Universitatea Alexandru Ioan Cuza Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor Specializarea Administratie Publica

Raspunderea administrativ disciplinara . Raspunderea administrative patrimoniala.

Disciplina-Drept Administrativ

Prof. coord.: Bogdan Petrisor Studenta:

2010

-1-

CUPRINS

1 Raspunderea Administrativa 1.1 Consideratii generale 2 Raspunderea Administrativ Disciplinara 2.1 Notiune si Trasaturi Caracteristice 2.2 Abaterea Disciplinara si Sanctiunea Disciplinara 2.3 Constatarea Abaterilor si Aplicarea Sanctiunilor Disciplinar 3. Raspunderea Administrativ Patrimoniala 3.1 Definire 3.2 Tipuri de actiuni in angajarea raspunderii administrativ-patrimoniale 3.3 Autoritatile publice competente sa solutioneze actiunea privind raspunderea administrativ-patrimoniala 3.4 Forme ale Raspunderii Administrative 4.Bibliografie

-2-

1.RASPUNDEREA ADMINISTRATIVA 1.1 Consideratii generale Raspunderea juridica este acea forma a raspunderii sociale constand in complexul

drepturilor si obligatiilor conexe care,potrivit legii,se nasc ca urmare a producerii unor fapte ilicite si care constituie cadrul in care se aplica si se executa sanctiunile juridice menite sa asigure restabilirea ordinii de drept. Raspunderea juridical administrativa, in urma incalcarii normelor de drept administrativ, poate fi: -administrativ disciplinara -administrativ conventional -administrativ patrimoniala Raspunderea Administrativ Disciplinara Raspunderea administrativ-disciplinara este situatia juridica care consta in complexul de drepturi si obligatii conexe, continut al raporturilor juridice sanctionatorii, stabilite, de regula, intre un organ al administratiei publice sau, dupa caz, un functionar public, si autorul unei abateri administrative. Trasaturile caracteristice raspunderii administrativ-disciplinare sunt: intervine, de regula, ca urmare a incalcarii unui raport de drept administrativ; presupune, in mod obligatoriu, vinovatia faptuitorului; subiect activ este intotdeauna o autoritate publica, de regula, un organ al administratiei publice; subiecte pasive pot fi atat persoane juridice, cat si persoane fizice. Cele mai frecvente situatii de angajare a raspunderii administrativ-disciplinare se intalnesc in cazul functionarilor publici. Raspunderea administrativ-disciplinara a functionarilor publici se angajeaza atunci cand acestia nu-si indeplinesc obligatiile ce decurg din calitatea lor de functionari publici, investiti printr-un act administrativ; sanctiunile aplicabile nu pot fi privative de libertate. 2.2. Abaterea disciplinara si sanctiunea disciplinara Abaterea disciplinara, adica incalcarea cu vinovatie de catre functionarii publici a indatoririlor corespunzatoare functiei publice pe care o detin si a normelor de conduita profesionala si civica prevazute de lege.

-3-

Poate consta in neindeplinirea (o inactiune) sau indeplinirea necorespunzatoare (o actiune) a obligatiilor in raporturile de drept administrativ. In cazul functionarilor publici, constituie abateri disciplinare: intarzierea sistematica in efectuarea lucrarilor; neglijenta repetata in rezolvarea lucrarilor; absente nemotivate de la serviciu; nerespectarea in mod repetat a programului de lucru; nerespectarea secretului profesional sau a

confidentialitatii lucrarilor cu acest caracter; manifestari care aduc atingere prestigiului autoritatii sau institutiei publice in care isi desfasoara activitatea; refuzul de a indeplini atributiile de serviciu; incalcarea prevederilor legale referitoare la indatoriri, incompaibilitati, conflicte de interese . Legislatia noastra nu admite cumulul sanctiunilor disciplinare (in sensul ca pentru o abatere disciplinara, chiar daca au fost incalcate mai multe indatoriri de serviciu, se poate aplica numai o singura sanctiune disciplinara), insa, permite cumulul sanctiunilor de natura diferita (disciplinara si penala, disciplinara si materiala), daca fapta savarsita are relevanta pe plan disciplinar, penal si material, in acelasi timp. Sanctiunile disciplinare care pot fi aplicate functionarilor publici sunt urmatoarele: a) mustrarea scrisa intervine in cazurile in care functionarii publici savarsesc o prima

abatere disciplinara, fara intentie incalcand o norma ce reglementeaza atributiile de serviciu sau o anumita regula de comportare in unitate, neaducand si neputand sa aduca vreo paguba materiala acesteia; b) diminuarea drepturilor salariale cu 5-20% pe o perioada de pana la 3 luni reprezinta o sanctiune disciplinara, determinata de comiterea unor abateri disciplinare care au avut drept consecinta producerea unor pagube materiale unitatii in care este incadrat functionarul public; c) suspendarea dreptului de avansare in gradele de salarizare sau, dupa caz, de promovare in functia publica pe o perioada de 1-3 ani se aplica acelor functionari care repeta, cu intentie, abateri grave de la ordinea disciplinara din unitate. d) trecerea intr-o functie inferioara pe o perioada de pana la un an, cu diminuarea corespunzatoare a salariului, se aplica pentru abateri cu un grad foarte ridicat de periculozitate si eventual, grave prejudicii cauzate unitatii; e) destituirea din functie este masura sanctionatoare extrema, cu caracter de excepte, care se ia numai atunci cand continuarea raportului juridic de functiune cu functionarul

-4-

public care a savarsit o abatere disciplinara nu mai este posibila si care are ca efect direct incetarea raportului de serviciu al celui in cauza. Ea se aplica functionarilor care, cu intentie, savarsesc o abatere grava sau incalca in mod repetat obligatiile de serviciu, inclusiv normele de comportare in unitate.

2.3. Constatarea abaterilor si aplicarea sanctiunilor disciplinare

Constatarea savarsirii unei abateri disciplinare de catre un functionar public se poate face din oficiu sau ca urmare a sesizarii facute de un alt functionar public, de un organ al administratiei publice, de un alt organ de stat sau de un cetatean oarecare. Procedura propiu-zisa de constatare a faptei ce constituie abatere disciplinara, denumita si cercetare prealabila,incepe prin dispozitia data de conducatorul institutiei privind cercetarea cauzelor si imprejurarilor procedurii incalcarii obligatiilor de serviciu. De regula, cercetarea o face seful ierarhic al functionarului care a savarsit abaterea, insa aceasta poate fi incredintata si unuia cu o functie superioara sau oricarui salariat desemnat in acest scop. Procedura presupune: ascultarea functionarului public care a comis abaterea disciplinara; verificarea motivatiei acestuia; analiza imprejurarilor in care a fost comisa fapta ilicita; clarificarea cauzelor determinante; luarea in considerare a antecedentelor disciplinare; stabilirea gravitatii faptei; precizarea consecintelor acesteia, inclusiv a eventualelor pagube aduse institutiei; incheierea unui proces-verbal de ascultare sau de refuz a persoanei vinovate de a da relatii in legatura cu abaterea disciplinara pe care a savarsit-o; consemnarea rezultatelor cercetarii intr-un referat sau raport de cercetare care, atunci cand este cazul, se incheie cu propunerea de aplicare a unei anumite sanctiuni disciplinare. Sanctiunile disciplinare nu pot fi aplicate decat dupa cercetarea prealabila a faptei savarsite si dupa audierea functionarului public in cauza.

3 RASPUNDEREA ADMINISTRATIV PATRIMONIALA

3.1 Definire

-5-

Reprezinta o forma de

raspundere specifica dreptului administrativ. Activitatea

administratiei, ca orice tip de activitate umana, poate sa produca prejudicii particularilor. Problema este daca si in ce masura administratia va raspunde pentru aceste prejudicii, iar daca raspunsul este afirmativ, care este regimul juridic aplicabil acestei forme de raspundere. Acestor probleme, s-au dat raspunsuri diferite. Initial, s-a sustinut teza lipsei de raspundere, fundamentata pe principiul suveranitatii, potrivit caruia, propriu suveranitatii este sa se impuna tuturor si sa nu se poata pretinde nici un fel de despagubiri. Actuala Constitutie contine mai multe dispozitii, din care o semnificatie aparte au articolele 21, 44, 52, 53 si 123 alin.(5). Din toate aceste dispozitii se desprinde concluzia ca actuala Constitutie recunoaste dreptul fundamental al cetateanului roman de a fi despagubit pentru prejudiciile produse prin actele administrative ale autoritatilor publice. 3.2 Tipuri de actiuni in angajarea raspunderii administrativ-patrimoniale Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ ingaduie exercitarea a trei forme de actiune: o actiune indreptata numai impotriva autoritatii parate; o actiune indreptata exclusiv impotriva functionarului; o actiune indreptata concomitent impotriva autoritatii si functionarului. .

3.3. Autoritatile publice competente sa solutioneze actiunea privind raspunderea administrativ-patrimoniala

Actuala Constitutie, ca si Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, consacra solutia capacitatii exclusive a instantelor judecatoresti de a solutiona litigiile de aceasta natura, fiind vorba despre tribunalele administrativ- fiscale, iar pana la infiintarea acestora, de sectiile speciale de contencios administrativ si fiscal infiintate in cadrul tribunalelor judetene si al tribunalului Municipiului Bucuresti, al Curtilor de Apel si al Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

-6-

3.4 Forme ale raspunderii administrativ patrimoniale Trebuie avute in vedere doua astfel de categorii de forme: a) forme ale raspunderii administrativ patrimoniale prevazute de lege, care au deci o consacrare expresa in textele legale in vigoare, si avem in vedere Legea nr. 554/2004 si Constitutia. b) forme ale raspunderii patrimoniale deduse in mod implicit din principiile doctrinei si jurisprudentei, precum si din unele solutii legislative generale, fara a se bucura insa de o reglementare cu caracter de lege-cadru. Raspunderea administrativ-patrimoniala, din punctul de vedere al semnificatiei laturii subiective, poate fi de dou feluri: - o raspundere obiectiva, care intervine indiferent de vinovatia autoritatii publice chemata sa raspunda; - o raspundere subiectiva, care este bazata pe culpa autoritatii publice raspunzatoare. Identificam urmatoarele forme ale raspunderii administrativ-patrimoniale: A)Forme de raspundere obiectiva Acestea, la randul lor, pot imbraca dou modalitati de concretizare: 1) Raspunderea patrimoniala exclusive a statului pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare; 2) Raspunderea patrimoniala exclusiva a autoritatilor administratiei publice pentru limitele serviciului public. B)Forme ale raspunderii bazate pe culpa Intra in aceasta categorie raspunderea patrimoniala solidara a autoritatilor publice si a functionarului pentru pagubele materiale sau morale cauzate prin acte administrative tipice sau asimilate, inclusiv prin contracte administrative. Am inclus, in aceasta forma de raspundere, si pe cea pentru prejudiciile produse prin contracte administrative, dat fiind faptul ca prin articolul 2 alin. (1) litera c, teza a doua, din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, sunt asimilate, actelor administrative, in sensul legii respective, si contractele incheiate de autoritatile publice care au ca obiect punerea in valoare a bunurilor proprietate publica, executarea lucrarilor de interes public, prestarea serviciilor publice sau achizitiile publice.

-7-

Unele dintre aceste forme ale raspunderii patrimoniale au o consacrare legala, altele nu au inca o consacrare legala expresa, fiind deduse mai mult din spiritul reglementarilor completate cu principiile care trebuie sa carmuiasca administratia publica intr-un stat de drept. . 3.6. Raspunderea solidara a autoritatilor publice si a functionarilor pentru prejudicii produse prin acte administrative, tipice sau asimilate

Aceasta forma de raspundere are nu doar o recunoastere legala expresa, ci si un regim juridic dezvoltat, o lege-cadru, fiind vorba despre Legea nr. 554/2004. Din continutul acestei reglementari, raportat la Constitutie, desprindem cateva principii care guverneaza regimul acestei forme de raspundere : 1) Legea conditioneaza actiunea in prejudicii de actiunea in anulare a actului ori in obligarea la emiterea unui act administrativ, in cazul actului administrativ asimilat..

2) Instantele competente sa se pronunte asupra despagubirilor solicitate sunt aceleasi care se pronunta si asupra ilegalitatii actului administrativ, tipic sau asimilat, adica instantele de contencios administrativ. 3) Aceasta forma de raspundere este atrasa doar de actele administrative tipice sau asimilate, ilegale ale autoritatilor publice. 4) O alta regula pe care o instituie Legea nr. 554/2004 este posibilitatea ca actiunea sa poata fi formulata si personal impotriva functionarului care a elaborat actul sau care se face vinovat de refuzul de a rezolva cererea referitoare la un drept subiectiv sau interes legitim. In prezent, si Legea nr. 188/1999 contine reglementari referitoare la raspunderea functionarului public. Constatam ca, in forma actuala, Legea nr. 188/1999 consacra principiul solidaritatii dintre functionar si autoritatea sau institutia publica. Constatam ca raspunderea functionarului public intervine numai daca acesta a actionat ilegal. In cazul in care a actionat legal, chiar daca a comis anumite prejudicii, el nu mai este raspunzator.

-8-

In ceea ce priveste conditiile interventiei aceste forme de raspundere, trebuie sa facem distinctie intre doua categorii de conditii: a) conditii generale, de admitere a unei actiuni in contencios administrativ, care sunt prevazute de Legea nr. 554/2004. b) conditii speciale, care privesc admisibilitatea unei astfel de actiuni cand obiectul ei este reprezentat de cererea de acordare de despagubiri materiale sau morale: 1. conditia ca actul atacat, tipic sau asimilat, sa fie ilegal. 2. conditia ca actul atacat sa fi cauzat prejudicii materiale si morale. 3. conditia privind legatura de cauzalitate dintre actul administrativ ilegal si prejudiciu. .Totodata, nu orice ilegalitate a actului produce prejudicii.Ilegalitatea actului administrativ...trebuie sa fie constatata de instanta de judecata, in baza Legii contenciosului administrativ. 4. conditia privind culpa autoritatii publice. Aceleasi conditii trebuie indeplinite si in cazul in care raspunderea autoritatii publice intervine pentru prejudiciile cauzate in baza unor contracte administrative.

BIBLIOGRAFIE Dana Apostol Tofan Drept administrativ, vol.I, Ed.All Beck, Bucuresti, 2003 Antonie Iorgovan Tratat de drept administrativ, vol.I si II, editia 4, Ed. All Beck, Bucuresti, 2002;

Ioan Muraru, Elena Simina Tanasescu - Drept constitutional si institutii politice, Editura All Beck, Bucuresti 2003, vol. I, II;

-9-

Iovanas Ilie, Consideratii teoretice cu privire la raspunderea administrativa, Teza de doctorat, Cluj-Napoca ;

Constitutia Romaniei

Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici (Monitorul Oficial nr. 600/1999), republicata

- 10 -