P. 1
1.Lacatus Constructii Metalice Si Utilaj Tehnologic

1.Lacatus Constructii Metalice Si Utilaj Tehnologic

|Views: 712|Likes:
Published by Cristi Cris

More info:

Published by: Cristi Cris on Dec 15, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/30/2013

pdf

text

original

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII

CENTRUL NAŢIONAL PENTRU DEZVOLTAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL ŞI TEHNIC UNITATEA DE IMPLEMENTARE A PROIECTELOR PHARE TVET RO 0108 . 01 ŞI PHARE TVET RO 0108 . 03

CURRICULUM ŞCOLAR
pentru

ŞCOALA DE ARTE ŞI MESERII NIVELUL 2 - CLASA a XI-a Domeniul: MECANICĂ Calificarea: Lăcătuş construcţii metalice şi utilaj tehnologic

Aria curriculară TEHNOLOGII – Cultură de specialitate şi instruire practică

2005

Autori: Călinescu Carmen -profesor grad didactic I, Colegiul Tehnic Mecanic Griviţa, Bucureşti Hancea Gheorghe -profesor grad didactic I, Grupul Şcolar ,,Gheorghe Asachi” – Botoşani Marin Ştefan -profesor grad didactic I, Grupul Şcolar Industrial “Anghel Saligny”, Brăila Simionescu Petruţa -profesor grad didactic I, Grupul Şcolar Industrial “Anghel Saligny”, Brăila Ştefan Adrian -profesor grad didactic I, Grupul Şcolar Industrial “Anghel Saligny”, Brăila Dobre Marinela -profesor grad didactic I, Colegiul Tehnic Miron Nicolescu, Bucureşti

Asistenţă U I P Phare TVET Dr. ing. Roşu Dorin

RO 0108.03

2

PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT
Anul de completare clasa a XI-a Aria curriculară Tehnologii Domeniul: Mecanică Calificarea: Lăcătuş construcţii metalice şi utilaj tehnologic
Cultură de specialitate şi instruire practică săptămânală Modulul I: Total ore/an Interpretarea documentaţiei tehnice Modulul II: Dispozitive si instalaţii de ridicat si transportat din care: Total ore/an din care : 377 ore 58 laborator tehnologic instruire practică laborator tehnologic instruire practică 29 58 29 58 29 145 87 58 29

Modulul III: Protecţia anticoroziva a suprafeţelor

Total ore/an din care:

laborator tehnologic instruire practică

Modulul IV: Construcţia utilajului tehnologic din industria chimica Modulul V: Constructia utilajului tehnologic pentru materiale de constructii

Total ore/an din care:

laborator tehnologic instruire practică

Total ore/an din care:

laborator tehnologic instruire practică

Total ore/an:13 ore/săptămână x 29 săptămâni = 377 ore Stagii de pregătire practică Modulul VI: Executarea construcţiilor metalice Modulul VII: Utilizarea maşinilor si dispozitivelor specifice executării construcţiilor metalice si utilajului tehnologic Total ore/an din care: Total ore/an din care:

240 ore laborator tehnologic instruire practică laborator tehnologic instruire practică 120 30 90 120 30 90

Total ore/an: 30 ore/săptămână x 8 săptămâni/an= 240 ore Curriculum în dezvoltare locală Modulul VIII: Materiale utilizate in construcţia utilajului tehnologic Modulul IX: Revizia si intretinerea construcţiilor metalice 116 ore Total ore/an din care: Total ore/an din care: laborator tehnologic instruire practică laborator tehnologic instruire practică 58 29 58 29 -

Total ore/an: 4 ore/săptămână x 29 săptămâni =116 ore TOTAL 733 ore/an

3

NOTĂ DE PREZENTARE Noul sistem al calificărilor profesionale (SNCP) este elaborat de MECT în parteneriat cu angajatorii şi alţi factori interesaţi, pentru a oferi un anumit tip de absolvenţi, cerut de sectoarele economice şi de servicii. Ocupaţia « Lăcătuş construcţii metalice şi utilaj tehnologic» a fost concepută şi realizată în concordanţă cu strategia SNCP, fiind un ansamblu de elemente de instruire şi educaţie relevate prin competenţe, criterii de performanţă şi condiţii de aplicabilitate, având ca scop conştientizarea în practica calificării. Realizarea conţinuturilor şi corelarea modulelor încearcă valorificarea experienţei didactice cu implicaţii în realizarea predării şi învăţării. Curriculumul realizat oferă profesorilor un instrument suplu, uşor adaptabil şi cu o largă deschidere interdisciplinară. Modulele de pregătire sunt prezentate cu competenţe cheie, competenţe tehnice generale şi competenţe tehnice specializate în conformitate cu cele stabilite în Standardele de Pregătire Profesională. Pe baza criteriilor de performanţă corelate s-a dezvoltat un conţinut tematic în care au fost incluse şi condiţiile de aplicabilitate. Conţinutul tematic prezentat asigură posibilitatea ca fiecare absolvent de nivel II, în funcţie de cerere şi ofertă să poată aplica practica activităţii precum: executarea operaţiilor de pregătire a materialelor în scopul obţinerii construcţiilor metalice, executarea reparaţiilor curente ale construcţiilor metalice, executarea unor operaţii in cadrul tehnologiei de fabricare a părţilor componente ale utilajelor tehnologice, executarea unor operaţii in cadrul tehnologiei asamblare a construcţiilor metalice.

Interpretează desene speciale 3. muncii 2. 1. Lucrul in 2. Ia măsuri pentru reducerea factorilor de risc de la locul de muncă. Igiena şi securitatea şi sănătatea la locul de muncă. Aplică legislaţia şi reglementările privind 6. Utilizează metode standardizate de asigurare a calităţii. Identifica sarcinile si resursele necesare pentru atingerea obiectivelor. 1. Citeşte şi utilizează documente scrise în 1. Comunicare limbaj de specialitate.Interpretarea 1. Interpretează informaţii înscrise în documentaţiei desenele de ansamblu tehnice 2. Asigurarea activitate. 7. calităţii 2. 1. şi numeraţie 4. Aplică normele de calitate în domeniul de 4. Prelucrează şi interpretează grafic rezultatele obţinute pe o sarcină dată. Aplică informaţiile din documentaţia tehnică în activitatea practică              5 . Îşi asumă rolurile care ii revin in echipa echipa 3. securitatea prevenirea şi stingerea incendiilor.Agregarea unităţilor de competenţă în module LACATUS CONSTRUCTII METALICE SI UTILAJ TEHNOLOGIC Nivelul 2 – clasa a XI-a Unitatea de competenţă Competenţa M1 M2 M3 M4 M5 M6 M7 M8 M9 3. Colaborează cu membrii echipei pentru îndeplinirea sarcinilor 8.

Indică tipurile de coroziune 2. Descrie obiectivele urmărite in timpul reviziilor 3. Descrie masinile utilizate la realizarea constructiilor metalice si utilajului tehnologic 3. Descrie metodele de executare a . Descrie dispozitivele utilizate la realizarea constructiilor metalice si utilajului tehnologic 1. Revizia si intretinerea constructiilor metalice 1. Identifică caracteristicile funcţionale ale 9. Efectuează operaţii de limitare a coroziunii 1. Precizeaza atributiile echipei de intretinere 2. Descrie stalpii. turnurile si pilonii 4. Prezinta diferite tipuri de grinzi 3. Executarea construcţiilor metalice 12. Utilizează dispozitive şi instalaţii de transportat 10 Protecţia anticorozivă a suprafeţelor 11. Unitatea de competenţă Competenţa M1 M2 M3 M4 M5 M6 M7 M8 M9 1. Utilizează dispozitive şi instalaţii de de ridicat şi ridicat transportat 3. Descrie constructiile metalice 2. Utilizarea dispozitivelor şi instalaţiilor de ridicat şi dispozitivelor transportat şi instalaţiilor 2. Utilizarea masinilor si dispozitivelor specifice executarii constructiilor metalice si utilajului tehnologic 13. Precizează metodele de protecţie anticorozivă 3.Descrie tehnologia de fabricatie asamblare a constructiilor metalice                 6 si 1. Stabileşte necesarul de maşini şi dispozitive specifice executării construcţiilor metalice şi utilajului tehnologic 2.

Analizeaza constructia recipientelor sub utilajului presiune tehnologic din 3.reparatiilor curente Unitatea de competenţă Competenţa M1 M2 M3 M4 M5 M6 M7 M8 M9 1. Descrie utilajele folosite la separarea sistemelor eterogene 16. Constructia 2. Descrie materialele de etansare tehnologic 4. Analizeaza constructia aparatelor de tip chimică coloana 5. Descrie masinile si utilajele folosite la tehnologic maruntirea si separarea materialelor solide pentru 3. Descrie utilajul tehnologic si instalatiile de proces 15. Descrie agregatele cu tambur rotativ utilajului 2. Descrie materialele pentru protectie construcţia anticoroziva utilajului 3. Descrie utilajele pentru transfer termic industria 4. Descrie materialele pentru asigurarea 14. Constructia 1. Descrie utilajele folosite la transportul materiale de materialelor solide constructii             7 . Materiale rezistentei mecanice a utilajului utilizate în 2. Descrie materialele pentru izolare termica 1.

a desenelor speciale şi a unor documente tehnologice şi folosirea acestora în scopul definitivării calificării profesionale.organe pentru conducerea şi circulaţia fluidelor .reprezentarea instalaţiilor pentru transportul fluidelor 2.citirea şi interpretarea datelor înscrise în tabelul de componenţă şi în indicator • Citirea şi interpretarea desenelor de construcţii metalice .Interpretează desene speciale 8 .organe de asamblare .reprezentarea şi simbolizarea asamblărilor de tip construcţii metalice • Citirea şi interpretarea schemelor funcţionale .citirea cotelor de gabarit şi funcţionale .MODULUL I INTERPRETAREA DOCUMENTAŢIEI TEHNICE Parcurgerea modulului «Interpretarea documentaţiei tehnice» de către elevii din clasa a XI-a – anul de completare a Şcolii de arte şi meserii va asigura dobândirea de către aceştia a unor competenţe de citire şi interpretare a desenelor de ansamblu. folosind un limbaj grafic specializat.reprezentarea schemelor electrice şi de automatizare .organe de maşini . specific calificărilor din domeniul Mecanică.interpretarea datelor privitoare la precizia de prelucrare .armături • Interpretează informaţiile înscrise în desenele de ansamblu . Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul (din care au fost selectate competenţele individuale agregate în modul): Interpretarea documentaţiei tehnice Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor: Unităţi de competenţă Interpretarea documentaţiei tehnice Competenţe Interpretează informaţii înscrise în desenele de ansamblu • Conţinuturi tematice Recunoaşte reprezentări specifice ale unor repere şi produse din domeniul calificării : .piese şi semifabricate asamblate .reprezentarea şi simbolizarea profilelor laminate .flanşe . a dezvoltării capacităţilor de comunicare şi execuţie.reprezentarea schemelor cinematice .

nefiind condiţionat sau dependent de celelalte module din curriculum. formă. formativ. Procesul de predare . participativ. tehnice generale şi tehnice specifice aferente nivelului II de calificare şi asigură absolvenţilor Şcolii de arte şi meserii. în cadrul curriculum-ului clasei a XI-a –SAM . Strategiile didactice vor fi alese cu grijă şi pricepere . aspect.  Diferenţierea cunoştinţelor elevilor.Unităţi de competenţă Interpretarea documentaţiei tehnice Competenţe Aplică informaţiile • din documentaţia tehnică în activitatea practică • • Conţinuturi tematice Citirea. ⇒ fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiţi. se parcurge cu un număr de ore constant pe întreaga durata a anului şcolar (cu excepţia săptămânilor de instruire practică comasată). poziţie. a dezvoltării în continuare a capacităţilor prin activităţi de formare continuă sau urmarea cursurilor liceului în vederea dobândirii calificării de tehnician.învăţare trebuie organizat şi desfăşurat în cabinete tehnice dotate corespunzător. prin: ⇒ abordarea tuturor tipurilor de învăţare (auditiv. o poziţie distinctă. ⇒ utilizarea verificării de către un coleg. practic sau prin contact direct). vizual. grupurilor de studiu. 9 . Parcurgerea conţinuturilor modulului “Interpretarea documentaţiei tehnice” şi adecvarea strategiilor didactice utilizate în acest scop are drept scop formarea competenţelor cheie. fiind preferate cele de tip activ. pe care elevii să le abordeze în ritmuri şi la niveluri diferite. în funcţie de abilităţi. verificării prin îndrumător. În acest sens cadrul didactic trebuie să aibă în vedere următoarele aspecte şi modalităţi de lucru:  Diferenţierea sarcinilor şi timpului alocat. ⇒ fixarea unor sarcini deschise. interpretarea şi corelarea informaţiilor din desenele de ansamblu cu documentaţia tehnologică fişe tehnologice fişe de asamblare planuri de operaţii Citirea şi interpretarea cotelor funcţionale şi a prescripţiilor privitoare la precizia prelucrării cote tolerate ajustaje abateri de formă abateri de la poziţia reciprocă a suprafeţelor materialului reperelor Citirea şi interpretarea parametrilor de calitate: dimensiuni.anul de completare. pentru acele calificări de nivel II din domeniul Mecanică la care se studiază. utilizând în acest sens fişe de lucru. prin: ⇒ gradarea sarcinilor de la uşor la dificil. ⇒ formarea de perechi de elevi cu aptitudini diferite care se pot ajuta reciproc. abilităţile necesare practicării în bune condiţii a meseriei. parametrii funcţionali precizaţi în documentaţie Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare Modulul «Interpretarea documentaţiei tehnice» are. Abordarea modulară a conţinuturilor şi aplicarea unor strategii de predare – învăţare corespunzătoare va oferi avantaje şi va asigura dobândirea de către elevi a cunoştinţelor şi abilităţilor vizate.

astfel: -teorie =29 ore -laborator tehnologic= 29 ore Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme. • Metoda exerciţiilor practice. în funcţie de: • cerinţele specifice ale calificării • dificultatea temelor • nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit • complexitatea şi varietatea materialului didactic utilizat 10 . complex. pregătirea de fişe individuale pentru elevii care au ritm lent de învăţare. utilizarea corespunzătoare a bibliografiei. capacităţilor. individuale sau de grup. • Investigaţia. ca instrument de evaluare flexibil. integrator. • Portofoliul. modul de organizare a ideilor şi a materialelor într-un proiect. atitudinilor lor faţă de o sarcină dată. acceptând faptul că fiecare copil este diferit. aducerea de laude chiar şi pentru cele mai mici progrese şi stabilirea împreună a paşilor următori). ⇒ oferirea informaţiilor în mod gradat şi în funcţie de stilurile de învăţare ale elevilor. • Autoevaluarea. Evaluarea continuă a elevilor va fi realizată de către cadrele didactice pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate din SPP–uri.  Adaptarea informaţiilor şi conţinuturilor la posibilităţile de învăţare şi nivelul de pregătire al elevilor: ⇒ selectarea cu grijă a informaţiilor . se va avea în vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea competenţelor pentru acei elevi care prezintă deficienţe integrabile. care asigură accesul în şcoală a tuturor copiilor.prin care se evaluează metodele de lucru. • Lucrul cu modele. a materialelor şi a instrumentelor. activitate care permite evaluarea conceptelor. Sugestii metodologice Conţinuturile modulului sunt proiectate pentru 58 de ore/an. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: • Fişe de observaţie şi fişe de lucru • Chestionare. acurateţea reprezentărilor tehnice. teste • Fişe de autoevaluare • Experimente frontale.⇒ utilizarea autoevaluării ⇒ stimularea elevilor în a-şi impune singuri termene şi obiective. prin care elevul compară nivelul la care a ajuns cu obiectivele şi standardele educaţionale şi îşi poate impune / modifica ritmul şi programul propriu de învăţare. Plecând de la principiul integrării. demonstrative. iar ca metode de evaluare recomandăm: • Observarea sistematică a comportamentului elevilor. adaptându-le la specificul condiţiilor de învăţare şi comportament (utilizarea de programe individualizate. Tehnicile de evaluare pot fi frontale. utilizarea instrumentelor ajutătoare de învăţare. realizate de profesor sau de către elevi. ca o modalitate de înregistrare a performanţelor şcolare ale elevilor. în grup sau individual • Miniproiecte .

activităţile de învăţare . cum ar fi: • efectuarea unui număr mare de aplicaţii şi lucrări practice • citirea şi interpretarea desenelor de ansamblu • recunoaşterea simbolurilor utilizate la reprezentarea schemelor funcţionale • citirea şi interpretarea desenelor speciale. exemplificarea) poate conduce la dobândirea de către elevi a competenţelor specifice calificării. competenţele determină conţinuturile tematice. Desenul de ansamblu • Reguli de întocmire a desenelor de ansamblu .dimensiuni nominale şi efective. recomandăm ca în procesul de învăţare . metode expozitive (explicaţia. cu precizarea că. terminologie. toleranţe.stabilirea numărului de proiecţii şi a poziţiei de reprezentare 11 • .exemple de înscriere pe desene 2. Combinarea metodelor de mai sus cu metode explorative (observarea directă.predare să se utilizeze cu precădere metode bazate pe acţiune.exemple de înscriere pe desene • elementele preciziei poziţiei reciproce a suprafeţelor .clasificarea.simbolizarea câmpurilor de toleranţă . pe aplicare şi evaluare. Pentru atingerea obiectivelor programei şi dezvoltarea la elevi a competenţelor vizate de parcurgerea modulului. simbolizarea şi notarea pe desene a ajustajelor • elementele preciziei de formă . simboluri. în funcţie de cerinţele specifice diferitelor calificări. pe activităţile practice şi mai puţin pe cele teoretice.ritmul de asimilare a cunoştinţelor şi de formare a deprinderilor proprii grupului instruit. ajustaje. a cerinţelor angajatorilor. Pentru dobândirea de către elevi a competenţelor prevăzute în SPP-uri. dar şi pe analiză şi sinteză. exemple de utilizare . Recomandăm în continuare conţinuturile detaliate ce urmează a fi parcurse.simboluri specifice . nu în ultimul rând.simboluri specifice . implicarea elevilor în diverse exerciţii de documentare şi proiectare sunt alte exemple de activităţi de învăţare – predare care pot fi utilizate.predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ. 1. Elaborarea şi prezentarea unor referate interdisciplinare a căror documentare se obţine prin navigarea pe Internet. Înscrierea pe desenele tehnice a datelor referitoare la precizia prelucrării: • elementele preciziei dimensionale . interactiv şi centrat pe elev. iar parcurgerea acestora asigură dobândirea de către elevi a competenţelor dorite. a reprezentărilor schematice • recunoaşterea unor repere care compun desene de ansamblu şi realizarea desenelor de execuţie ale acestora • realizarea unor miniproiecte din domeniul calificării. Între competenţe şi conţinuturi este o relaţie biunivocă. a conţinutului activităţilor practice şi. abateri.abateri de formă . numărul de ore alocat fiecărei teme şi ordinea parcurgerii temelor rămân la latitudinea profesorului. cu pondere sporită pe activităţile de învăţare şi nu pe cele de predare. observarea independentă).abateri de poziţie . Profesorii vor pune accent atât pe cunoaştere şi înţelegere. descrierea.

rugozitate.înscrierea unor cote funcţionale şi de gabarit .. Desene speciale • Desene de construcţii metalice reprezentarea şi simbolizarea profilelor laminate executarea desenelor de construcţii metalice specifice calificării realizarea desenelor de fundaţii pentru maşini • Reprezentarea.cotarea desenelor de ansamblu .reprezentarea ansamblului . abateri) .realizarea secţiunilor.notarea reperelor componente . citirea şi interpretarea schemelor funcţionale reprezentarea schemelor cinematice ♦ semne convenţionale folosite la reprezentarea schemelor cinematice ♦ reprezentarea unor scheme cinematice specifice calificării ♦ citirea şi interpretarea schemelor cinematice reprezentarea desenelor de instalaţii industriale ♦ simboluri folosite la reprezentarea schemelor electrice şi de automatizare ♦ reprezentarea unor scheme specifice calificării ♦ citirea şi interpretarea unor scheme electrice şi de automatizare specifice calificării 12 . 3. reglare.completarea indicatorului şi a tabelului de componenţă • Întocmirea desenelor de execuţie pentru diferite repere din componenţa desenelor de ansamblu şi de montaj .identificarea ansamblului model şi a subansamblurilor .extragerea reperelor din desenele de ansamblu .realizarea desenelor de execuţie (vederi. rodaj etc. cote.completarea tabelului de componenţă • Întocmirea desenului de ansamblu după model ( releveu ) .poziţionarea reperelor componente .completarea datelor indicatorului • Citirea şi interpretarea desenelor de ansamblu şi de montaj identificarea elementelor definitorii din indicatorul desenului identificarea reperelor din tabelul de componenţă stabilirea legăturilor funcţionale între subansambluri şi repere şi stabilirea modului de funcţionare a ansamblului identificarea prescripţiilor privitoare la operaţiile de asamblare şi montaj stabilirea succesiunii operaţiilor de montaj interpretarea vederilor şi secţiunilor citirea şi interpretarea cotelor şi prescripţiilor privind precizia prelucrării identificarea prescripţiilor referitoare la operaţiile finale de probă. reguli privind haşurarea . secţiuni.stabilirea poziţiei de reprezentare şi a numărului de proiecţii ( vederi şi secţiuni ) .

7. 3.fişe de asamblare Recomandări pentru aplicaţii practice în cadrul laboratorului tehnologic: 1. 13 . fişe tehnologice. 5. Exerciţii practice de citire şi interpretare a reprezentărilor unor ansambluri din domeniul calificării.desene de semifabricat . fundaţii ) şi a unor scheme funcţionale. 6. Citirea şi interpretarea unor documente tehnologice specifice calificării ( desene de operaţii. a tuburilor şi a elementelor de legătură reprezentarea obişnuită şi schematică a traseelor de conducte Desene de operaţii . Aplicaţii de citire şi interpretare a unor prescripţii referitoare la precizia de prelucrare.fişe tehnologice .• • Reprezentarea instalaţiilor pentru transportul fluidelor reprezentarea ţevilor. fişe de montaj ). Întocmirea unui miniproiect. citire şi interpretare a unor desene speciale ( de construcţii metalice. Exerciţii practice de întocmire a unor desene de ansamblu din specificul calificării. 2. Exerciţii de întocmire.planuri de operaţii . 4. Exerciţii practice de extragere şi reprezentare a unor repere din desenele de ansamblu şi de montaj.

traseul sarcinii. scripeti. palane. transportoare cu bandă. principiul de functionare. Utilizează dispozitive şi instalaţii de ridicat Utilizează dispozitive şi instalaţii de transportat Utilizarea dispozitivelor si instalatiilor de ridicat specifice calificării (vinciuri/cricuri. Utilizarea dispozitivelor si instalaţiilor de transportat specifice calificării (stivuitoare. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare  Caracterul activ. tipuri constructive (vinciuri/cricuri. trolii. macarale. elevatoare). electropalane. trolii. interactiv şi centrat pe elev al metodelor de învătare-predare care vor fi folosite Modulul “Utilizarea dispozitivelor şi instalaţiilor de ridicat şi transportat” poate fi parcurs independent oferind elevilor cunoştinţe şi abilităţi precise pe care beneficiarii le pot verifica în diferite faze ale însuşirii. suspendarea şi prinderea sarcinilor. palane. conveiere. domeniul de utilizare. scripeţi. funiculare). parti componente. poduri rulante. asigurarea sarcinii).MODULUL II DISPOZITIVE ŞI INSTALAŢII DE RIDICAT ŞI TRANSPORTAT Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul (din care au fost selectate competenţele individuale agregate în modul) • Utilizarea dispozitivelor şi instalaţiilor de ridicat şi transportat Tabel de corelare a competenţelor şi conţinuturilor: Unităţi de competenţă Utilizarea dispozitivelor şi instalaţiilor de ridicat şi transportat Competenţe Identifică caracteristicile funcţionale ale dispozitivelor şi instalaţiilor de ridicat şi transportat Conţinuturi tematice Dispozitive si instalatii de ridicat si transportat: parametri funcţionali (sarcina utilă. macarale poduri rulante. Abordarea modulară a conţinuturilor oferă următoarele avantaje: 14 . cursa. sistemul de acţionare. elevatoare).

• utilizarea verificării de către un coleg. • fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiţi.  Corelarea instrumentelor de evaluare continuă cu indicatorii de performanţă şi cu probele de evaluare din unităţile de competenta (relevante pentru modul) 15 • . pe care elevii să le abordeze în ritmuri şi la niveluri diferite. utilizând în acest sens fişe de lucru. utilizarea instrumentelor ajutătoare de învăţare. prin: • abordarea tuturor tipurilor de învăţare (auditiv. faţă de alte module parcurse (respectiv in prelungirea acestora pot fi adăugate mereu noi module ceea ce se înscrie perfect în linia imperativului educaţiei permanente). • modulul oferă maximul de deschidere pe de o parte în plan orizontal. Diferenţierea răspunsului. urmând sa le pună mai bine in valoare. grupurilor de studiu. În elaborarea strategiei didactice. prin: • gradarea sarcinilor de la uşor la dificil. respectiv asupra disponibilităţilor sale. iar pe altă parte în plan vertical. • modulul permite individualizarea învăţării şi articularea educaţiei formale şi informale. În acest sens cadrul didactic trebuie să aibă în vedere: Diferenţierea sarcinilor şi timpului alocat. acceptând faptul că fiecare copil este diferit. • formarea de perechi de elevi cu aptitudini diferite care se pot ajuta reciproc. • Participanţii contribuie cu cunoştinţe semnificative şi importante la procesul de învăţare. se va avea în vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea competenţelor pentru acei elevi care prezintă deficienţe integrabile. • Elevii învaţă cel mai bine atunci când li se acorda timp pentru a “ordona” informaţiile noi şi a le asocia cu “cunoştinţele vechi”. care asigură accesul în şcoală a tuturor copiilor şi asigură orice susţinere necesară. aducerea de laude chiar si pentru cele mai mici progrese şi stabilirea împreună a paşilor următori). Plecând de la principiul incluziunii. practic sau prin contact direct). verificării prin îndrumător. cu viteză diferită şi din experienţe diferite. pregătirea de fişe individuale pentru elevii care au ritm lent de învăţare. ca fiind un drept. Diferenţierea cunoştinţelor elevilor. adaptându-le la specificul condiţiilor de învăţare şi comportament (utilizarea de programe individualizate. • prezentarea temelor în mai multe moduri (raport sau discuţie sau grafic). • Elevii au stiluri unice de învăţare. Procesul de predare . noi mijloace sau resurse didactice. în funcţie de abilităţi. modulul poate încorpora în orice moment al procesului educativ. • fiind o structură elastică. prin: • utilizarea autoevaluarii şi solicitarea elevilor de a-şi impune obiective. profesorul va trebui să ţină seama de următoarele principii moderne ale educaţiei: • Elevii învaţă cel mai bine atunci când consideră că învăţarea răspunde nevoilor lor. • fixarea unor sarcini deschise. Ei învaţă in moduri diferite. vizual.învăţare trebuie să aibă un caracter activ şi centrat pe elev. • Elevii învaţă când fac ceva şi când sunt implicaţi activ în procesul de învăţare.modulul este orientat asupra celui care învaţă.

Tambure pentru înfăşurarea lanţurilor 4. ci şi a proceselor de învăţare. Lanţuri 1. permiţând. precum şi a progresului elevilor. Definirea şi rolul maşinilor de ridicat şi transportat în economie. Noţiuni generale 16 . mai ales în evaluarea formativă continuă. Frânghii şi parâme E. atât profesorului cât şi elevului. Caracteristici C. să identifice lacunele şi cauzele. Cabluri de oţel 1. Sugestii metodologice Din standardul de pregătire profesională a fost selectata unitatea de competenta tehnica generala ”Utilizarea dispozitivelor şi instalaţiilor de ridicat şi transportat”. este necesar să se aibă în vedere.Evaluarea formativa. Clasificare 2. Organe flexibile A. pentru a putea obţine cât mai multe date relevante privind învăţarea. Conţinuturile modulului sunt proiectate pentru : Total ore/ an : 58 ore din care : teorie: 29 ore instruire practica: 29 ore Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme. continua si regulata este implicita demersului pedagogic curent în orele de tehnologii. să cunoască nivelul de achiziţionare a competenţelor şi cunoştinţelor. să facă remedieri care se impun în vederea reglării (ajustării) procesului de predare / învăţare. Organe de înfăşurare 1.Organe pentru ghidarea şi înfăşurarea cablurilor şi lanţurilor A. Dezvoltarea mijloacelor de ridicat şi transportat 2. Este evident că modalităţile (metode. de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi ritmul de asimilare a cunoştinţelor şi de formare a deprinderilor. În aceste condiţii. în funcţie de dificultatea acesteia. a cărei competenţe urmează a fi dobândite prin parcurgerea modulului « Dispozitive de ridicat şi transportat ». evaluarea nu numai a produselor activităţii şi învăţării elevilor. Noţiuni generale şi criterii de clasificare B. de nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit. Tambure pentru înfăşurarea cablurilor de oţel 2. Noţiuni generale şi criterii de clasificare B. Pentru a se realiza o evaluare cât mai completă a evaluării. proprii grupului instruit. Se recomandă parcurgerea conţinutului în următoarea ordine cronologică: 1. este necesar ca pentru evaluare profesorii să facă apel la metode şi instrumente complementare de evaluare. Lanţuri cu zale 2. şi a competenţelor achiziţionate. Benzi de cauciuc 3. Dispozitive pentru fixarea capetelor cablurilor şi lanţurilor A. a atitudinilor dezvoltate. Lanţuri cu eclise D. Organe de ghidare C. Noţiuni introductive A. B. instrumente) tradiţionale de evaluare nu pot acoperi toata această paletă de rezultate şcolare care trebuie evaluate.

Palanul diferenţial C. trolii 9.B. Organe şi dispozitive pentru prinderea şi suspendarea sarcinilor A. Organe de suspendare 1. Trolii cu acţionare electrică F. electropalane. Electromagneţi de sarcini D. a competenţelor prevăzute de prezenta programa 17 . poduri rulante. Noţiuni generale şi criterii de clasificare B. Elemente componente şi modul de funcţionare 8. Cricuri 1. Organe auxiliare pentru montarea cârligelor şi ochiurilor 6. Organe şi dispozitive de prindere a sarcinilor C. Cricul cu cremalieră 3. palane.vinciuri (cricuri). Scripeţi. Palanul simplu 2. Utilizarea dispozitivelor de ridicat specifice calificării . Ochiuri E. Caracteristici constructive şi funcţionale C. elevatoare. Cabestane 7.  Sugestii privind procesul. vinciuri. Pentru evaluarea achiziţiilor elevilor. Masini şi instalatii de ridicat şi transportat A. Palanul dublu 3. Noţiuni generale şi criterii de clasificare B. Trolii 1. Cricul cu şurub 2. Trolii cu acţionare manuală 2. Vinciuri acţionate mecanic sau electric E. metodele şi activităţile de învăţare-predare Se recomandă promovarea metodelor de învăţare centrată pe elev: • teme / proiecte integrate • dezbatere / masă rotundă /video / multimedia • lecţii vizită • atelier de lucru / simulare / joc de rol / studiu de caz / expunere orală / demonstraţia  Sugestii privind utilizarea instrumentelor de evaluare Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele cheie. competenţele tehnice generale şi specializate din standardul de pregătire profesională. trolii şi cabestane A. Cârlige 2. Palane 1. Scripeţi B. Cricul hidraulic D. Dispozitive pentru fixare şi legături uzuale la cabluri C.macarale. scripeţi. Legături uzuale la capetele lanţurilor 5. palane. Vinciuri acţionate manual 2. Vinciuri 1.Utilizarea instalaţiilor de ridicat specifice calificării .

condiţiile de aplicabilitate ale acestora şi cu probele de evaluare introduse în standardul de pregătire profesională. la orele afectate acestui modul se recomandă utilizarea următoarelor metode şi instrumente: • observarea sistematica (pe baza unei fişe de observare) • tema de lucru (în clasă.şcolara. acasă ) concepută în vederea evaluării • proba practică • investigaţia • proiectul • portofoliul • autoevaluarea (este una din metode care capătă o extindere tot mai mare datorită faptului că elevii îşi exprimă liber opinii proprii. Metodele de evaluare utilizate beneficiază de o serie de instrumente care trebuie elaborate în corelare cu criteriile de performantă. în funcţie de: dificultatea acesteia nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit dotarea atelierelor şcolare şi a secţiilor de producţie ale agenţilor economici parteneri ritmul de asimilare a cunoştinţelor 18 . îşi susţin şi motivează propunerile). Condiţiile pe care trebuie să la îndeplinească instrumentele de evaluare: • fidelitate • coerenţă • instrumente motivante • instrumente realiste • eficienţă Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme.

nemetalice Acoperiri nemetalice: cu lacuri. imersie la cald Vopsire: utilizând mijloacele din dotarea atelierului Precizează metodele protecţie anticorozivă Efectuează operaţii de limitare Factori de risc: mediul extern. turbulenţa mediului coroziv Forme de manifestare: uniform sau neuniform repartizate pe suprafaţă Tipuri de coroziune: chimică. difuziune. starea suprafeţei Alegerea metodei: în funcţie de natura 19 . vopsele. emailuri. electrochimică de Tipuri de acoperiri: metalice. mediul a coroziunii intern. placare. răşini Procedee de metalizare: depunere electrochimică. compoziţia chimică a mediului.MODULUL III PROTECŢIA ANTICOROZIVĂ A SUPRAFEŢELOR Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul (din care au fost selectate competenţele individuale agregate în modul):  Protecţia anticorozivă a suprafeţelor Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor: Unităţi de competenţă Competenţe Conţinuturi tematice Protecţia anticorozivă a suprafeţelor Indică tipurile de coroziune Factori generatori: variaţia temperaturii.

în care activitatea didactică este centrată pe elev. procesul de predare . duală. Există numeroase metode şi procedee didactice care pot fi folosite. Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele cheie. Tinichigiu vopsitor auto şi se va realiza numai prin folosirea celor mai adecvate metode. brainstormingul. mozaicul etc. Lăcătuş mecanic prestări servicii. investigarea.materialului şi condiţiilor de funcţionare Vopsire: conform documentaţiei tehnologice şi dotării atelierului Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare Proiectarea curriculumului şcolar pentru nivelul 2. portofoliul elevului. Tubulator naval. clasa a XI-a. competenţe tehnice generale şi competenţe tehnice specializate. stimulează gândirea logică. au eficienţă maximă în procesul de învăţare. permit agregarea competenţelor cheie cu cele tehnice generale şi cele tehnice specializate. Autoevaluarea este una din metodele care capătă o extindere tot mai mare datorită faptului că elevii îşi exprimă liber opinii proprii. competenţelor tehnice generale şi competenţelor tehnice specializate. competenţele tehnice generale şi specializate din Standardul de Pregătire Profesională. îşi susţin şi motivează propunerile. Lăcătuş construcţii navale.învăţare trebuie să fie direcţionat pe formarea competenţelor cheie. teste de verificare a cunoştinţelor cu itemi cu alegere multiplă. Metode ca studiul de caz. care să le permită să continue pregătirea la nivelul 3. în aşa fel încât să contribuie la formarea competenţelor specifice. Abilităţile cheie sunt abilităţi de atitudine şi se dezvoltă mai bine prin joc de roluri şi metode active de învăţare decât prin metoda tradiţională. proiectul. itemi de rezolvare a problemelor. Confecţioner tâmplarie din aluminiu şi mase plastice. cauzală. Prin calificările de la nivelul 2. Conţinuturile modulului sunt proiectate pentru : 58 de ore/an din care: -teorie: -instruire practică: 29 ore 29 ore 20 . ele alegându-se în funcţie de fiecare unitate de conţinut. Lăcătuş construcţii structuri aeronave. itemi de completare. problematizarea. Se pot utiliza diferite metode de evaluare care să confere caracterul formativ al evaluării. folosind pe lângă metodele clasice şi metodele alternative ca: observarea sistematică a elevului. jocul de rol. analitică. Constructor montator de structuri metalice. de tip pereche. sau să se integreze pe piaţa muncii. Pentru aplicarea curriculumului. itemi tip întrebări structurate. Metodele de evaluare utilizează o serie de instrumente care trebuie elaborate în conformitate cu criteriile de performanţă şi cu probele de evaluare prevăzute de Standardul de Pregătire Profesională . elevii trebuie să dobândească abilităţi şi cunoştinţe specifice calificării. ca şi imaginaţia şi creativitatea elevilor. ale cărei competenţe urmează a fi dobândite prin parcurgerea modulului « Protecţia anticorozivă a suprafeţelor ». s-a făcut după un model nou centrat pe competenţe cheie. cerute de nivelul de formare şi de calificarile Lăcătuş construcţii metalice şi utilaj tehnologic. descoperirea. Sugestii metodologice Din Standardul de Pregătire Profesională a fost selectată unitatea de competenţă tehnică generală :Protecţia anticorozivă a suprafeţelor.

Coroziunea chimica a materialelor metalice si combaterea ei   Peliculele de coroziune Influenta diferitilor factori asupra vitezei de coroziune in gaze -influenta caracteristicilor metalului -influenta caracteristicilor mediului gazos -influenta temperaturii mediului corosiv asupra vitezei coroziunii chimice Coroziunea si protectia materialelor metalice in gaze industriale la temperatura inalta -actiunea gazelor industriale asupra metalelor -protectia metalelor impotriva coroziunii in gaze Coroziune si protectia metalelor in medii lichide neapoase -rezistenta la coroziune a metalelor uzuale in lichide neapoase -coroziunea in combustibili lichizi si in uleiuri de ungere -inhibitori de coroziune in lichide neapoase Importanta economica a coroziunii materialelor metalice si a organizarii protectiei anticorozive Definitia si clasificarea coroziunii materialelor   3. generata de vaporii de apa din atmosfera -coroziunea atmosferica umeda. generata de apa de ploaie -protectia impotrtiva coroziunii atmosferice  Coroziunea in sol 21 . proprii grupului instruit. de nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit.Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme. de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi ritmul de asimilare a cunoştinţelor şi de formare a deprinderilor. Conţinutul tematic se va parcurge în ordine cronologică. Noţiuni generale despre coroziunea materialelor metalice   metalice 2. astfel : 1. Coroziunea metalelor in conditii specifice  Coroziunea atmosferica -coroziunea atmosferica umeda. Coroziunea electrochimica Teoria coroziunii electrochimice Influenta diversilor factori asupra coroziunii electrochimice -natura metalului -structura si starea suprafetei metalului -compozitia solutiei -temperatura -presiunea -viteza de curgere a solutiei -timpul Pasivitatea metalelor    4. în funcţie de dificultatea acesteia.

modul de organizare a ideilor şi a materialelor într-un proiect. fosfatarea fontei si a otelului. a materialelor şi a instrumentelor. depuneri prin scufundare la cald. utilizarea instrumentelor ajutătoare de învăţare. ca instrument de evaluare flexibil. aducerea de laude chiar şi pentru cele mai mic progres şi stabilirea împreună a paşilor următori). cromatarea) -pelicule de natura organica -emailuri Prelucrarea mediului corosiv -indepartarea agentului oxidant -utilizarea inhibatorilor de coroziune Alegerea metodei de protectie anticorosiva Sugestii privind instrumentele de evaluare Plecând de la principiul integrării.uri. straturi aplicate prin pulverizare. acurateţea reprezentărilor tehnice. adaptându-le la specificul condiţiilor de învăţare şi comportament (utilizarea de programe individualizate. Metode de protectie a materialelor impotriva coroziunii electrochimice    Clasificarea metodelor de protectie Alegerea rationala a materialului anticorosiv Aplicarea depunerilor si a peliculelor protectoare -depuneri metalice (depuneri galvanice. • Autoevaluarea. acceptând faptul că fiecare copil este diferit. placarea) -pelicule de natura anorganica (oxidarea metalelor. • Metoda exerciţiilor practice • Lucrul cu modele Ca instrumente de evaluare se pot folosi: • Fişe de observaţie şi fişe de lucru • Chestionarul • Fişe de autoevaluare • Miniproiectul .   22 . prin care elevul compară nivelul la care a ajuns cu obiectivele şi standardele educaţionale şi îşi poate impune / modifica programul propriu de învăţare. pregătirea de fişe individuale pentru elevii care au ritm lent de învăţare. care asigură accesul în şcoală a tuturor copiilor. ca o modalitate de înregistrare a performanţelor şcolare ale elevilor. • Portofoliul. integrator. • Investigaţia. capacităţilor. atitudinilor lor faţă de o sarcină dată.prin care se evaluează metodele de lucru. se va avea în vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea competenţelor pentru acei elevi care prezintă deficienţe integrabile. iar ca metode de evaluare recomandăm : • Observarea sistematică a comportamentului elevilor. utilizarea corespunzătoare a bibliografiei. activitate care permite evaluarea conceptelor. Coroziunea in apa de mare  Coroziunea metalelor sub tensiune mecanica 5. Evaluarea continuă a elevilor va fi realizată de către cadrele didactice pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate din SPP . complex.

observarea independentă). greutatea proprie. a unor schiţe şi desene la scară. competenţele determină conţinuturile tematice. cedari ale sistemului de rezemare. Elaborarea şi prezentarea unor referate interdisciplinare a căror documentare se obţine prin navigarea pe Internet.predare să se utilizeze cu precădere metode bazate pe acţiune. MODULUL IV CONSTRUCTIA UTILAJULUI TEHNOLOGIC DIN INDUSTRIA CHIMICĂ Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul (din care au fost selectate competenţele individuale agregate în modul):  Constructia utilajului tehnologic din industria chimică Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor: Unităţi de competenţă Competenţe individuale Conţinuturi tematice Constructia utilajului tehnologic din industria chimică Instalatia de proces: ansamblu de Descrie utilajul tehnologic si constructii si utilaje destinat obtinerii unui produs instalatiile de proces Forme geometrice: cilindrice. metode expozitive (explicaţia.predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ. Combinarea metodelor de mai sus cu metode explorative (observarea directă. tronconice. descrierea. sunt alte exemple de activităţi de învăţare – predare care pot fi utilizate. sferice. implicarea elevilor în diverse exerciţii de documentare.Între competenţe şi conţinuturi este o relaţie biunivocă. recomandăm ca în procesul de învăţare . Pentru atingerea obiectivelor programei şi dezvoltarea la elevi a competenţelor vizate de parcurgerea modulului. interactiv şi centrat pe elev. elipsoidale. incarcari accidentale 23 . Pentru dobândirea de către elevi a competenţelor prevăzute în SPP-uri. toroidale Clasificare: invelisuri si corpuri cu perete gros Solicitari: forte determinate de: parametrii de regim. ale fundatiei sau ale terenului. exemplificarea) poate conduce la dobândirea de către elevi a competenţelor specifice calificării. activităţile de învăţare . cum ar fi: • • • efectuarea unor lucrări practice şi de laborator realizarea unor miniproiecte din domeniul calificării citirea şi interpretarea desenelor simple. sarcini climatice. iar parcurgerea acestora asigură dobândirea de către elevi a competenţelor dorite. cu pondere sporită pe activităţile de învăţare şi nu pe cele de predare. pe activităţile practice şi mai puţin pe cele teoretice.

debitare. Analizeaza constructia executat din laminate de otel carbon Parti componente: corp. talere in forma de S. reazeme. dispozitive de amestecare. introducere tevi Analizează construcţia Criteriu de clasificare: amenajări interioare aparatelor de tip coloana Coloane: cu umplutura. • Selectarea documentelor din surse specializate Utilizarea informaţiilor în activităţi profesionale Construcţia utilajului tehnologic din industria chimică Recipient sub presiune: cilindric. trasare. fund si recipientelor sub presiuni capac. evaporatoare. gazoase pentru decantarea separarea sistemelor Utilaje 24 . dispozitive pentru redistribuirea lichidului. talere sita. debitare. curatare. racorduri. cu talere Parti componente: corpuri de umplere. flanse Operatii: indreptare. racorduri Descrie utilajele folosite la Sisteme eterogene: lichide. in forma de S. manta de incalzire. condensatoare Criterii: directia de deplasare a agentilor termici. racorduri Talere: cu clopote. cu supape. cutii de etansare Desfasurate: virole cilindrice drepte Fabricare parti componente: corp cilindric. suporturi pentru umplutura. funduri si capace. polizare Probe de verificare: incercari hidraulice si pneumatice Reprezentarea grafică corectă a rezultatelor prin diferite mijloace Utilizarea mijloacelor grafice pentru interpretarea rezultatelor Comunicare numeraţie şi Prelucrează şi interpretează • grafic rezultatele obţinute pe o sarcină dată • Descrie utilajele transfer termic Construcţia utilajului tehnologic din industria chimică pentru Utilaje pentru transfer termic: schimbatoare de caldura. dispozitive de stropire. materialul de executie Executie si asamblare: placi tubulare. fascicul tubular Operatii: trasare. sita Fabricare parti componente: corp.Comunicare numeraţie şi Citeşte şi utilizează • documente scrise în limbaj de specialitate. gura de vizitare. talere cu supape.

în plan vertical. 25 . • Fixarea unor sarcini deschise.eterogene suspensiilor: decantor simplu cu functionare intermitenta. prin: • Utilizarea autoevaluării şi solicitarea elevilor de a-şi impune obiective. în funcţie de abilităţi. • Fiind o structură elastică. peste/lângă alte module parcurse (respectiv în prelungirea acestora pot fi adăugate mereu noi module ceea ce se înscrie perfect în linia imperativului educaţiei permanente) În elaborarea strategiei didactice. • Elevii învaţă când fac ceva şi când sunt implicaţi în procesul de învăţare. verificării prin îndrumător. • Elevii au stiluri unice de învăţare. profesorul va trebui să ţină seama de următoarele principii moderne ale educaţiei: • Elevii învaţă cel mai bine atunci când consideră că învăţarea răspunde nevoilor lor . urmând să le pună mai bine în valoare. respectiv asupra disponibilităţilor sale. Abordarea modulară a conţinuturilor oferă următoarele avantaje: • Modulul este orientat asupra celui care învaţă. • Prezentarea temelor în mai multe moduri (raport sau discuţie sau grafic). utilizând în acest sens fişe de lucru . vizual. prin • Gradarea sarcinilor de la uşor la dificil. cu viteză diferită şi din experienţe deferite • Participanţii contribuie cu cunoştinţe semnificative şi importante la procesul de învăţare • Elevii învaţă cel mai bine atunci când li se oferă timp pentru a ordona informaţiile noi şi a le asocia cu cunoştinţele vechi Procesul de predare –învăţare trebuie să aibă un caracter activ şi centrat pe elev. Ei învaţă în moduri diferite. • Formarea de perechi de elevi cu aptitudini diferite care se pot ajuta reciproc. • Modulul permite individualizarea învăţării şi articularea educaţiei formale şi informale. Elaborarea şi prezentarea unor referate interdisciplinare a căror documentare se obţine prin navigarea pe Internet. pe care elevii să le abordeze în ritmuri şi la niveluri diferite. noi mijloace sau resurse didactice. practic sau prin contact direct). • Fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiţi. grupurilor de studiu. • Utilizarea verificării de către un coleg. implicarea elevilor în diverse exerciţii de documentare şi proiectare sunt alte exemple de activităţi de învăţare – predare care pot fi utilizate. • Modulul oferă maximul de deschidere. decantor vertical Utilaje pentru desprăfuirea gazelor: separatoare de praf bazate pe inertie si prin centrifugare. modulul poate încorpora. Diferenţierea răspunsurilor. iar pe de altă parte. în orice moment al procesului educativ. În acest sens cadrul didactic trebuie să aibă în vedere: Diferenţierea sarcinilor şi a timpului alocat. Diferenţierea cunoştinţelor elevilor. prin: • Abordarea tuturor tipurilor de învăţare (auditiv. pe de o parte în plan orizontal. separatorul cu spuma cu un singur raft si separatorul Venturi cu injector axial Condiţii de aplicare didactica si de evaluare Modulul “Constructia utilajului tehnologic pentru industria chimica“ poate fi parcurs independent oferind elevilor cunoştinţe şi abilităţi precise pe care beneficiarii le pot verifica în diferite faze ale însuşirii.

permiţând. -forme geometrice utilizate pentru constructia utilajului tehnologic. utilizarea instrumentelor ajutătoare de învăţare. acceptând faptul că fiecare copil este diferit. precum şi a progresului elevilor. Sugestii metodologice Conţinuturile modulului sunt proiectate pentru 145 de ore şi vor fi parcurse în 29 săptămâni astfel: teorie = 58 ore instruire practică = 87 ore Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme. pentru a putea obţine cât mai multe date relevante privind învăţarea.Plecând de la principiul incluziunii. Corelarea instrumentelor de evaluare continuă cu indicatorii de performanţă şi cu probele de evaluare din unităţile de competenta (relevante pentru modul) Evaluarea formativa. 26 . evaluarea nu numai a produselor activităţii şi învăţării elevilor. Se recomandă ca orele de instruire teoretică să se desfăşoare în cabinete specializate. continua si regulata este implicita demersului pedagogic curent în orele de tehnologii. de nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit. -proiectia si desfasurarea suprafetelor cilindrice. a atitudinilor dezvoltate. Desfasurate si intersectii -consideratii teoretice privind calculul si constructia desfasuratelor. să facă remedieri care se impun în vederea reglării (ajustării) procesului de predare / învăţare. -stabilirea grosimii peretelui. instrumente) tradiţionale de evaluare nu pot acoperi toata această paleta de rezultate şcolare care trebuie evaluate. Utilajul tehnologic si instalatiile chimice -rolul utilajului tehnologic. să cunoască nivelul de achiziţionare a competenţelor şi cunoştinţelor. se va avea în vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea competenţelor pentru acei elevi care prezintă deficienţe integrabile. -solicitarea utilajului tehnologic. aducerea de laude chiar şi pentru cele mai progrese şi stabilirea împreună a paşilor următori). de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi ritmul de asimilare a cunoştinţelor şi formare a deprinderilor proprii grupului instruit. În aceste condiţii. pregătirea de fişe pentru elevii care au ritm lent de învăţare. 2. Este evident că modalităţile (metode. Pentru a se realiza o evaluare cât mai completă a evaluării. ci şi a proceselor de învăţare. care asigură accesul în şcoală a tuturor copiilor şi asigură orice susţinere necesară. mai ales în evaluarea formativă continuă. -proiectia si desfasurarea suprafetelor conice. iar cele de instruire practică în atelierul şcoală sau la agentul economic. adaptându-le la specificul condiţiilor de învăţare şi comportament (utilizarea de programe individualizate. profesorii să facă apel la metode şi instrumente complementare de evaluare. ca fiind un drept. în funcţie de dificultatea acesteia. este necesar ca pentru evaluare. să identifice lacunele şi cauzele. este necesar să se aibă în vedere. şi a competenţelor achiziţionate. atât profesorului cât şi elevului. -invelisuri si corpuri cu perete gros. Conţinutul se recomandă a fi parcurs în următoarea ordine cronologică: 1.

-recipiente cu perete gros. descriere). centrifuge filtrante. centrifuge de sedimentare. flanse. racorduri. separatoare de praf prin centrifugare. suporturi pentru umplutura. -subansamblurile aparatelor tubulare (capace de distributie. -evaporatoare (rol functional. 4. -coloane cu talere (circulatia lichidului si a vaporilor sau gazelor in coloana. -rezemarea coloanei. racorduri pentru intrarea. suporturi. parti componente). dispozitive pentru redistribuirea lichidului. redistribuirea si iesirea vaporilor / gazelor si pentru iesirea lichidului). fascicule tubulare). talere cu clopote. Utilaje pentru separarea sistemelor gazoase eterogene -sisteme gazoase eterogene. Utilaje pentru decantare. -constructia recipientelor cu perete subtire (corpul cilindric. talere cu elemente in forma de S. centrifugarea. lagare de capat. fixarea talerelor in coloana. tipuri constructive. -tehnologia de asamblare a reactoarelor. guri de vizitare. -desprafuirea uscata a gazelor (camere de sedimentare. elemente de distantare). Recipiente sub presiune -recipiente cu perete subtire. incarcarea si descarcarea umpluturii. descriere. -constructia coloanelor cu umplutura. 5. mantale si serpentine de racire. -corpul coloanei. dispozitive de stropire. decantarea. -natura substantelor prelucrate in recipiente. 8. Aparate de tip coloana -rolul aparatelor de tip coloana. camere de distributie. 27 . etansari si inchideri de inalta presiune). filtrarea. precizia executiei si montarii talerelor). supracentrifuge). separatorul de praf Venturi). talere sita. -subansamburile reactoarelor (agitatoare si amestecatoare.-intersectii de corpuri geometrice (intersectia a doi cilindri. metode de trasare a curbelor de intersectie) 3. cutii de etansare). 6. separatoare de praf bazate pe inertie. funduri si capace. -utilaje pentru sedimentarea si decantarea suspensiilor -utilaje pentru filtrarea suspensiilor (materiale filtrante. bosaje. -centrifuge (clasificare. camere de sedimentare cu polite. -coloane cu umplutura (tipuri de corpuri de umplere. -sedimentarea. -amenajari exterioare. -purificarea umeda a gazelor (separatorul cu spuma. -piesele componente ale aparatelor de transfer (placi tubulare. talere cu supape. 7. tipuri constructive de filtre). filtrare si centrifugare -sisteme lichide eterogene. Aparate pentru transfer termic -schimbatoare de caldura (destinatie. armaturi) -controlul recipientelor sub presiune -constructia recipientelor cu perete gros (executia corpurilor cu perete gros. tipuri constructive. grupul de actionare. Recipiente cu dispozitiv de amestecare -generalitati.

a competenţelor prevăzute de programele şcolare. Condiţiile pe care trebuie să la îndeplinească instrumentele de evaluare: • fidelitate • coerenţă • instrumente motivante • instrumente realiste • eficienţă • • • • • • • • • • • 28 .-filtrarea gazelor (filtre cu tesaturi. la orele de tehnologii se recomandă utilizarea următoarelor metode şi instrumente: observarea sistematica (pe baza unei fişe de observare) tema de lucru (în clasă. îşi susţin şi motivează propunerile). filtre cu strat varsat). Metodele de evaluare utilizate beneficiază de o serie de instrumente care trebuie elaborate în corelare cu criteriile de performantă. acasă ) concepută în vederea evaluării proba practică investigaţia proiectul portofoliul autoevaluarea (este una din metode care capătă o extindere tot mai mare datorită faptului că elevii îşi exprimă liber opinii proprii. competenţele tehnice generale şi specializate din standardul de pregătire profesională Pentru evaluarea achiziţiilor (în termeni cognitivi. condiţiile de aplicabilitate ale acestora şi cu probele de evaluare introduse în standardul de pregătire profesională. afectivi şi performativi) elevilor. metodele şi activităţile de învăţare-predare Se recomandă promovarea metodelor de învăţare centrată pe elev: teme / proiecte integrate dezbatere / masă rotundă /video / multimedia lecţii vizită atelier de lucru / simulare / joc de rol / studiu de caz / expunere orală / demonstraţia Sugestii privind utilizarea instrumentelor de evaluare Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele cheie. Sugestii privind procesul.

colerganguri Metode de clasare: volumetrica.MODULUL V CONSTRUCŢIA UTILAJULUI TEHNOLOGIC PENTRU MATERIALE DE CONSTRUCŢII Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul (din care au fost selectate competenţele individuale agregate în modul):  Construcţia utilajului tehnologic pentru materiale de construcţii Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor: Unităţi de competenţă Competenţe individuale Conţinuturi tematice Constructia utilajului tehnologic pentru materiale de construcţii Descrie agregatele cu tambur Rol: uscator. conice. camene de capat gradul Descrie masinile si utilajele Criteriu de clasificare: de maruntire folosite la maruntirea si separarea materialelor solide Concasoare: cu falci. gravitationala 29 . grupuri de actionare. racitor. cristalizator rotativ Subansambluri: tambure rotative. cu cilindri Mori: vibratoare cu bile. grupuri de sprijin.

Metodele tradiţionale. elevator Transportoare fara organ flexibil de tractiune: elicoidal. au eficienţă maximă în procesul de învăţare. analitică precum şi imaginaţia şi creativitatea elevilor. ceea ce permite o repartizare mai bună a responsabilităţilor şi a sarcinilor de lucru. Metode ca studiul de caz. dezbateri. fişe de observaţie. rolul lor funcţional şi tipurile de solicitări simple. să manifeste spirit de întrajutorare • să recunoască elementele maşinilor. Se pot utiliza diferite metode de evaluare care să confere caracterul formativ al evaluării. competenţele tehnice generale din standardul de pregătire profesională. adaptându-şi limbajul la un context dat. orice elev. îşi susţin şi motivează propunerile. beneficiază de o serie de instrumente care trebuie elaborate în corelare cu criteriile de performanţă şi cu probele de evaluare introduse în standardul de pregătire profesională. • să-şi armonizeze ritmul de lucru şi să-şi coreleze rezolvarea sarcinii primite cu a celorlalţi membri ai echipei. folosind pe lângă metodele clasice şi metodele alternative ca: • observarea sistematică a elevului • investigarea • proiectul • portofoliul elevului Autoevaluarea este una din metode care capătă o extindere tot mai mare datorită faptului că elevii îşi exprimă liber opinii proprii. directia deplasarii. lucrarea practică etc.Descrie utilajele folosite la Criterii de clasificare: organ transportul materialelor flexibil de tractiune. trebuie să atingă indicatorii de performanţă impuşi de competenţele dobândite: • să dovedească în discuţii că şi-a însuşit terminologia de specialitate. experimentul. pentru orele de laborator şi instruire practică. modul de actionare solide Transportoare cu organ flexibil de tractiune: cu banda. să poată completa corect documente şi fişe de lucru simple. precum şi o diversificare a scenariilor didactice. oscilant Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare: În procesul de predare/învăţare se vor utiliza metodele moderne la care accentul s-a deplasat pe învăţarea activă. stimulează gândirea logică. permit agregarea competenţelor cheie cu cele tehnice generale şi cele tehnice specializate. Există numeroase metode şi procedee didactice care pot fi folosite. problematizarea. Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele cheie. dar trebuie alese pentru fiecare unitate de conţinut acelea care conduc la formarea competenţei specifice conţinutului şi la atingerea indicatorilor de performanţă. jocul de rol. Competenţele dobândite la orele de instruire practică se vor evalua prin: • probe practice • simularea unor situaţii – problemă • completarea documentelor de lucru specifice • portofoliu • fişe de lucru 30 . brainstorming. proiecte integrate. Metodele de evaluare utilizate. centrată pe elev. indiferent de gradul de adaptabilitate pe care îl poate avea. După parcurgerea acestui modul. Astfel. cauzală. descoperirea. preponderent expozitive vor fi adaptate şi combinate cu cele de investigare directă şi explorare indirectă . recomandăm împărţirea în grupe de trei – patru elevi. Competenţele obţinute în cadrul orelor de pregătire teoretică vor fi evaluate prin teste.

mori vibratoare).Sugestii metodologice Conţinuturile modulului sunt proiectate pentru 58 de ore şi vor fi parcurse în 29 săptămâni astfel: 29 ore – teorie 29 ore – instruire practică Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme. -tehnologia de asamblare a agregatelor cu tambur rotativ. aspecte constructive). 2. de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi ritmul de asimilare a cunoştinţelor şi formare a deprinderilor proprii grupului instruit. amenajari interioare). dozator cu disc. dozator oscilant cu carucior. clasarea gravitationala). Se recomandă ca orele de instruire teoretică să se desfăşoare în cabinete specializate. mori pendulare). -mori cu corpuri rostogolitoare (colerganguri. aspecte constructive). Conţinutul se recomandă a fi parcurs în următoarea ordine cronologică: 1. aspecte constructive). -elevatorul (generalitati. Agregate cu tambur rotativ -rol functional. Utilaje pentru transportul si dozarea materialelor solide -instalatii mecanice pentru transportul continuu al materialelor solide -transportorul cu banda (generalitati. Profesorul are libertatea de a alege metodele şi tehnicile didactice şi de a propune activităţi de învăţare în măsură să asigure formarea competenţelor specifice prevăzute de programă. dozator cu lanturi. aspecte constructive). -separarea materialului maruntit (clasarea volumetrica. aspecte constructive). -dozatoare (dozator cu banda. Masini si utilaje pentru maruntire si separare -generalitati. descriere. -concasoare cu cilindri (generalitati. -concasoare conice (generalitati. dozator compartimentat). care are sarcina de a individualiza şi de a adapta procesul didactic la particularităţile elevilor. având permanent în vedere faptul că o învăţare activă reuşită necesită: • o bună pregătire şi planificare • instrucţiuni oferite cu un limbaj simplu şi clar • o bună administrare a clasei În vederea învăţării centrate pe elev se recomandă: 31 . -concasorul cu falci (generalitati. Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare/învăţare Alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului. camere de capat. de nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit. grupul de actionare. iar cele de instruire practică în atelierul şcoală sau la agentul economic. aspecte constructive). -transportorul elicoidal cu melc (generalitati. grupul de sprijin. -transportorul oscilant (generalitati. în funcţie de dificultatea acesteia. tipuri constructive. ciururi cu site si rame vibratoare. -subansamblurile agregatelor cu tambur rotativ (tambure rotative. aspecte constructive). -mori cu tambur rotativ (mori cu bile cu functionare periodica. 3.

Pentru evaluarea achiziţiilor elevilor (în termeni cognitivi. investigarea directă. • portofoliul. acasă). învăţarea prin cooperare. permiţând. să identifice lacunele şi cauzele lor. continuă şi regulată este implicită demersului pedagogic curent în orele de tehnologii. a competenţelor prevăzute de programele şcolare. laborator. se recomandă utilizarea următoarelor metode şi instrumente: • observarea sistematică (pe baza unei fişe de evaluare) • tema de lucru (în clasă. ci şi a proceselor de învăţare şi a competenţelor achiziţionate. să cunoască nivelul de achiziţionare a competenţelor şi cunoştinţelor. studiul de caz. 32 . jocurile de simulare. proiectul. • autoevaluarea. pentru a putea obţine cât mai multe date relevante privind învăţarea. afectivi şi de performanţă). atât profesorului cat şi elevului. lucrare practică de laborator/atelier. Pentru a se realiza o evaluare cât mai completă a învăţării. explorarea indirectă. simularea. Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare Evaluarea formativă. metoda problematizării.• • • • pot fi: • • • • • • • • • alegerea metodei de predare / învăţare pentru a promova un proces de instruire care să facă plăcere elevilor activităţile alese pentru demersul didactic să fie atractive pentru toate tipurile de elevi utilizarea unor metode active / interactive (învăţarea prin descoperire. este necesar să se aibă în vedere. atelier) metodele folosite metoda discuţiilor şi dezbaterilor. În aceste condiţii. mai ales în evaluarea formativă continuă. este necesar ca pentru evaluare profesorii să facă apel la metode şi instrumente cât mai diferite. exerciţiul. a atitudinilor dezvoltate. • investigaţia. concepută în vederea evaluării. învăţarea problematizată. să facă remedierile care se impun în vederea reglării procesului de predare/învăţare. precum şi a progresului elevilor. jocul de rol) realizarea de proiecte sau / şi portofolii În funcţie de locul de desfăşurare a orelor (cabinet. • proba practică. • proiectul. evaluarea nu numai a produselor activităţii şi învăţării elevilor.

grunduire Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare: Metodele de predare-învăţare active. profile. studiu de caz. incrucisari. indreptare. centrate pe elev. prin suruburi Operatii pregatitoare: curatare. pilonii pentru sustinerea conductelor Tehnologii de executie: tronsoane asamblate in atelier sau pe santier Montarea stalpilor: de inaltime mica. elevii trebuiesc puşi în situaţia de învăţare autonomă. natura elementului de constructie. prin rezolvarea unor sarcini simple de lucru (pe baza unor fişe operaţionale). expandate. durata constructiei Elemente componente: table.STAGII DE PREGĂTIRE PRACTICĂ MODULUL VI EXECUTAREA CONSTRUCTIILOR METALICE Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul (din care au fost selectate competenţele individuale agregate în modul):  Executarea constructiilor metalice Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor: Unităţi de competenţă Competenţe individuale Conţinuturi tematice Executarea construcţiilor metalice Descrie metalice constructiile Criterii de clasificare a constructiilor metalice: destinatie. Se recomandă desfăşurarea orelor în laboratoare specializate şi ateliere. experiment. cu zabrele Elemente componente: noduri. colturi. turnurile si Stalpi: cu piese de rezemare. simulare computerizată. modul de alcatuire a elementelor de constructie. sudate. articulatii Descrie stalpii. innadiri Prezinta diferite tipuri de Grinzi: cu inima plina. debitare Asamblari: nituite. ramificatii. modul de asamblare a partilor componente. sunt preferenţiale. axate în principal 33 . foarte inalti Descrie tehnologia de Etape: fazele de executie a fabricatie si asamblare a constructiilor metalice constructiilor metalice Operatii: trasare. platbande. tevi Solutii constructive: prinderi. grinzi cheson.

aplicative. de nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit. nu se recomandă practicarea itemilor subiectivi sau semiobiectivi. innadirea cornierelor) 3. ramificatii. Probe practice: preponderente. Stalpi. de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi ritmul de asimilare a cunoştinţelor şi formare a deprinderilor proprii grupului instruit. Grinzi cu zabrele -tipuri de grinzi cu zabrele -elementele componente ale grinzilor cu zabrele (noduri. exclusiv pe baza materialelor didactice.pe activităţi concrete. Se recomandă ca orele de laborator tehnologic să se desfăşoare în cabinete specializate. turnuri. Toate evaluările trebuiesc anunţate în prealabil. Conţinutul se recomandă a fi parcurs în următoarea ordine cronologică: 1. Elemente componente ale constructiilor metalice -clasificarea incarcarilor care actioneaza asupra constructiilor metalice -prinderi (prescriptii generale si solutii constructive) -innadiri (innadirea platbandelor. colturi. Sugestii metodologice Conţinuturile modulului sunt proiectate pentru 120 de ore. turnurilor si pilonilor -tipuri de stalpi -tolerante la montajul stalpilor 34 . Noţiuni generale despre construcţiile metalice -caracteristicile constructiilor metalice -conditiile de utilizare a constructiilor metalice -clasificarea constructiilor metalice 2. Probele de evaluare trebuie să coincidă cu cele prevăzute în Standardele de pregătire profesională corespunzătoare calificării. Probe scrise: de preferinţă teste cu itemi obiectivi. inccrucisari. respectând condiţiile de aplicabilitate ale criteriilor de performanţă. Reazeme -tipuri de grinzi cu inima plina -grinzi cheson si grinzi expandate -innadirea grinzilor cu inima plina -tehnologia de fabricatie a grinzilor cu inima plina -scopul si clasificarea aparatelor de reazem -alcatuirea reazemelor (rezemarea directa. aşa cum au fost descrise. dispozitive de reazem) 4. articulatii -contravantuiri -tehnologia de executie a grinzilor cu zabrele 5. pentru a realiza corespondenţa între evaluarea şcolară şi evaluarea la angajare. Probe orale: pe baza fişelor operaţionale cu itemi şi a materialelor didactice. piloni -elemente componente -tehnologia constructiei stalpilor. iar cele de instruire practică în atelierul şcoală sau la agentul economic. Grinzi cu inima plina. din care: 30 ore – laborator tehnologic 90 ore – instruire practică Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme. în funcţie de dificultatea acesteia.

Pentru a se realiza o evaluare cât mai completă a învăţării. precum şi a progresului elevilor . În aceste condiţii se recomandă profesorilor să facă apel la metode şi instrumente complementare de evaluare. ci şi a proceselor de învăţare. să facă remedierile care se impun în vederea reglării (ajustării) procesului de predare / învăţare .Controlul. să cunoască nivelul de achiziţionare a competenţelor şi a cunoştinţelor. a atitudinilor dezvoltate. sudate. să identifice lacunele şi cauzele lor. instrumente ) tradiţionale de evaluare nu pot acoperi toată această paletă de rezultate şcolare care trebuie evaluate . incercarea si receptia constructiilor metalice -receptia materialelor -controlul constructiilor metalice nituite -controlul constructiilor metalice sudate -probe si receptia finala 9. prin suruburi de inalta rezistenta) -unelte si dispozitive folosite la montarea si demontarea pieselor -vopsirea si expedierea constructiilor metalice -NSSM la fabricatia si montajul constructiilor metalice 8. atât profesorului cât şi elevului. Tehnologia de fabricatie si asamblare a constructiilor metalice -fazele de executie a constructiilor metalice -executia diferitelor tipuri de asamblari (nituite. mai ales în evaluarea formativă continuă. evaluarea nu numai a produselor activităţii şi învăţării elevilor. este necesar să se aibă în vedere.6. Montarea constructiilor metalice -organizarea santierului de montare -montarea stalpilor -montarea halelor industriale -montarea rezervoarelor -montarea cosurilor de fum -montarea gazometrelor -NSSM la montajul constructiilor metalice Sugestii privind utilizarea instrumentelor de evaluare Evaluarea formativă. permiţând. cum ar fi :       Fişe de observare Fişă de lucru Portofoliu Proiect Proba practică Autoevaluare 35 . şi a competenţelor achiziţionate. Constructii metalice din tabla -rezervoare metalice -gazometre umede si uscate -conducte metalice -buncare -imbinarea virolelor 7. Este evident faptul că modalităţile ( metode. continuă şi regulată este implicită demersului pedagogic curent în orele de tehnologii.

aplicarea normelor Mijloace de protecţie: echipamente de protecţie specifice locului de muncă (ecrane de protecţie. umane 36 . respectarea.MODULUL VII MASINI SI DISPOZITIVE SPECIFICE EXECUTARII CONSTRUCTIILOR METALICE SI UTILAJULUI TEHNOLOGIC Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul (din care au fost selectate competenţele individuale agregate în modul):  Utilizarea maşinilor si dispozitivelor specifice executarii constructiilor metalice si utilajului tehnologic  Igiena şi securitatea muncii  Lucrul in echipa Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor: Unităţi de competenţă Competenţe individuale Conţinuturi tematice Igiena şi securitatea muncii Aplică legislaţia şi reglementările privind securitatea şi sănătatea la locul de muncă. profile si tevi Masini de curbat: cu trei cilindri. materiale. Drepturi : instructaj periodic. de indreptat si indoit table. cască. mănuşi) Situaţii: absenţa mijloacelor de protecţie. integritatea mijloacelor de protecţie Utilizarea masinilor si dispozitivelor specifice executarii constructiilor metalice si utilajului tehnologic Lucrul in echipa Stabileşte necesarul de maşini şi dispozitive specifice executării construcţiilor metalice şi utilajului tehnologic Descrie masinile utilizate la realizarea constructiilor metalice si utilajului tehnologic Identifica sarcinile si resursele necesare pentru atingerea obiectivelor. mască de gaz. Clasificarea dispozitivelor si a maşinilor Masini: de rabotat marginea tablei. cu patru cilindri Sarcini : profesionale. sociale Resurse :informaţii. echipament de protecţie Responsabilităţi: însuşirea. pentru debitare mecanica si termica. şorţ. prevenirea şi stingerea incendiilor.

solidarizare Acţiuni: finalizare de sarcini proprii. elemente de strangere. corp. implicare. curenţi de muncă de aer. Elementul principal în asigurarea unei învăţări temeinice şi pe termen lung este învăţarea activă. umiditate. interes. zgomote.Utilizarea masinilor si dispozitivelor specifice executarii Descrie dispozitivele constructiilor metalice utilizate la realizarea si utilajului tehnologic construcţiilor metalice si utilajului tehnologic Parti componente: elemente de asezare. sarcinilor atitudini. raportarea rezultatelor Ia măsuri pentru reducerea Factori de risc : substanţe factorilor de risc de la locul periculoase. pentru indoit tevi Lucrul in echipa Igiena şi securitatea muncii Lucrul in echipa Îşi asumă rolurile care ii Poziţia individuală: Inclus. supravegherea finalizării unor operaţiuni. raportor Atitudini: sprijin. iniţiator. Învăţarea activă este o metodă de educaţie care presupune participarea directă şi creează un mediu pentru împărtăşirea experienţelor. mecanisme de centrare si fixare Dispozitive: pentru curbarea tevilor la presa. temperatură. 37 . încadrare în timp. grad de motivare. interese Corelare de sarcini: explicaţii de sarcini. revin in echipa subordonat. exclus. vibraţii. încurajare. motivare. Metodele de predare-învăţare se vor stabili având în vedere: • Semnificaţia abilităţilor care sunt dobândite prin învăţare. viruşi. radiaţii Raportare: orală sau scrisă Înlăturare: remedierea defecţiunilor apărute la echipamentele de protecţie. recunoaşterea meritelor Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare Teoriile moderne înţeleg procesul de învăţare ca pe un produs al experienţelor personale şi al interacţiunilor sociale. coordonator. respectarea normelor de protecţie Colaborează cu membrii Competenţa: pregătire echipei pentru îndeplinirea profesională. Aceasta implică practicarea noilor competenţe de către elevi şi aplicarea noilor cunoştinţe şi atitudini în timpul activităţilor de învăţare. poziţia faţă de grup. distribuire de sarcini în echipă. corecţii şi adaptări ale planului comun. ventilaţie. respectarea unui plan comun. asigurarea echilibrului de sarcini în echipă. bacterii. negocierea sarcinilor Măsuri: verificări ale calităţii sarcinilor.

de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi ritmul de asimilare a cunoştinţelor şi formare a deprinderilor proprii grupului instruit. Stilurile de învăţare diferite ale elevilor. oferind fiecărui elev şansa de a reuşi. Probele de evaluare stabilesc dovezile care se cer elevului pentru a-şi demonstra competenţa în atingerea unui rezultat de învăţare. de nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit. 38 . Metodele de evaluare utilizate trebuie să permită cadrelor didactice să înregistreze dacă fiecare rezultat al învăţării a fost atins. Se recomandă ca orele de laborator tehnologic să se desfăşoare în cabinete specializate. iar cele de instruire practică în atelierul şcoală sau la agentul economic. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate în standardul de pregătire profesională. utilizând acelaşi instrument. Evaluarea vizează doar probele de evaluare cuprinse în Standardul de Pregătire Profesională – nimic mai mult .: realizarea unui singur obiect) sau a mai multor activităţi (de ex. Astfel. se însuşesc prin practică repetată pe parcursul unui curs şi ar trebui astfel să fie evaluate la sfârşitul cursului chiar dacă au fost predate destul de devreme. dacă elevul are abilităţi de scriere slabe este indicată evaluarea orală sau practică. Sugestii metodologice Conţinuturile modulului sunt proiectate pentru 120 de ore din care: 30 ore – laborator tehnologic 90 ore – instruire practică Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme. se recomandă: • Lucrări scrise • Joc de roluri • Prezentări • Lucrări practice • Studiu de caz • Proiect O competenţă ar putea fi evaluată pe baza unei singure activităţi (de ex. De exemplu. Promovarea unor metode de învăţare centrată pe elev. Practicile de evaluare trebuie să ţină cont de nevoile diferite ale elevilor. Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele specificate este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării. Profesorul este liber să aleagă modalitatea şi momentul evaluării rezultatelor unei unităţi. un instrument de evaluare adecvat poate contribui la măsurarea rezultatului învăţării pentru mai multe competenţe. ca cele de studiu sau sociale. în funcţie de dificultatea acesteia.• • • Un proces de învăţare care să facă plăcere elevilor. unde este cazul:  Practică: atelier/ simulare /joc de roluri  Discuţie: dezbatere/ masă rotundă/ video/ multi media  Studiu de caz  “Furtuna de idei” – brainstorming  Demonstraţie. sesiuni de întrebări şi răspunsuri şi o anumită lucrare de realizat). Ca metode de evaluare . nimic mai puţin. Abilităţile.: lucrări în clasă. Acestea se referă în mod explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate ale acestora. Timpul de măsurare a rezultatelor învăţării se va reduce prin evaluarea simultană a mai multor criterii de performanţă şi a mai multor competenţe.

foarfece circulare. foarfece disc) si la debitarea termica a semifabricatelor (masini de taiat stationare in coordonate. Condiţiile pe care trebuie să la îndeplinească instrumentele de evaluare: • fidelitate • coerenţă • instrumente motivante • instrumente realiste 39 .• • • • • • • • • • • Conţinutul se recomandă a fi parcurs în următoarea ordine cronologică: 1. la orele de tehnologii se recomandă utilizarea următoarelor metode şi instrumente: observarea sistematica (pe baza unei fişe de observare) tema de lucru (în clasă. masini de debitat prin frecare) -masini de indoit tabla (valturi) -masina cu role pentru precurbarea tablei -presa de indoit (abkant) -masini pentru curbat profile . îşi susţin şi motivează propunerile). foarfece-ghilotina. îndreptat. a competenţelor prevăzute de programele şcolare.Norme de securitatea şi sănătatea muncii pentru maşini de debitat. acasă ) concepută în vederea evaluării proba practică investigaţia proiectul portofoliul autoevaluarea (este una din metode care capătă o extindere tot mai mare datorită faptului că elevii îşi exprimă liber opinii proprii. Metodele de evaluare utilizate beneficiază de o serie de instrumente care trebuie elaborate în corelare cu criteriile de performantă. cu brate articulate. Dispozitive de asamblare si control -clasificarea dispozitivelor -partile componente ale dispozitivelor -dispozitive pentru curbarea tevilor 3. Masini utilizate la realizarea componentelor constructiilor metalice si utilajelor tehnologice -masini de rabotat marginea tablei -masini folosite la debitarea mecanica (ferastraie circulare. Procedee de prelucrare prin deformare plastica -ambutisarea in matrite de cauciuc -ambutisarea hidraulica -ambutisarea prin explozie . metodele şi activităţile de învăţare-predare Se recomandă promovarea metodelor de învăţare centrată pe elev: teme / proiecte integrate dezbatere / masă rotundă /video / multimedia lecţii vizită atelier de lucru / simulare / studiu de caz / expunere orală / demonstraţia Sugestii privind utilizarea instrumentelor de evaluare Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele cheie. condiţiile de aplicabilitate ale acestora şi cu probele de evaluare introduse în standardul de pregătire profesională. îndoit şi rabotat marginea tablei. competenţele tehnice generale şi specializate din standardul de pregătire profesională Pentru evaluarea achiziţiilor elevilor.Norme de securitatea şi sănătatea muncii la prelucrarea prin deformare plastică a materialelor Sugestii privind procesul. 2. cu pantograf.

aluminiu. tantal Descrie materialele pentru Grupe de materiale: metalice. titan. cauciuc. cu materiale izolante Materiale izolante: pluta expandata. nemetalice protectie anticorosiva Materiale: otel anticorosiv. cadrul didactic trebuie să aibă în vedere: 40 . nichel. zinc. nemetalice mecanice a utilajului Materiale metalice feroase: oteluri. titan. plumb. ciment poros. tantal. asigurarea rezistentei neferoase. vata minerala. fier tehnic pur.• eficienţă CURRICULUM DE DEZVOLTARE LOCALĂ MODULUL VII MATERIALE UTILIZATE IN CONSTRUCTIA UTILAJULUI TEHNOLOGIC Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul (din care au fost selectate competenţele individuale agregate în modul):  Materiale utilizate in constructia utilajului tehnologic Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor: Unităţi de competenţă Competenţe individuale Conţinuturi tematice Materiale utilizate in constructia utilajului tehnologic Descrie materialele pentru Grupe de materiale: feroase. În acest sens. cauciuc. natura fluidului etansat etansare Materiale de etanşare: carton. prin care se pierde sau izolare termica se primeste caldura din exterior. presiune. folii de aluminiu Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare Procesul de predare învăţare trebuie să aibă un caracter activ şi centrat pe elev. materiale plastice Descrie materialele de Factori: temperatura. caramizi antiacide. fonte Caracteristici: proprietati tehnologice si mecanice. vata de sticla. aluminiu. plumb. teflon. azbest. cupru termica: acoperirea Descrie materialele pentru Izolare suprafetelor. materiale plastice expandate. nichel. rezistenta fata de mediile corosive Metale neferoase: cupru.

Se vor utiliza diferite metode de evaluare care să confere caracterul formativ al evaluării. analitică. portofoliul elevului. Autoevaluarea este una din metode care trebuie să capete o extindere tot mai mare datorită faptului că elevii îşi exprimă liber opinii proprii. investigarea. prin: o utilizarea autoevaluării şi solicitarea elevilor de a-şi impune obiective. Alegerea strategiei didactice va avea în vedere stilurile de învăţare ale elevilor. vizual. materiale pentru izolare termica) 41 . Diferenţierea cunoştinţelor elevilor. folosind pe lângă metodele clasice şi metodele alternative ca: observarea sistematică a elevului. Generalitati -principalele categorii de materiale utilizate pentru constructia utilajului tehnologic (materiale pentru asigurarea rezistentei mecanice. jocul de rol. permit agregarea competenţelor cheie cu cele tehnice generale şi cele tehnice specializate. dar trebuie alese pentru fiecare unitate de conţinut. practic sau prin contact direct). Există numeroase metode şi procedee didactice care pot fi folosite. care au eficienţă maximă în procesul de învăţare. descoperirea. îşi susţin şi motivează propunerile. o prezentarea temelor în mai multe moduri (raport sau discuţie sau grafic). în funcţie de abilităţi. Se vot utiliza metode ca: studiul de caz. stimulează gândirea logică. competenţele tehnice din Standardul de Pregătire Profesională.   Diferenţierea sarcinilor şi timpului alocat. în funcţie de dificultatea acesteia. proiectul. de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi ritmul de asimilare a cunoştinţelor şi formare a deprinderilor proprii grupului instruit. materiale pentru protectie anticoroziva. deoarece elevii mai buni le interpretează într-un mod mai solicitant. cauzală. dezbaterea etc. problematizarea. o fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiţi. ca şi imaginaţia şi creativitatea elevilor. Metodele de evaluare utilizate. trebuie să beneficieze de o serie de instrumente elaborate în corelare cu criteriile de performanţă şi cu probele de evaluare din Standardul de Pregătire Profesională. prin: o abordarea tuturor tipurilor de învăţare (auditiv. Sugestii metodologice Conţinuturile modulului sunt proiectate pentru 58 de ore şi vor fi parcurse în 29 de săptămâni astfel: 29 ore – teorie 29 ore – laborator tehnologic Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme. Conţinutul se recomandă a fi parcurs în următoarea ordine cronologică: 1. o fixarea unor sarcini deschise. o utilizarea verificării de către un coleg. grupurilor de studiu. brainstormingul. verificării prin îndrumător. Evaluarea va scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele cheie. lucru pe ateliere. de nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit. o formarea de perechi de elevi cu aptitudini diferite care se pot ajuta reciproc. materiale de etansare. acelea care conduc la formarea competenţei asociate conţinutului. prin: o gradarea sarcinilor de la uşor la dificil pe fişele de lucru. Diferenţierea răspunsului. Este necesar utilizarea metodelor care se adresează tuturor stilurilor de învăţare.

• proiectul. Materiale metalice neferoase -cuprul si aliajele sale -aluminiul si aliajele sale. • jocurile de simulare. carbune si materiale pe baza de carbune. • studiul de caz. • lucrare practică de laborator. • metoda problematizării. consideratii economice) 2. Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare Evaluarea formativă. cauciul. fonte maleabile.-alegerea materialelor de constructie (consideratii tehnice. Profesorul are libertatea de a alege metodele şi tehnicile didactice şi de a propune activităţi de învăţare în măsură să asigure formarea competenţelor specifice prevăzute de programă. oteluri pentru tevi. roci. materiale de topire) -materiale organice (lemn. • explorarea indirectă. simularea. învăţarea prin cooperare. oteluri cu desstinatie precizata) -fonte (fonte cenusii. oteluri turnate. continuă şi regulată este implicită demersului pedagogic curent în orele de tehnologii. fonte cu grafit nodular. permiţând. -nichelul si aliajele sale -plumbul si aliajele sale -staniul -zincul si aliajele sale 4. atât profesorului cat şi elevului. metodele folosite pot fi: • metoda discuţiilor şi dezbaterilor. • exerciţiul. Materiale metalice feroase -oteluri (oteluri carbon si aliate. Materiale nemetalice si materiale compozite -materiale anorganice (azbest. viteza de coroziune. care are sarcina de a individualiza şi de a adapta procesul didactic la particularităţile elevilor. să cunoască nivelul de 42 . fonte aliate) 3. învăţarea problematizată. având permanent în vedere faptul că o învăţare activă reuşită necesită: • o bună pregătire şi planificare • instrucţiuni oferite cu un limbaj simplu şi clar • o bună administrare a clasei În vederea învăţării centrate pe elev se recomandă: • activităţile alese pentru demersul didactic să fie atractive pentru toate tipurile de elevi • utilizarea unor metode active / interactive (învăţarea prin descoperire. materiale plastice) -materiale compozite Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare/învăţare Alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului. jocul de rol) • realizarea de proiecte sau / şi portofolii În funcţie de locul de desfăşurare a orelor. • investigarea directă.

43 . acasă). Pentru a se realiza o evaluare cât mai completă a învăţării. • autoevaluarea. să identifice lacunele şi cauzele lor. a atitudinilor dezvoltate. afectivi şi de performanţă). a competenţelor prevăzute de programele şcolare. • proba practică. • investigaţia. Pentru evaluarea achiziţiilor elevilor (în termeni cognitivi. ci şi a proceselor de învăţare şi a competenţelor achiziţionate. este necesar ca pentru evaluare profesorii să facă apel la metode şi instrumente cât mai diferite. se recomandă utilizarea următoarelor metode şi instrumente: • observarea sistematică (pe baza unei fişe de evaluare) • tema de lucru (în clasă. să facă remedierile care se impun în vederea reglării procesului de predare/învăţare. concepută în vederea evaluării. este necesar să se aibă în vedere. evaluarea nu numai a produselor activităţii şi învăţării elevilor. mai ales în evaluarea formativă continuă.achiziţionare a competenţelor şi cunoştinţelor. • proiectul. precum şi a progresului elevilor. • portofoliul. pentru a putea obţine cât mai multe date relevante privind învăţarea. În aceste condiţii.

44 . speciale in timpul reviziilor Lucrari: specifice fiecarui tip de revizie Revizia si intretinerea constructiilor metalice Asigurarea calităţii Revizia si intretinerea constructiilor metalice Utilizează metode Metode standardizate: standardizate de asigurare a definite în funcţie de modelul calităţii de management al calităţii adoptat de organizaţie Defecte: datorate conceptiei. În acest sens cadrul didactic trebuie să aibă în vedere: Diferenţierea sarcinilor şi timpului alocat. prin: o gradarea sarcinilor de la uşor la dificil pe fişele de lucru. refacerea stratului de vopsea Descrie obiectivele urmarite Revizii: curente. inlocuirea pieselor mici degradate  Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare Procesul de predare învăţare trebuie să aibă un caracter activ şi centrat pe elev. europene şi internaţionale Precizeaza atributiile echipei Intretinere curenta: supraveghere de intretinere tehnica continua Lucrari: examinarea. criterii şi indicatori naţionale. periodice. norme interne. Descrie metodele de executiei sau montajului si aparute executare a reparaţiilor in timpul exploatarii curente Reparatii curente: indreptarea deformatiilor locale ale pieselor.MODULUL IX REVIZIA SI INTRETINEREA CONSTRUCTIILOR METALICE Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul (din care au fost selectate competenţele individuale agregate în modul): Revizia si intretinerea construcţiilor metalice  Asigurarea calităţii  Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor: Unităţi de competenţă Competenţe individuale Conţinuturi tematice Asigurarea calităţii Aplică normele de calitate în Norme şi cerinte de calitate: domeniul de activitate instrucţiuni de lucru. caiet de sarcini. intarirea imbinarilor slabite. supravegherea imbinarilor si a elementelor supuse la incercari dinamice.

îşi susţin şi motivează propunerile. Evaluarea va scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele tehnice specializate din standardul de pregătire profesională. o prezentarea temelor în mai multe moduri (raport sau discuţie sau grafic). acelea care conduc la formarea competenţei asociate conţinutului. adaptându-le la specificul condiţiilor de învăţare şi comportament (utilizarea de programe individualizate. de nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit. Există numeroase metode şi procedee didactice care pot fi folosite. Sugestii metodologice Conţinuturile modulului sunt proiectate pentru 58 de ore şi vor fi parcurse în 29 săptămâni astfel: 29 ore – teorie 29 ore – laborator tehnologic Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme. care asigură accesul în şcoală a tuturor copiilor. deoarece elevii mai buni le interpretează într-un mod mai solicitant. o utilizarea verificării de către un coleg. practic sau prin contact direct). se va avea în vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea competenţelor pentru acei elevi care prezintă deficienţe integrabile. utilizarea instrumentelor ajutătoare de învăţare. dezbaterea etc.  o fixarea unor sarcini deschise. problematizarea. proiectul. Metodele de evaluare utilizate. Se vor utiliza diferite metode de evaluare care să confere caracterul formativ al evaluării. verificării prin îndrumător. aducerea de laude chiar şi pentru cele mai mici progrese şi stabilirea împreună a paşilor următori). Autoevaluarea este una din metodele care trebuie să capete o extindere tot mai mare datorită faptului că elevii îşi exprimă liber opinii proprii. prin: o utilizarea autoevaluării şi solicitarea elevilor de a-şi impune obiective. Diferenţierea cunoştinţelor elevilor. stimulează gândirea logică. o fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiţi. cauzală. prin: o abordarea tuturor tipurilor de învăţare (auditiv. grupurilor de studiu. pregătirea de fişe individuale pentru elevii care au ritm lent de învăţare. 45 . jocul de rol. vizual. ca şi imaginaţia şi creativitatea elevilor. Se vor utiliza metode ca: studiul de caz. folosind pe lângă metodele clasice şi metodele alternative ca: observarea sistematică a elevului. Diferenţierea răspunsului. în funcţie de dificultatea acesteia. investigarea. acceptând faptul că fiecare copil este diferit. în funcţie de abilităţi. lucru pe ateliere. descoperirea. brainstormingul. Plecând de la principiul integrării. analitică. care au eficienţă maximă în procesul de învăţare. Este necesar utilizarea metodelor care se adresează tuturor stilurilor de învăţare. trebuie să beneficieze de o serie de instrumente elaborate în corelare cu criteriile de performanţă şi cu probele de evaluare din standardul de pregătire profesională. portofoliul elevului. o formarea de perechi de elevi cu aptitudini diferite care se pot ajuta reciproc. de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi ritmul de asimilare a cunoştinţelor şi formare a deprinderilor proprii grupului instruit. Alegerea strategiei didactice va avea în vedere stilurile de învăţare ale elevilor. dar trebuie alese pentru fiecare unitate de conţinut.

o Fişe de lucru (cu diferite tipuri de itemi) 46 . defecte produse din cauza exploatarii) 3. o Investigaţia. CD-uri).Reparatii curente • inlocuirea buloanelor si a niturilor slabe si completarea celor lipsa • inlocuirea pieselor deteriorate • reparatiile curente ale barelor • reparatiile pieselor solicitate puternic • repararea prin sudare 4. pot fi derulate următoarele activităţi de învăţare: o Exerciţii de documentare. materialelor şi echipamentelor. o Vizionări de materiale video (casete video. folii şi diapozitive. o Vizite de documentare la agenţii economici o Explicaţii oferite elevului. Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare: o Observarea sistematică a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor. o Autoevaluarea – prin care elevul compară nivelul la care a ajuns cu obiectivele şi standardele educaţionale şi îşi poate impune un program propriu de învăţare. o Investigare pe machetă. modul de organizare a ideilor şi materialelor într-un raport. comunicării. acurateţea tehnică. o Proiectul – prin care se evaluează metodele de lucru. o Demonstraţia ilustrativă.Asigurarea calităţii construcţiilor metalice • Norme şi criterii de calitate specifice construcţiilor metalice • Metode standardizate de asigurare a calităţii Pentru atingerea obiectivelor şi dezvoltarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului. atitudinilor faţă de o sarcină dată. o A învăţa pe/de la celălalt.• • Conţinutul se recomandă a fi parcurs în următoarea ordine cronologică: 1. utilizarea corespunzătoare a bibliografiei. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: o Fişe de observaţie. Intretinerea constructiilor metalice operatii curente de intretinere perioadele de intretinere a protectiilor anticorozive 2. o Portofoliul – care oferă informaţii despre rezultatele şcolare ale elevilor. o Fişe test. activităţile extraşcolare etc. capacităţilor.Revizia construcţiilor metalice • revizii curente • revizii periodice • revizii speciale • constatarea defectelor (defecte produse in timpul exploatarii. o Fişe de lucru.

o Miniproiectul. 47 .o Fişe de autoevaluare.

surdo-muţi şi motori se pot utiliza planurile de învăţământ pentru şcoala de arte şi meserii cu adaptările necesare • În perioada şcolarizării. în vederea dobândirii competenţelor descrise în standardele de pregătire profesională • Pentru elevii deficienţi vizuali. etc. laboratoarele tehnologice a condiţiilor suplimentare privind mobilierul adecvat. comparativ cu nivelul elevilor fără deficienţe • Interrelaţionarea pregătirii de cultură generală cu pregătirea de specialitate şi cu instruirea practică. pentru ca la finalizarea profesionalizării să se integreze social şi profesional Pentru reuşita şcolarizării elevilor cu nevoi speciale în învăţământul de masă sunt necesare următoarele acţiuni: • consilierea profesorilor din învăţământul de masă de către profesori itineranţi care au experienţă în pregătirea acestor elevi • prevederea unei perioade suplimentare de instruire (un semestru) pentru atingerea competenţelor descrise în standarde • înfiinţarea în atelierele de instruire practică.RECOMANDĂRI PENTRU ADAPTAREA CURRICULUMULUI LA ELEVII CU NEVOI SPECIALE CUPRINŞI ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL DE MASĂ Şcolarizarea elevilor cu nevoi speciale care sunt pregătiţi prin învăţământul de masă şi integraţi individual (nu în clase speciale) se poate face cu eficienţă dacă se au în vedere următoarele condiţii: • Principiul normalizării privind integrarea acestor elevi în clasele din învăţământul de masă • Pregătirea profesională se va face conform planurilor de învăţământ de la învăţământul de masă • Cadrele didactice vor acorda o atenţie continuă învăţării individualizate şi diferenţiate. dirigintele clasei şi cadrele didactice de la clasă • Întocmirea programelor de intervenţie la fiecare disciplină (modul de specialitate) • Urmărirea în procesul de învăţământ a realizării principiului integrării socioprofesionale în comunitate a elevilor cu nevoi speciale • Evaluarea periodică a nivelului de pregătire a elevilor cu nevoi speciale. elevii cu nevoi speciale trebuie să beneficieze de metodele specifice de predare-învăţare. • evitarea marginalizării elevilor cu deficienţe în colectivul clasei şi a disconfortului psihic al elevilor Formarea competenţelor profesionale şi integrarea şcolară şi profesională pot fi diferenţiate potrivit principiului „resursa urmează nevoile elevului cu cerinţe educative speciale” prin: • programe individualizate (centrate pe elev) • programe pe grupe de nivel • programe interactive 48 . aplicând metodologiile didactice şi psihopedagogice cerute • Întocmirea fişelor medicale şi psihopedagogice ale fiecărui elev cu nevoi speciale de către profesorul consilier al şcolii (psihologul). echipamente şi aparatură specială fiecărui tip de deficienţă • folosirea în procesul de instruire a limbajelor specifice pentru transmiterea cunoştinţelor pentru elevii cu deficienţe vizuale sau auditive • întocmirea de programe vizând facilitarea comunicării şi relaţionării. cât şi formarea şi dezvoltarea deprinderilor şi capacităţilor de înţelegere a relaţiei profesor-elev. mese de lucru dotate cu dispozitive. angajator-angajat. atât in cadrul activităţilor la clasă şi ateliere.

49 . Acest aviz va fi dat de medicii experţi în medicina muncii. orientare şi profesionalizare. orientare şcolară şi profesională.• programe vizând facilitarea comunicării şi relaţionării în activităţile de la clasă şi la instruirea practică Se consideră că o asemenea abordare este benefică pentru elevii cu nevoi speciale dacă: • se realizează profesionalizarea adecvată potenţialului restant şi capacităţilor psihointelectuale ale elevilor • se oferă şanse egale de şcolarizare prin şcoala de arte şi meserii tuturor elevilor cu deficienţe uşoare şi medii • calificările profesionale pentru elevii cu nevoi speciale se vor alege de către elevul deficient cu avizul comisiei de expertiză medicală.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->