Sunteți pe pagina 1din 6

Ianuarie

Viata in sistemul feudal medieval solicita ca toata lumea sa datoreze supunere regelui, lordului si superiorilor.Toata lumea trebuia sa plateasca pentru pamant prin furnizarea urmatoarelor servicii : soldati antrenati sa lupte pentru rege si furnizarea de echipament haine si arme pentru soldati. In principiu existau 2 tipuri de barbati inarmati in perioada medievala: cavaleii si soldatii pedestrii, care cuprindeau si arcasii. Soldatii tineu arme in functie de statut care era determinat de sistemul feudal. Armele, armura si calul unui cavaler erau foarte scumpe. Lordul astepta sa-I fie adusi soldati care erau antrenati sa lupte cu o varietate de arme.

Armele medievale folosite de cavaleri erau : Sabia medievala varia de la cel mai mic palos de 76 cm pana la o sabie de 182 cm. Securea pentru lupta era o arma foarte raspandita in luptele din perioada medievala Buzdugan era o armura arma de lupta.buzduganul a evoluat de la o bila de otel pe un maner de lemn la un minutios ghimpede otel Pumnalul lama lunga cu 2 taisuri ce a aparut la finele perioadei medievale Lancea medievala - o sulita lunga si puternica. Proiectata pentru a fi folosita de calareti.

Toate aceste arme erau greu de folosit si de aceea era necesar un continuu antrenament si exercitiu. Gama de arme folosita de pedestrime era foarte variata:
Arbaleta termenul exact pentru un arc medieval Secure Pumnal Topor Cosor capabil sa ucida atat cavalerii cat si caii lor Arc si sageti Tepusa Palos

Februarie
Coif i umeri din zale de fier. zale se aeza coiful i toat durata evului Se observ pe tapieria cavalerilor normanzi Cuceritorul. Jos Bayeux acoperminte pentru cap i Peste acest acopermnt din platoa. A fost folosit pe mediu timpuriu i dezvoltat. de la Bayeux a fi n dotarea din timpul lui William imagini de pe tapieria de la

Coif, armuri i componente ale armurilor de cavaleri din secolele XIII -XIV. Se observ componentele armurii: Coiful, platoa, mnuile, cotierele, aprtorile de brae i picioare precum i epuele n prelungirea bombeului bocancilor pentru mpungerea cailor inamici n lupta de aproape (armura din stnga).Vizierele coifurilor prezint numeroase orificii destinate uurrii respiraiei cavalerului n situaia unui efort fizic prelungit n aria verii. Foarte muli cavaleri mureau din cauza efortului ntr-o armur ncins de cldura soarelui. Cma de zale din metal. Se purta de ctre cavaler pe sub armur pentru protejarea zonelor vulnerabile neacoperite de plato.

Martie
Arbalet - Arm de aruncat sgei sau proiectile, folosit n evul mediu. Arc - arm de aruncat sgei alctuit dintr-o varg de lemn sau din mai multe plci subiri i lungi de metal lipite (arcul compozit) uor ncovoiate i o coard prins de extremiti. Arcurile erau de dou feluri: cu o singur curbur sau cu dou curburi (ceea ce lrgea spaiul de ntindere a coardei i mrea fora loviturii) Archebuz - Arm e foc asemntoare cu puca, folosit n evul mediu. Armur - echipament metalic pentru protecia individual a unui cavaler. O armur complet era format din coif, plato, aprtoarele de brae, coapse i gambe, cotiere, genunchiere, mnui i bocanci de fier. Pe dedesubtul acestora se purta o cma din zale de fier sau de piele. Armurile aveau forme diferite fiind manufacturate dup dorina clientului Balimez - tun de asediu (ev mediu) Basinet - coif purtat n secolele XV - XVII de ctre spanioli, italieni i germani mai ales. Acoper doar partea superioar a capului i poate fi recunoscut dup borul ridicat. n zilele noastre face parte din dotarea Grzii Cetii Vaticanului Berbec - Main de rzboi care se ntrebuina, mai ales n antichitate, la spargerea zidurilor i a porilor unei ceti. S-a folosit i n evul mediu pn la apariia artileriei. Bombard - Strmoul tunului. Arm format dintr-o eav de bronz la nceput apoi de oel, ntrit cu cercuri de oel cu care se arunca folosind pulbere ghiulele de metal sau piatr asupra cetilor asediate. Numele deriv de la zgomotul produs de explozii. A fost folosit mai nti de genovezi apoi preluat de englezi i francezi la nceputul rzboiului de 100 de ani. La nceput bombarda nu avea roi iar eava se aeza pe nite supori de lemn. ncrcarea se fcea pe gura evii iar cadena de tragere era mic datorit ncingerii evii. Buzdugan - Arm folosit n evul mediu format dintr-o ghiulea de fier de circa 10 - 15 kilograme (dup dorina celui care comanda arma la manufactur), aezat n capul unei cozi de lemn sau legat de coad cu un lan. Din prima form deriv sceptrul, ca nsemn al puterii suverane.

Aprilie
Hainele medievale si moda era dictatata, ca toate celelate, in functie de piramida puterii, care era sistemul feudal. Hainele furnizau informatii despre statul peroanei care le purta. Moda nu era dictata doar de cei bogati, ci numai regalitatii ii era permisa sa poarte haine captusite cu blana de hermina. Nobilii mai mici puteau purta imbracaminte din blana de vulpe sau vidra. TESATURILE Tipurile de panza si tesaturi folosite in perioada medievala erau prin urmare foarte importante. Persoanele din clasele de jos purtau haine facute din lana, in, piele de oaie, nobilii purtau haine facute din blanuri, matase, catifea, dantela, bumbac si tafta. Cavalerii, la intoarcerea din cruciade au adus matasea si bumbacul din orientul mijlociu. Catifeaua era importata din italia. Materialele purtate de nobilime veneau intr-o varietate de culori. Culoarea rosie a venit de la o insecta mediteraneana, care oferea o culoare de rosu aprins. Vopseaua verde provenea de la licheni. HAINELE PENTRU NOBILIME Imbracamintea nobilimii consta in pantaloni acoperiti cu tunici lungi. Tunicile erau acoperite cu blanuri scumpe iar la urmeri erau prinse cu brose. Incaltamintea era fabricata din matase, catifea, panza sau din piele si fixata pe picior cu o catarama. Pentru a fi purtata in exterior incalcamintea era acoperita cu lemn si piele, galosi. Palariile apartineau tot garderobei nobilimii, si erau ca o boneta iar in fata erau ascutite. Materialele erau realizate din catifea, matase, dantela, bumbac si erau vopsite in culori deschise. In secolul XIV a fost inclusa si lenjeria de corp, ce consta in pantaloni, camasa si ciorapi. IMBRACAMINTEA FEMEILOR NOBILE Imbracamintea acestora consta in multe straturi de haine suprapuse. Ele purtau si lenjeria de corp ce consta in pantaloni, camasi si ciorapi. Peste lenjerie era imbracata o jupa care era fabricata din in sau matase si de culoare alba sau galbena. Peste jupa se punea rochia lunga cu trena si cu maneci largi. Rochiile era confectionate din matase, blanuri, catifea, dantela, bumbac si tafta. Manseta, gulerul si manecile era deseori ornamentate cu pietre pretioase si dantela. Rochiile erau acoperite cu tunici lungi. Captuseala era facuta din blana scumpa si faxata la umar cu o brosa. Ele purtau pantofi speciali conceputi pentru castel, fabricati din matase, catifea, panza sau piele si fixate cu catifea. Femeile purtau parul lung si impletit care era acoperit cu o tichie asemanatoare celor purtate de calugarite. Palariile au fost introduse ceva mai tarziu garderobei nabilimii, si au luat repede amploare in moda, ajungand sa fie cat mai inalte, unele fiind chiar modelate ca si coarnele unei vaci.

Mai
IMBRACAMINTEA MEDIEVALA A TARANILOR Imbracamintea barbatilor tarani era formata dintr-o tunica lunga pana la genunchi si prinsi cu o curea. Altii purtau camasi tricouri de lana. Barbatii umblau desculti sau legau de picioare fasii de panza. Femeile purtau rochii lungi confectionate din materiale simple care erau prinse tot cu curele si tichii pentru a le tine parul. Pelerine din piele de oaie si caciuli si manusi de lana erau purtate iarna. Incatamintea din piele era acoperita cu lemn pentru a mentine picioarele uscate. Hainele de exterior nu erau aproape niciodata spalate, dar lenjeria de corp era spalata cu regularitate. Mirosul fumului de la foc care intra in haine parea sa functioneze ca si deodorant. BLANURILE SI BIJUTERIILE Blana era deseori folosita pentru a captusi imbracamintea celor bogati. Bijuteriile erau excesive, majoritatea importate si de multe ori folosite ca garantie pentru imprumuturi. Taierea peitrelor pretioase a fost inventata in sec XV, asa ca majoritatea peitrelor nu erau stralucitoare. Brosurile in forma de inel erau cele mai folosite elemente incepand cu sec XII. Diamanetele au devenit populare in europa in sec XIV. Pana la mijlocul sec XIV existau legi care controlau cine avea voie sa poarte bijuterii, iar cavalerilor nu le era permis sa poarte inele. Uneori hainele erau ornate cu argint, dar numai cei bogati puteau purta asemenea articole.