Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
- nerambursarea sumelor alocate i cheltuite conform destinatiilor pentru care sau aprobat sumele acestea; - utilizarea resurselor alocate determinata de indeplinirea conditiilor legale i nu numai de constituirea (existenta) resurselor baneti; - finantarea se efectueaza in functie de gradul de subordonare a institutiilor sau activitatilor cu caracter bugetar: din bugetul administratiei centrale, din bugetul asigurarilor sociale, din bugetele locale; - exercitarea controlului financiar cu caracter preventiv referitor la alocarea i utilizarea resurselor financiare publice.
Gruparea functionala imparte cheltuielile publice in functie de domeniile de activitate: a. Servicii publice generale b. Cheltuieli de aparare nationala, ordine interna i securitate civila c. Cheltuieli social-culturale (este cea mai complexa) d. Servicii i dezvoltarea publica e. Actiuni economice f. Alte actiuni economice g. Alte actiuni (cercetare tiintifica) h. Imprumuturi acordate i. Transferuri j. Plati de dobanzi i alte cheltuieli aferente datoriei publice k. Fonduri de rezerva l. Deficit In cadrul gruparii functionale se stabilesc: total cheltuieli din care se separa pe criterii economice, apoi sunt prezentate pe rand sau succesiv categorii sau diviziuni functionale i in cadrul fiecareia, din nou gruparea economica, desemnarea se face aceste grupari daca exista i alte subdiviziuni. c. cheltuielile social-culturale din care cheltuielile curente: cheltuieli de personal, materiale, subventii (alocatii de la buget pentru institutii publice). i. Transferuri: se refera la burse, alocatii i alte ajutoare. Subdiviziunile: clasificari functionale: Invatamant, Sanatate, Cultura, Religie i actiuni privind activitati sportive i de tineret, asistenta sociala, alocatii, pensii, ajutoare i indemnizatii. e. Actiuni economice: total cheltuieli 10818 mld.lei -cheltuieli curente: de personal, materiale i servicii, subventii (alocatii de la buget pentru institutii publice, de produse i activitati, pentru diferente de preturi i tarife), prime, transferuri (ex: cotizatii la organismele internationale, protectie sociala acordata unor activitati din sectorul minier), rambursari de credite, plati i dobanzi.
Partea negativa se refera la faptul ca nu poate fi folosit ca atare in comparatii internationale, deoarece monedele nationale ale statelor nu se pot compara intre ele. Faptul ca este exprimat in preturi curente, cuprinde influenta foarte puternica a nivelului inflationist. Ex: daca rata inflatiei este foarte mare creterea cheltuielilor publice ne poate duce in eroare cu privire la efortul financiar public. Cu toate acestea, nivelul nominal al cheltuielilor publice este folosit in calculul indicatorilor de dinamica a cheltuielilor publice, dar pentru a putea trage concluzii corecte este necesar sa se recalculeze acest indicator in nivelul real al cheltuielilor publice cu ajutorul preturilor constante. Transformarea din cheltuieli publice nominale in cheltuieli publice reale se efectueaza cu ajutorul indicelui deflator (deflatorul PIB) b. Ponderea cheltuielilor publice Este un indicator de marime medie. Se poate calcula atat pentru cheltuielile publice totale, cat i pentru fiecare categorie i subdiviziune de categorie de cheltuieli publice. Acest indicator ne arata cat din PIB este angajat in cheltuieli publice in fiecare an. Proportiile privind ponderea cheltuielilor publice in PIB, difera de la un stat la altul, de gradul de dezvoltare economica a fiecarui stat i de marimea nevoilor publice, de gradul de indatorare a statului. Efortul financiar public exprimat in aceti indicatori poate fi dimensionat pe categorii de tari , in functie de PIB / loc. Pentru exemplificare pe aceste categorii de tari s-au ales urmatoarele: - tari dezvoltate grupate in functie de PIB / loc: Elvetia 43797 $/loc, Japonia 41000 $/loc, Norvegia 33634 $/loc, Danemarca 33029 $/loc, Germania 29570 $ /loc, Austria 28988 $/loc, SUA 27563 $/loc, Franta 26399 $/loc, Suedia 26216 $/loc, Olanda 25584$/loc, Canada 19103 $/loc, Italia 18978 $/loc, Marea Britanie 18879 $/loc, Spania 14272 $ /loc, Grecia 10930 $/loc, Portugalia 9765 $/loc. Ponderea oscileaza in aceste categorii intre 20% - 50%. Pentru 1995 in Danemarca 43,28%, in Germania 38,3%, in Franta 46,46%, in Suedia 44,61%, in Marea Britanie 41,8%, in Spania 26.66%. - tari in curs de dezvoltare: E.A.U. 17305 $, Argentina 8055 $, Brazilia 4603 $, Mexic 3170 $, Turcia 2805 $, Columbia 2260 $, Tunisia 2016 $, Maroc 1215 $, Filipine 1055 $, Indonezia 1038 $, Egipt 1021$, Sri Lanka 704 $, India 362 $, Etiopia 98 $. - tari cu economie in tranzitie: Cehia 4567 $, Ungaria 4033 $, Polonia 3056 $, Romania 1323 $. Ponderea oscileaza intre 10 procente (E.A.U.), Turcia 23%, Columbia 15%, Tunisia 32-38%, Maroc 30%, Filipine i Indonezia sub 20%, Egipt 36% din PIB. Cehia peste 30%, Ungaria 50%, Romania peste 30%. c. Cheltuielile publice pe locuitor este cel mai sintetic indicator pentru ca ia in calcul i populatia. Acest indicator este o marime medie i poate fi folosit in analizele comparative internationale cu conditia sa fie exprimat in moneda convertibila internationala ( $/loc). Se imparte valoarea unitatilor nationale la cursul de schimb (numarul de unitati nationale ce revin la 1 $ ). Exista legaturi intre nivelul de dezvoltare al tarilor i cheltuielile publice ce revin in $/loc, in sensul ca cu cat venitul/loc este mai mare, cu atat cheltuielile publice pot fi mai mari. Indicatorii de structura
Structura cheltuielilor publice se prezinta in marimi relative sub forma ponderii fiecarei categorii i sub-categorii in total cheltuieli publice. - greutatea specifica - ponderea categoriilor de celtuieli i in totalul cheltuielilor publice ch.i - categorii de cheltuieli i (servicii publice generale, aparare nationala, ) ch.tot. - cheltuieli publice totale
Indicatori de dinamica
Reflecta mutatiile, modificarile care au loc in ceea ce privete nivelul i structura cheltuielilor publice intr-o perioada de timp.
C. Modificarea structurii: D. Dinamica cheltuielilor publice ca pondere in PIB: E. Modificarea cheltuielilor publice pe locuitor F. Coeficientul de devansare, :
S-a observat ca in majoritatea tarilor, proportia creterii cheltuielilor publice este mai mare sau devanseaza proportiile creterii PIB-ului . Acest lucru este legat de ponderea cheltuielilor publice in PIB, de gradul de angajare a statului in efect de cheltuieli publice i de gradul de consolidare a sistemului public. Acest coeficient este
-cheltuieli de capital: 5047 mld.lei -imprumuturi acordate: 2455 mld.lei -rambursari de credite: 3054 mld.lei 1. Servicii publice generale: 3285 mld.lei , din care: -pentru preedentia Romaniei: 33,6 mld.lei -autoritatile legislative: 364 mld.lei -autoritatile executive: 1169 mld.lei 2. Aparare, ordine publica: 12110 mld.lei , cin care: -pentru aparare: 6793 mld.lei -cheltuieli de personal: 2162 mld.lei -ordine publica i siguranta nationala: 5317 mld.lei -politie: 1190 mld.lei -penitenciare: 558 mld.lei 3. Cheltuieli social-culturale: 24194 mld.lei -pentru invatamant: 11850 mld.lei (cheltuieli de personal 8350 mld.lei) -sanatate: 3838 mld.lei -asistenta sociala, alocatii, pensii: 7045 mld.lei, din care: alocatii: 4058mld. 4. Sercivicii pentru dezvoltarea publica i locuinte: 798 mld.lei ,din care 675 mld. pentru locuinte. 5. Activitati economice: 10818 mld. lei -industrie: 2080 mld.lei -mediu i ape: 818 mld.lei -agricultura i silvicultura: 4454 mld.lei -transpoturi i telecomunicatii: 3368 mld.lei 6. Alte actiuni: 2050 mld.lei -pentrucercetari tiintifice: 1194 mld.lei 7. Transferuri: 8069 mld.lei 8. Plati de dobanzi: 20177 mld.lei Fonduri de rezerva:
Consecintele creterii cheltuielilor publice Creterea cheltuielilor publice prezinta 3 feluri de probleme - de ordin politic, financiar, tiintific. Problemele de ordin politic se refera la influenta creterii cheltuielilor publice asupra structurii politice i asupra aspectelor tehnice ale politicii financiare.