Propedeutica farmaceutica anul I

Catalin Bulei

Propedeutica= invatamant pregatitor care cuprinde elementele de baza ale unei stiinte. Frmacie= grecescul PHARMACON= remediu, leac. Farmacie galenica- de la Claudius Galenus, medic si farmacist care este considerat parintele farmaciei. Cursul 1- NORME DE PROTECTIA MUNCII IN LABORATOR Masuri special de protectia muncii in laboratorul scolii Organizarea muncii Organizarea si functionarea laboratorului.

Farmacia este unitatea sanitara care asigura asistenta farmaceutica a populatiei, pentru tratamentul ambulatory cat si pentru bolnavii spitalizati. Desfacerea medicamentelor in punctele si unitatile farmaceutice se va efectua in conformitate cu reglementarile Ministerului Sanatatii.Depozitarea medicamentelor si a materialelor in dulapuri ,pe rafturi ,pe stelaje, se va face in asa fel incat sa nu fie depasita sarcina maxima admisa pentru mobilierul respectiv. Substantele inflamabile si explozive vor fi depoyitate in spatii spatii special amenajate, asigurandu-se aerisirea precum si etansietatea recipientelor Pastrarea substantelor toxice si a produselor care contin substante toxice se va face in recipient de sticla etanse, recipientele fragile vor fi protejate cu cadre metalice sau din lemn, nuiele, plastic;spatial dintre recipient si cadru se va umple cu material absorbante alese astfel incat la spargerea recipientului, continutul sa nu intre in reactive cu materialul absorbant.

Medicamentele prevazute in tabelul “VENENA” vor fi pastrate sub cheie, intr-un dulap cu usi din lemn masiv, fara geam.Dulapul va purta inscriptia VENENA.Cheia dulapului va fi pastrata de catre seful unitatii sau farmacistul desemnat in acest scop. Medicamentele puternic active cuprinse in tabelul “SEPARANDA” vor fi pastrate in dulapuri separate purtand inscriptia SEPARANDA. Medicamentele care contin substante toxice vor fi pastrate in dulapuri din lemn masiv sau metal asigurate cu cheie.Dulapurile vor fi amplasate in incaperi special amenajate Incaperile vor fi prevazute la usi si ferestre cu gratii metalice. Manipularea substantelor toxice se va face numai cu ustensile destinate acestui scop si care vor fi spalate si pastrate separat. Toxicele care degaja vapori vor fi depozitate si pastrate in incaperi separate, prevazute instalatii de ventilare.

1

Propedeutica farmaceutica anul I -

Catalin Bulei

Toate recipientele care contin toxice , inflamabile si explozibile vor fi etichetate.

Se interzice accesul cu flacara deschisa in spatiile de lucru in care se depoziteaza si manipuleaza lichide inflamabile si volatile.Lichidele vor fi incalzite numai pe bie de aburi, utilizandu-se condensatori cu reflux. Pardoselile vor fi pastrate curate pentru a impiedica pericolul alunecarii.

In farmaciile in care se organizeaza garda de noapte se va prevedea o incapere amenajata corespunzator si destinata personalului Curtea depozitelor farmaceutice va fi mentinuta in stare de curatenie ,se interzice ocuparea cailor de acces pentru vehicule si oameni cu orice fel de materiale.Iarna caile de acces vor fi dezapezite si acoperite cu materiane antiderapante. Transportul manipularea si depozitarea materialelor, se vor efectua sub supravegherea unei personae desemnate si instruite in acest scop, in vederea prevenirii accidentelor. In interiorul depozitului, materiile si materialele vor fi transportate cu carucioare actionate manual sau cu transpalete, in functie de greutate cu respectarea normelor de protective a muncii pentru manipularea , transportul prin purtare si cu mijloace mecanizate si depozitarea materialelor precum si a normelor de protectia muncii pentru comrtul cu ridicata si amanuntul. Mobilierul depozitului va fi confectionat din material incombustibile.

Divizarile de substante se vor face in incaperi separate de spatiile de depozitare.Aceste incaperi vor fi dotate cu instalatiile, aparatele si ustensilele necesare efectuarii operatiilor de divizare.La locurile unde se efectueaza divizari de substante corrosive si caustic, vor exista vase cu solutii neutralizante. Manipularea substantelor se va face de catre personal calificat si instruit in acest scop.Fiecare recipient, punga sau pachet depozitate vor fi etichetate. Spatiile de receptive si expeditie vor avea incaperi separate de lucru.Se interzice pastrarea si uscarea pe conducte de aburi, gaz, calorifer a imbracamintei si a altor material imbibate cu produse inflamabile sau care prezinta pericol de autoaprindere. Usile spatiilor de lucru vor fi astfel construite incat sa se deschida spre exterior.

In cazul unor operatii ca divizari, pulverizari, la care se disperseaza pulberi in atmosfera de lucru, se vor folosi utilaje acoperite.Pentru impiedicarea pericolului de cadere de lainaltime se vor prevedea scri si platform asigurate cu balustrade. Laboratorul scolii se compune din:

2

Propedeutica farmaceutica anul I -

Catalin Bulei

Mese de lucru, aparatura de laborator, sticlarie de laborator, aparate si ustensile folosite in farmacii ,dulapuri suspendate, surse de apa, gaz metan si lumina electrica.La terminarea programului, atentie la gaz, apa, lumina, si geamuri.Curatenie si ordine la locul de munca.

Aparatura si sticlarie de laborator

Vase de sticla necalibrata – sticlarie gradata, aparate si ustensile folosite in farmacie; 1. Vase de sticla necalibrate Pahare de laborator berzelius, Erly Mayer; Palnii de separare; Baloane cu fund plat; Eprubete, sticle farmaceutice Palnii, pipete.

2. Sticlarie gradata Mensuri, cilindrii gradati, baloane gradate (cotate, jojate) Biurete, pisete, pipete.

3. Ustensile folosite in farmacie 3

Se folosesc in operatiile in care lichidele masurate trebuie agitate. Se folosesc cilindrii de 10. 50. 2. sita de azbest Suporturi pentru filtrare. balante farmaceutice. Cilindrii gradati sunt fabricati din sticla. baie de apa. corespunzand fiecare unui anumit volum. 250.100. pentru ca masurarea lor nu este destul de precisa. 25. exsicator. Baloane gradate (cotate. bec teclu. Lichidul este introdus pana 4 . Alegerea unei biurete de o anumita marime depinde de volumul de lichid care urmeaza a fi determinat. 500.2000ml. opusa gradatiilor. centrifuga. 5.250. Pipetele se folosesc la masurarea volumelor mici de lichid . 1000. pipete cu bula sau pipete biurete. 2000ml. Mensurile sunt confectionate din portelan. prevazute sau nu cu o dunga colorata dealungul tubului. 100. Sunt recomandate numai in cazurile cand se lucreaza cu cantitati mari de lichid.Propedeutica farmaceutica anul I Mojar + pistil Patentule de portelan sau emailate Creuzete de sticla sau portelan Catalin Bulei Lingurite farmaceutice duble sau simple Trepied.50.pot fi de doua feluri. 50ml Biuretele sunt tuburi de sticla gradate terminate cu un robinet sau un alt dispozitiv de scurgere reglabila. 4. etuva. Cilindrii gradati cu dop de sticla se deosebesc fata de cilindrii obisnuiti prin faptul ca partea superioara este ingustata si formeaza un gat care este astupat cu un dop de sticla. 200ml. 10. baie de nisip.1000. mai des intrebuintate sunt mensurile din tabla. tabla smaltuita si mai rar din sticla. Pot fi cu scurgere totala sau cu scurgere limitata. 100. spre deosebire de celelalte biurete al caror punct 0 se afla la partea superioara. Operatia de masurare a lichidelor se face cu ajutorul unor vase gradate. Biuretele si pipetele permit masurarea volumetrica in ml a medicamentelor lichide. 25. bec bunzen. Baloanele cotate permit o masurare exacta a volumelor de lichid. Aparate Distilator. Ele au forma cilindrica sau trunchi de con si sunt marcate in interior de jos in sus. care au puncte de reper determinate. jojate) sunt fabricate din sticla avand un gat lung si ingust pe care se afla un semn care marcheaza capacitatea exacta a balonului. Punctul 0 al biuretelor si pipetelor farmaceutice este plasat la baza langa robinet. dulapuri uscatoare. avand forma de cilindrii cu diametrul mic fata de inaltime. Se folosesc pipete de 1. Se folosesc baloane de 50. Capaitatea biuretelor farmaceutice este de 10.

Etuvele au dimensiuni variabile si forme diferite. depozite de medicamente si tehnico medicale.). observand un termometru introdus in material. cu geam pentru a supraveghea uscarea. Etuvele cele mai simple aparate de uscare sunt etuvele si dulapurile de uscare. la temperaturi de la 40 . Farmaciile functioneaza ca: a) Farmacii de circuit deschis (publice) care asigura existenta cu medicamente a populatiei. tinandu-se seama de destinatia fiecarei incaperi. acetona. iar presiunea este data de un manometru. b) Farmacii cu circuit inchis cu laboratoare de produse sterile care asigura asistenta cu medicamente in unitati sanitare. serveste pentru introducerea unor substante higroscopice care fixeaza umiditatea ex. Exsicatoarele servesc la deshidratarea unor substante in cantitati mici. Unele exsicatoare au la partea inferioara un compartiment peste care se gaseste o placa de portelan care serveste drept suport pentru vasele care contin materialul de uscat. Un mijloc de verificare al acestei operatii este clatirea vasului respectiv cu apa. cu deosebirea ca aerul este silit sa parcurga un drum mai lung deasupra materialului. de modul de comunicare intre ele precum si de conditiile impuse de specificul activitatii. cand peretii trebuie sa se umecteze uniform. Pot fi spalate cu apa calda si sapun. care este asezat pe tavi sau pe site in mai multe etaje. 5 . dupa care se spala din nou cu apa. oxid de calciu. FARMACIA Are ca obiect de activitate asigurarea existentei cu medicamente. silicagel. a unitatilor sanitare fara farmacii.250°C. Etuvele de uscare cu vid sunt de forma paralepipedica si sunt prevazute cu usi etanse cu garnituri de cauciuc. precum si a unor institutii si organizatii care au actiuni cu caracter sanitar.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei in dreptul diviziunii corespunzatoare volumului care se determina si dupa aceea este evacuat pana la golirea completa a biuretei.M. Exsicatoarele sunt recipiente cu pereti grosi de stiucla care pot fi acoperite etans cu un capac si care servesc la uscarea unor substante farmaceutice. Toate vasele de masurat trebuie bine curatate inainte de folosire. Dulapul uscator functioneaza in mod asemanator cu etuvele. Compartimentul inferior. Uneori sunt prevazute cu termoregulator care regleaza si mentin constanta temperatura. Sunt confectionate din metal si au peretii dublii. In aceste etuve se poate realiza un vid cu ajutorul unor pompe de vid puternice. clorura de calciu calcinata. Incalzirea se poate face cu gaz sau electric. acid sulfuric concentrat. tehnico medicale(T. In farmacie si in laborator se folosesc pentru pastrarea unor produse higroscopice cum sunt unele extracte uscate sau moi. Temperatura se urmareste prin ochiul fixat la usa. In afara farmaciilor mai avem: tehno-farmuri. alcool. eter. laboratoare de control al medicamentului de cercetare si laboratoare de microproductie (galenice sau intreprinderi de industrie farmaceutica) Organizarea spatiului farmaciei si dotarea cu mobilier si utilaje se face astfel incat sa asigure desfasurarea rationala a procesului de munca.

raspunde de corecta executare sau lucreaza pe calculator. materiale sanitare la cerere sau pe baza de retete incasand contravaloarea lor. tifon. Intretine aparatura de distilare si sterilizare si supravegheaza aparatele de sterilizarea si distilarea apei. Conditiile de spatiu si dotare sunt cele stabilite de Ministerul Sanatatii. Litere albe pe fond negru pentru medicamentele toxice si stupefiante ( VENENA) Litere rosii pe fond alb pentru medicamentele cu actiuni puternic active (SEPARANDA) Programul de functionare al farmaciilor. Organizarea activitatii in farmacia de spital (circuit inchis) Asistentul de farmacie are urmatoarele sarcini: Elibereaza medicamente conform condicilor de aparate pentru fiecare bolnav. alaturi de farmacist. avand in vedere bonurile de casa. elaborari. Elaboreaza lucrari scriptice de gestiune tehnico – administrative. substante chimice. Participa la tehnologia prepararii. Elibereaza materiale sanitare. ceaiuri medicinale. Participa efectiv la tehnologia prepararii produselor medicamentoase sterile. Medicamentele se aranjeaza in ordine alfabetica. plante medicinale. numarare.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei Spatiul farmaciilor cu circuit inchis va fi astfel organizat incat sa cuprinda obligatoriu incaperile destinate exclusiv prepararii si sterilizarii medicamentelor injectabile precum si a apei distilate. 1. feşi. etichetare pentru diviziuni de preparate galenice. unguente pentru fiecare sectie din spital. preparate galenice. elaborari. se stabileste avandu-se in vedere ca accesibilitatea la asistenta cu medicamente sa fie asigurata in conditii corespunzatoare. separat pentru uz intern si separat pentru uz extern. Participa alaturi de intreg colectivul la receptia produselor primite in baza comenzii.medicatie pt o zi. 6 . grupate pe forme farmaceutice si in raport cu calea de administrare. urmarind termenul de valabilitate si integritate a ambalajului. masurare. ambalare. Executa operatii de cantarire. a unei retete magistrale sau elaborari dupa farmacopeea romana editia a X a. vata. substante chimice. Organizarea activitatii in farmaciile cu circuit inchis Efectueaza eliberari de medicamente. 2. Executa divizarea de produse conditionate. Inscriptiile aplicate pe recipientele caontinand medicamente vor avea: Litere negre pe fond alb pentru medicamente anodine.

Activitatea in laboratoare de control al medicamentelor de cercetare 7 . substante chimice. Colecteaza produsele medicamentoase. drogherii Organizeaza spatiul de munca si dotarea cu mobilier si utilaj necesar pentru o buna conservare a produselor farmaceutice. calitativ si cantitativ conform actelor legale in urma comenzii facute si asigura depozitarea lor. Organizarea activitatii in puncte farmaceutice tehnofarm.medicale. tinand evidenta miscarii produselor din gestiune la zi. Efectueaza operatii de cantarire. 4. efectuand corect lucrarile de gestiune si evidenta scriptica. pentru diviziuni de preparate galenice elaborate. masurare. ambalare. etichetare. Raspunde de buna aprovizionare cu o gama cat mai larga de produse farmaceutice. executa operatii de filtrare Participa alaturi de colectiv la receptia medicamentelor si materialeleor primite in baza comenzilor. seruri. ambalare si expeditie 5. pe baza notelor de comanda pentru control. Gestioneaza direct unitatea respectand programul de functionare. Receptioneaza produsele farmaceutice. depozitarea.) Raspunde din punct de vedere cantitativ si calitativ de gestiunea produselor din sectie. numarare. Efectueaza prim ajutor in caz de mici accidente sau solicita ajutor unitatilor spitalicesti sau politie in cazuri grave. 3. Elibereaza produse farmaceutice cu exceptia TOXICE. Aplica respectarea masurilor de protectia muncii si PCI tinand legatura cu personalul medical din teritoriu. Participa la receptia. tehnico – sanitare la cerere sau contra cost. Primeste si executa dispozitiile de livrare. Organizarea activitatii in depozite de medicamente si tehnico. tehnico – medicale. manipularea si eliberarea comenzilor Indeplineste functia de sef de sectie(raion: tablete. Sesizeaza ierarhic cand un sortiment este pe cale de epuizare fata de stocul normal.Propedeutica farmaceutica anul I - Catalin Bulei Supravegheaza operatia de distilare a apei sau fierberea unor decocturi. fiole. conservarea.

necesar distribuirii medicamentelor si materialelor sanitare. receptia. Respecta cu strictete instructiunile PCI si de protectia muncii la fiecare loc de munca. Raspunde de intretinerea aparaturii si ustensilelor de laborator. Organizarea activitatii in laboratoare de microproductie (galenice) sau in inteprinderi din industria farmaceutica Gestioneaza substante chimice farmaceutice. reactivii necesari laboratorului si retelei de control analitic. privind prevenirea. Sarcinile asistentului de farmacie Organizeaza spatiul de munca si de activitate. plante medicinale. Verifica termenul de valabilitate al medicamentelor si produselor farmaceutice si previne degradarea lor. conform prescriptiilor medicale. Asigura aprovizionarea. depozitarea si pastrarea medicamentelor si a produselor farmaceutice Elibereaza medicamente si produse galenice. utilaje si materii prime. 6.Propedeutica farmaceutica anul I - Catalin Bulei Prepara impreuna cu analistul. materii prime. substante chimice. materiale. efectuand lucrari preliminare analizate. plante medicinale. Gestioneaza produsele finite pana la livrarea lor si indeplineste orice sarcina pe cale ierarhica. controlul si combaterea infectiilor nosocomiale (infectii intra spitalicesti) Respecta secretul profesional 8 . Prepara medii de cultura pentru controlul biologic al medicamentului in laboratorul de cerecetare Gestioneaza reactivi. Respecta reglementarile in vigoare. utilaje si aparatura de productie Participa la procesele tehnologice de preparare a medicamentelor sub directa indrumare a farmacistului si a chimistului. Participa impreuna cu farmacistul la prepararea produselor galenice.

uscarea. Participa la procesul de formare al viitorilor asistenti de farmacie. distilarea.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei Utilizeaza si pastreaza in bune conditii echipamentul si intrumentarul din dotare. legat de prepararea unor anumite forme cum sunt: modelarea pilulelor sau a supozitoarelor. precizie si rigoare. 1. Operatii farmaceutice speciale Unele operatii folosite au un caracter specific farmaceutic. strecurare. drajeurilor. acuratete. Executarea acestor operatii cere finete. pulverizare. Operatii de natura fizica. Divizarea solidelor se realizeaza prin operatiile de taiere. Se ocupa de actualizarea cunostintelor prin studiu individual sau alte forme de educare. Recomanda modul de administrare al medicamentelor eliberate conform retetei. Respecta normele igienico-sanitare si de protectia muncii. Separarea solidelor de solide si separarea solidelor de lichide. extractia. Sunt utilizate in diferite faze ale procesului tehnologic: racirea. macinare. evaporarea. centrifugare. 9 . Operatii farmaceutice generale si particulare (speciale) Procesele tehnologice de transformare a substantelor farmaceutice in forme farmaceutice care usureaza administrarea se fac prin intermediul unor operatii farmaceutice. iar cea a lichidelor prin atomizare. cristalizarea. concasare. Operatii de natura mecanica. Respecta regulile de ordine interioara. fizice si operatii fizice care necesita prezenta lichidelor. Operatiile fizice la care intervin si lichide mai des intalnite sunt: dizolvarea. 2. clorificare. supravegheaza colectarea materialelor s instrumentarului de unica folosinta utilizat si se asigura de depozitarea in vederea distrugerii. tehnica comprimarii aplicata la obtinerea tabletelor. intereseaza doua aspecte: separarea si divizarea. intereseaza in cel mai inalt grad practica farmaceutica. Separarea pulberilor insolubile de lichide se face prin decantare. Principalele operatii farmaceutice pot fi grupate in operatii de natura mecanica. La separarea solidelor se foloseste operatia de cernere. filtrare. Participa la activitatea de cercetare Ofera informatii asupra efectelor si reactiilor adverse ale medicamentelor eliberate.

apar 10 . Prevederile farmacopeelor au un caracter obligatoriu pentru toate unitatile care produc sau elibereaza medicamente. Notiuni generale despre medicament Exercitii de manuire a farmacopeei romane editia aX a si suplimente. Dupa un timp de la aparitia unei asemenea lucrari. periodice de specialitate. publicatie periodica editata sub redactia Directiei Farmaceutice si a Aparaturii Medicale din Ministerul Sanatatii. In tara noastra apar doua periodice: revista Farmacia. unele medicamente incep sa fie scoase din uz. Aproape toate statele moderne au farmacopeei proprii care sunt reînoite la anumite intervale. un organ al societatii stiintelor medicale sectia farmacie cu aparitii lunare si Practica Farmaceutica. Farmacopeele -sunt lucrari care cuprind exigentele de calitate ale medicamentelor. Literatura de specialitate cuprinde informatii care sunt rezultatele cercetarilor in domeniul stiintelor farmaceutice. precu si metode generale de analiza si control. manuale. Tabelele ‚VNENENA’ SI ‚SEPARANDA’.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei LITERATURA FARMACEUTICA Publicatii. norme generale de preparare a formelor farmaceutice.

In anul 1915 apare editia atreia speciala elaborata sub ingrijirea Comitetului farmacistilor di Romania . iar partea a treia contine numeroase tabele si date referitoare la chimia analitica. ale preparatelor oficinale. pilule. Partea a doua contine 547 de preparate farmaceutice . sulfamide. Editia a X a a aparut in anul 1993 cu doua suplimente in 2001 si 2006. substantele medicamentoase. Editia a VI a apare in anul 1948 unde apar ca produse noi.C. Substantele chimice. indicata de listele cu denumiri comune internationale pentru substantele farmaceutice ale Organizatiei Mondiale a Sanatatii.unguente. Editia a III a apare in anul 1892. indicatori. Toate medicamentele simple si compuse sunt descrise in ordine alfabetica . mirosul si gustul. Romana ca titlu secundar. sunt descrise in monografii care poarta un titlu principal in limba latina si denumirea in lb. Lucrarea cuprinde 3 parti: 1. tabele de reactiv. sisteme de greutati. iar la sfarsit urmeaza un numar de 13 tabele. Editia aVII a apare in anul 1956 si a intrat in vigoare in anul 1957. Lucrarea introduce o serie de medicamente noi. Editia a IV a apare in anul 1926. Editia a VIII a a aparut in anul 1965 si a fost urmata de editarea a 3 suplimente in 1968. La constantele fizice si chimice sunt 11 . Primul supliment a aparut in anul 2001 iar al doilea in anul 2006. extracte. fizica. Farmacopeele si-au capatat denumirea de la cuvintele grecesti PHARMACOM= remediu si POISE = fac. are capitole speciale. Lucrarea cuprinde monografii ale substantelor chimice organice si anorganice. Editia a V a apare in anul 1942. La produsele vegetale este trecuta denumirea plantei si apoi partea de drog. denumite si codexuri.C. Pentru masurarea lichidelor s-a renuntat la sistemul volumetric. uleiul de floarea soarelui. unde sunt descrise din punct de vedee general.I. tincturi. vegetala si animala. 1972. iar pentru fiecare corp chimic se da formula exacta si greutatea moleculara. infuzii. metode generale de analiza. iar metodele de analiza si control se perfectioneaza. Ca noutate a fost introdus sistemul zecimal pentru masuri si greutati. introducandu-se cantarirea ca metoda generala. Cuza. forme medicamentoase: decotii. penicilina.M.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei medicamente noi mai eficace. Pentru prima data s-a oficializat substanta de referinta pastrate de Institutul pentru Controlul de Stat al Medicamentului si Cercetarii Farmaceutice I. 1970. In tara noastra este in vigoare Farmacopeea a X a care a aparut in anul 1993 si are doua suplimente. Urmeaza un paragraf denumit proprietati la care se face descrierea substantelor in ceea ce priveste aspectul. siropuri.C. La substantele organice se foloseste denumirea comuna internationala D. deoarece sunt considerate ca legi pentru domeniul meicamentelor si au o valoare deosebita pentru activitatea farmaceutica. Prima parte cuprinde 299 de medicamente de origine minerala. Editia a II a apare in anul 1874 si este pusa in aplicare la 1874.I.F. Prima Farmacopee romaneasca a aparut in anul 1862 sub domnia lui A. ale produselor vegetale si animale. Editia a IX a a aparut in anul 1976 si a intrat in vigoare in anul 1977.S. solutii titrate.

Latina.romana si sinonme. modul de uscare. dar medicamentul ramane o metoda universala importanta si larg raspandita. Romana. gradul de maruntire. cu denumiri in lb latina . metode generale de analiza si reactivi si alte materiale necesare pentru lucru. Produsele de origine vegetala. Mai urmeaza un capitol intitulat descrieri. Mai gasim in acest capitol.Urmeaza un paragraf care se refera la proprietati (gust. Sunt intitulate tot cu o denumire in lb. Urmeaza paragrafe referitoare la conditiile de puritate. nr de picaturi pe gram pentru unele medicamente lichide. Ultima parte este rezervata unor tabele alcoolmetrice.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei date importante necesare pentru analiza medicamentelor. Dupa titlu se mentioneaza o definire a produsului care precizeaza partile de planta. in care apar proprietati si caractere macroscopice si microscopice. In afara de notiunile de medicament se mai folosesc in acest scop pentru definirea produselor obtinute in farmacie sau in industrie si alte denumiri ca: Preparat sau forma galenica. Preparate farmaceutice Formele farmaceutice sunt inscrise alfabetic. conditii de puritate. Conform indicatiilor Organizatiei Mondiale a Sanatatii medicamentele sunt substante simple sau asocieri de substante. La preparatele galenice care provin din droguri vegetale. numele preparatului precede pe cel al drogului sau al substantei prelucrate. Urmeaza capitolul prepararea care prevede mai intai formula care cuprinde enumerarea in lb latina a componentelor si cantitatile indicate in grame. dozele maxime. aspect. Medicamentul se administreaza pentru a vindeca sau a preveni o stare patologica la om sau la animal. Preparat sau forma medicamentoasa Preparat sau formula farmaceutica Produs farmaceutic. VENENA si SEPARANDA MEDICAMENTE Pentru prevenirea si tratamentul bolilor medicina se foloseste de numeroase metode. dupa care la unele din ele se precizeaza concentratia in substanta activa. 3. 12 . urmata de cea in lb. determinarea ph-ului si determinarea cantitativa. 2. miros) conditii de puritate. sau produse complexe capabile de a produce un efect terapeutic. reactii de identificare. prezentate intr-o forma care sa poata fi folosita de bolnav sau sa-i fie administrata ca atare.

3. 2. 1. Asa sunt tincturile si extractele care se administreaza asociate cu alte componente. In fiecare an Ministerul | Sanatatii revizuieste nomenclatorul de medicamente . Acestea se efectueaza in farmacii pe baza prescriptiilor medicale. Clasificarea medicamentelor Medicamentele sau formele farmaceutice se pot clasifica dupa diferite criterii si anume: 1. aceeasi substanta administrata unui om care sufera de maladia respectiva produce vindecarea. Medicamentele se folosesc ca atare sau asociate cu alte substante in formule complexe. Sunt administrari de substante in doze extrem de mici (homeopate) la om sanatos provoaca simptome asemanatoare cu ale unei anumite maladii. concentratia si modul ei de administrare. paracetamol etc. apa de plumb.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei In notiunea de forme farmaceutice se includ si unele preparate care obisnuit. unguent cu oxid de zinc. 2. este cuprinsa in lucrarea Produse farmaceutice folosite in practica medicala aparuta in anul 1976. acelasi medicament administrat unui om care are stare febrila identica duce la vindecare. solutia alcoolica de iod iodurat. b) Medicamente magistrale. In farmacii si spitale in afara acestor specialitati realizate de industria romaneasca se gasesc si o serie de speialitati importate. Dupa sistemul de dispersie. prescrise de medic. Medicamentele homeopate . Dupa conceptia terapeutica medicamentele pot fi alopate sau homeopate. Medicamentele trebuie sa suprime cauza bolii si efectul acesteia va disparea. actioneaza asupra maladiei in mod antagonic neutralizandu-i efectele ca un antidot. Dupa modul de formulare. Un medicament provoaca la un om sanatos o stare febrila. Conceptia acestei medicatii considera ca substanta prin proprietatile. 13 . Cea mai importanta caracteristica a medicamentelor homeopate este ca ele se administreaza in cantitati extrem de mici sub forma de dilutii facute mai ales cu alcool sau lactoza. Gama de specialitati autorizate sa circule in tara noastra. Dupa modul de formulare medicamentele pot fi: a) Medicamente oficinale. c) Specialitatile farmaceutice (industriale) Formeaza o categorie de medicamente fabricate in industria de medicamente si care sunt livrate farmaciilor direct sub forma care se elibereaza bolnavilor. Dupa conceptia terapeutica. Sunt preparate complexe a caror formula este conceputa de medic. Ex: aspirina algocalmin. nu se elibereaza si nu se administreaza ca atare. Sunt considerate oficinale. 4. elimina unele produse depasite si introduce altele noi. De ex. spirtul camforat. Dupa modul de intrebuintare. preparatele prevazute in farmacopeea a X a. Sunt preparate care au formula si modul de preparare prevazute in farmacopee.

infuzii si decocturi) 2. fenobarbital. moi (unguente si supozitoare) si solide (pulberi. pilocarpina hidroclorica. nitrozepam. deoarece obiectul principal este asigurarea dispersiei omogene a substantei active intr-un sistem. ergomet. litiu. cloramina B. sparteina. Este criteriul cel mai adecvat specificului tehnicii farmaceutice. Dupa modul de intebuintare medicamentele se impart in medicamente de uz intern si extern. clorura de zinc. comprimate. nelfat. atropinanelfat. diazepam. in farmacie sunt etichetate cu ETICHETA ALBASTRA pe care este scrisa mentiunea intern. Solutii extractive alcoolice (tincturi si extracte) Dispersiile coloidale sunt solutii de gume. paracetamol. iodul. tinctura anti colerina. 14 . digoxin. cocaina hidroactiva. alcool. cofeina. opium. 4. denumite substante ajutatoare (auxiliare). macromolecule naturale de sinteza sau de semisinteza. morfina hidroclorica.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei 3. spalaturi) si sunt etichetate cu ETICHETA ROSIE pe care este scris extern. tinctura de opium. Medicamentele pentru uz intern sunt acelea care se administreaza pe cale bucala (solutii. Dispersiile moleculare sunt constituite din solutii obtinute prin dizolvarea substantelor medicamentoase in apa. prednison. nifedipina. Tabelul VENENA cuprinde medicamente si substante farmaceutice precum: acenocumarol. Toate formele farmaceutice formate din doua sau mai multe componente sunt sisteme disperse. Medicamentele pentru uz extern sunt acelea care se aplica pe piele sau pe mucoase (unguente. pulberi). Solutii obtinute prin extractie care se impart in: 1. de umplere si inchidere a cpsulelor de hartie si a pungilor farmaceutice. comprimate) La obtinerea formelor medicamentoase se folosesc substante medicamentoase si substante inerte terapeutic. papaverina. ulei. Solutii extractive apoase (macerate. codeina fosfat. DOZE FARMACEUTICE -Ambalajul in farmacie. colire. Dispersiile mecanice sunt dispersii eterogene care pot fi lichide (emulsii si suspensii).de manuire. Acest criteriu de clasificare al medicamentelor este de mare importanta pentru ca atrage atentia farmacistului cat si bolnavului asupra caii de administrare. Dupa modul de dispersie. -Exercitii de confectionare.furosenut. sau adjuvanti. Tabelul SEPARANDA cuprinde urmatoarele medicamente si substante farmaceutice: ciclobarbital. sulfat de zinc.

Dozele maxime indicate in tabel. dozele uzuale. decat in cazuri speciale preczate de medic prin mentiunea ‚ SICVOLO’ cand responsabilitatea administrarii revine medicului. poarta denumirea de doza (latina dosis = doza). Dozele maxime indicate in tabel. Daca nu se specifica altfel. si a intervalului de administrare reprezinta elemente pretioase. nu pot fi depasite de farmacist. G = greutatea copilului in kg. O cantitate prea mica de medicament poate fi ineficace. Posologia este partea de formulare care se ocupa cu determinarea dozelor sau a cantitatilor de medicament administrate pentru a se obtine efectul terapeutic dorit. Acestea sunt cantitatile de substante medicamentoase care produc un efect terapeutic cunoscut. care pot fi prescrise de medic in scop terapeutic. A = varsta copilului in ani. servind numai ca ghid pentru medic si pot varia in functie de bolnav. 1. dozele maxime calculate dupa una din formulele de mai jos: in care. Cand prin depasirea dozei maxime viata bolnavului ar fi periclitata chiar daca prescriptia poarta mentiunea SICVOLO medicamentul nu va fi preparat decat dupa reconfirmarea cantitatii de catre medic. greutatea si suprafata corporala a copilului. Doze farmaceutice. D = doza maxima pentru adult. varsta. in timp ce o cantitate prea mare poate duce la tulburari nedorite ale organismului (doza toxica) sau poate provoca moartea (doza letala).Doze maxime prin doze maxime pentru o data sau pentru 24h. F = factor de corectie in functie de greutate. Dozele uzuale sunt date pentru o singura administrare sau pentru 24 h. Cantitatea de medicament care se administreaza pentru a se obtine un anumit efect farmacologic sau toxic.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei -Manuirea flacoanelor de sticla pentru ambalarea medicamentelor. se inteleg cantitatile maxime de substante medicamentoase. Dozele maxime pentru copii depind de sensibilitatea. 2. sunt valabile pentru adulti in varsta de 18-60 ani. se refera la calea orala . Cifrele care reprezinta dozele uzuale sunt orientative.Precizarea dozei zilnice. fara insuficienta renala sau hepatica. Orientativ se pot utiliza pentru copii peste 2 ani.Doza terapeutica uzuala. F = 2 pentru greutate intre 10-16kg F = 1.5 pentru greutate sub 36kg 15 .

73/1969 privind regimul produselor si substantelor stupefiante. 3. In prescriptiile care contin aceste substante trebuie sa fie precizat modul de administrare care sa permita calculul dozelor maxime conform FR X. 4. 16 . sunt utile in anumite doze. numerotate si vizate cu timbru sec.datorita proprietatilor puternic analgezice sau anestezice.25 pentru greutate sub 56kg F = 0.Propedeutica farmaceutica anul I F = 1. pe care il completeaza cu cerneala. se poate folosi formula: Doza aproximativa pentru un bolnav SC = Suprafata corporala este data intr-un tabel. Cantitatile de substante puternic toxice trebuie prescrise atat in cifre cat si in litere. ele putand provoca vatamari mai mult sau mai putin grave ale organismului. x doza pentru adulti. SC medie la un om de 70 kg este de cca 1. ceea ce se impune in starile de urgenta.75 pentru grutate peste 60kg Catalin Bulei Aceste formule nu se aplica la noi nascuti si sugari.8 m². Produsele si substantele stupefiante. producand asa numitele toxicomanii.Doza de atac este cantitatea de medicamente cu care este indicat sa se inceapa tratamentul pentru a realiza o concentratie activa. medicul este obligat sa posede un formular special. iar cantitatile in cifre si litere. intrucat multe fnomene fizice sunt mai strans corelate cu SC. SUBSTANTE TOXICE SI PUTERNIC ACTIVE Unele substante au o actiune farmaco-dinamica energetica. Pentru a calcula doza pentru un copil. in aceste cazuri dozele maxime pentru fiecare medicament sunt indicate in tabele speciale. indicatiile stabilite de instructiunile pentru executarea prevederilor legii nr.La prescrierea stupefiantelor. citet si medicamentele vor fi trecute cu denumirea completa . desi sunt toxice . Suprafata corporala S.Toxicomania provoaca efecte grave asupra individului si constituie o plaga sociala care a impus luarea unor masuri pe plan international.Aceste substante au fost denumite substante toxice.Doza de intretinere este cantitatea de medicamente cu care se face tratamentul indelungat al unei afectiuni cronice si corespunde cantitatii de medicamene folosite zilnic de organism si realizeaza intretinerea efectului favorabil obtinut prin doza de atac. Eliberarea medicamentelor stupefiante pentru bolnavii spitalizati se face pe baza inscrierii in condicele de prescrieri medicale sau in condicele de aparat in 4 exemplare destinate exclusiv acestui scop. in tratamentul unor boli care nu pot fi influientate de alta medicatie. respectiv sa apara efecte favorabile in scurt timp.Farmaciile pot elibera bolnavilor tratati ambulatoriu produse si substante stupefiante prescrise de medici pe formulare speciale. Stupefiante O atentie deosebita trebuie acordata la prescrierea si eliberarea stupefiantelor care nu numai ca sunt medicamente energice dar duc cu timpul la obisnuinta.C permite calcularea mai corecta a dozelor pediatrice.

indiferenta chimica si costul convenabil. care se vor pastra sub cheie si se vor spala separat de celelalte ustensile (art. AMBALAJUL IN FARMACIE Ambalarea si ambalajul. Orice preparat farmaceutic.Materiale plastice reprezinta o grupa mare de polimeri inalti. prevazute cu eticheta. c) sticla din clasa hidrolitica 3. Avantajele maselor plastice sunt greutatea redusa. Polietilena este un material usor. 1. poate fi de 3 categorii: a) sticla de borosilicat. Aplicarea siliconilor pe suprafata sticlei. fiolax. se preteaza pentru solutii mai putin sensibile (iena therm) . duran.Este un material rezistent. reprezinta calitatea cea mai buna si se preteaza la fabricarea flacoanelor pentru perfuzii si a fiolelor. stabil la incalzire si serveste la confectionarea unor recipiente care se pot steriliza. rezistenta mecanica. purtand semnul ‚cap de mort’ si inscriptia ‚VENENUM’. inchise cu cheie. stabil fata de actiunea apei si se utilizeaza la fabricarea pungilor pentru plasma sau perfuzii. este de calitate inferioara si se recomanda pentru conditionarea pulberilor. Materialele de conservare trebuie sa fie inerte. rezistent. constituie un ansamblu de tehnici si materiale care permit sa se protejeze un produs contra modificarilor posibile pana la utilizarea finala. b) sticla din clasa hidrolitica 2. Cheile dulapurilor in care se pastreaza produsele si substantele stupefiante vor fi pastrate de catre farmacistul delegat i acest scop. Din aceasta categorie. 17 . Manipularea stupefiantelor in farmacii se face nmai de catre farmacisti. 78. 79 din instructiunile de aplicare a legii stupefiantelor). iar apa si solutiile apoase sa nu adere dloc de suprafata.Sticla ramane materialul cel mai folosit pentru recipientele in care se introduc medicamente. Intregul colectiv intr-o unitate. d)sticla siliconata. 2. insemnata cu o banda longitudinala neagra.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei Unitatile farmaceutice de toate categoriile vor pastra produsele si substantele stupefiante in dulapuri cu usi oarbe . trebuie sa fie conditionat intr-un recipient sau ambalaj care sa ii asigure garantia conservarii. face ca materialul sa devina inert. care este insemnata printr-o banda longitudinal galbena iena. O atentie deosebita se acorda calitatii sticlei din care se fabrica fiolele si flacoanele pentru medicamentele injectabile. raspunde de circulatia acestora. pirex. cu ustensile destinate numai acestui scop. Un astfel de material se foloseste la flacoanele in care se introduc pulberi de antibiotice. fac parte sticla iena. sa nu cedeze substante continutului si sa nu reactioneze cu substantele medicamentoase. Sticla folosita pentru medicamente.

iar la tractiunea usoara care se produce in momentul indepartarii capsulei incarcate de cea goala. Capsulele de hartie se indoies cam la a treia parte din lungimea lor. constituita aproape in totalitate din celuloza.3. 1. este indiferenta din punct de vedere chimic fata de majoritatea substantelor. asezate in forma de conuri. indoite in doua in asa fel incat cele doua parti sa se suprapuna. se intrebuinteaza capsulele.4. Prin divizare in practica farmaceutica. 2.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei Cloura de polivinil este un material rigid si serveste ca material pentru confectionarea unor flacoane. Pe cartele de divizat. apoi se inchid cele doua extremitati. sunt numerotate cu nr. astfel incat partea mai lunga a capsulei formeaza o punga deschisa prin care se introduce pulberea divizata in prealabil pe cartele . In general impartirea cantitatii de pulbere in doze se face prin lovirea cartelei. 18 . iar pentru cantitati mai mari. Metode de divizare dupa volum. Divizare dupa ochi Se face prin aprecierea vizuala a dozelor de pulberi. Capsulele se inchid introducand una in alta cele doua extremitati in asa fel incat sa ia forma unui plic. consta in lipirea usoara a capsulelor intre ele pe partea exterioara cu o picatura de lipici. dupa care dozele se introduc in capsule. cutii si folii. operatia prin care pulberile se impart in doze unitare. capsulele se deschid in forma armonica.Ea se poate efectua pe cartele obisnuite pe cartele speciale sau pe capsule de hartie deschise. Capsulele de hartie sunt fabricate din bucati de hartie dreptunghiulare.In general pulberile se divizeaza pe cartele care au forma dreptunghiulara si sunt confectionate din celuloid sau material plastic de diferite culori si a o flexibilitate suficienta care permite indoirea lor in scopul usurarii introducerii pulberilor in capsule. iar cele doua margini libere sa poata fi indoite de doua ori servind pentru formarea capsulei. Capsulele de hartie constituie un ambalaj pentru pulberile divizate care reprezinta doze individuale pana la consumarea medicamentelor.Pungi si capsule de hartie. Divizarea se poate face in trei moduri: 1. 3. Hartia de buna calitate. Pentru ambalarea pulberilor divizate in gerutate de cateva centigrame pana la cateva grame. Umplerea capsulelor. se intrebinteaza pungile de hartie sau cutiile de carton. fiecare reprezentand cantitatea ce trebuie administrata o data.2. O metoda conventionala. Divizarea pulberilor se poate efectua: Direct in capsule Pe capsule de hartie deschise sau capsule speciale din care se fac capsule prin incalzire ulterioara. In raport cu marimea si capacitatea lor. se intelege.

Prin alcool diluat se intelege alcool etilic de 70° 19 . Ambalajele nu trebuie sa cedeze din componentele lor si nu trebuie sa reactioneze cu substantele sau preparatele pe care le contin. Ambalajele trebuie sa fie prevazute cu un sistem de inchidere (dopuri. antibioticele si unele vitamine sunt ambalate in flacoane cu inchidere speciala. La substantele si preparatele farmaceutice. Prin alcool se intelege alcool etilic de 95°. pierderea apei de cristalizare. saci din materialeadecvate cu forma si marime potrivite. termenul de valabilitate este de cel putin 3 ani daca nu este indicat altfel in monografia respectiva. Celelalte ambalaje trebuie sa fie din material care sa nu permita trecerea luminii sau pastrate la intuneric in dulapuriinchise. Recipientele cu substante foarte active se pastreaza in dulapuri SEPARANDA si trebuie sa aibe eticheta cu inscriptia rosie pe fond alb. a CO2. Substantele higroscopice si eflorescente folosite la prepararea medicamentelor injectabile se vor ambala in flacoane de sticla ermetic inchise de 1000g. Recipientele cu substante toxice se pastreaza in dulapuri VENENA si trebuie sa poarte etichete cu inscriptie alba pe fond negru. racita la temperatura normala si care urmeaza sa fie folosita imediat. 3. Prin expresiile separandum si venendum indicate la sfarsitul monografiilor se intelege ca substantele sau preparatele se pastreaza in dulapuri speciale. Ca ambalaje se folosesc recipiente. Solutiile apoase nu trebuiesc pastrate la temperaturi sub 0 °C. Pentru preparatele farmaceutice conditiile de conservare sunt prevazute in monografiile generale respective. Recipientele cu celelalte substante vor purta etichete cu inscriptie neagra pe fond alb. Divizarea se efectueaza cu ajutorul unui dispozitiv reglat in prealabil. capace. Toate ambalajele trebuie sa corespunda conditiilor de calitate prevazute de normele in vigoare. evitand pe de o parte posibilitatea de contaminare sau impurificare din mediul extern si pe de alta parte unele modificari datorate proprietatii substantelor in conditiile normale de pastrare si manipulare (evaporarea dizolvantilor. Metode de divizare dpa greutate. Prin expresia ferit de lumina se intelege ca recipientele de sticla trebuie sa fie de culoare brun inchis sau incolore dar pastrate la intuneric in dulapuri inchise. Producatorii garanteaza calitatea produsului in cadrul perioadei de valabilitate. influienta oxigenului din aer). Prin apa se intelege numai apa distilata. ca volume egale de pulberi. cutii. Indicatiile de pastrare la loc uscat arata ca produsul respectiv este susceptibil de a fixa umiditatea din aer si trebuie pastrate in conditii corespunzatoare. Medicamentele injectabile. Dupa FR X singura metoda obligatorie este divizarea prin cantarire. Metoda cea mai precisa este divizarea prin cantarire a fiecarei doze. se va mentiona pe ambalaj termenul de valabilitate. Prin expresia bine inchise se intelege ca recipientele au dispozitive de inchidere adecvate care asigura izolarea de mediul extern. Prin termen de valabilitate se intelege perioada de timp in care un produs medicamentos isi pastreaza integritatea si caracteristicile in limitele admise. in functie de volumul unei doze. Pentru substantele si preparatele farmaceutice. prin apa proaspat fiarta si racita se intelege apa distilata fiarta 3 – 5 min.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei Se bazeaza pe ipoteza. fixarea umiditatii. contin cantitati egale. care au un timp de conservare sub 3 ani. Prin expresia se prepara la nevoie sau se prepara in cantitati mici se intelege ca preparatul cere un timp de conservare redus. pungi. dispozitive speciale) care sa protejeze continutul de influienta factorilor externi.

Flacoanele de sticla si busoanele se spala cu apa calda si sapun. podeaua si plafonul. acetona. citet. In vederea determinarii dozelor pentru medicamentele lichide. prin solutie fara precizarea solventului se intelege solutie apoasa. filtru. Cand cantitatea de substanta este indicata cu 4 zecimale insotita de expresia exact cantarita se intelege ca trebuie sa se cantareasca la balanta analitica exact cantitatea indicata. in conformitate cu indicatiile prevazute in ordonanta medicala sau reteta. Prin expresia in prealapil cantarit(creuzet. Operatia se face in capsule de portelan sau patentule emailate. Flaconul de sticla se ia in mana dreapta si se bate usor in palma stanga pentru controlul asupra integritatii vasului. Manuirea flacoanelor de sticla pentru ambalarea medicamentelor Lichidele se cantaresc in flacoane de sticla sau daca lichidul respectiv trebuie transvazat. corespunde la : 15g apa 20g sirop 13.128 Campina 20 .5g ulei.5g sirop 4. se face cu alice de plumb. farmacopeea prevede urmatoarele mijloace pentru masurari aproximative: O lingurita = 5ml. sticla de ceas) se intelege ca recipientele respective s-au cantarit la balanta analitica dupa ce au fost uscate si aduse la greutate constanta. Etichetarea medicamentului trebuie sa se faca precis.Se iau toate masurile pentru a fi mentinute in perfecta curatenie.3g ulei. corespunde la : 10g apa 13g sirop 9g ulei O lingura de supa = 15ml. Se verifica flacoanele de sticla pentru a nu fi crapate.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei Prin eter se intelege eter etilic. cristalizator. fisurate sau ciobite. corespunde la: 5g de apa 6. Etichetarea va cuprinde : Numarul si adresa farmaciei Farmacia Nr. O lingura mijlocie (desert) = 10ml. Tara vasului in care se face cantarirea. Flacoanele de sticla se curata cu grija in spatiul destinat pentru spalarea flacoanelor. sunt astfel confectionati pentru a nu retine umiditatea. pentru a preveni contaminarea cu microorganisme. Peretii. alcool sau eter etilic dupa care se spala din nou cu apa distilata.

nr. cu etichete in care figureza antetul farmaciei si pe care se trece modul de intrebuintare. Flacoanele sau borcanele de umplere se curata cu grija. Catalin Bulei 27. 125g. apoi se aseaza langa cele din care urmeaza sa se faca transvazarea. se verifica etichetarea. controlandu-se identitatea etichetarii pe ambele vase. 250g. 50g. Substantele prescrise. pentru a nu se face confuzii. Medicamentele care se prescriu in volume.Propedeutica farmaceutica anul I Data. verzi) si dupa cantitati (10g. indiferent de dizolvant se prepara in greutate g/g.100g. Intern sau extern. FORME FARMACEUTICE – prezentare - Cantarire. 30g. brune. de inregistrare si data expeditiei. deoarece o transvazare gresita oate avea urmari neplacute. Rp (ia si prepara). 20g. nr. 21 . pentru a evita o eventuala impurificare cu agenti bacterieni. Aceasta activitate cere o grija si o atentie deosebita. se elibereaza in vase de culoare inchisa sau in ambalaje corespunzatoare. Deasemenea este interzis sa se intrebuinteze cutii. adica se exprima cantitatea de substanta in grame. 1000g. trebuie sa fie alese in functie de necesitatea de conservare. manuirea balantei de receptura si a cumpenei de mana. O problema importanta in farmacii.Toate medicamentele care se altereaza la lumina. Cantitatea. Nu este recomandabil sa se elibereze medicamente in sticle folosite in mod curent pentru pastrarea alimentelor si a bauturilor. dopuri de pluta care au mai fost folosite. cu busonul respectiv). iar solventii in volume g/vol.10. Acestea vor fi etichetate. se masoara in vase gradate. tipuri de balante si greutati. Denumirea continutului Modul de administrare Numele preparatorului. 500g. Flacoanele de sticla spalate si uscate se aseaza in dulap. Determinarea greutatii substantelor se face cu balanțe apropiate cantitatilor cu care se lucreaza. se cantaresc si se iau in lucru in general in ordinea crescatoare a cantitatii. dupa culoare (albe. Formele farmaceutice lichide inscrise in farmacopee. Fac exceptie solutiile injectabile care se prepara la volum. uneri chiar consecinte grave.2009 solutie de rivanol 1 la mie aplicatii locale. comprese Vasele de sticla si materialele de ambalaj in care se face expeditia. este transvazarea corecta a substantelor medicamentoase si a adjuvantilor.

Intre masurarile fizice care intereseaza preparatele medicamentoase figureaza masurarea masei. Substantele medicamentoase sunt transformate intr-o forma farmaceutica in care se incorporeaza si diverse substante ajutatoare. Exercitii de cantarire. In practica farmaceutica se utilizeaza foarte rar substantele ca atare. Prepararea corecta a medicamentelor in farmacii presupune ca o conditie esentiala. fapt care menajeaza cutidete de o frecare inutila. determinarea densitatii. temperaturii si presiunii. ambele fiind de aceeasi natura. La partea superioara a coloanei este asezata pe un cutit. incarcarea si descarcarea platanului. a punctului de topire. in timp ce cu mana dreapta se face manevrarea cursorului. vehicule. cunoasterea aspectelor teoretice si practice ale cantaririi substantelor medicamentoase. Cantarirea este operatia prin care se determina greutatea unui corp cu ajutorul unei balante si a unor greutati corespunzatoare sistemului de masuri si greutati adaptat. avand la extremitati atarnate pe cutite doua platane egale ca greutate. intre 0. Unitatea de masura pentru greutate este gramul cu multiplii si submultiplii sai. dar nu totdeauna este posibil acest lucru. De aceea este foarte important sa se cunoasca in profunzime efectele farmacologice si toxicologiceale adjuvantilor. Cantarirea si masurarea La prepararea formelor farmaceutice se aplica numeroase operatii. balante cu coloana si balante terezii. Echilibrul balantei este semnalat de un ac indicator fixat in mijlocul parghiei si care penduleaza impreuna cu acesta in fata unui cadran gradat. In laboratoare se folosesc balante analitice. fixata pe o cutie acoperita cu o placa de marmura avand doua sau trei sertare. Unele balante au un dispozitiv cu care se pot bloca pentru a n oscila liber.Propedeutica farmaceutica anul I - Catalin Bulei Exercitii de cantarire a substantelor lichide si solide. conservanti. Balanta de mana sau cumpana de mana se foloseste pentru cantarirea medicamentelor in cantitati mici. volumului. Cantarirea se face tinand cu mana stanga inelul cumpenei. o parghie metalica formata din doua brate perfect egale. In farmacii se folosesc masuri si greutati ale sistemului cu multiplii si submultiplii acestora. Pentru cantarire in farmacii se folosesc balante de mana. a punctului de fierbere. masurare la volum si picaturi. Balante. Balanta este in echilibru cand oscilatiile indicatorului sunt uniforme fata de centrul cadranului. ca solventi. metalica. cantarirea substantelor vascoase. emulgatori. 22 . Balanta cu coloana sau balanta de receptura. Se foloseste pentru cantariri intre 10 – 100g. Echilibrul balantei trebuie verificat inaintea fiecarei cantariri. coloranti. Substantele auxiliare folosite in scopuri diferite. corectori trebuie sa fie lipsite de actiune biologica. Masurarea este o operatie fizica prin care se determina o marime necunoscuta in raport cu alta marime luata ca etalon. Este formata dintr-o coloana verticala. Reguli practice pentru cantarire in farmacie.10 – 10g.

Cantarirea trebuie executata cu cea mai mare atentie. Greutati Greutatile folosite la cantarirea medicamentelor trebuie sa fie marcate de Directia Generala de Metrologie. Greutatile mai mici de 1kg. pot avea o abatere intre ele de cel mult ¼ dintr-o gradatie a scarii de 0. bratul si talerele trebuie sa balanseze liber fara frecare iar acul indicator sa oscileze in aceasi masura la dreapta si la stanga punctului 0. iar dupa ridicarea acesteia sa revina la pozitia initiala. sa fie sensibila cand balanta potrivit incarcata si echilibrata se inclina la adaugarea unei greutati cat mai mici.Pentru a verifica justetea balantei se stabileste echilibrul balantei neincarcate. avand o sensibilitate de ordinul zecimii de mg. Cand farmacopeea foloseste expresia „exact cantarit” inseamna ca determinarea greutatii respective se vaface cu blanta analitica. Sa fie fidela. parghiile sa fie sterse de preferinta cu o carpa moale. alama sau arama. Pozitiile de echilibru succesive pentru aceeasi incarcatura. Se observa oscilatiile balantei si pozitia in care se opreste acul indicator. Controlul balanelor si greutatilor este reglementat de lege si este executat de Directia Generala de Metrologie prin verificari periodice. au forma cilindrica si uneori se nicheleaza. iar coloanele nichelate se sterg cu carbonat de calciu si steorina. Pentru ca o balanta sa se pastreze in bune conditii trebuie respectate urmatoarele reguli: sa fie ferita de variatii mari de temperatura si umiditate. adica sa se incline la adaugarea unei greutati. blocand balanta in stare de repaus si avand grija sa nu fie depasita limita de incarcare. O balanta corespunzatoare trebuie sa aibe coloana in pozitie verticala. greutatile se gasesc in cutii speciale prevazute cu lacasuri pentru fiecare greutate. In farmacii. Sa fie dreapta. Cumpenele de mana se pastreaza in cutii de carton sau suspendate intr-un cui. Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca o balanta buna sunt urmatoarele: Sa fie stabila. adica adaugand un corp in diferite puncte ale talerului sa fie necesar de fiecare data aceeasi greutate pentru echilibrare. cutitele se sterg cu o carpa moale curata si uscata s cu o pensula moale uscata. inseamna ca balanta ramane in echilibru la adaugarea a doua greutati egale pe platane si echilibrul continua sa se mentina si cand cele doua greutati sunt schimbate intre ele.5 mm.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei Balantele analitice se utilizeaza pentru cantariri foarte exacte. justa sau exacta. cutitele si lacasul acestora sa fie protejate de actiuni mecanice. 23 - . se construiesc din bronz. apoi al balantei incarcate cu cate 100g si respectiv 1000g in fiecare platan.

8. Cantitatile mici de substante foarte active nu se pot cantari exact cu balantele folosite curent in farmacii. Se adauga greutatile necesare apoi se toarna lichidul de cantarit. in capsule de portelan. Substantele lichide se cantaresc in flacoane. fara a produce loviri. In caz ca balanta nu sta in echilibru. Substantele nu se vor turna direct cu borcanul ci se vor lua cu lingurita de os sau metal foarte curate. Balantele prevazute cu piedica vor fi oprite sa oscileze in timpul cand se adauga sau se ridica capsulele de pe platane. Vasul se aseaza pe platanul din dreapta. 7. iar pe celalalt se pun greutati marcate pentru a-i face tara. In timpul incarcarii dopul se aseaza pe partea plata cu varful in sus pentru ca partea care vine in contact cu lichidul sa nu atinga masa. apasand usor cu degetul aratator platanul pe care se gaseste vasul. 6. 24 . Turnarea se face pe partea opusa etichetei pentru ca picatura care ramane aderenta la marginea sticlei sa nu murdareasca eticheta. Obiectul de cantarit si greutatile se vor aseza pe platane usor. fara a depasi limita de incarcare. Inainte de cantarire balanta se verifica . se vor regla piulitele de pe extremitatile bratelor. murdarind sticla si balanta. iar cand sunt cantitati mici ce trebuiesc transvazate. Elimina necesitatea spalarii repetate a platanelor. Dupa umectare hartia se dezlipeste iar substanta moale ramane pe pistil. pentru a adauga cu incetul ultimile picaturi necesare.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei Reguli practice pentru cantarire in farmacie 1. de aceea se vor folosi solutii sau pulberi titrate. lasand-o sa oscileze liber dupa ce a fost asezata in echilibru. Cantarirea pe hartie prezinta urmatoarele avantaje: Protejarea platanelor de actiunea chimica a substantelor. Serveste la transferarea substantelor cantarite. 2. ci punand pe cele doua platane cate o foaie de hartie alba sau cerata de dimensiuni egale. Lichidele foarte vascoase se cantaresc in capsule de portelan din care pot fi usor scoas. In cantarirea lichidelor se va avea grija sa nu se toarne pe alaturi. aceasta se va face prin intoarcerea lenta a manerului pentru a evita oscilatiile prea ample. Cand se da drumul balantei sa oscileze. 5. Prin aceasta se simte cand cantitatea de lichid se apropie de echilibru. Extractele moi se pot cantari pe hartie cerata sau hartie de filtru care se lipeste apoi pe capul pistilului si se umecteaza cu alcool 70% sau apa. Se va lua balanta cea mai mica cu care se poate cantari cantitatea ceruta. 4. Cantarirea substantelor solide nu se face direct pe platanul balantei. 3. In special cand se cantaresc lichide corosive este prudent sa se aseze pe platane cate o foaie de hartie.

Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei 9. nr. 2. numele. medicu. Aceasta este o prescurtare traditionala care reprezinta adresarea medicului catre farmacist. apoi datele referitoare la bolnav si anume. domiciliul.5/7. 1. operatia de cantarire se va face cu multa grija.PRESCRIPTIO in continuare este trecut medicamentul. fisei al registrului de consultatie sau al foii de observatie.Utilizarea prescurtarilor sau scrisul necitet care ar putea genera interpretari diferite sau erori trebuie evitate. Balanta se va feri de miscari bruste . RETETA (ordonanta medicala sau prescriptie medicala) Reteta este u document scris care precizeaza medicatia. In cazul prescrierii mai multor medicamente virgulele care despart zecimalele sunt asezate pe aceeasi verticala.INVOCATIO – toate prescriptiile incep cu prescurtarea RP de la recipe si se traduce ia si prepara. 3. Nu se folosesc formule chimice si nici prescurtari. Cantitatile de medicamente se scriu in grame fara a folosi multiplii sau submultiplii gramului. functia si institutia.5 cm. 10. Formulele prescrise de medic denumite si formule magistrale contin denumirea componentelor si cantitatile respective. care poate fi o formula conceputa de medic sau un produs a industriei de medicamente. greutatile si balanta se pun in perfecta stare. Sunt scrise pe formulare tip de dimensiuni 15. diagnosticul. La terminarea cantaririi. X prevede ca nu se admit prescurtari pentru a nu se confunda substantele farmaceutice. FR. 25 .Prima parte a retetei se numeste INSCRIPTIO si cuprinde un antet tiparit in care se mentioneaza institutia sanitara la care sa facut examinarea.

f = misce fiat = amesteca so fa sau prepara. umiditatea se numeste de 26 . va iscali pentru modificarile respective. Sunt folosite expresii si abrevieri ale unor termeni latini ca de ex. dupa care urmeaza prescurtare formei farmaceutice. nr.Ultima parte a retetei se numeste ADNOTATIO si cuprinde modificarile pe care farmacistul le face in formula respectiva. Lichidele in cantitati mici sunt prescrise sub forma de picaturi. Indicatiile catre bolnav trebuie sa cuprinda cantitatea de medicament care trebuie luata. Sol = solutie. Modul de administrare este indicat in limba romana pentru a fi cunoscut de bolnav. Pentru a atrage atentia. doza pentru 24 ore si elemente utile pentru bolnav. de picaturi este trecut in cifre romane urmat de prescurtarea gtt = gutae = picatura sau pic. OPERATIA DE USCARE Uscarea este operatia care consta in eliminarea gradata a apei sau a altui lichid dintr-un material in care acesta este continut prin adeziune superficiala sau capilaritate. Cand apa este retinuta superficial. Aceste indrumari date bolnavului. M sau M = misce = amesteca. de doze daca este vorba de un preparat impartit in doze. Alte indicatii se pot referi la modul de prezentare al medicamentelor precizeaza cum trebuie sa fie divizt sau ambalat.INSTRUCTIO este partea care cuprinde o serie de indicatii date de medic si se refera la forma farmaceutica care urmeaza sa fie preparata. ung = unguentum = unguent. se trec si pe eticheta care se aplica pe ambalajul preparatului. momentul administrarii. 5. misce secundum arte = amesteca dupa arta. Se mai precizeaza calea de administrare cu prescurtarile INT = intern sau EXT = extern si nr. precum si nr. va face taxarea retetei. pulv = polveres = pulbere. De ex. De obicei se cere eliminarea apei dintr-un material. Materialele prime de natura chimica. In practica farmaceutica procesul de uscare se aplica in principal la produse gazoase. Instructiunile pentru modul de intrebuintare reprezinta indicatii care incep ciu prescurtarile D = detur sau dentur = da sau dentur signetur = da cu eticheta. Prescurtarea D tal dos = detur tales dosis = da asemenea doze sau detur ad capsulae amilacea = da in capsule amilacee (caşete). lichide si mai ales la solide. de doze pt 24 ore. se gasestesemnatura. sup = supozitoria = supozitor. M. reducerea volumului si greutatii si favorizarea pulverizarii. Uscarea solidelor are drept scop asigurarea conservarii. 4. 6. vegetala sau animala folosite la prepararea medicamentelor pot contine o anumita cantitate de umiditate. intervalul administrarii. parafa medicului si data eliberarii.SUBSCRIPTIO dupa formula.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei Lichidele se prescriu tot in grame mai rar in ml.

Uscarea cu ajutorul caldurii uscarea la cald se face cu ajutorul unui agent de uscare incalzit care circula deasupra materialului. 1. pt cele mai moi frecarea. rizoamele si cojile. cu valturi. lovire si frecare. Alegerea metodei de uscare si aparaturii se face tinand seama de caracteristicile materialului si anume de structura chimica de modul cum este fixata apa de umiditate initiala si finala a materialului. Pentru materialele dure este indicata lovirea si strivirea . Exsicatoarele servesc la deshidratarea unor substante in cantitati mici si pt pastrarea unor produse higroscopice cum sunt unele extracte uscate sau moi. de distanta dintre lame si material. In farmacie. Drogurile vegetale constituite mai ales din tesuturi fibroase. Uscarea la soare se aplica unor priduse vegetale cum sunt radacinile. pulberi. In functie de marimea particulelor obtinute. unul din capee avand drept terminatie o calota 27 . Uscarea se face in aer liber. se pot obtine particule mari de peste 1mm prin sfaramare. pt droguri vegetale taierea. Operatia de maruntire in farmacie se executa cu ajutorul mojarelor. ex. Uscarea cu radiatii infrarosii se face cu ajutorul unor lampi care radiaza raze infrarosii. Metode de uscare Uscarea la aer un procedeu simplu de uscare este expunerea in aer liber a unor materiale care pierd usor umiditatea si nu sunt sensibile la actiunea agentilor atmosferici. la soare. Concasorul cu falci. Maruntirea poate fi obtinuta prin 4 metode: strivire. Procedeul se aplica la materialele poroase care se usuca usor. se incarca cu vapori de apa si apoi este evacuat prin ventilare. Sfaramarea sau maruntirea are drept scop transformareaunui corp solid din bucati mari in fragmente mai mici care variaza de la 1mm pana la cativa cm. Se foloseste mojarul cu pistil. se maruntesc prin taierea cu ajutorul foarfecelor sau al cutitelor. taiere sau despicare. sau particule mici de 50 – 500 microni prin macinare. Mojarul este un vas de forma unei cupe cu baza uneori plata si cu peretii grosi pt a avea rezistenta necesara.Pulverizarea la mojar cel mai frecvent intalnita in practica farmaceutica de receptura. cu ciocane. deci a gradului de finete urmarit. Incalzirea materialului depinde de intensitatea sursei . Uscarea cu raze infrarosii este folosita in practica farmaceutica pentru produsele vegetale. la umbra sau in spatii inchise. piulitelor si a moristelor sau a morilor de constructie simpla.In industrie sfaramarea se realizeaza cu ajutorul concasoarelor so a morilor de diferite tipuri. Cele mai simple aparate de uscare sunt etuvele si dulapurile de uscare. de culoarea si capacitatea de absortie a produsului. Pulverizarea este operatia prin care materilele solide sub forma de bucati. materialul se intinde in strat subtire si eventual se vantura pt a grabi procesul. sunt transformate in particule de o anumita marime si se realizeaza pri actiuni mecanice. Prin expunerea la aer pot fi uscate si o serie de substante solide care pierd usor umiditatea sau apa de cristalizare si nu sunt influientate de aer.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei suprafata iar cand umiditatea se gaseste sub forma de apa de constitutie se numeste umiditate higroscopica. pulverizarea este destinata sa transforme substantele medicamentoase in particule foarte mici iar ca rezultat se obtine un produs denumit pulbere. Pulverizarea propriu zisa este operatia prin care corpurile solide sunt aduse in fragmente foarte mici de 1mm. granule. Procesul pulverizarii necesita supunerea materialului la forte de presare si forfecare. Pistilul are forma cilindrica.

In cazul produselor vegetale cum sunt cele care contin uleiuri gase. bronz. Se executa cu ajutorul unui pistil plat sau usor concav la baza. Pulverizarea cu reziduu poate fi intalnita in cazul substantelor chimice numai cand acestea sunt amestecate cu impuritati care pot fi separate in urma pulverizarii si cernerii. iar cand se lucreaza cu cantitati prea mari loviturile pistilului sunt amortizate in masa de substanta. Pulverizarea la mojar se poate face prin lovire si triturare. Prin triturare se pulverizeaza substante mai putin dure care se sfarama mai usor care se incalzesc se inmoaie sau se descompun prin lovire. Sunt confectionate din portelan. Pulverizarea materialelor vegetale cum este secara cornuta sau vanilia se face folosind ca intermediu zaharul. Intermediile solide care nu se indeparteaza dupa pulverizare se numesc intermedii permanente. Pulverizarea prin lovire (pisarea) se efectueaza lovind cu putere substanta aflata pe fundul mojarului cu pistilui pe o directie perpendiculara. operatia se executa cu ajutorul morilor manuale sau a rasnitelor de ex. In aceste cazuri pulverizarea substantei respective se face prin radere apasand usor bulgarii de substanta aglomerata deasupra unei site )oxidul de Mg sau carbonatul de Mg). Pulverizarea prin frecare In unele cazuri substantele cu densitate mica nu pot fi pulverizate la mojar deorece ele se aglomereaza si este greu de obtinut o pulbere omogena. Aceasta metoda de pulverizare se aplica substantelor dure sau produselor vegetale care au tesuturi mai tari (acid tartric. Camforul se pulverizeaza prin adaugarea unei mici cantitati de alcool sau eter. Pulverizarea se datoreaza zdrobirii substantei intre baza pistilului care se misca circular si fundul si peretii mojarului. iar intermediile lichide care se indeparteaza dupa pulverizare se numesc intermedii efemere. Cand se lucreaza cu cantitati prea mici. marmura. care actioneaza frecand substanta pe o placa din material foarte dur si rezistent cum este porfirul sau otelul inoxidabil. Marimea se face dandu-se dimensiunile diametrului mojarului si a lungimii pistilului. iar iodul cu ajutorul cloroformului sau eterului. carbonat de Ca) Pulverizarea prin intermediu Unele substante folosite in farmacie nu pot fi pulverizate prin simpla triturare la mojar deoarece datorita structurii lor se aglomereaza. Rotirea pistilului in practica farmaceutica se face de obicei in sens invers acelor de ceasornic. Porfirizarea este o metoda de pulverizare prin care se obtin pulberi foarte fine. agat. se recurge la o alta substanta (intermediu). pistilul poate lovi in gol si sparge mojarul. Pulverizarea prin triturare este procedeul prin care pistilul este invartit in mojar. Obtinerea fainii de in sau de mustar din semintele respective. de mercur) sau a substantelor umezite cu o cantitate de apa cand acestea sunt insolubile (fosfat tricalcic. mojarele pot fi din fier. Pentru a inlesni pulverizarea. Pentru pulverizarea substantelor toxice se utilizeaza mojare acoperite. Pulverizarea integrala si cu reziduu Procedeul prin care tot materialul luat in lucru este transformat in pulbere poarta denumirea de pulverizare integrala sau fara reziduu. Produsele vegetale care contin substante active se pulverizeaza fara reziduu. in functie de natura substantelor de pulverizat. eterul si cloroformul. Porfirizarea poate fi facuta lucrand cu substante uscate cand acestea sunt solubile in apa sau se altereaza in prezenta ei (saruri de bismut. radacina de ipeca). imprimanduse o actiune de frecare si presare asupra materialului de pulverizat. Dintre intermediile lichide se folosesc mai ales alcoolul. In anumite cazuri tesuturile drogurilor vegetale mai dure pot fi indepartate in urma unei 28 . mai rar din sticla in unele cazuri.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei sferica turtita.

una care contine particule egale sau mai mari decat orificiile sitei si care ramase pe sita se numesc refuz. Pulberile de uz extern. Pulberile compuse se obtin prin amestec. distilarea apei comune. Amestecarea pulberilor. componentele din formula aduse la un grad de maruntire apropiat si adaugate in ordinea crescanda a cantitatilor. Macinarea se realizeaza prin frecare sau simultan prin frecarea si lovirea materialului. pe plagi deschise sau pe arsuri trebuie sa fie sterilizate. Pentru a se obtine o dispersie omogena este necesar sa se amestece diferite portiuni de pulbere cu particule de marime diferita. Decantarea se aplica obisnuit cu ajutorul pipetelor. Cele mai importante tipuri de mori sunt cu pietre cu discuri. Operatia se face in acelasi timp cu pulverizarea. care se adauga de obicei la sfarsit. In urma pulverizarii si cernerii pulberile obtiute in farmacie nu au acelasi grad de finete. Decantarea este operatia mecanica. O amestecare buna se poate obtine si in cutii sferice sau cilindrice in care pulberea este amestecata cu ajutorul unor bile de portelan sau otel. exercitii de decantare si sifonare. care consta in separarea lichidului de particulele solide dintr-o suspensie sedimentata. de particulele cu diametru mai mare. Reguli practice de amestecare. pot contine substante antiseptice aprobate de Ministerul Sanatatii. metode. sifoanelor. filtrarea. evaporarea. exercitii. Cernerea este operatia prin care se separa dintr-o pulbere cu ajutorul sitelor. Un astfel de procedeu in care o parte din materialul luat in lucru se separa dupa pulverizare prin cernere si se inlatura se numeste pulverizare cu reziduu Macinarea In industrie pulverizarea se face cu diferite tipuri de mori. palniilor de separare sau cu ajutorul vaselor speciale de decantare. Sitele sunt formate din fire sau lame asezate paralel confectionate din sarma sau tabla perforata. La prepararea pulberilor se folosesc mijloace de cantarire sau divizare care sa permita precizia necesara pt a satisface conditiile de calitate cerute de farmacopee. Problema amestecarii pulberilor in farmacie se pune atat in cazul cand este necesar sa se omogenizeze particule de marime diferita din aceeasi substanta cat si atunci cand trebuie sa se obtina un amestec omogen din mai multe pulberi. Daca principiile active din planta sunt localizate in principal in tesuturile moi friabile. tipuri de filtrare. cu valturi morile centrifugale. Operatia de amestecare pulberi. pe eticheta se va specifica natura si concentratia acestuia. Fac exceptie pulberile cu densitate mica. particulele care au un diametru mai mic. confectionara filtrelor. procedee si aparatura. daca este necesar se pulverizeaza in mojare si apoi se trec prin site potrivite. Prin cernere rezulta doua fractiuni.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei pulverizari cu reziduu. reguli de folosire a distilatorului. Pulberile destinate a fi aplicate pe pielea sugarilor. Pt pulberile in cantitati de sub 20 g cernerea nu este obligatorie. In farmacie. indiferent de cantitati. aparate de distilat. metode de functionare. se poate separa i acest fel pulberea activa inlaturand prin cernere tesuturile tari (lemnoase) care se pulverizeaza mai greu. amestecarea se realizeaza in mojare. cu bile si morile centrifugale. 29 . centrifugarea. decantarea. In farmacii se folosesc substante medicamentoase uscate in prealabil. Trusele folosite in farmacii cuprind 8 site care corespund dimensiunilor si numerotarii date de farmacopee. Dupa amestecare pulberile se omogenizeaza prin trecere prin sita indicata si se amesteca din nou. Prepararea pulberilor. Cernerea Prin operatia de pulverizare se obtine o pulbere care este constituita dintr-un amestec de particule de dimensiuni diferite.

Cu ajutorul preselor de diferite modele. Evaporarea cu ajutorul caldurii. Operatia de centrifugare are loc datorita actiunii fortei centrifuge asupra extremitatilor sau pe peretii recipientului supus rotatiei. Randamentul este dependent de diferentele de densitate dintre doua sau mai multe faze si poate fi exprimat prin legea lui Stokes. Decantarea se aplica pt spalarea unui precipitat sau ca operatie preliminara filtrarii pt separarea lichidului extractiv de drog. agitarea lichidului. Sunt construite din materiale foarte rezistente. Operatia poate avea loc spontan cu ajutorul caldurii si a vidului. Dupa modul de functionare centrifuga poate fi: cu functionare discontinua sau cu functionare continua. Este operatia principala folosita la prepararea sucurilor vegetale apoase sau uleioase sau poate fi o operatie secundara care permite recuperarea lichidelor extractive. - Centrifugarea este operatia folosita in scopul separarii lichidelor de solide pt separarea precipitatelor in suspensie din sanul lichidelor. Poate fi efectuata: Cu ajutorul unei bucati de panza sau tifon in care se introdce materialul pt presat si care este supus unei stoarceri prelungite. la presiune normala sau ridicata. Se aplica la concentrarea solutiilor. Punerea in miscare se face treptat evitand o miscare accelerata de la inceput.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei In industrie se folosesc decantoare de metal de forma cilindrica cu baza conica si prevazute cu robinet. infuzii. Se folosesc vase cu deschidere larga. presiunea. cand temperatura se apropie de 100 °C. Evaporarea spontana se foloseste cand lichidul este volatil. Evaporarea si concentrarea sub vid constituie procedeul cel mai rational car permite sa se lucreze la temperatura obisnuita sau la temperaturi de 40-50 °C. pot functiona la rece sau la cald. in cazul solutiilor extractive apoase ca si la separarea a doua lichide nemisabile. Metoda se aplica mai ales la produsele termolabile cum este obtinerea extractelor vegetale si opoterapice. capsule de portelan. suprafata de evaporare. cand se realizeaza o sedimentare grabita. Se aplica la separarea drogului vegetal in macerate. Evaporarea cu ajutorul caldurii si vidului. in care se aduce lichidul si se lasa in contact cu aerul. gradul de saturare a atmosferei cu vapori rezultati prin evaporare. Presarea sau stoarcerea este operatia mecanica cu ajutorul careia se realizeaza separarea unui lichid dintr-o substanta moale sau solida. Evaporarea . Evaporarea cea mai simpla se face prin incalzire pe baia de apa. Se mai pot folosi bai de solutii saline si bai de ulei. decocturi. In industrie evaporarea se face in cazane cu manta incalzite cu vapori de apa. Operatia urmareste sa aduca o substanta sub forma de vapori pt a recupera reziduul. Cand se urmareste evaporarea unei cantitati mai mari de lichid se foloseste incalzirea. 30 . incarcarea fiolelor la centrifugile mici se face asezand fiolele opuse doua cate doua dupa o prealabila cantarire astfel incat sa se echilibreze aparatul. Evaporarea depinde de urmatorii factori: temperatura. separand astfel u lichid de un solid. Prin evaporare se intelege trecerea unui corp din stare lichida in stare de vapori. sticle de ceas.

Pentru cloruri la 100 ml apa distilata se adauga 0.25 ml acid nitric.001 mol/l.5 ml edetat disodic 0. Distilarea apei se realizeaza prin presiune normala.R. Solutia trebuie sa ramana limpede timp de 1 ora. Ca si Mg la 100 ml apa distilata se adauga 2ml tampon amonialcool PH 10. Apa distilata pt preparatele injectabile este apa destinata preparatelor medicamentoase administrate pe cale parenterala. Solutia trebuie sa ramana colorata in roz. 2 ml naftil amina si acid sulfanilic (R) 0. nitriti la 50 ml apa distilata se adauga 15 ml acid acetic 300g/l reactiv. Colectarea apei distilate incepe numai dupa ce sa verificat ca ea indeplineste conditiile cerute de F. Timp de 1 min nu trebuie sa apara opalescenta. alama sau aluminiu si otel inoxidabil. 0. Distilatorul folosit incazul distilarii simple este alambicul. 100 g/l reactiv. 0. lichidul este incalzit intr-un cazan cu o sursa de incalzire. Acest mod de distilare este denumit distilare simpla si este aplicat la prepararea apei distilate si la purificarea prin distilare a unor lichide. 31 . Schematic se compune dintr-un cazan de fierbere. Distilarea poate avea loc la presiune obisnuita. iar vaporii formati sunt condusi in refrigerent. Purificarea unui lichid prin distilare se numeste rectificare. lichid limpede.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei Distilarea apei este operatia prin care un lichid este supus incalzirii si tansformat in vapori dupa care vaporii sunt condensati din nou in stare lichida. pirex). Pentru sulfati la 100 ml apa distilata se adauga 1ml acid clorhidric 100g/l (R). iar lichidul condensat este colectat in vasul de culegere. 50 mg eriocrom T (iindicator). Este construit din tabla de cupru. Substante reducatoare la 100 ml apa distilata se adauga 2ml acid sulfuric 100g/l reactiv 1ml mangnat de potasiu 0.12 g Zn pulbere (R). dizolvarea pulberilor pt preparatele injectabile sau diluarii preparatelor concentrate.R. Distilarea se aplica la obtinerea sau purificarea unor lichide care pot fi incalzite la fierbere fara descompunere sau la separarea unui lichid de alte lichide sau de substantele dizolvate in el. lichidul fiind incalzit la temperatura de fierbere iar vaporii rezultati sunt captati si condensati intr-un refrigerent. 1ml clorura de bariu 50g/l reactiv. fierbator sau evaporator (cucurbita) un capac (capitelul) de forma sferica sau cilindrica si un condensator prelungit cu un refrigerent introdus intr-un vas in care circula apa rece. X la prepararea apei distilate: Apa distilata este apa obtinuta prin distilarea apei potabile care corespunde prevederilor sanitare in vigoare. Pentru nitrati. substante volatile. pt administrare parenterala in momentul folosirii. Timp de 15 min nu trebuie sa apara o coloratie roz. 20 g/l reactiv. Trebuie sa apara o coloratie albastra. Pentru a obtine apa distilata de puritate inalta se folosesc distilatoare la care toate partile care vin in contact cu apa sunt din sticla cu o mare rezistenta chimica (iena. Primele portiuni de apa distilata se arunca pt ca pot contine gaze.25 ml nitrat de Ag. incolor fara miros si fara gust. Conditiile cerute de F.02 mol/l si se fierbe timp de 3 min. colectarea se face in vase de sticla sau emailate si cand este nevoie in conditii aseptice.

lapsan. 4 ore de la colectare. aflate in lichidul filtrat. Debitul de filtrare este reprezentat prin capacitatea filtrului de a lasa sa treaca o anumita cantitate de lichid in unitatea de timp si se exprima in ml/min. permit realizarea de retele foarte stranse si asigura o filtrare destul de fina. Porozitatea unei suprafete filtrate este reprezentata de diametrul mediu al sectiunii cilindrice a porilor si da indicatii asupra puterii de retinere a filtrului. Aparatul de distilare trebuie sa fie corect folosit. Membranele filtrante se clasifica in .Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei Apa distilata pt preparatele injectabile se obtine din apa potabila sau din apa distilata intr-u aparat de sticla neutra din cuart sau dintr-un metal potrivit. AG sau foi de tabla perforata Membranele filtrante flexibile nemetalice sunt construite din fibre de celuloza. tesaturile din bumbac. se folosesc singure sau amestecate cu celuloza. sunt rezistente. porozitatea si debitul de filtrare. Mai sunt tesaturile poliamidice. azbest. docron. pot fi sterilizate cu vapori de apa la 120°C si permit filtrarea lichidelor polare si nepolare. flexibile (metalice si nemetalice) si neflexibile (rigide si nerigide) Membranele filtrante flexibile metalice sunt confectionate din site de otel inoxidabil CU. Tesaturile di policlorura de vinil. AL. FILTRAREA Este operatia care insoteste aproape totdeauna prepararea solutiilor medicamentoase. Calitatea filtrelor este determinata de 2 factori importanti. au rezistenta mare la caldura la actiunea oxidantilor si acizilor. Lichidul trecut prin filtru se numeste filtrat. iar colectarea si conservarea apei distilate trebuiesc facute sa se previna orice fel de contaminare. lana si matase. lana. Apa distilata proaspat preparata obtinuta in laborator este considerata apirogena aprox. din terilen. materiale plastice sau vascoase. rezista la actiune acizilor. Se mai folosesc fibrele de sticla. 32 . Colmatarea consta in astuparea porilor filtrului datorita unor particule coloidale vascoase. sarurilor. Fibrele de azbest sunt constituite din silicat de Mg. Membranele din materiale sintetice sunt superioare materialelor textile naturale. uleiurilor minerale. Sunt rezistente la temperaturi ridicate. Este operatia de separare a unei faze lichide de o faza solida dintr-un amestec eterogen solid-lichid (suspensie) prin retinerea particulelor solide pe suprafata unui material filtrant care permite trecerea fazei lichide.

si da solutii clare. Filtrul simplu rezulta impaturind hartia de filtru in 4 si taind marginile pt a forma un con care se aseaza in canalul palniei. decocturi). este de forma conica fixata de un cadru de lemn sau un cerc metalic confectionata din tesatura de lana sau bumbac. constituite din materiale diferite cu forme variate si permit filtrarea in oficina prin actiunea gravitatiei. Are avantajul ca este rapida. 33 . Din hartia de filtru se pot confectiona filtre simple sau plisate. mai mult ca suport pt a asigura rezistenta filtrului si la separarea dintr-un lichid a fragmentelor mai mari (infuzii. Vata (gossipium depuratum) . fie siliciul care constituie baza filtrului Berchefeld. Gluga lui Hipocrat . Ca materiale filtrante in farmacii se foloses tifonul. bine cardata (firele aranjate paralel) care nu contin substante solubile sau grase. Pt filtrare se aleg palnii cu o capacitate de 1/5 fata de volumul de lichid si dubla fata de volumul de solid dupa caz. Nr 3 este folosit curent in filtrarea simpla. se foloseste vata hidrofila de culoare alba fara miros. ex. Hartia de filtru este o hartie de celuloza neincleiata si este materialul cel mai mult folosit la filtrarea i farmacii. sau prevazute la locul de insertie cu o gatuitura cand coloana de lichid ce se afla in tija actioneaza prin greutatea ei absorbind lichidul de sub filtru si micsorand presiunea. Pt filtrarea cantitatilor mari de lichid se utilizeaza ca material filtrant tesaturile de lana. Filtrul plisat (cutat) se obtine indoind hartia de un anumit numar de ori pana cand se va forma un con a carui suprafata prezinta cute indoite alternativ in afara si inauntru.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei Membranele filtrante neflexibile se confectioneaza sub forma de discuri. tesaturile. Filtrele plisate au o suprafata filtranta dubla si permit o filtrare mai rapida. hartia de filtru. in. Se gaseste sub doua forme cantitativa si calitativa. Inainte de folosire tifonul se spala cu multa apa pt indepartarea substantelor de apretaj. Trebuie sa fie omogena cu grosimea uniforma lipsita de substante minerale solubile si cu o buna rezistenta la rupere. Tifonul se foloseste mai rar pr filtrarea propriuzisa. placi sau cartuse din material dur prin presare ca atare sau in prezenta unui liant. Filtrele de vata se imbiba cu apa inainte de a incepe filtrarea. Inainte de inceperea filtrarii se umecteaza filtrul cu lichidul de filtrat sau cu un solvent apropiat. Este indicata pt filtrarea contitatilor mici de lichid si se foloseste metoda de filtrare simultana prin vata si hartie de filtru care da lichide clare. Filtre de sticla sinterizata Exista 7 grade de porozitate numerotate de la 0-5. Palniile obisnuite au o forma conica cu unghiul de deschidere de la varf de 60°. Au ca substrat chimic fie caolinul care sta la baza filtrului Chamberland. Pt a grabi filtrarea unor lichide vascoase se recurge la filtrare la cald care se realizaeaza mentinand palnia cu care se lucreaza intr-un con format ditr-o teaca prin care circula vapori de apa sau fixand palnia intr-o a doua palnie metalica ceva mai mare iar in spatiul dintre cele doua palnii se introduce apa care se incalzeste cu ajutorul unui tub lateral. Pt a mari viteza de filtrare se pot folosi palnii cu tija mai lunga si subtire. Filtrul se taie putin mai mic decat palnia pt a evita scurgerea prin capilaritate a lichidului pe dinafara. Palnii . se pierde putin lichid comparativ cu filtrarea prin hartie de filtru. vata. sunt suporturi pt filtrare. Filtrarea la cald.

Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei Filtrarea sub presiune redusa (la vid). Pe fundul perforat al palniei se aseaza doua rondele de hartie de filtru de aceeasi marime cu diametrul palniei.vid. 34 . iar tija palniei se adapteaza cu ajutorul unui dop de cauciuc la un flacon pt. Se folosesc mai des palniile Buchner.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful