INTRODUCERE IN ELECTRONICA APLICATA - S.l. ing.

ILIEV MIRCEA

Pag. 5.1

Cap.5. REDRESOARE TRIFAZATE

5.1. Redresoare trifazate necomandate Intr-o serie de domenii de utilizare, energia de curent continuu are pondere mai mare dect energia de curent alternativ: electrochimie, electroliza, ncrcarea acumulatorilor, traciune electrica etc. Redresorul realizeaz transformarea energiei de curent alternativ in energie de curent continuu. Energia electrica se transmite de la reeaua de curent alternativ la receptorul de curent continuu Instalaiile mari consumatoare de curent continuu utilizeaz in special redresoare trifazate, care prezint o serie de avantaje fata de cele monofazate: ncrcarea reelei de alimentare este mai uniforma, reducndu-se interferenele la funcionarea cu alte echipamente conectate la aceeai reea; tensiunea redresata este mai neteda, ceea ce determina eventuala utilizare a unor filtre de netezire mai simple, factorul de utilizare al transformatorului de alimentare este mai mare, obtinandu-se pentru o putere redresata data o reducere a gabaritului si preului de cost. Structura circuitelor energetice ale redresorului depinde de sursa de energie si de natura receptoarelor alimentate. In acest context, redresoarele trifazate pot fi clasificate in funcie de dispozitivele de redresare utilizate, in: - necomandate (cu diode), care au tensiunea de ieire fixa; - comandate (cu tiristoare), cu tensiunea de ieire reglabila. Schemele de redresare pot fi realizate: cu punct median (scheme cu un tact) si in punte (scheme cu doua tacte). Alimentarea circuitelor de redresare poate fi realizata cu sau fara transformator, direct de la reea. Utilizarea transformatorului in circuitul energetic al redresorului permite multiplicarea numrului m de faze secundare in scopul realizrii unor performante superioare fata de cele corespunztoare la trei faze (m=3). Primarul transformatorului poate fi conectat att in stea, cat si in triunghi. Pentru a reduce dezechilibrul de excitaie se folosete conexiunea in triunghi, evitndu-se astfel deformarea tensiunii in secundar. Conexiunea in punte Reprezint in fapt, inserierea a doua scheme de redresare identice, cu punct median alimentate de la aceeai sursa de energie. Fiecare faza din secundar conduce in intervalul unei perioade de doua ori si este parcursa de curent in ambele sensuri.

i21 i22 i23 Rs Ls m=3 p=6 s=2 q=3

In figura este reprezentata schema de redresare in punte trifazata. Infasurarile primare nu au fost reprezentate, transformatorul de alimentare putnd avea orice conexiune in primar.

INTRODUCERE IN ELECTRONICA APLICATA - S.l. ing. ILIEV MIRCEA

Pag. 5.2

Unghiul de conducie al dispozitivelor redresoare este 2/3. ntotdeauna conduc simultan doua diode, care au potenialul cel mai pozitiv al anodului si respectiv cel mai negativ al catodului, in intervalul considerat. Pentru un redresor trifazat in punte Udpo=2*Udo=2*1,17*U2=2,34*U2 Conexiunile in punte nu au dezechilibru de curent continuu pe partea secundara deoarece exista circulaie alternativa de curent. Din acelai motiv factorul de utilizare al transformatorului creste. Schemele de redresare in punte mai au avantajul ca pot fi alimentate direct de la reea, insa in acest caz circuitul de c.c. nu mai este izolat galvanic. 5.2. Redresoare trifazate comandate Reglajul tensiunii redresata se poate realiza in mod continuu de la zero pana la valoarea maxima utiliznd controlul in faza al elementelor redresoare comandabile (tiristoare). Acest mod de reglare se realizeaz aproape fara pierderi de putere activa. In schimb pot apare limitri in aplicarea metodei, produse de creterea ondulaiei tensiunii de ieire, precum si de creterea consumului de putere reactiva absorbita din reea, deci de micorarea factorului de putere odat cu mrimea unghiului de comanda. In principiu, scheme de redresoare comandate se pot obine prin nlocuirea diodelor cu tiristoare in circuitele prezentate anterior. In figura este prezentat un redresor trifazat comandat, cu punct median, cu sarcina RL.

Lc

ia2

ia3

Lc

3 1 N Lc

ia1

T1 DN

T2

T3

id Rs Ls

Ud

Pe partea de curent alternativ caracteristicile redresorului comandat nu difer in general de cele ale unui redresor necomandat ntruct curenii in primar nu i-si modifica structura, ci se decaleaz numai cu unghiul de comanda . Regimul de funcionare fara ntreruperi de curent Cnd Lc=0 si Ls= tiristoarele sunt succesiv in conducie; fiecare tiristor amorseaz atunci cnd este polarizat in sens direct si cnd are aplicat semnalul de comanda pe poarta, la un unghi (are ca referina momentele de comutaie naturala, la egalitatea a doua tensiuni pozitive pe faza). Deoarece inductana de filtraj Ls este considerata de valoare infinita, circulaia de curent prin tiristorul aflat in conducie se menine pana la momentul comenzii urmtorului tiristor, chiar daca

INTRODUCERE IN ELECTRONICA APLICATA - S.l. ing. ILIEV MIRCEA

Pag. 5.3

tensiunea fazei respective devine in acest interval negativa. Aceasta se datoreaz generrii unei tensiuni de autoinducie de polaritate opusa tensiunii redresate si care, nsumata cu tensiunea fazei care conduce, asigura circulaia nentrerupta a curentului prin sarcina. Valoarea unghiului de comanda se numete unghi critic si este: crt=/2-/m. Daca se conecteaz o dioda in paralel cu sarcina la ieirea redresorului comandat (este desenata punctat in figura), poriunile negative pot fi blocate, obtinandu-se imbunatatirea unor parametri de redresare (ondulaiile tensiunii redresate si puterea reactiva consumata sunt mai sczute la aceeai valoare medie, Ud). Dioda menine tensiunea nula din momentul anularii tensiunii fazei aflate in conducie pana cnd se comanda faza urmtoare. Deschiderea si meninerea in conducie a acestei diode de nul (DN) pe poriunea negativa se datoreaz procesului de autoinducie din inductana Ls. Curentul prin sarcina se nchide in acest interval prin DN, tiristoarele fiind blocate. In cazul deconectrii instantanee a alimentarii, DN asigura protecia tiristoarelor la supratensiune, fapt important in circuitele cu sarcina pronunat inductiva. Valoarea medie a tensiunii redresate se modifica in cazul conectrii DN: Ud=3*U2/2*[1-sin(-/m)] Cnd Lc0, Ls= , prezenta inductantelor de comutaie Lc, determina apariia intervalului de comutaie in care conduc simultan doua faze succesive, la sfarsitul procesului de comutare ramanand in conducie faza care a fost comandata. Forma de unda a tensiunii redresate se constituie in acest caz din semisuma tensiunilor fazelor succesive prezente in comutaie si din tensiunea fazei comandate. Regimul de invertor In regim de invertor fluxul de energie este orientat spre reeaua de c.a. In cazul ideal al redresorului comandat, analiznd relaia: Ud=Udo*cos , rezulta ca tensiunea redresata devine negativa in ipoteza ca exista o sursa de energie care sa mentina curentul pentru > /2. In circuitul de sarcina este necesara introducerea unei tensiuni electromotoare, ntruct prezenta unor valori medii negative ar condiiona un curent de circulaie invers prin dispozitivele de redresare unidirecionale, fapt evident nerealizabil in funcionare. Daca convertorul debiteaz pe reeaua de c.a. comutaia este dirijata in acest caz pe reea si transmisia de energie se face pe frecventa acesteia. Dispariia tensiunii reelei determina ntreruperea comutaiei ntruct tensiunile din ramurile tiristoarelor devin nule, iar sursa de tensiune continua s-ar afla practic in scurtcircuit. Funcionarea unui redresor in regim de invertor este posibila numai in cazul in care valoarea instantanee negativa a tensiunii redresate devine mai mare in valoare absoluta dect tensiunea electromotoare, ceea ce se realizeaz prin prezenta in circuitul sarcinii a unei inductane de netezire si prin eliminarea unui posibil regim de dioda de nul. Cazul tipic in care redresorul functioneaza ca invertor este regimul de frnare cu recuperare de energie, la un motor de c.c. aflat in circuitul de sarcina. Redresorul trifazat in punte comandata
Ld Rd Va Vb Vc Ls Ls Ls T1 T2 T3 Vd Cd Id Icd Rload I Rload

T4

T5

T6

Ipoteze: a) Ls=0 deci avem curent nentrerupt; b) Id=id=ct

INTRODUCERE IN ELECTRONICA APLICATA - S.l. ing. ILIEV MIRCEA

Pag. 5.4

= 0 Vd 0 =

3 2

* VLL = 1.35VLL
A ; A = Vd0d(t) = 0 /3

0 Vd = Vd0 Vd = Vd 0 Vd = 3 2

2 VLLsin t d(t)

A /3

pt (0,90) Vd (0,1.35V LL )

VLL cos = 1.35 VLL cos

La aceste redresoare Vd = 1.35 VLL cos . Se poate varia [0,90] Vd [min, max] Pentru [90,180] avem regim de invertor.
P V a Vb Vc L L S S N T1 T3 T5 VL

i =I d d R load

LS

T4

T6

T2

5.3. Redresoare cu parametri energetici ridicai Factorul de putere al redresoarelor comandate In cazul redresoarelor comandate cu comutaie naturala curentul de linie din reeaua de alimentare este defazat in raport cu tensiunea de faza corespunztoare cu un unghi egal cu unghiul de comanda al tiristoarelor si in acelai mod se deplaseaz si fundamentala acestuia, astfel ca aceste convertoare absorb de la reea si o putere reactiva Q1. Tinand seama ca redresoarele, fie comandate fie necomandate, genereaz o putere deformanta D1 in reea, expresia puterii aparente totale are forma: S1 = P12 + Q12 + D12 , in care P1 reprezint puterea activa consumata de la reea, corespunztoare fundamentalei curentului de linie. Factorul de putere total al instalaiei redresor comandat - consumator este dat de relaia: = P1 / S1 = P1 / P12 + Q12 + D12 = cos 1

in care: = I1 / I 12 + I (22 ) + I (23) +...+ I (2n ) +... reprezint factorul de deformare a undei curentului de linie ( sau coninutul in fundamentala ), iar cos 1 - factorul de putere corespunztor fundamentalei. La creterea unghiului de comanda se modifica si factorul de putere , datorita creterii puterilor reactiva absorbita si deformanta generata in reea. Sunt cunoscute multe scheme de redresoare comandate. Puntea trifazata total comandata permite obinerea unei game largi de variaie a tensiunii continue la ieire, fiind simpla si oferind cea mai buna utilizare pentru tiristoare si transformatorul de racordare la reea, in comparaie cu celelalte scheme de redresoare trifazate si hexafazate. Ea prezint insa si unele dezavantaje. Conduce la inrautatirea factorului de putere in punctul de racordare la reea. Factorul de putere scade la creterea unghiului de comanda al tiristoarelor si produce o pronunata deformare a curbei curentului de alimentare de la o forma sinusoidala. Armonicile de curent produse dau natere la cupluri parazite in mainile electrice, mresc pierderile in instalaii, deformeaz indicaiile aparatelor de msura si

INTRODUCERE IN ELECTRONICA APLICATA - S.l. ing. ILIEV MIRCEA

Pag. 5.5

control, introduc perturbaii in reelele de telecomunicaii, scad capacitatea de transport a liniilor electrice si pot determina supratensiuni de rezonanta.

Fig.1. Forme de unda pentru tensiunea redresata la redresoare: a. - cu comutaie naturala si putere reactiva absorbita din reea; b. - cu comutaie forata si putere reactiva cedata in reea; c. - cu comutaie forata si putere reactiva nula. S-au conceput diferite scheme de redresoare hexafazate care sa aib factorul de putere mult mai ridicat: redresorul cu comanda nesimetrica, schema cu doua redresoare in serie dintre care unul poate lucra in regim de invertor, etc. In acest fel, puterea reactiva maxima solicitata se poate reduce la jumtate in comparaie cu redresorul trifazat in punte. Se folosesc si mijloace exterioare instalaiei de redresare pentru compensarea puterii reactive si deformante cum sunt compensatoarele sincrone speciale, bateriile de condensatoare si instalaiile de filtrare ale armonicilor superioare, acestea din urma producnd si putere reactiva. De asemenea, sau realizat instalaii de compensare cu baterii de condensatoare, inductane si tiristoare pentru imbunatatirea factorului de putere total in reelele de alimentare in care se produc fluctuaii rapide ale puterii reactive. Toate aceste instalaii necesita cheltuieli mari pentru investiii si nu pot compensa total puterile reactive si deformante din cauza fluctuaiilor rapide ale acestora. Fluctuaiile de putere produc simultan fluctuaii ale tensiunii de alimentare. Experimental se pot trasa curbele de limitare ale fluctuaiei de tensiune in funcie de frecventa orara a ocurilor de putere. De exemplu, in cazul acionarilor electrice prevzute cu redresoare comandate cu o frecventa a ocurilor principale cuprinsa intre 500 si 1 000 pe ora, ar rezulta ca fluctuaia maxima de tensiune sa nu depaseasca 1%. Aceasta condiie este de multe ori greu de ndeplinit, din cauza fluctuaiilor mari de putere reactiva.

INTRODUCERE IN ELECTRONICA APLICATA - S.l. ing. ILIEV MIRCEA

Pag. 5.6

5.4. Efectele armonicelor produse de convertoare 5.4.1. Efectele armonicelor In sistemele de acionari electrice moderne, dei tensiunea de alimentare are o forma practic sinusoidala, curba curentului este deformata si se poate descompune in armonici, datorita unor convertoare statice generatoare de armonici superioare cum sunt redresoarele necomandate sau comandate si convertoarele de frecventa directe sau indirecte. Prezenta armonicilor de curent in infasurarile mainilor electrice de c.c. sau c.a., alimentate de la convertoare statice, conduce la producerea de pierderi suplimentare in infasurari prin efect Joule si in circuitul magnetic prin histerezis si cureni turbionari, precum si la apariia de cupluri asincrone si pendulare datorita interaciunii armonicelor fluxului si curentului rotoric. Armonicile superioare ale curentului produse de convertoare statice vor circula in reeaua de alimentare, provocnd pierderi suplimentare datorita efectului pelicular si perturbaii importante in reelele de comunicaii. O consecina imediata a circulaiei armonicelor curentului in sistemul de alimentare este apariia armonicelor de tensiune in acest sistem, care sunt proporionale cu impedana sistemului la frecventa armonicii si se pot propaga in ntregul sistem, alimentnd ali consumatori. Aceste armonici de tensiune pot distruge condensatoarele montate pentru imbunatatirea factorului de putere, prin suprancrcarea lor cu cureni de frecventa superioara fundamentalei. De asemenea, ele pot provoca funcionarea defectuoasa a instalaiilor de comanda, automatizare si iluminat fluorescent. Deoarece frecventa armonicilor de curent si de tensiune in sistemele de alimentare au efecte negative, se impune limitarea lor la valori admisibile cu ajutorul dispozitivelor de filtrare. 5.4.2. Condiii de racord la reeaua trifazata a redresoarelor comandate cu tiristoare care alimenteaz motoare de curent continuu, avnd in vedere regimul deformant Dei exista numeroase analize teoretice referitoare la efectul deformant al redresoarelor comandate cu tiristoare asupra tensiunii reelei de alimentare, precizarea prin norme a unor condiii de racord aplicabile in practica este intr-o faza incipienta. In scopul unei prezentri unitare si cat mai clare se vor explica in continuare fenomenele de baza, se vor interpreta recomandrile existente si se vor face propuneri referitoare la condiiile de racord la reea si masurile ce trebuiesc luate in acest sens. 5.4.2.1. Scurta prezentare a efectului deformant 5.4.2.1.1. Consumator unic. Armonici injectate in reea V ab

Fenomenul de crestaturi se datoreaz fenomenului de conducie simultana a 2 faze. Pentru un redresor Ac comandat in stea trifazata se va lua in considerare Ic procesul de comutare a curentului de pe un tiristor pe tiristorul urmtoarei faze in situaia u unei sarcini puternic inductive (curentul de sarcina Id practic constant). Tiristorul de pe faza urmtoare continua sa conduc un interval de timp u/ (unde u reprezint unghiul de suprapunere a conduciei celor doua tiristoare) din cauza caracterului inductiv a circuitului de comutare. In intervalul de suprapunere u, fazele reelei sunt scurtcircuitate datorita conduciei simultane a tiristoarelor de pe aceste faze si potenialul comun al acestor tiristoare devine egal cu potenialul

INTRODUCERE IN ELECTRONICA APLICATA - S.l. ing. ILIEV MIRCEA

Pag. 5.7

mediu (semisuma) al potenialelor fazelor care comuta, iar tensiunea intre fazele respective la intrarea in steaua de tiristoare devine nula. Apar deci deformri puternice pe forma de unda a tensiunilor la intrarea redresorului comandat cu tiristoare.
5.4.2.1.2. Ansamblu de consumatori Daca ali receptori s-ar conecta pe reeaua la care este conectat si un redresor comandat cu tiristoare, acestora li s-ar aplica o tensiune puternic deformata, ceea ce ar putea perturba funcionarea lor. Astfel in cazul altui redresor cu tiristoare s-ar putea ca aprinderea tiristoarelor sa fie mpiedicata daca durata impulsului de aprindere nu depaseste durata corespunztoare unghiului de suprapunere. Din acest motiv, in cazul unei alimentari comune, redresoarele cu tiristoare nu se racordeaz direct la bornele comune de distribuie, ci prin intermediul unor bobine de reea sau transformatoare, a cror inductana echivalenta de scurtcircuit s-a notat cu Lbt. Inductana Lbt indeplineste in ansamblu urmtoarele funciuni: - reduce amplitudinea variaiilor de tensiune la barele de racord in intervalele de comutare, pe care le lateste in schimb; aceasta are ca efect micorarea in ansamblu a armonicelor de curent, dar in principal a celor de ordin ridicat; - reduce panta de cretere a curentului di/dt in intervalele de comutare si mpreuna cu circuitele RC de protecie reduce si panta de cretere a tensiunii pe tiristoare du/dt; - reduce amplitudinea curentului de scurtcircuit, ceea ce permite limitarea vrfului de curent de ctre sigurana ultrarapida la o valoare admisa de tiristor (daca bobina de reea este pe miez de fier, aceasta se satureaz in acest regim, inductana bobinei reducndu-se la o fraciune redusa din cea nominala, reducerea fiind cu att mai pronunata, cu cat intrefierul este mai mic). Vom examina acum situaia sarcinilor capacitive. Nu se recomanda conectarea directa a unor condensatoare pentru imbunatatirea factorului de putere, ntruct pot intra in rezonanta cu inductane ale sistemului pe frecvente ale armonicelor de curent, injectate de redresoarele cu tiristoare in reea. Din acest motiv, condensatoarele se inseriaza cu inductane, si circuitele rezonante (filtrele) astfel formate se acordeaz pe frecventele armonicelor generate de redresoarele cu tiristoare: 5, 7, 11 si 13. In circuitele de joasa tensiune se prevede de obicei doar filtrul pentru armonica 5. In ansamblu filtrele de armonici: - scurtcircuiteaza armonicele pe care sunt acordate, inlaturandu-le din componenta formei de unda a tensiunii de pe bare; - constituie circuite inductive la frecvente ridicate(condensatoarele prezint reactante mici in comparaie cu bobinele), care sunteaza inductana sursei, reducnd inductana echivalenta a acesteia si reducnd astfel variaiile mari ale tensiunii la comutare; - constituie circuite capacitive la frecvente joase, contribuind la imbunatatirea factorului de putere a instalaiei; - introduc in mod nedorit frecvente de rezonanta in intervalul dintre frecventele de acord, ceea ce prezint un pericol doar in cazul unor nesimetrii pronunate intre unghiurile de comanda ale tiristoarelor unui redresor. 5.4.2.2. Prescripii si recomandri referitoare la armonici Coninutul global de armonici (factorul de distorsiune) nu trebuie sa depaseasca 10%. Fiecare din armonicele 5,7,11 si 13 nu trebuie sa depaseasca 5% din valoarea fundamentalei. Depasirea acestor valori nu este admisa de motoarele asincrone si sincrone racordate la aceleai bare cu redresoarele cu tiristoare. Daca neglijam armonicele de ordin superior si daca fiecare din armonicele menionate ar reprezenta 5% din valoarea fundamentalei, rezulta tocmai factorul de distorsiune admis de 10%.