Rolul filosofiei in viata omului

Se spune ca filosofia este alaturi de stiinta, religie, arta, un domeniu specific al culturii, o manifestare a spiritului uman. Etimologic, stiu ca “filosofie” inseamna “dragoste de intelepciune”. Pe langa aceasta acceptiune, ganditorii greci i-au dat si alte intelesuri cum ar fi “cunoasterea a celor ce sunt ca fiind ceea ce sunt ” , ”cunoasterea a celor divine si omenesti” , ”pregatrea pentru moarte”. Filosofia ofera modele de viata demna, repere si critici valorice deoarece “intrucat nu putem trai oricat, nu putem trai oricum” .Definitia provenita din scopurile si aspiratiile mai indepartate ale filosofiei indeamna fiinta umana la “asemanare cu divinitatea, pe cat ii sta omului in putinta”, adica la autoperfectiune spirituala si implinire morala. Aceste teme de reflectie sunt abordate mai pe larg in cadrul domeniilor specializate ale filosofiei: ontologia (teoria generala a existentei) gnoseologia (teoria generala a cunoasterii) axiologia (teoria generala a valorilor) antropologia (teoria filosofica ce-si propune interpretari de sinteza asupra conditiei umane) 5. praxiologia (teoria generala a actiunii) etc. I.Kant considera ca domeniul filosofiei poate fi redus la urmatoarele intrebari: 1. ce pot sa stiu? 1. ce trebuie sa fac? 2. ce pot spera? 3. ce este omul? In concluzie filosoful trebuie sa poata determina :  sursa stiintei umane  sfera aplicarii posibile si utile a intregii stiinte  limitele ratiunii Desigur, multe din intrebarile filosofiei sunt puse si solutionate de catre oameni in cadrele gandirii si experientei cotidiene, sub presiunea situatiilor de viata.I nsa filosofia este o sfera a creatiei spirituale specializate care se indeparteaza sensibil de problematizarile si opiniile constiintei comune, fiind, deci, calitativ altceva decat aceasta. 1. 2. 3. 4.

pline de simboluri. In ceea ce priveste viata. Oamenii devin comozi si prefera sa isi traiasca viata in rutina obisnuita fara sa isi mai puna aceste intrebari care necesita timp de gandire si ani de studiu pentru a consulta parerile tuturor marilor filosofi ai lumii. lasand filosofia pe un plan secundar. filosofia iti starneste si curiozitatea si te face sa cauti raspunsurile in adancul sufletului tau. pe probleme care privite intr-un concept mai larg par banale. Sociologia constă în studiul vieții sociale umane.si originea filosofiei inteleasa ca “izvorul de unde tasneste in mod constant impulsul de a filosofa”. chiar atunci cand se vorbeste despre lucruri. Cu toate aceastea.ale vietii cotidiene. existenta. Fara filosofie am duce o viata bazata doar pe rutina.cuprinde mai multe aspecte: mirarea. daca acesta exista. dar este dovedit ca fara filosofie stiinta nu poate aduce un raspuns concret si veridic la intrebari de genul “ce este omul?”. indoiala in privinta cunostintelor dobandite indeamna catre analiza critica si desprinderea unor certituini. întrucât subiectul ei este . Este un demers îndrăzneț și de mare responsabilitate. Filosofia este o stiinta care te indeamna sa te cunosti pe tine insuti. ravazirea.” (Constantin Noica) Multi dintre noi prefera sa nu se mai gandeasca la toate aceste aspecte ale vietii. dar si pe ceilalti. in filosofie este vorba despre om. ingrijorari . “In timp ce in stiinta e vorba despre lucruri chiar atunci cand se vorbeste despre om (adica omul e privit ca lucru asa cum face deseori si psihologia. dezorientarea si simtul pierderii de sine care il obliga pe om sa isi puna intrebari grave privitoare la sine insusi si la conditia sa de faptura limitata. a grupurilor și societăților. totul este relativ si numeroase teorii au iesit la lumina de cand e lumea si pamantul.Karl Jaspers face o distinctie intre inceputul filosofiei .prin care ne este accesibila filosofia trecutului si legitimam filosofia contemporana .ce se refera la aspectul istoric . impulsurile catre filosofare se afla in orizonturile . De aceea. Majoritatea dintre noi prefera sa lase la o parte aceste intrebari si sunt speriati de existenta lor si de faptul ca un raspuns cert nu exista. starea de uimire si curiozitate din care se nasc intrebarile si cunoasterea. care inceteaza atunci sa fie o disciplina filosofica). Aceasta sursa originara . Am duce o viata bazata pe acceptarea unei conditii inferioare fara sa aspiram la o cunoastere mai profunda a noastra si a lumii care ne inconjoara . Asadar filosofia aduna toate parerile si iti da o usora explicatie la intrebarile al caror raspuns exact e greu sa il gasesti pe cont propriu. In zilele noastre lumea se bazeaza enorm de mult pe stiinta. Fiecare are o teorie a lui referitoare la rostul existentei umane si la modul cum am aparut. scopul nostru pe Pamant. expusa incertitudinii existentiale si tragicului.

aptitudinile sale de temut si care se considera in favoarea inumanului sunt poate chiar solul rodnic de unde poate sa tasneas ca o oarecare umanitate. Utilitatea sociologiei generale pentru sociologii de ramura este vizibila si sub aspect metodologic in sensul ca sociologia generala este cea care elaboreaza bazele teoretice ale cercetarii teoretice care pune la punct metode de cercetare sociologica aplicabile in orice investigare a socialului. ne bazam pe ideea ca ea ar putea fi ceea ce desparte omul de natura si il diferentiaza de aceasta. in fapt. Restul.” (Friedrich Nietzche) Sociologia ca stiinta generala studiaza in ansamblu societatea umana respective relatiile interumane si relatiile stabilite intre institutii. sau poate ca eu nu vreau sa il vad. vine dupa aceea.. “Atunci cand se vorbeste despre “umanitate”.a hotari daca viata merita sau nu sa fie traita inseamana a raspunde la problema fundamentala a filosofiei. si mai e lume ca mine. insa. dar oricum intrebarile in sine imi dezvolta gandirea si imi provoaca imaginatia si imi starnesc setea de cunoastere in asa fel incat sa caut aceste raspunsuri toata viata. ”cine sunt si de ce nu sunt altfel?”. mereu interesata sa afle “de ce e asa si nu altfel?”. Sociologia poate fi definită ca fiind studiul sistematic al societăților umane.. datorita unei gandiri mai profunde si a unor analize mai exacte. daca lumea are trei dimensiuni. omul este in intregime natura si poarta in sine ciudatenia acestul duplicat caracter natural. Asta imi demonstreaza ca nu o sa am niciodata raspunsul adevarat pentru ca acesta poate ca nici nu exista. atat sub forma de emotii. Asa sunt eu. cat si de fapte si opere. daca spiritul are noua sau douasprezece categorii. In calitatile sale cele mai nobile si mai elevate.” (Albert Camus) Nu cred ca o sa gasim vreodata raspunsul adevarat la toate aceste intrebari.rezultatul propiului nostru comportament ca ființe sociale. aceasta separatie nu exista: proprietatile “naturale” si cele ce se pretind a fi in exclusivitate “omenesti” se afla amestecate in mod nedesociabil. punând accent în special pe sistemele moderne industrializate. ”care-mi este menirea si cum pot fi sigura ca nu e alta?” plus multe alte enigme de acest gen. Am diverse pareri care cu timpul se tot schimba datorita inaintarii in varsta. cercetarea si educatia desfasurata dincolo de institutiile specializate ale invatamantului (educatia permanenta). Sociologia educatiei reprezinta o ramura care are in vedere studierea pe verticala si orizontala a intregului sistem educational care cuprinde invatamantul. “. .

 .