Sunteți pe pagina 1din 4

Tipuri Mentale.

O incercare de intelegere a constiintei

Tipuri mentale. O incercare de intelegere a constiintei Autor: Daniel C. Dennett Recenzie

Tipuri Mentale. O incercare de intelegere a constiintei

Tipuri mentale. O incercare de intelegere a constiintei Daniel C. Dannett este considerat unul dintre cei mai importanti filozofi contemporani, cu repere adanci in teoria evolutionista si stiintele cognitive. Cartea de fata este o abordare sinergetica, din perspectiva evolutionista, a diferentelor si asemanarilor dintre mintile simple si cele complexe si a evolutiei acestora de la microbi la om(Dennett, C. Daniel, 2006). Autorul combina idei filozofice cu cercetari din domeniul inteligentei artificiale si neurobiologie, precizand inca din primul capitol nucleul in jurul carora se vor invarti tot felul de premize si dovezi: Ce fel de minti exista? Si de unde stim? Prima intrebare este despre ceea ce exista despre ontologie, in limbaj filozofic; a doua intrebare este despre cunoasterea noastra despre epistemologie. (Dennett, C. Daniel, 2006). Daniel C. Dennett defineste intentionalitatea (in sens filozofic) ca instrument de investigare a diferitelor minti, numind sisteme intentionale toate entitatile existente, de la macromoleculele de ADN si ARN la organisme complexe si structurile inteligente artificiale. Porneste de la premiza ca macromoleculele sunt sisteme modulate de informatii, cu comportment de robot care urmaresc un scop, avand rol de agenti dotati cu inteligenta si numeste aceast fapt atitudine intentionala, cheia dezlegarii misterelor a tot felul de minti.Ne tragem din roboti si suntem alcatuiti din roboti, iar toata intentionalitatea de care ne bucuram deriva din intentionalitatea mai profunda a acestor miliarde de sisteme mai nerafinate.(...) Aceasta este singura directie promitatoare in care trebuie mers. Calatoria ne sta in fata.(Dennett, C. Daniel, 2006). Atitudinea intentionala este strategia prin care se poate prezice comportamentul unei entitati, prin entitate intelegandu-se persoana, animal, artefact sau a orice care poate fi antropomorfizat. Trasaturile distinctive ale atitudinii intentionale se vad cel mai bine prin contrast cu alte doua strategii ale prezicerii, si anume atitudinea fizica si atitudinea proiectului. Atitudinea fizica este o metoda sigura dar greoaie prin care apelam la tot ce stim despre legile fizice si despre organizarea fizica a lucrurilor. In schimb atitudinea proiectului este o scurtatura des folosita dar riscanta deoarece se bazeaza pe presupunere. De exemplu, presupunem ca un

Tipuri Mentale. O incercare de intelegere a constiintei ceas sau un obiect casnic va functiona intotdeauna

3 conform proiectului de constructie.

Atitudinea intentionala este vazuta de autor ca fiind si mai riscanta si o defineste ca subspecie a atitudinii proiectului, in care lucrul creat este un asa- zis agent. Autorul sustine ideea ca limbajul articulat este un factor determinat in evolutia umana si diferentierea de lumea animala, considerand ca adaugarea limbajului defineste caracteristicile esentiale ale tipului de gandire umana si s-ar putea ca acesta sa nu fie atat de periferic gandirii. Totusi reliefeaza prin intrebari contadictorii ca animalele s-ar putea sa fie dotate cu o minte pe care noi nu o intelegem sau ca ar putea avea o minte asemanatoare cu a noastra sau ca daca am adauga limbaj animalele ar avea un prim tip de gandire. Ne atrage atentia si asupra faptului ca am putea introduce prea mult din specificul gandirii noastre in interpretarea imaginii celorlalte organisme mai simple.Se presupune ca deosebirile intre minti sunt ca si deosebirile intre limbi sau stiluri in muzica si arta inepuizabile in anumite limite, dar adorabile in orice grad de aproximatie doresti.(Dennett, C. Daniel, 2006). . Dennett considera ca mediul este un alt factor important care determina tipuri de gandire: fiinte darwiniene care evolueaza prin testare (succes-eroare) catre fiintele skinneriene, ce si-au fixat comportamentele necesare supravietuirii, fiinte popperiane care pot actiona intr-un mediu simulat pentru ca apoi sa aplice varianta cea mai viabila sau fiintele gregorine care beneficiaza si exploateaza experienta altor fiinte, acestea din urma fiind mai aproape de directia nivelului uman. Autorul considera ca inteligenta noastra este mai dezvoltata nu datorita marimii creierului ci a capacitatii acestuia de a acumula informatii din mediul inconjurator si de a modifica mediul, creeindu-se astfel o bucla in care si mediul modifica comportamentul. Modalitatea de investigatie folosita Dennett este de a pune intrebari pentru a ajunge la intrebarile esentiale: Aceasta carte a inceput cu o multime de intrebari si () nu se incheie cu raspunsuri, ci, sper, cu versiuni mai bune ale intrebarilor insesi. Cel putin putem vedea cateva cai de urmat si cateva capcane de evitat in viitoarele noastre explorari ale diferitelor tipuri mentale.(Dennett, C. Daniel, 2006). Iar frumusetea discursului si dificultatea metodei de abordare poate fi reliefata de afirmatia: In mod evident suntem capabili sa stim cu certitudine morala (si asta este ceea ce conteaza) ca unele lucruri au minte si altele nu. Dar inca nu stim cum stim aceste lucruri.(Dennett, C. Daniel, 2006)

Tipuri Mentale. O incercare de intelegere a constiintei Bibliografie:

DENNETT, C. DANIEL (1996). Kind of minds. Toward to understanding of consciousness., New York, BasicBooks, A Division of Harper-Collins Publisher Inc. Versiunea romaneasca: DENNETT, C. DANIEL (1998, 2006). Tipuri mentale. O incercare de intelegere a constiintei, Bucuresti, Ed. Humanitas