de biodiesel in procent de 5% in toate motorinele fosile vandute in Europa. Astfel, rafinariile ar putea folosi infrastructura existenta pentru distributia intregii cantitati de biodiesel disponibile, cu avantaje imediate asupra mediului. Autocamioanele moderne pot functiona cu un amestec de 5% combustibili alternativi fara a solicita vreo modificare a motorului si a sistemului de alimentare cu combustibil. Pe termen lung, lucrurile vor sta cu siguranta altfel deoarece diversitatea de combustibili disponibili nu va fi aceeasi peste tot, stocul de materii prime va varia in functie de conditiile locale. Astfel, existenta vehiculelor care pot folosi mai multe tipuri de combustibili ar putea fi un avantaj pentru companiile internationale. Este important totusi ca producatorii si organele legislative sa-si coordoneze actiunile in vederea crearii unui standard international uniform si a unui sistem de certificare a emisiilor de noxe pentru fiecare combustibil in parte, pentru a asigura calitatea si compatibilitatea emisiilor. In perioadele de crestere a preturilor combustibililor si diminuare a rezervelor de petrol, biocombustibilii reprezinta o alternativa de mediu dar si economica. n prezent bio dieselul si uleiul vegetal sunt cei mai uzuali bio combustibili n Austria. Amndoi pot fi utilizati n stare pura si ca aditiv pentru combustibilul conventional.

n viitor, n special prin noi achizitii, biocombustibilul E85 este de asemenea

12

o alternativa nepoluanta fata de benzina, utilizat de vehiculele pe Combustibil Flexibil (FFV). FFV sunt ndeosebi utilizate n SUA si Brazilia, unde aproximativ 30% din noile achizitii sunt FFV. n Europa doar ctiva fabricanti (Ford, Saab, Volvo) ofera FFV. Fabricantii de vehicule si atelierele de service pot oferi informatii despre calitatea biocombustibilului. Daca vehiculele nu corespund, poate fi avuta n vedere o conversie. Merita de analizat daca trebuie amplasat un rezervor de biocombustibil la locul de consum sau de convertit rezervorul existent pentru stocarea bio combustibilului. Aceste rezervoare de combustibil sunt oferite de furnizori la diverse dimensiuni si tipuri. Costurile unui rezervor sau a unei statii vor depinde de dimensiune/capacitate si de locatie, dar sunt estimate la aproximatvi 1000 euro si mai mult. Biodieselul nu este definit ca fiind o substanta nociva; are un punct de aprindere mai ridicat dect dieselul mineral (1200C) si biodegradeaza mai rapid dect motorina diesel minerala, conducnd la un risc de poluare mai redus. Acest lucru faciliteaza transportarea si depozitarea. Cu toate acestea, depozitarea biodieselului trebuie realizata cu aceeasi grija ca si n cazul depozitarii motorinei diesel conventionale. Uleiul vegetal, ce poate fi utilizat n motoarele convertite ca ulei pur, nu este o substanta periculoasa si este 100% biodegradabila. Totusi, stocarea si transportul sunt mai simplu de asigurat dect n cazul biodieselului. Rezervorul trebuie protejat mpotriva radiatiilor UV, caldurii si umiditatii, pentru a mentine calitatea combustibilului. n cazul n care doriti sa utilizati biocombustibili la o statie de alimentare, filtrele pompei de benzina, pompele si furtunul de alimentare trebuie adaptate la tipul de biocombustibil. nainte de a converti o statie existenta de alimentare la biocombustibili trebuie curatite containerul si toata instalatia. Rezervorul de stocare trebuie protejat mpotriva expunerii directe la soare. Trebuie de asemenea prevenita infiltrarea apei n combustibil, deoarece biodieselul este un lichid higroscopic (=apa-atractiv). Un alt combustibil alternativ este biogazul. Austria detine cantitati foarte mari de materiale pentru producerea gazului prin fermentare. Potentialul este mult mai mare dect pentru alti combustibili biogeni cum este bioetanolul sau biodieselul. O problema deosebita n ce priveste utilizarea biogazului n trafic este de a face ca gazul sa fie disponibil ca si combustibil.

13

14

Pentru a aduce produsul la consumator (vehicul) exista n general doua optiuni: pomparea acestuia n reteaua publica de gaz natural sau realizarea unor statii descentralizate de combustibil biogaz. De ndata ce a fost realizata o statie de combustibil, existenta unor vehicule pe gaz natural este cruciala iar pe lnga aceasta trebuie create conditii politice si legislative minime pentru a promova biogazul ca si combustibil alternativ. n Europa biogazul este produs ndeosebi n Suedia si Elvetia. Exista de asemenea cteva proiecte pilot n Germania. Hidrogenul este un viitor combustibil cu un potential bun, n primul rnd datorita caracteristicilor sale de ardere foarte bune. Numerosi fabricanti examineaza utilizarea hidrogenului ca si combustibil al viitorului. n cadrul industriei au fost realizate doua abordari tehnice diferite: utilizarea hidrogenului n motoare cu tehnologia conventionala de ardere (motor cu cilindru ridicator, motor Wankel) si/sau utilizarea hidrogenului n pile electrice.

15

Pilele de hidrogen au un mare potential, dar mai sunt inca de pus la punct elemete ce tin de siguranta circulatiei. In esenta pilele sunt un fel de baterii care pot fi reincarcate cu combustibil (apa) si care produc energie electrica din reactia oxigenului cu hidrogenul. Aceasta metoda de propulsie este mult mai eficienta decat motorul cu ardere interna, deoarece randamentul energetic este mult mai mare, nemaiexistand pierderi de energie prin efect termic. Aceste pile de hidrogen ar putea fi urmatorul pas in cursa energetica. Cine stie poate peste 20 de ani vom avea laptop-uri alimentate cu pile de hidrogen cu autonomie de sute de ore de functionare.

16

17

Asocierea unui motor diesel cu unul electric este ceea ce noi numim hibrid, aceasta varianta ofera un consum de combustibil mai mic cu 30%. Pe loc si la viteza mica, autocamionul este propulsat doar de motorul electric, fiind astfel foarte silentios si total nepoluant. Acesta este un avantaj important, in special daca activitatea se desfasoara in mediul urban. Tehnologia hibrida este importanta daca dorim sa ne atingem obiectivele ecologice, deoarece permite reducerea considerabila a consumului de combustibil. Noile solutii hibride destinate activitatilor de transport de cursa lunga, vor putea realiza economii de 5%-10%.

18

4. Tendinte in realizarea structurilor de caroserie

Pentru realizarea unor structuri de caroserie cat mai rezistente care sa preia cat mai bine socurile prin deformare dar si pentru a reduce masa acestora, prin urmare realizand si o economie de carburant autoturismele vor avea urmatoarea dendinta de structuri:

19

20

21

22

5. Concluzii: Ca urmare a multiplelor surse de energie, combustibili si diferitelor tipuri de propulsoare , in viitor, va fi disponibila o gama diversificata de combustibili alternativi, in cantitati variabile.

23