Sunteți pe pagina 1din 1

i-a fcut studiile liceale la coala Central din Bucureti i la Zrich, loc unde s-a nscris i la Facultatea de Medicin,

n 1877. Dup puin timp s-a transferat la Universitatea din Montpellier, unde i-a susinut teza de licen, iar stagiul de spital i de pregtire pentru doctorat l-a fcut la Paris. n 1884 devine doctor n medicin, cu teza Lhydrorrhe et sa valeur smiologique dans le cancer du corps deluterus (Despre hidroreea i valoarea ei semiologic n cancerul corpului uterin). at timp a studiat n strintate ziarele din Bucureti i-au urmrit evoluia: n Pressa aprea un articol cu titlul O romnc n strintate vorbete despre succesele sale la studii, iar n Romnul un articol vorbea despre O romnc, doctor n medicin. n toamna aceluiai an s-a ntors n ar, pentru a obine dreptul de liber practic i a-i echivala diploma din strintate, examenul l-a trecut cu calificativul magna cum laude. i-a deschis o clinic particular, dar a fcut i cerere ctre Spitalul Brncovenesc pentru un post de medic secundar la secia Boli ale Femeilor.

fost respins fr nici o explicaie, oferindu-i-se un post de profesoar de igien. A reuit, n 1885, s ocupe un post de medic secundar la Spitalul Filantropia din Bucureti, unde acorda consultaii gratuite. Dei s-a pregtit foarte bine pentru concursul n vederea obinerii gradului de medic primar ginecolog, Maria Cuarida-Crtunescu nu a reuit s ia concursul. Din 1886 a devenit ef al catedrei de igien de la Azilul Elena Doamna, iar din 1891, i al seciei de ginecologie de la Filantropia. Dar, n 1894, Eforia Spitalelor a decis s modifice profilul seciei unde lucra din ginecologie n chirurgie ginecologic, schimbndu-se astfel i programa concursului. Maria Cuarida-Crtunescu protesteaz, dar fr rezultat, iar conflictul ntre ea i Eforie s-a adncit, ajungndu-se la demisie.

S-ar putea să vă placă și