Gutuia

Din Grecia Antica gutuile s-au raspandit in toata Europa si in Asia, ajungand sa fie considerate fructe magice. Romanii le numeau "mere de auri si le foloseau pentru a se feri de deochi si de farmece Primele marturii despre cultivarea acestor fructe galbene, cu un gust neobisnuit, dulce-astringent, si cu un parfum amarui inconfundabil, dateaza de acum 4.000 de ani. Atunci s-au cultivat, se pare, pentru prima oara in insoritele insule ale arhipelagului grecesc. Erau folosite in scop terapeutic de Hipocrate, care le recomanda contra febrei si diareei. Sunt mentionate in scrierile grecesti incepand cu anul 600 i.H. Retete din batrani:Ceaiul din gutui cu putin zahar era, inca din cele mai vechi timpuri, un remediu contra tusei si raguselii, iar ceaiul din frunze, in amestec cu flori de tei, e indicat in amigdalite si raceli. Zeama din frunze de gutui se aplica pe rani infectate. Din seminte de gutui se prepara, in vechime, apa pentru ochi - 40 de samburi la 100 de picaturi de apa limpede, rece, se bateau putin, apoi se puneau comprese. Ceaiul din samburi se bea cu zahar candel sau cu tarate de grau contra tusei. Cu frunze de gutui, mar dulce si cimbrisor, fierte impreuna, se faceau oblojeli celor care sufereau de slabiciune fizica. Ceaiul din frunze uscate se folosea in cazuri de insuficienta cardiaca si in boli de ficat. Din semintele plamadite in apa se facea un unguent pentru sanii crapati ai femeilor care alaptau. Frunzele contin apa, zaharuri, acizi organici, pectine, protide, tanin, mici cantitati de grasime, vitaminele A, B, C, PP, saruri minerale etc. Fructele contin apa, zaharuri, acizi organici, pectine, protide, tanin, mici cantitati de grasime, mucilagii, mai ales in seminte. Sunt foarte bogate si in vitamine, precum provitamina A, B1, B2, B6, C, E, PP, saruri minerale de calciu (55 mg), fier (4,3 mg), fosfor (95 mg), potasiu (125 mg), cupru, magneziu, sodiu (25mg), sulf, etc. 100 g conttin 355 cal.Fructele, semintele si florile sunt astringente, fortifiante ale ficatului. Acidul malic contribuie la neutralizarea sangelui, iar pectina ajuta la coagulare. Gutuia e utila in afectiunile pulmonare, chiar in tuberculoza. De asemenea, este un leac eficient in afectiunile intestinale cu diaree sau chiar dizenterie. Amelioreaza secretiile gastrice, are actiune asupra functiilor hepatice si ajuta la scaderea tensiunii arteriale. Antiinflamator, astringent, analgezic, antispasmodic, emolient (in special semintele), fructul ajuta la digestie, e diuretic, expectorant, tonic si stimulent. Tibetanii considera ca sucul de gutuie este cel mai bun medicament pentru bolile de urechi. In Orientul Apropiat se folosesc in afectiunile digestive semintele. Consumul regulat de gutui influenteaza favorabil psihicul. Semintele, lasate in apa 6-8 ore, sunt un foarte bun laxativ care se poate folosi cu succes in constipatii, in special la copii. Fructele se folosesc ca atare sau ca sirop, dulceturi, sucuri. Extern, au actiune astringenta, semintele sunt emoliente, mucilaginoase, pulpa fructului este tonica. In lipsa fructelor se poate folosi frunza.

Gutuile contin substante care stimuleaza ficatul si pancreasul, incetinesc procesele de imbatranire si combat eficient cancerul. Afectiuni in care este benefica: afectiuni bucale, cardiace, ale ochilor si urechilor, pulmonare; in afte, angina, arsuri si iritatii ale pielii (in special ceai din seminte) astm, bronsite, colon iritabil, conjunctivita, constipatie, crapaturi ale pielii, cuperoza, degeraturi, diaree, distonie digestiva, dureri articulare, eczeme, enterita, enterocolita, faringite, fisuri anale, dureri de gat, gingivite, greata, hemoragii uterine si intestinale, hemoptizii, hemoroizi, hepatita, hiperaciditate gastrica, hipertensiune arteriala, infectii respiratorii, inapetenta, insomnie, insuficienta hepatica, insuficienta pancreatica, leucoree, prolaps rectal si uterin, rani tegumentare, raguseala, riduri, stomatite, tuberculoza, tuse, ulceratii, voma. Se consuma fructul crud, suc, compoturi, paste, jeleuri, suc in sirop. Fructele isi pastreaza majoritatea proprietatilor si prin preparare termica. Consumate ca atare, gutuile stimuleaza pofta de mancare si amelioreaza infectiile respiratorii si astmul. Se pot consuma in cure de lunga durata. * Cateva felii de gutuie se pun la 250 ml apa si se fierb 5 minute. Se bea apoi lichidul caldut de catre copiii care au diaree. In caz de dureri articulare se consuma 3 cani pe zi sau se aplica o compresa externa pe locul dureros. * Se taie o gutuie in felii subtiri si se fierbe intr-un litru de apa, pana se reduce apa la jumatate. Se strecoara prin presare. Se adauga 50 g de zahar. Se foloseste contra enteritelor acute, a digestiilor anevoioase, in tuberculoza (tanin). * Lichior de fructe: 1,5 l suc de gutuie, 0,5 l rachiu, 2 g scortisoara, 0,80 g cuisoare, 0,50 g migdale amare, 1 g (cat apuci intre degete) nucsoara praf. Lasam sa se macereze timp de doua luni. Facem un sirop de zahar, il lasam sa se raceasca si-l adaugam. Filtram si punem la sticla. Se foloseste contra indigestiilor, a flatulentei (gaze) si a hiperaciditatii gastrice. * Sucul de gutuie proaspat stors este recomandat in anemii, boli cardiace, astm, afectiuni digestive sau ale cailor respiratorii. Se beau cate 100 ml de 3 ori pe zi, cu 30 minute inaintea meselor. * Unadoua lingurite de semintele se pun la 100 ml apa si se lasa la fiert pana capata consistenta unei gelatine. Se poate lua intern, cate o lingurita, in bronsite, tuse cu hemoragie, chiar hemoptizie, sau hemoragii uterine. Se face gargara in cazul anghinei, afectiunilor respiratorii sau chiar al constipatiei, in special la copii. O gutuie de marime potrivita se fierbe timp de 15 minute cu un sfert de lamaie, fara sa se adauge zahar. Se foloseste la spalaturi vaginale sau clisme, dupa strecurare. * Se face o emulsie mucilaginoasa calmanta dintr-o mana de samburi de gutui pisati, macerati in jumatate de pahar de apa calda. Se aplca impotriva degeraturilor, hemoroizilor, crapaturii sanilor sau pielii, contra arsurilor, a iritatiilor diverse. * Pentru fisuri ale anusului, sanilor sau pielii se poate aplica suc de gutuie extern. * Contra ridurilor: se lasa sa se macereze timp de 15 zile coji de gutui in putin rachiu apoi se aplica pe fata. * Infuzia de flori (30 g la un litru de apa) sau de frunze (50 g la un litru) calmeaza tusa convulsiva. In combinatie cu putina apa de flori de portocal favorizeaza somnul. ATENTIE! Semintele in cantitate mare, intern, sunt otravitoare, deci nu se vor consuma mai mult de 3-4 linguri pe zi de catre copii, pentru ca pot cauza insuficienta respiratorie si chiar moartea.