Propedeutica farmaceutica anul I

Catalin Bulei

Propedeutica= invatamant pregatitor care cuprinde elementele de baza ale unei stiinte. Frmacie= grecescul PHARMACON= remediu, leac. Farmacie galenica- de la Claudius Galenus, medic si farmacist care este considerat parintele farmaciei. Cursul 1- NORME DE PROTECTIA MUNCII IN LABORATOR Masuri special de protectia muncii in laboratorul scolii Organizarea muncii Organizarea si functionarea laboratorului.

Farmacia este unitatea sanitara care asigura asistenta farmaceutica a populatiei, pentru tratamentul ambulatory cat si pentru bolnavii spitalizati. Desfacerea medicamentelor in punctele si unitatile farmaceutice se va efectua in conformitate cu reglementarile Ministerului Sanatatii.Depozitarea medicamentelor si a materialelor in dulapuri ,pe rafturi ,pe stelaje, se va face in asa fel incat sa nu fie depasita sarcina maxima admisa pentru mobilierul respectiv. Substantele inflamabile si explozive vor fi depoyitate in spatii spatii special amenajate, asigurandu-se aerisirea precum si etansietatea recipientelor Pastrarea substantelor toxice si a produselor care contin substante toxice se va face in recipient de sticla etanse, recipientele fragile vor fi protejate cu cadre metalice sau din lemn, nuiele, plastic;spatial dintre recipient si cadru se va umple cu material absorbante alese astfel incat la spargerea recipientului, continutul sa nu intre in reactive cu materialul absorbant.

Medicamentele prevazute in tabelul “VENENA” vor fi pastrate sub cheie, intr-un dulap cu usi din lemn masiv, fara geam.Dulapul va purta inscriptia VENENA.Cheia dulapului va fi pastrata de catre seful unitatii sau farmacistul desemnat in acest scop. Medicamentele puternic active cuprinse in tabelul “SEPARANDA” vor fi pastrate in dulapuri separate purtand inscriptia SEPARANDA. Medicamentele care contin substante toxice vor fi pastrate in dulapuri din lemn masiv sau metal asigurate cu cheie.Dulapurile vor fi amplasate in incaperi special amenajate Incaperile vor fi prevazute la usi si ferestre cu gratii metalice. Manipularea substantelor toxice se va face numai cu ustensile destinate acestui scop si care vor fi spalate si pastrate separat. Toxicele care degaja vapori vor fi depozitate si pastrate in incaperi separate, prevazute instalatii de ventilare.

1

Propedeutica farmaceutica anul I -

Catalin Bulei

Toate recipientele care contin toxice , inflamabile si explozibile vor fi etichetate.

Se interzice accesul cu flacara deschisa in spatiile de lucru in care se depoziteaza si manipuleaza lichide inflamabile si volatile.Lichidele vor fi incalzite numai pe bie de aburi, utilizandu-se condensatori cu reflux. Pardoselile vor fi pastrate curate pentru a impiedica pericolul alunecarii.

In farmaciile in care se organizeaza garda de noapte se va prevedea o incapere amenajata corespunzator si destinata personalului Curtea depozitelor farmaceutice va fi mentinuta in stare de curatenie ,se interzice ocuparea cailor de acces pentru vehicule si oameni cu orice fel de materiale.Iarna caile de acces vor fi dezapezite si acoperite cu materiane antiderapante. Transportul manipularea si depozitarea materialelor, se vor efectua sub supravegherea unei personae desemnate si instruite in acest scop, in vederea prevenirii accidentelor. In interiorul depozitului, materiile si materialele vor fi transportate cu carucioare actionate manual sau cu transpalete, in functie de greutate cu respectarea normelor de protective a muncii pentru manipularea , transportul prin purtare si cu mijloace mecanizate si depozitarea materialelor precum si a normelor de protectia muncii pentru comrtul cu ridicata si amanuntul. Mobilierul depozitului va fi confectionat din material incombustibile.

Divizarile de substante se vor face in incaperi separate de spatiile de depozitare.Aceste incaperi vor fi dotate cu instalatiile, aparatele si ustensilele necesare efectuarii operatiilor de divizare.La locurile unde se efectueaza divizari de substante corrosive si caustic, vor exista vase cu solutii neutralizante. Manipularea substantelor se va face de catre personal calificat si instruit in acest scop.Fiecare recipient, punga sau pachet depozitate vor fi etichetate. Spatiile de receptive si expeditie vor avea incaperi separate de lucru.Se interzice pastrarea si uscarea pe conducte de aburi, gaz, calorifer a imbracamintei si a altor material imbibate cu produse inflamabile sau care prezinta pericol de autoaprindere. Usile spatiilor de lucru vor fi astfel construite incat sa se deschida spre exterior.

In cazul unor operatii ca divizari, pulverizari, la care se disperseaza pulberi in atmosfera de lucru, se vor folosi utilaje acoperite.Pentru impiedicarea pericolului de cadere de lainaltime se vor prevedea scri si platform asigurate cu balustrade. Laboratorul scolii se compune din:

2

Propedeutica farmaceutica anul I -

Catalin Bulei

Mese de lucru, aparatura de laborator, sticlarie de laborator, aparate si ustensile folosite in farmacii ,dulapuri suspendate, surse de apa, gaz metan si lumina electrica.La terminarea programului, atentie la gaz, apa, lumina, si geamuri.Curatenie si ordine la locul de munca.

Aparatura si sticlarie de laborator

Vase de sticla necalibrata – sticlarie gradata, aparate si ustensile folosite in farmacie; 1. Vase de sticla necalibrate Pahare de laborator berzelius, Erly Mayer; Palnii de separare; Baloane cu fund plat; Eprubete, sticle farmaceutice Palnii, pipete.

2. Sticlarie gradata Mensuri, cilindrii gradati, baloane gradate (cotate, jojate) Biurete, pisete, pipete.

3. Ustensile folosite in farmacie 3

2000ml.1000. 100. prevazute sau nu cu o dunga colorata dealungul tubului. 1000. Ele au forma cilindrica sau trunchi de con si sunt marcate in interior de jos in sus.50. bec bunzen. etuva. Pot fi cu scurgere totala sau cu scurgere limitata.100. Cilindrii gradati sunt fabricati din sticla. 200ml. exsicator. pentru ca masurarea lor nu este destul de precisa. Se folosesc in operatiile in care lichidele masurate trebuie agitate. Alegerea unei biurete de o anumita marime depinde de volumul de lichid care urmeaza a fi determinat. Mensurile sunt confectionate din portelan. sita de azbest Suporturi pentru filtrare. 500. Baloane gradate (cotate. 5. tabla smaltuita si mai rar din sticla. opusa gradatiilor. Sunt recomandate numai in cazurile cand se lucreaza cu cantitati mari de lichid. 2. Pipetele se folosesc la masurarea volumelor mici de lichid . 4. 10. baie de apa. centrifuga. 50ml Biuretele sunt tuburi de sticla gradate terminate cu un robinet sau un alt dispozitiv de scurgere reglabila. 2000ml.250. baie de nisip. Biuretele si pipetele permit masurarea volumetrica in ml a medicamentelor lichide. jojate) sunt fabricate din sticla avand un gat lung si ingust pe care se afla un semn care marcheaza capacitatea exacta a balonului. 50. 100. 250. balante farmaceutice. 25. Se folosesc pipete de 1. avand forma de cilindrii cu diametrul mic fata de inaltime. spre deosebire de celelalte biurete al caror punct 0 se afla la partea superioara. pipete cu bula sau pipete biurete. Punctul 0 al biuretelor si pipetelor farmaceutice este plasat la baza langa robinet. Cilindrii gradati cu dop de sticla se deosebesc fata de cilindrii obisnuiti prin faptul ca partea superioara este ingustata si formeaza un gat care este astupat cu un dop de sticla.Propedeutica farmaceutica anul I Mojar + pistil Patentule de portelan sau emailate Creuzete de sticla sau portelan Catalin Bulei Lingurite farmaceutice duble sau simple Trepied. Se folosesc baloane de 50. Capaitatea biuretelor farmaceutice este de 10. Aparate Distilator. Lichidul este introdus pana 4 . 25. bec teclu. Operatia de masurare a lichidelor se face cu ajutorul unor vase gradate. Baloanele cotate permit o masurare exacta a volumelor de lichid. mai des intrebuintate sunt mensurile din tabla.pot fi de doua feluri. Se folosesc cilindrii de 10. corespunzand fiecare unui anumit volum. care au puncte de reper determinate. dulapuri uscatoare.

laboratoare de control al medicamentului de cercetare si laboratoare de microproductie (galenice sau intreprinderi de industrie farmaceutica) Organizarea spatiului farmaciei si dotarea cu mobilier si utilaje se face astfel incat sa asigure desfasurarea rationala a procesului de munca. Dulapul uscator functioneaza in mod asemanator cu etuvele. Etuvele au dimensiuni variabile si forme diferite. care este asezat pe tavi sau pe site in mai multe etaje. Farmaciile functioneaza ca: a) Farmacii de circuit deschis (publice) care asigura existenta cu medicamente a populatiei. Exsicatoarele servesc la deshidratarea unor substante in cantitati mici. serveste pentru introducerea unor substante higroscopice care fixeaza umiditatea ex. Sunt confectionate din metal si au peretii dublii.250°C. Uneori sunt prevazute cu termoregulator care regleaza si mentin constanta temperatura. acid sulfuric concentrat. Unele exsicatoare au la partea inferioara un compartiment peste care se gaseste o placa de portelan care serveste drept suport pentru vasele care contin materialul de uscat. silicagel. cand peretii trebuie sa se umecteze uniform. observand un termometru introdus in material. Toate vasele de masurat trebuie bine curatate inainte de folosire. 5 . FARMACIA Are ca obiect de activitate asigurarea existentei cu medicamente. alcool. In farmacie si in laborator se folosesc pentru pastrarea unor produse higroscopice cum sunt unele extracte uscate sau moi. oxid de calciu. depozite de medicamente si tehnico medicale. tehnico medicale(T.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei in dreptul diviziunii corespunzatoare volumului care se determina si dupa aceea este evacuat pana la golirea completa a biuretei. a unitatilor sanitare fara farmacii. Compartimentul inferior. de modul de comunicare intre ele precum si de conditiile impuse de specificul activitatii. In aceste etuve se poate realiza un vid cu ajutorul unor pompe de vid puternice. iar presiunea este data de un manometru. Pot fi spalate cu apa calda si sapun. Exsicatoarele sunt recipiente cu pereti grosi de stiucla care pot fi acoperite etans cu un capac si care servesc la uscarea unor substante farmaceutice. precum si a unor institutii si organizatii care au actiuni cu caracter sanitar. dupa care se spala din nou cu apa. Incalzirea se poate face cu gaz sau electric. tinandu-se seama de destinatia fiecarei incaperi. cu geam pentru a supraveghea uscarea. Etuvele de uscare cu vid sunt de forma paralepipedica si sunt prevazute cu usi etanse cu garnituri de cauciuc.). la temperaturi de la 40 . b) Farmacii cu circuit inchis cu laboratoare de produse sterile care asigura asistenta cu medicamente in unitati sanitare. Temperatura se urmareste prin ochiul fixat la usa. acetona. cu deosebirea ca aerul este silit sa parcurga un drum mai lung deasupra materialului. In afara farmaciilor mai avem: tehno-farmuri.M. clorura de calciu calcinata. eter. Etuvele cele mai simple aparate de uscare sunt etuvele si dulapurile de uscare. Un mijloc de verificare al acestei operatii este clatirea vasului respectiv cu apa.

Participa la tehnologia prepararii. plante medicinale. materiale sanitare la cerere sau pe baza de retete incasand contravaloarea lor. unguente pentru fiecare sectie din spital. ceaiuri medicinale. Medicamentele se aranjeaza in ordine alfabetica. Executa operatii de cantarire. Elaboreaza lucrari scriptice de gestiune tehnico – administrative. elaborari. vata. 6 . avand in vedere bonurile de casa. alaturi de farmacist. Organizarea activitatii in farmaciile cu circuit inchis Efectueaza eliberari de medicamente. Executa divizarea de produse conditionate. Participa alaturi de intreg colectivul la receptia produselor primite in baza comenzii. Conditiile de spatiu si dotare sunt cele stabilite de Ministerul Sanatatii. substante chimice. preparate galenice. etichetare pentru diviziuni de preparate galenice. Elibereaza materiale sanitare. urmarind termenul de valabilitate si integritate a ambalajului. 2. elaborari. ambalare. grupate pe forme farmaceutice si in raport cu calea de administrare. numarare. feşi. substante chimice. raspunde de corecta executare sau lucreaza pe calculator. Intretine aparatura de distilare si sterilizare si supravegheaza aparatele de sterilizarea si distilarea apei. tifon. a unei retete magistrale sau elaborari dupa farmacopeea romana editia a X a. 1. Participa efectiv la tehnologia prepararii produselor medicamentoase sterile. se stabileste avandu-se in vedere ca accesibilitatea la asistenta cu medicamente sa fie asigurata in conditii corespunzatoare. Inscriptiile aplicate pe recipientele caontinand medicamente vor avea: Litere negre pe fond alb pentru medicamente anodine. Organizarea activitatii in farmacia de spital (circuit inchis) Asistentul de farmacie are urmatoarele sarcini: Elibereaza medicamente conform condicilor de aparate pentru fiecare bolnav.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei Spatiul farmaciilor cu circuit inchis va fi astfel organizat incat sa cuprinda obligatoriu incaperile destinate exclusiv prepararii si sterilizarii medicamentelor injectabile precum si a apei distilate. Litere albe pe fond negru pentru medicamentele toxice si stupefiante ( VENENA) Litere rosii pe fond alb pentru medicamentele cu actiuni puternic active (SEPARANDA) Programul de functionare al farmaciilor. separat pentru uz intern si separat pentru uz extern.medicatie pt o zi. masurare.

Gestioneaza direct unitatea respectand programul de functionare. tehnico – medicale. pentru diviziuni de preparate galenice elaborate. Aplica respectarea masurilor de protectia muncii si PCI tinand legatura cu personalul medical din teritoriu. drogherii Organizeaza spatiul de munca si dotarea cu mobilier si utilaj necesar pentru o buna conservare a produselor farmaceutice. 3. tinand evidenta miscarii produselor din gestiune la zi. Receptioneaza produsele farmaceutice. Primeste si executa dispozitiile de livrare. Colecteaza produsele medicamentoase. conservarea. Raspunde de buna aprovizionare cu o gama cat mai larga de produse farmaceutice. executa operatii de filtrare Participa alaturi de colectiv la receptia medicamentelor si materialeleor primite in baza comenzilor. efectuand corect lucrarile de gestiune si evidenta scriptica. ambalare. seruri. tehnico – sanitare la cerere sau contra cost. fiole. Participa la receptia. manipularea si eliberarea comenzilor Indeplineste functia de sef de sectie(raion: tablete.Propedeutica farmaceutica anul I - Catalin Bulei Supravegheaza operatia de distilare a apei sau fierberea unor decocturi. masurare. Efectueaza operatii de cantarire. numarare. calitativ si cantitativ conform actelor legale in urma comenzii facute si asigura depozitarea lor. Organizarea activitatii in depozite de medicamente si tehnico. pe baza notelor de comanda pentru control. ambalare si expeditie 5. Activitatea in laboratoare de control al medicamentelor de cercetare 7 . Elibereaza produse farmaceutice cu exceptia TOXICE. Organizarea activitatii in puncte farmaceutice tehnofarm.medicale. depozitarea. 4. substante chimice. etichetare. Sesizeaza ierarhic cand un sortiment este pe cale de epuizare fata de stocul normal. Efectueaza prim ajutor in caz de mici accidente sau solicita ajutor unitatilor spitalicesti sau politie in cazuri grave.) Raspunde din punct de vedere cantitativ si calitativ de gestiunea produselor din sectie.

6. reactivii necesari laboratorului si retelei de control analitic. utilaje si materii prime. Gestioneaza produsele finite pana la livrarea lor si indeplineste orice sarcina pe cale ierarhica. Verifica termenul de valabilitate al medicamentelor si produselor farmaceutice si previne degradarea lor. Respecta cu strictete instructiunile PCI si de protectia muncii la fiecare loc de munca. receptia. Organizarea activitatii in laboratoare de microproductie (galenice) sau in inteprinderi din industria farmaceutica Gestioneaza substante chimice farmaceutice. Prepara medii de cultura pentru controlul biologic al medicamentului in laboratorul de cerecetare Gestioneaza reactivi. Raspunde de intretinerea aparaturii si ustensilelor de laborator. materii prime. plante medicinale. conform prescriptiilor medicale. Participa impreuna cu farmacistul la prepararea produselor galenice. privind prevenirea. efectuand lucrari preliminare analizate. necesar distribuirii medicamentelor si materialelor sanitare. materiale. Asigura aprovizionarea. plante medicinale. controlul si combaterea infectiilor nosocomiale (infectii intra spitalicesti) Respecta secretul profesional 8 .Propedeutica farmaceutica anul I - Catalin Bulei Prepara impreuna cu analistul. utilaje si aparatura de productie Participa la procesele tehnologice de preparare a medicamentelor sub directa indrumare a farmacistului si a chimistului. depozitarea si pastrarea medicamentelor si a produselor farmaceutice Elibereaza medicamente si produse galenice. substante chimice. Sarcinile asistentului de farmacie Organizeaza spatiul de munca si de activitate. Respecta reglementarile in vigoare.

uscarea. cristalizarea. Executarea acestor operatii cere finete. strecurare. Divizarea solidelor se realizeaza prin operatiile de taiere. Sunt utilizate in diferite faze ale procesului tehnologic: racirea. Operatiile fizice la care intervin si lichide mai des intalnite sunt: dizolvarea. precizie si rigoare. supravegheaza colectarea materialelor s instrumentarului de unica folosinta utilizat si se asigura de depozitarea in vederea distrugerii. 9 . drajeurilor. extractia. Separarea pulberilor insolubile de lichide se face prin decantare. Participa la procesul de formare al viitorilor asistenti de farmacie. evaporarea. Operatii farmaceutice generale si particulare (speciale) Procesele tehnologice de transformare a substantelor farmaceutice in forme farmaceutice care usureaza administrarea se fac prin intermediul unor operatii farmaceutice. pulverizare. tehnica comprimarii aplicata la obtinerea tabletelor. La separarea solidelor se foloseste operatia de cernere. Respecta regulile de ordine interioara. Recomanda modul de administrare al medicamentelor eliberate conform retetei. Participa la activitatea de cercetare Ofera informatii asupra efectelor si reactiilor adverse ale medicamentelor eliberate. centrifugare. Operatii de natura fizica. Operatii de natura mecanica. Operatii farmaceutice speciale Unele operatii folosite au un caracter specific farmaceutic. 2. macinare.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei Utilizeaza si pastreaza in bune conditii echipamentul si intrumentarul din dotare. Respecta normele igienico-sanitare si de protectia muncii. clorificare. filtrare. distilarea. iar cea a lichidelor prin atomizare. intereseaza doua aspecte: separarea si divizarea. Principalele operatii farmaceutice pot fi grupate in operatii de natura mecanica. Separarea solidelor de solide si separarea solidelor de lichide. fizice si operatii fizice care necesita prezenta lichidelor. acuratete. 1. Se ocupa de actualizarea cunostintelor prin studiu individual sau alte forme de educare. legat de prepararea unor anumite forme cum sunt: modelarea pilulelor sau a supozitoarelor. intereseaza in cel mai inalt grad practica farmaceutica. concasare.

Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei LITERATURA FARMACEUTICA Publicatii. precu si metode generale de analiza si control. In tara noastra apar doua periodice: revista Farmacia. Dupa un timp de la aparitia unei asemenea lucrari. unele medicamente incep sa fie scoase din uz. Notiuni generale despre medicament Exercitii de manuire a farmacopeei romane editia aX a si suplimente. un organ al societatii stiintelor medicale sectia farmacie cu aparitii lunare si Practica Farmaceutica. manuale. Tabelele ‚VNENENA’ SI ‚SEPARANDA’. norme generale de preparare a formelor farmaceutice. publicatie periodica editata sub redactia Directiei Farmaceutice si a Aparaturii Medicale din Ministerul Sanatatii. periodice de specialitate. Prevederile farmacopeelor au un caracter obligatoriu pentru toate unitatile care produc sau elibereaza medicamente. Farmacopeele -sunt lucrari care cuprind exigentele de calitate ale medicamentelor. Aproape toate statele moderne au farmacopeei proprii care sunt reînoite la anumite intervale. Literatura de specialitate cuprinde informatii care sunt rezultatele cercetarilor in domeniul stiintelor farmaceutice. apar 10 .

fizica. Editia a IX a a aparut in anul 1976 si a intrat in vigoare in anul 1977. Lucrarea introduce o serie de medicamente noi. Editia a X a a aparut in anul 1993 cu doua suplimente in 2001 si 2006. penicilina.F. Ca noutate a fost introdus sistemul zecimal pentru masuri si greutati. Farmacopeele si-au capatat denumirea de la cuvintele grecesti PHARMACOM= remediu si POISE = fac. solutii titrate.C. uleiul de floarea soarelui. 1970. Primul supliment a aparut in anul 2001 iar al doilea in anul 2006. sulfamide. indicata de listele cu denumiri comune internationale pentru substantele farmaceutice ale Organizatiei Mondiale a Sanatatii. Editia a II a apare in anul 1874 si este pusa in aplicare la 1874. Editia a VIII a a aparut in anul 1965 si a fost urmata de editarea a 3 suplimente in 1968. are capitole speciale. iar pentru fiecare corp chimic se da formula exacta si greutatea moleculara. Pentru prima data s-a oficializat substanta de referinta pastrate de Institutul pentru Controlul de Stat al Medicamentului si Cercetarii Farmaceutice I. La substantele organice se foloseste denumirea comuna internationala D. forme medicamentoase: decotii. sunt descrise in monografii care poarta un titlu principal in limba latina si denumirea in lb. Toate medicamentele simple si compuse sunt descrise in ordine alfabetica . indicatori. iar metodele de analiza si control se perfectioneaza. pilule. Editia aVII a apare in anul 1956 si a intrat in vigoare in anul 1957.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei medicamente noi mai eficace.I.C. La produsele vegetale este trecuta denumirea plantei si apoi partea de drog. siropuri. La constantele fizice si chimice sunt 11 . Romana ca titlu secundar. Prima Farmacopee romaneasca a aparut in anul 1862 sub domnia lui A. introducandu-se cantarirea ca metoda generala. substantele medicamentoase. Urmeaza un paragraf denumit proprietati la care se face descrierea substantelor in ceea ce priveste aspectul. Lucrarea cuprinde monografii ale substantelor chimice organice si anorganice. 1972.M. Editia a III a apare in anul 1892. In tara noastra este in vigoare Farmacopeea a X a care a aparut in anul 1993 si are doua suplimente. mirosul si gustul. ale preparatelor oficinale. metode generale de analiza. infuzii. tabele de reactiv. Substantele chimice. sisteme de greutati.I. Partea a doua contine 547 de preparate farmaceutice . tincturi.C. ale produselor vegetale si animale. iar partea a treia contine numeroase tabele si date referitoare la chimia analitica. In anul 1915 apare editia atreia speciala elaborata sub ingrijirea Comitetului farmacistilor di Romania . unde sunt descrise din punct de vedee general. extracte. Editia a IV a apare in anul 1926. Cuza. deoarece sunt considerate ca legi pentru domeniul meicamentelor si au o valoare deosebita pentru activitatea farmaceutica. Lucrarea cuprinde 3 parti: 1. Prima parte cuprinde 299 de medicamente de origine minerala. denumite si codexuri. Pentru masurarea lichidelor s-a renuntat la sistemul volumetric. vegetala si animala.unguente. Editia a VI a apare in anul 1948 unde apar ca produse noi. iar la sfarsit urmeaza un numar de 13 tabele.S. Editia a V a apare in anul 1942.

Sunt intitulate tot cu o denumire in lb. dupa care la unele din ele se precizeaza concentratia in substanta activa. Urmeaza capitolul prepararea care prevede mai intai formula care cuprinde enumerarea in lb latina a componentelor si cantitatile indicate in grame. Mai urmeaza un capitol intitulat descrieri. aspect. Produsele de origine vegetala. reactii de identificare. Latina. Urmeaza paragrafe referitoare la conditiile de puritate. 12 . sau produse complexe capabile de a produce un efect terapeutic. miros) conditii de puritate.Urmeaza un paragraf care se refera la proprietati (gust. Mai gasim in acest capitol.romana si sinonme. Ultima parte este rezervata unor tabele alcoolmetrice. metode generale de analiza si reactivi si alte materiale necesare pentru lucru. Preparate farmaceutice Formele farmaceutice sunt inscrise alfabetic. Preparat sau forma medicamentoasa Preparat sau formula farmaceutica Produs farmaceutic. determinarea ph-ului si determinarea cantitativa. Dupa titlu se mentioneaza o definire a produsului care precizeaza partile de planta. 3. VENENA si SEPARANDA MEDICAMENTE Pentru prevenirea si tratamentul bolilor medicina se foloseste de numeroase metode. In afara de notiunile de medicament se mai folosesc in acest scop pentru definirea produselor obtinute in farmacie sau in industrie si alte denumiri ca: Preparat sau forma galenica. gradul de maruntire. numele preparatului precede pe cel al drogului sau al substantei prelucrate.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei date importante necesare pentru analiza medicamentelor. nr de picaturi pe gram pentru unele medicamente lichide. modul de uscare. Medicamentul se administreaza pentru a vindeca sau a preveni o stare patologica la om sau la animal. La preparatele galenice care provin din droguri vegetale. cu denumiri in lb latina . Romana. conditii de puritate. prezentate intr-o forma care sa poata fi folosita de bolnav sau sa-i fie administrata ca atare. in care apar proprietati si caractere macroscopice si microscopice. dar medicamentul ramane o metoda universala importanta si larg raspandita. urmata de cea in lb. Conform indicatiilor Organizatiei Mondiale a Sanatatii medicamentele sunt substante simple sau asocieri de substante. 2. dozele maxime.

Medicamentele se folosesc ca atare sau asociate cu alte substante in formule complexe. Sunt administrari de substante in doze extrem de mici (homeopate) la om sanatos provoaca simptome asemanatoare cu ale unei anumite maladii. Clasificarea medicamentelor Medicamentele sau formele farmaceutice se pot clasifica dupa diferite criterii si anume: 1. elimina unele produse depasite si introduce altele noi. concentratia si modul ei de administrare. De ex. Cea mai importanta caracteristica a medicamentelor homeopate este ca ele se administreaza in cantitati extrem de mici sub forma de dilutii facute mai ales cu alcool sau lactoza. Acestea se efectueaza in farmacii pe baza prescriptiilor medicale. Medicamentele homeopate . apa de plumb. Medicamentele trebuie sa suprime cauza bolii si efectul acesteia va disparea. Dupa conceptia terapeutica medicamentele pot fi alopate sau homeopate. solutia alcoolica de iod iodurat. Conceptia acestei medicatii considera ca substanta prin proprietatile. actioneaza asupra maladiei in mod antagonic neutralizandu-i efectele ca un antidot. spirtul camforat. aceeasi substanta administrata unui om care sufera de maladia respectiva produce vindecarea. Un medicament provoaca la un om sanatos o stare febrila. acelasi medicament administrat unui om care are stare febrila identica duce la vindecare. Sunt preparate care au formula si modul de preparare prevazute in farmacopee. Sunt considerate oficinale.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei In notiunea de forme farmaceutice se includ si unele preparate care obisnuit. 13 . 3. In farmacii si spitale in afara acestor specialitati realizate de industria romaneasca se gasesc si o serie de speialitati importate. Dupa sistemul de dispersie. unguent cu oxid de zinc. Dupa conceptia terapeutica. Gama de specialitati autorizate sa circule in tara noastra. Asa sunt tincturile si extractele care se administreaza asociate cu alte componente. 2. 2. 1. c) Specialitatile farmaceutice (industriale) Formeaza o categorie de medicamente fabricate in industria de medicamente si care sunt livrate farmaciilor direct sub forma care se elibereaza bolnavilor. nu se elibereaza si nu se administreaza ca atare. Ex: aspirina algocalmin. este cuprinsa in lucrarea Produse farmaceutice folosite in practica medicala aparuta in anul 1976. prescrise de medic. b) Medicamente magistrale. Dupa modul de formulare. In fiecare an Ministerul | Sanatatii revizuieste nomenclatorul de medicamente . 4. Dupa modul de intrebuintare. paracetamol etc. preparatele prevazute in farmacopeea a X a. Dupa modul de formulare medicamentele pot fi: a) Medicamente oficinale. Sunt preparate complexe a caror formula este conceputa de medic.

14 . deoarece obiectul principal este asigurarea dispersiei omogene a substantei active intr-un sistem. cofeina. prednison. morfina hidroclorica. Acest criteriu de clasificare al medicamentelor este de mare importanta pentru ca atrage atentia farmacistului cat si bolnavului asupra caii de administrare. sau adjuvanti. opium. clorura de zinc. nifedipina. denumite substante ajutatoare (auxiliare). cloramina B. nelfat. sulfat de zinc. papaverina. sparteina. Medicamentele pentru uz intern sunt acelea care se administreaza pe cale bucala (solutii. cocaina hidroactiva. tinctura anti colerina. Solutii extractive apoase (macerate. nitrozepam. Dispersiile mecanice sunt dispersii eterogene care pot fi lichide (emulsii si suspensii). alcool. Toate formele farmaceutice formate din doua sau mai multe componente sunt sisteme disperse. digoxin. infuzii si decocturi) 2. Solutii obtinute prin extractie care se impart in: 1. Medicamentele pentru uz extern sunt acelea care se aplica pe piele sau pe mucoase (unguente. moi (unguente si supozitoare) si solide (pulberi. 4. Dispersiile moleculare sunt constituite din solutii obtinute prin dizolvarea substantelor medicamentoase in apa. fenobarbital. Este criteriul cel mai adecvat specificului tehnicii farmaceutice. colire. paracetamol. litiu. Tabelul VENENA cuprinde medicamente si substante farmaceutice precum: acenocumarol. de umplere si inchidere a cpsulelor de hartie si a pungilor farmaceutice. comprimate) La obtinerea formelor medicamentoase se folosesc substante medicamentoase si substante inerte terapeutic. codeina fosfat. Dupa modul de intebuintare medicamentele se impart in medicamente de uz intern si extern. in farmacie sunt etichetate cu ETICHETA ALBASTRA pe care este scrisa mentiunea intern. macromolecule naturale de sinteza sau de semisinteza. ergomet. Solutii extractive alcoolice (tincturi si extracte) Dispersiile coloidale sunt solutii de gume. ulei.de manuire. atropinanelfat. DOZE FARMACEUTICE -Ambalajul in farmacie. Dupa modul de dispersie. comprimate. iodul. Tabelul SEPARANDA cuprinde urmatoarele medicamente si substante farmaceutice: ciclobarbital.furosenut. diazepam.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei 3. tinctura de opium. spalaturi) si sunt etichetate cu ETICHETA ROSIE pe care este scris extern. -Exercitii de confectionare. pulberi). pilocarpina hidroclorica.

A = varsta copilului in ani.Doza terapeutica uzuala. Orientativ se pot utiliza pentru copii peste 2 ani.Doze maxime prin doze maxime pentru o data sau pentru 24h. care pot fi prescrise de medic in scop terapeutic. poarta denumirea de doza (latina dosis = doza). D = doza maxima pentru adult. Dozele maxime indicate in tabel. F = 2 pentru greutate intre 10-16kg F = 1. Cand prin depasirea dozei maxime viata bolnavului ar fi periclitata chiar daca prescriptia poarta mentiunea SICVOLO medicamentul nu va fi preparat decat dupa reconfirmarea cantitatii de catre medic.Precizarea dozei zilnice. dozele uzuale. Acestea sunt cantitatile de substante medicamentoase care produc un efect terapeutic cunoscut. sunt valabile pentru adulti in varsta de 18-60 ani. Posologia este partea de formulare care se ocupa cu determinarea dozelor sau a cantitatilor de medicament administrate pentru a se obtine efectul terapeutic dorit. O cantitate prea mica de medicament poate fi ineficace. Daca nu se specifica altfel. dozele maxime calculate dupa una din formulele de mai jos: in care. greutatea si suprafata corporala a copilului. si a intervalului de administrare reprezinta elemente pretioase. fara insuficienta renala sau hepatica. Dozele maxime indicate in tabel. se refera la calea orala . servind numai ca ghid pentru medic si pot varia in functie de bolnav. Cifrele care reprezinta dozele uzuale sunt orientative. F = factor de corectie in functie de greutate. varsta. decat in cazuri speciale preczate de medic prin mentiunea ‚ SICVOLO’ cand responsabilitatea administrarii revine medicului. G = greutatea copilului in kg.5 pentru greutate sub 36kg 15 . 1. Dozele maxime pentru copii depind de sensibilitatea. Doze farmaceutice. Cantitatea de medicament care se administreaza pentru a se obtine un anumit efect farmacologic sau toxic. se inteleg cantitatile maxime de substante medicamentoase. nu pot fi depasite de farmacist. Dozele uzuale sunt date pentru o singura administrare sau pentru 24 h. in timp ce o cantitate prea mare poate duce la tulburari nedorite ale organismului (doza toxica) sau poate provoca moartea (doza letala).Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei -Manuirea flacoanelor de sticla pentru ambalarea medicamentelor. 2.

citet si medicamentele vor fi trecute cu denumirea completa . producand asa numitele toxicomanii.25 pentru greutate sub 56kg F = 0.Toxicomania provoaca efecte grave asupra individului si constituie o plaga sociala care a impus luarea unor masuri pe plan international. 73/1969 privind regimul produselor si substantelor stupefiante.La prescrierea stupefiantelor.Doza de atac este cantitatea de medicamente cu care este indicat sa se inceapa tratamentul pentru a realiza o concentratie activa. medicul este obligat sa posede un formular special. Eliberarea medicamentelor stupefiante pentru bolnavii spitalizati se face pe baza inscrierii in condicele de prescrieri medicale sau in condicele de aparat in 4 exemplare destinate exclusiv acestui scop. desi sunt toxice . ele putand provoca vatamari mai mult sau mai putin grave ale organismului. respectiv sa apara efecte favorabile in scurt timp. SC medie la un om de 70 kg este de cca 1. ceea ce se impune in starile de urgenta. Pentru a calcula doza pentru un copil.75 pentru grutate peste 60kg Catalin Bulei Aceste formule nu se aplica la noi nascuti si sugari. pe care il completeaza cu cerneala. intrucat multe fnomene fizice sunt mai strans corelate cu SC.8 m². Produsele si substantele stupefiante. sunt utile in anumite doze. 16 .C permite calcularea mai corecta a dozelor pediatrice. indicatiile stabilite de instructiunile pentru executarea prevederilor legii nr.Doza de intretinere este cantitatea de medicamente cu care se face tratamentul indelungat al unei afectiuni cronice si corespunde cantitatii de medicamene folosite zilnic de organism si realizeaza intretinerea efectului favorabil obtinut prin doza de atac. SUBSTANTE TOXICE SI PUTERNIC ACTIVE Unele substante au o actiune farmaco-dinamica energetica. x doza pentru adulti.datorita proprietatilor puternic analgezice sau anestezice. 4. in tratamentul unor boli care nu pot fi influientate de alta medicatie. In prescriptiile care contin aceste substante trebuie sa fie precizat modul de administrare care sa permita calculul dozelor maxime conform FR X. Suprafata corporala S. Stupefiante O atentie deosebita trebuie acordata la prescrierea si eliberarea stupefiantelor care nu numai ca sunt medicamente energice dar duc cu timpul la obisnuinta.Farmaciile pot elibera bolnavilor tratati ambulatoriu produse si substante stupefiante prescrise de medici pe formulare speciale.Aceste substante au fost denumite substante toxice. se poate folosi formula: Doza aproximativa pentru un bolnav SC = Suprafata corporala este data intr-un tabel. numerotate si vizate cu timbru sec. in aceste cazuri dozele maxime pentru fiecare medicament sunt indicate in tabele speciale.Propedeutica farmaceutica anul I F = 1. Cantitatile de substante puternic toxice trebuie prescrise atat in cifre cat si in litere. iar cantitatile in cifre si litere. 3.

cu ustensile destinate numai acestui scop. Polietilena este un material usor. Aplicarea siliconilor pe suprafata sticlei. sa nu cedeze substante continutului si sa nu reactioneze cu substantele medicamentoase. Din aceasta categorie. 78. b) sticla din clasa hidrolitica 2. se preteaza pentru solutii mai putin sensibile (iena therm) . este de calitate inferioara si se recomanda pentru conditionarea pulberilor. insemnata cu o banda longitudinala neagra.Este un material rezistent. Avantajele maselor plastice sunt greutatea redusa. constituie un ansamblu de tehnici si materiale care permit sa se protejeze un produs contra modificarilor posibile pana la utilizarea finala. pirex. stabil fata de actiunea apei si se utilizeaza la fabricarea pungilor pentru plasma sau perfuzii. O atentie deosebita se acorda calitatii sticlei din care se fabrica fiolele si flacoanele pentru medicamentele injectabile. stabil la incalzire si serveste la confectionarea unor recipiente care se pot steriliza. d)sticla siliconata. rezistenta mecanica. iar apa si solutiile apoase sa nu adere dloc de suprafata. Intregul colectiv intr-o unitate. 17 . raspunde de circulatia acestora. Un astfel de material se foloseste la flacoanele in care se introduc pulberi de antibiotice. c) sticla din clasa hidrolitica 3. rezistent. duran. 2.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei Unitatile farmaceutice de toate categoriile vor pastra produsele si substantele stupefiante in dulapuri cu usi oarbe . Materialele de conservare trebuie sa fie inerte. Orice preparat farmaceutic. reprezinta calitatea cea mai buna si se preteaza la fabricarea flacoanelor pentru perfuzii si a fiolelor. Manipularea stupefiantelor in farmacii se face nmai de catre farmacisti. fac parte sticla iena. AMBALAJUL IN FARMACIE Ambalarea si ambalajul. purtand semnul ‚cap de mort’ si inscriptia ‚VENENUM’.Materiale plastice reprezinta o grupa mare de polimeri inalti. care este insemnata printr-o banda longitudinal galbena iena.Sticla ramane materialul cel mai folosit pentru recipientele in care se introduc medicamente. Cheile dulapurilor in care se pastreaza produsele si substantele stupefiante vor fi pastrate de catre farmacistul delegat i acest scop. care se vor pastra sub cheie si se vor spala separat de celelalte ustensile (art. indiferenta chimica si costul convenabil. prevazute cu eticheta. 79 din instructiunile de aplicare a legii stupefiantelor). trebuie sa fie conditionat intr-un recipient sau ambalaj care sa ii asigure garantia conservarii. 1. fiolax. inchise cu cheie. face ca materialul sa devina inert. Sticla folosita pentru medicamente. poate fi de 3 categorii: a) sticla de borosilicat.

In general impartirea cantitatii de pulbere in doze se face prin lovirea cartelei. dupa care dozele se introduc in capsule. Divizarea pulberilor se poate efectua: Direct in capsule Pe capsule de hartie deschise sau capsule speciale din care se fac capsule prin incalzire ulterioara. iar pentru cantitati mai mari. Divizare dupa ochi Se face prin aprecierea vizuala a dozelor de pulberi. Pentru ambalarea pulberilor divizate in gerutate de cateva centigrame pana la cateva grame. operatia prin care pulberile se impart in doze unitare. 1. In raport cu marimea si capacitatea lor. capsulele se deschid in forma armonica. se intrebuinteaza capsulele. sunt numerotate cu nr. 2.2. se intrebinteaza pungile de hartie sau cutiile de carton. Capsulele de hartie constituie un ambalaj pentru pulberile divizate care reprezinta doze individuale pana la consumarea medicamentelor. 3. Divizarea se poate face in trei moduri: 1. indoite in doua in asa fel incat cele doua parti sa se suprapuna.3. constituita aproape in totalitate din celuloza. Pe cartele de divizat. iar cele doua margini libere sa poata fi indoite de doua ori servind pentru formarea capsulei. este indiferenta din punct de vedere chimic fata de majoritatea substantelor. Hartia de buna calitate.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei Cloura de polivinil este un material rigid si serveste ca material pentru confectionarea unor flacoane.Ea se poate efectua pe cartele obisnuite pe cartele speciale sau pe capsule de hartie deschise. apoi se inchid cele doua extremitati. Capsulele se inchid introducand una in alta cele doua extremitati in asa fel incat sa ia forma unui plic. Metode de divizare dupa volum. cutii si folii. 18 . O metoda conventionala.In general pulberile se divizeaza pe cartele care au forma dreptunghiulara si sunt confectionate din celuloid sau material plastic de diferite culori si a o flexibilitate suficienta care permite indoirea lor in scopul usurarii introducerii pulberilor in capsule. Capsulele de hartie sunt fabricate din bucati de hartie dreptunghiulare. astfel incat partea mai lunga a capsulei formeaza o punga deschisa prin care se introduce pulberea divizata in prealabil pe cartele .Pungi si capsule de hartie. Umplerea capsulelor. fiecare reprezentand cantitatea ce trebuie administrata o data.4. Prin divizare in practica farmaceutica. se intelege. iar la tractiunea usoara care se produce in momentul indepartarii capsulei incarcate de cea goala. Capsulele de hartie se indoies cam la a treia parte din lungimea lor. consta in lipirea usoara a capsulelor intre ele pe partea exterioara cu o picatura de lipici. asezate in forma de conuri.

saci din materialeadecvate cu forma si marime potrivite. pungi. Prin expresia se prepara la nevoie sau se prepara in cantitati mici se intelege ca preparatul cere un timp de conservare redus. Producatorii garanteaza calitatea produsului in cadrul perioadei de valabilitate. Prin alcool diluat se intelege alcool etilic de 70° 19 . ca volume egale de pulberi. Metode de divizare dpa greutate. se va mentiona pe ambalaj termenul de valabilitate. Pentru preparatele farmaceutice conditiile de conservare sunt prevazute in monografiile generale respective. Celelalte ambalaje trebuie sa fie din material care sa nu permita trecerea luminii sau pastrate la intuneric in dulapuriinchise. pierderea apei de cristalizare. Prin alcool se intelege alcool etilic de 95°. influienta oxigenului din aer). Medicamentele injectabile. contin cantitati egale. Recipientele cu celelalte substante vor purta etichete cu inscriptie neagra pe fond alb. in functie de volumul unei doze. Ambalajele nu trebuie sa cedeze din componentele lor si nu trebuie sa reactioneze cu substantele sau preparatele pe care le contin. Metoda cea mai precisa este divizarea prin cantarire a fiecarei doze. Ca ambalaje se folosesc recipiente. Solutiile apoase nu trebuiesc pastrate la temperaturi sub 0 °C. Recipientele cu substante foarte active se pastreaza in dulapuri SEPARANDA si trebuie sa aibe eticheta cu inscriptia rosie pe fond alb. Indicatiile de pastrare la loc uscat arata ca produsul respectiv este susceptibil de a fixa umiditatea din aer si trebuie pastrate in conditii corespunzatoare.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei Se bazeaza pe ipoteza. Pentru substantele si preparatele farmaceutice. Recipientele cu substante toxice se pastreaza in dulapuri VENENA si trebuie sa poarte etichete cu inscriptie alba pe fond negru. Divizarea se efectueaza cu ajutorul unui dispozitiv reglat in prealabil. Prin apa se intelege numai apa distilata. fixarea umiditatii. a CO2. racita la temperatura normala si care urmeaza sa fie folosita imediat. Prin expresia bine inchise se intelege ca recipientele au dispozitive de inchidere adecvate care asigura izolarea de mediul extern. cutii. dispozitive speciale) care sa protejeze continutul de influienta factorilor externi. antibioticele si unele vitamine sunt ambalate in flacoane cu inchidere speciala. termenul de valabilitate este de cel putin 3 ani daca nu este indicat altfel in monografia respectiva. Toate ambalajele trebuie sa corespunda conditiilor de calitate prevazute de normele in vigoare. Prin expresiile separandum si venendum indicate la sfarsitul monografiilor se intelege ca substantele sau preparatele se pastreaza in dulapuri speciale. La substantele si preparatele farmaceutice. prin apa proaspat fiarta si racita se intelege apa distilata fiarta 3 – 5 min. Ambalajele trebuie sa fie prevazute cu un sistem de inchidere (dopuri. Substantele higroscopice si eflorescente folosite la prepararea medicamentelor injectabile se vor ambala in flacoane de sticla ermetic inchise de 1000g. care au un timp de conservare sub 3 ani. capace. Prin expresia ferit de lumina se intelege ca recipientele de sticla trebuie sa fie de culoare brun inchis sau incolore dar pastrate la intuneric in dulapuri inchise. Prin termen de valabilitate se intelege perioada de timp in care un produs medicamentos isi pastreaza integritatea si caracteristicile in limitele admise. evitand pe de o parte posibilitatea de contaminare sau impurificare din mediul extern si pe de alta parte unele modificari datorate proprietatii substantelor in conditiile normale de pastrare si manipulare (evaporarea dizolvantilor. Dupa FR X singura metoda obligatorie este divizarea prin cantarire. 3.

Flaconul de sticla se ia in mana dreapta si se bate usor in palma stanga pentru controlul asupra integritatii vasului. Peretii. Flacoanele de sticla si busoanele se spala cu apa calda si sapun. corespunde la : 15g apa 20g sirop 13.5g ulei. corespunde la: 5g de apa 6. prin solutie fara precizarea solventului se intelege solutie apoasa.5g sirop 4. pentru a preveni contaminarea cu microorganisme. filtru. in conformitate cu indicatiile prevazute in ordonanta medicala sau reteta. O lingura mijlocie (desert) = 10ml. Etichetarea va cuprinde : Numarul si adresa farmaciei Farmacia Nr. cristalizator. Cand cantitatea de substanta este indicata cu 4 zecimale insotita de expresia exact cantarita se intelege ca trebuie sa se cantareasca la balanta analitica exact cantitatea indicata.128 Campina 20 .Se iau toate masurile pentru a fi mentinute in perfecta curatenie. Flacoanele de sticla se curata cu grija in spatiul destinat pentru spalarea flacoanelor. Tara vasului in care se face cantarirea. sticla de ceas) se intelege ca recipientele respective s-au cantarit la balanta analitica dupa ce au fost uscate si aduse la greutate constanta. Prin expresia in prealapil cantarit(creuzet. alcool sau eter etilic dupa care se spala din nou cu apa distilata. corespunde la : 10g apa 13g sirop 9g ulei O lingura de supa = 15ml. Manuirea flacoanelor de sticla pentru ambalarea medicamentelor Lichidele se cantaresc in flacoane de sticla sau daca lichidul respectiv trebuie transvazat. farmacopeea prevede urmatoarele mijloace pentru masurari aproximative: O lingurita = 5ml. podeaua si plafonul. se face cu alice de plumb. fisurate sau ciobite. citet.3g ulei. Operatia se face in capsule de portelan sau patentule emailate. acetona. Se verifica flacoanele de sticla pentru a nu fi crapate.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei Prin eter se intelege eter etilic. In vederea determinarii dozelor pentru medicamentele lichide. Etichetarea medicamentului trebuie sa se faca precis. sunt astfel confectionati pentru a nu retine umiditatea.

FORME FARMACEUTICE – prezentare - Cantarire. trebuie sa fie alese in functie de necesitatea de conservare.10. Cantitatea. de inregistrare si data expeditiei. Rp (ia si prepara). nr. O problema importanta in farmacii. Intern sau extern. dopuri de pluta care au mai fost folosite. Catalin Bulei 27. 20g. Fac exceptie solutiile injectabile care se prepara la volum. Acestea vor fi etichetate. Aceasta activitate cere o grija si o atentie deosebita. tipuri de balante si greutati. este transvazarea corecta a substantelor medicamentoase si a adjuvantilor. Determinarea greutatii substantelor se face cu balanțe apropiate cantitatilor cu care se lucreaza. 500g.Toate medicamentele care se altereaza la lumina. se masoara in vase gradate.2009 solutie de rivanol 1 la mie aplicatii locale. Nu este recomandabil sa se elibereze medicamente in sticle folosite in mod curent pentru pastrarea alimentelor si a bauturilor. brune. 125g. apoi se aseaza langa cele din care urmeaza sa se faca transvazarea. se verifica etichetarea. nr. Deasemenea este interzis sa se intrebuinteze cutii. cu busonul respectiv). iar solventii in volume g/vol.Propedeutica farmaceutica anul I Data. Denumirea continutului Modul de administrare Numele preparatorului. se cantaresc si se iau in lucru in general in ordinea crescatoare a cantitatii. adica se exprima cantitatea de substanta in grame. 30g. dupa culoare (albe. manuirea balantei de receptura si a cumpenei de mana. 50g. controlandu-se identitatea etichetarii pe ambele vase.100g. Formele farmaceutice lichide inscrise in farmacopee. uneri chiar consecinte grave. cu etichete in care figureza antetul farmaciei si pe care se trece modul de intrebuintare. verzi) si dupa cantitati (10g. 250g. Flacoanele de sticla spalate si uscate se aseaza in dulap. se elibereaza in vase de culoare inchisa sau in ambalaje corespunzatoare. 1000g. Medicamentele care se prescriu in volume. comprese Vasele de sticla si materialele de ambalaj in care se face expeditia. 21 . pentru a nu se face confuzii. Flacoanele sau borcanele de umplere se curata cu grija. indiferent de dizolvant se prepara in greutate g/g. Substantele prescrise. deoarece o transvazare gresita oate avea urmari neplacute. pentru a evita o eventuala impurificare cu agenti bacterieni.

Balante. volumului. ambele fiind de aceeasi natura. a punctului de topire. In farmacii se folosesc masuri si greutati ale sistemului cu multiplii si submultiplii acestora. Pentru cantarire in farmacii se folosesc balante de mana. Echilibrul balantei este semnalat de un ac indicator fixat in mijlocul parghiei si care penduleaza impreuna cu acesta in fata unui cadran gradat. emulgatori. Cantarirea si masurarea La prepararea formelor farmaceutice se aplica numeroase operatii. Cantarirea se face tinand cu mana stanga inelul cumpenei. fixata pe o cutie acoperita cu o placa de marmura avand doua sau trei sertare. a punctului de fierbere. incarcarea si descarcarea platanului. Balanta cu coloana sau balanta de receptura.10 – 10g. Este formata dintr-o coloana verticala. determinarea densitatii. Unele balante au un dispozitiv cu care se pot bloca pentru a n oscila liber. intre 0. In practica farmaceutica se utilizeaza foarte rar substantele ca atare. avand la extremitati atarnate pe cutite doua platane egale ca greutate. vehicule. Unitatea de masura pentru greutate este gramul cu multiplii si submultiplii sai. masurare la volum si picaturi. In laboratoare se folosesc balante analitice. Cantarirea este operatia prin care se determina greutatea unui corp cu ajutorul unei balante si a unor greutati corespunzatoare sistemului de masuri si greutati adaptat. Prepararea corecta a medicamentelor in farmacii presupune ca o conditie esentiala. Balanta de mana sau cumpana de mana se foloseste pentru cantarirea medicamentelor in cantitati mici. De aceea este foarte important sa se cunoasca in profunzime efectele farmacologice si toxicologiceale adjuvantilor. Reguli practice pentru cantarire in farmacie. Balanta este in echilibru cand oscilatiile indicatorului sunt uniforme fata de centrul cadranului. 22 . Se foloseste pentru cantariri intre 10 – 100g. Substantele medicamentoase sunt transformate intr-o forma farmaceutica in care se incorporeaza si diverse substante ajutatoare. conservanti. Exercitii de cantarire. metalica. cantarirea substantelor vascoase. coloranti. temperaturii si presiunii. dar nu totdeauna este posibil acest lucru. fapt care menajeaza cutidete de o frecare inutila. ca solventi. Masurarea este o operatie fizica prin care se determina o marime necunoscuta in raport cu alta marime luata ca etalon. corectori trebuie sa fie lipsite de actiune biologica. o parghie metalica formata din doua brate perfect egale. Intre masurarile fizice care intereseaza preparatele medicamentoase figureaza masurarea masei. Echilibrul balantei trebuie verificat inaintea fiecarei cantariri. La partea superioara a coloanei este asezata pe un cutit. Substantele auxiliare folosite in scopuri diferite.Propedeutica farmaceutica anul I - Catalin Bulei Exercitii de cantarire a substantelor lichide si solide. balante cu coloana si balante terezii. cunoasterea aspectelor teoretice si practice ale cantaririi substantelor medicamentoase. in timp ce cu mana dreapta se face manevrarea cursorului.

greutatile se gasesc in cutii speciale prevazute cu lacasuri pentru fiecare greutate. apoi al balantei incarcate cu cate 100g si respectiv 1000g in fiecare platan. adica adaugand un corp in diferite puncte ale talerului sa fie necesar de fiecare data aceeasi greutate pentru echilibrare. Sa fie fidela. Greutati Greutatile folosite la cantarirea medicamentelor trebuie sa fie marcate de Directia Generala de Metrologie.5 mm. inseamna ca balanta ramane in echilibru la adaugarea a doua greutati egale pe platane si echilibrul continua sa se mentina si cand cele doua greutati sunt schimbate intre ele. avand o sensibilitate de ordinul zecimii de mg. Cantarirea trebuie executata cu cea mai mare atentie. iar coloanele nichelate se sterg cu carbonat de calciu si steorina. justa sau exacta.Pentru a verifica justetea balantei se stabileste echilibrul balantei neincarcate. blocand balanta in stare de repaus si avand grija sa nu fie depasita limita de incarcare. cutitele si lacasul acestora sa fie protejate de actiuni mecanice. bratul si talerele trebuie sa balanseze liber fara frecare iar acul indicator sa oscileze in aceasi masura la dreapta si la stanga punctului 0. Controlul balanelor si greutatilor este reglementat de lege si este executat de Directia Generala de Metrologie prin verificari periodice. sa fie sensibila cand balanta potrivit incarcata si echilibrata se inclina la adaugarea unei greutati cat mai mici. Greutatile mai mici de 1kg. O balanta corespunzatoare trebuie sa aibe coloana in pozitie verticala. 23 - . Se observa oscilatiile balantei si pozitia in care se opreste acul indicator. cutitele se sterg cu o carpa moale curata si uscata s cu o pensula moale uscata. au forma cilindrica si uneori se nicheleaza. In farmacii. alama sau arama. Pentru ca o balanta sa se pastreze in bune conditii trebuie respectate urmatoarele reguli: sa fie ferita de variatii mari de temperatura si umiditate. adica sa se incline la adaugarea unei greutati. iar dupa ridicarea acesteia sa revina la pozitia initiala. Sa fie dreapta. se construiesc din bronz. Pozitiile de echilibru succesive pentru aceeasi incarcatura. Cand farmacopeea foloseste expresia „exact cantarit” inseamna ca determinarea greutatii respective se vaface cu blanta analitica. Cumpenele de mana se pastreaza in cutii de carton sau suspendate intr-un cui.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei Balantele analitice se utilizeaza pentru cantariri foarte exacte. pot avea o abatere intre ele de cel mult ¼ dintr-o gradatie a scarii de 0. parghiile sa fie sterse de preferinta cu o carpa moale. Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca o balanta buna sunt urmatoarele: Sa fie stabila.

3. Cantarirea pe hartie prezinta urmatoarele avantaje: Protejarea platanelor de actiunea chimica a substantelor. In special cand se cantaresc lichide corosive este prudent sa se aseze pe platane cate o foaie de hartie. fara a produce loviri. 5. in capsule de portelan. Cantarirea substantelor solide nu se face direct pe platanul balantei. Cantitatile mici de substante foarte active nu se pot cantari exact cu balantele folosite curent in farmacii. 24 . Extractele moi se pot cantari pe hartie cerata sau hartie de filtru care se lipeste apoi pe capul pistilului si se umecteaza cu alcool 70% sau apa. se vor regla piulitele de pe extremitatile bratelor. Inainte de cantarire balanta se verifica . fara a depasi limita de incarcare. Prin aceasta se simte cand cantitatea de lichid se apropie de echilibru. murdarind sticla si balanta. Balantele prevazute cu piedica vor fi oprite sa oscileze in timpul cand se adauga sau se ridica capsulele de pe platane. 4. de aceea se vor folosi solutii sau pulberi titrate. aceasta se va face prin intoarcerea lenta a manerului pentru a evita oscilatiile prea ample. lasand-o sa oscileze liber dupa ce a fost asezata in echilibru. iar pe celalalt se pun greutati marcate pentru a-i face tara. Substantele lichide se cantaresc in flacoane. ci punand pe cele doua platane cate o foaie de hartie alba sau cerata de dimensiuni egale. Elimina necesitatea spalarii repetate a platanelor. 2. pentru a adauga cu incetul ultimile picaturi necesare. Se adauga greutatile necesare apoi se toarna lichidul de cantarit. Vasul se aseaza pe platanul din dreapta. Cand se da drumul balantei sa oscileze. In cantarirea lichidelor se va avea grija sa nu se toarne pe alaturi. Dupa umectare hartia se dezlipeste iar substanta moale ramane pe pistil. Substantele nu se vor turna direct cu borcanul ci se vor lua cu lingurita de os sau metal foarte curate. In timpul incarcarii dopul se aseaza pe partea plata cu varful in sus pentru ca partea care vine in contact cu lichidul sa nu atinga masa. Turnarea se face pe partea opusa etichetei pentru ca picatura care ramane aderenta la marginea sticlei sa nu murdareasca eticheta. Lichidele foarte vascoase se cantaresc in capsule de portelan din care pot fi usor scoas. apasand usor cu degetul aratator platanul pe care se gaseste vasul. Se va lua balanta cea mai mica cu care se poate cantari cantitatea ceruta. Obiectul de cantarit si greutatile se vor aseza pe platane usor. 7. iar cand sunt cantitati mici ce trebuiesc transvazate. In caz ca balanta nu sta in echilibru. Serveste la transferarea substantelor cantarite. 6.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei Reguli practice pentru cantarire in farmacie 1. 8.

1. FR.Prima parte a retetei se numeste INSCRIPTIO si cuprinde un antet tiparit in care se mentioneaza institutia sanitara la care sa facut examinarea. RETETA (ordonanta medicala sau prescriptie medicala) Reteta este u document scris care precizeaza medicatia. diagnosticul. operatia de cantarire se va face cu multa grija.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei 9. Nu se folosesc formule chimice si nici prescurtari. nr. 25 . Cantitatile de medicamente se scriu in grame fara a folosi multiplii sau submultiplii gramului.5/7. In cazul prescrierii mai multor medicamente virgulele care despart zecimalele sunt asezate pe aceeasi verticala. greutatile si balanta se pun in perfecta stare. 2. Formulele prescrise de medic denumite si formule magistrale contin denumirea componentelor si cantitatile respective. functia si institutia. Balanta se va feri de miscari bruste . domiciliul.5 cm. care poate fi o formula conceputa de medic sau un produs a industriei de medicamente. Aceasta este o prescurtare traditionala care reprezinta adresarea medicului catre farmacist. apoi datele referitoare la bolnav si anume. fisei al registrului de consultatie sau al foii de observatie. 10.INVOCATIO – toate prescriptiile incep cu prescurtarea RP de la recipe si se traduce ia si prepara. numele. 3. X prevede ca nu se admit prescurtari pentru a nu se confunda substantele farmaceutice. Sunt scrise pe formulare tip de dimensiuni 15. La terminarea cantaririi.Utilizarea prescurtarilor sau scrisul necitet care ar putea genera interpretari diferite sau erori trebuie evitate. medicu.PRESCRIPTIO in continuare este trecut medicamentul.

Lichidele in cantitati mici sunt prescrise sub forma de picaturi. se trec si pe eticheta care se aplica pe ambalajul preparatului. lichide si mai ales la solide.SUBSCRIPTIO dupa formula. 6. de doze pt 24 ore. Indicatiile catre bolnav trebuie sa cuprinda cantitatea de medicament care trebuie luata. Cand apa este retinuta superficial.INSTRUCTIO este partea care cuprinde o serie de indicatii date de medic si se refera la forma farmaceutica care urmeaza sa fie preparata. Uscarea solidelor are drept scop asigurarea conservarii.f = misce fiat = amesteca so fa sau prepara. parafa medicului si data eliberarii. Materialele prime de natura chimica. momentul administrarii. Prescurtarea D tal dos = detur tales dosis = da asemenea doze sau detur ad capsulae amilacea = da in capsule amilacee (caşete). Instructiunile pentru modul de intrebuintare reprezinta indicatii care incep ciu prescurtarile D = detur sau dentur = da sau dentur signetur = da cu eticheta.Ultima parte a retetei se numeste ADNOTATIO si cuprinde modificarile pe care farmacistul le face in formula respectiva. Pentru a atrage atentia. ung = unguentum = unguent. Alte indicatii se pot referi la modul de prezentare al medicamentelor precizeaza cum trebuie sa fie divizt sau ambalat. de picaturi este trecut in cifre romane urmat de prescurtarea gtt = gutae = picatura sau pic. va face taxarea retetei. In practica farmaceutica procesul de uscare se aplica in principal la produse gazoase. dupa care urmeaza prescurtare formei farmaceutice. de doze daca este vorba de un preparat impartit in doze. misce secundum arte = amesteca dupa arta. 4. pulv = polveres = pulbere. De ex. reducerea volumului si greutatii si favorizarea pulverizarii. doza pentru 24 ore si elemente utile pentru bolnav. OPERATIA DE USCARE Uscarea este operatia care consta in eliminarea gradata a apei sau a altui lichid dintr-un material in care acesta este continut prin adeziune superficiala sau capilaritate. vegetala sau animala folosite la prepararea medicamentelor pot contine o anumita cantitate de umiditate. 5. umiditatea se numeste de 26 . precum si nr. nr.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei Lichidele se prescriu tot in grame mai rar in ml. M. Modul de administrare este indicat in limba romana pentru a fi cunoscut de bolnav. va iscali pentru modificarile respective. Aceste indrumari date bolnavului. se gasestesemnatura. sup = supozitoria = supozitor. M sau M = misce = amesteca. Sol = solutie. Se mai precizeaza calea de administrare cu prescurtarile INT = intern sau EXT = extern si nr. De obicei se cere eliminarea apei dintr-un material. intervalul administrarii. Sunt folosite expresii si abrevieri ale unor termeni latini ca de ex.

se pot obtine particule mari de peste 1mm prin sfaramare. Maruntirea poate fi obtinuta prin 4 metode: strivire. granule. deci a gradului de finete urmarit. pulberi. sau particule mici de 50 – 500 microni prin macinare. se maruntesc prin taierea cu ajutorul foarfecelor sau al cutitelor. Sfaramarea sau maruntirea are drept scop transformareaunui corp solid din bucati mari in fragmente mai mici care variaza de la 1mm pana la cativa cm. la umbra sau in spatii inchise. taiere sau despicare. Uscarea cu ajutorul caldurii uscarea la cald se face cu ajutorul unui agent de uscare incalzit care circula deasupra materialului. Procesul pulverizarii necesita supunerea materialului la forte de presare si forfecare. Metode de uscare Uscarea la aer un procedeu simplu de uscare este expunerea in aer liber a unor materiale care pierd usor umiditatea si nu sunt sensibile la actiunea agentilor atmosferici. ex. Alegerea metodei de uscare si aparaturii se face tinand seama de caracteristicile materialului si anume de structura chimica de modul cum este fixata apa de umiditate initiala si finala a materialului. Pistilul are forma cilindrica. pt droguri vegetale taierea. piulitelor si a moristelor sau a morilor de constructie simpla. Exsicatoarele servesc la deshidratarea unor substante in cantitati mici si pt pastrarea unor produse higroscopice cum sunt unele extracte uscate sau moi. Uscarea cu raze infrarosii este folosita in practica farmaceutica pentru produsele vegetale. Pentru materialele dure este indicata lovirea si strivirea . Cele mai simple aparate de uscare sunt etuvele si dulapurile de uscare. 1. de culoarea si capacitatea de absortie a produsului.In industrie sfaramarea se realizeaza cu ajutorul concasoarelor so a morilor de diferite tipuri. Procedeul se aplica la materialele poroase care se usuca usor. Pulverizarea este operatia prin care materilele solide sub forma de bucati. rizoamele si cojile. Concasorul cu falci. unul din capee avand drept terminatie o calota 27 . materialul se intinde in strat subtire si eventual se vantura pt a grabi procesul. cu ciocane. pt cele mai moi frecarea. pulverizarea este destinata sa transforme substantele medicamentoase in particule foarte mici iar ca rezultat se obtine un produs denumit pulbere. Prin expunerea la aer pot fi uscate si o serie de substante solide care pierd usor umiditatea sau apa de cristalizare si nu sunt influientate de aer. cu valturi. In functie de marimea particulelor obtinute. se incarca cu vapori de apa si apoi este evacuat prin ventilare.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei suprafata iar cand umiditatea se gaseste sub forma de apa de constitutie se numeste umiditate higroscopica. la soare. lovire si frecare. Operatia de maruntire in farmacie se executa cu ajutorul mojarelor. Incalzirea materialului depinde de intensitatea sursei . Drogurile vegetale constituite mai ales din tesuturi fibroase. Uscarea se face in aer liber. Pulverizarea propriu zisa este operatia prin care corpurile solide sunt aduse in fragmente foarte mici de 1mm. Uscarea cu radiatii infrarosii se face cu ajutorul unor lampi care radiaza raze infrarosii. In farmacie. Uscarea la soare se aplica unor priduse vegetale cum sunt radacinile.Pulverizarea la mojar cel mai frecvent intalnita in practica farmaceutica de receptura. Se foloseste mojarul cu pistil. sunt transformate in particule de o anumita marime si se realizeaza pri actiuni mecanice. de distanta dintre lame si material. Mojarul este un vas de forma unei cupe cu baza uneori plata si cu peretii grosi pt a avea rezistenta necesara.

eterul si cloroformul. Pulverizarea cu reziduu poate fi intalnita in cazul substantelor chimice numai cand acestea sunt amestecate cu impuritati care pot fi separate in urma pulverizarii si cernerii. iar intermediile lichide care se indeparteaza dupa pulverizare se numesc intermedii efemere. Aceasta metoda de pulverizare se aplica substantelor dure sau produselor vegetale care au tesuturi mai tari (acid tartric. Pulverizarea materialelor vegetale cum este secara cornuta sau vanilia se face folosind ca intermediu zaharul.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei sferica turtita. Obtinerea fainii de in sau de mustar din semintele respective. Pentru pulverizarea substantelor toxice se utilizeaza mojare acoperite. Prin triturare se pulverizeaza substante mai putin dure care se sfarama mai usor care se incalzesc se inmoaie sau se descompun prin lovire. In anumite cazuri tesuturile drogurilor vegetale mai dure pot fi indepartate in urma unei 28 . Intermediile solide care nu se indeparteaza dupa pulverizare se numesc intermedii permanente. Rotirea pistilului in practica farmaceutica se face de obicei in sens invers acelor de ceasornic. Porfirizarea poate fi facuta lucrand cu substante uscate cand acestea sunt solubile in apa sau se altereaza in prezenta ei (saruri de bismut. mojarele pot fi din fier. imprimanduse o actiune de frecare si presare asupra materialului de pulverizat. Pentru a inlesni pulverizarea. Marimea se face dandu-se dimensiunile diametrului mojarului si a lungimii pistilului. Camforul se pulverizeaza prin adaugarea unei mici cantitati de alcool sau eter. in functie de natura substantelor de pulverizat. bronz. marmura. se recurge la o alta substanta (intermediu). Pulverizarea se datoreaza zdrobirii substantei intre baza pistilului care se misca circular si fundul si peretii mojarului. radacina de ipeca). de mercur) sau a substantelor umezite cu o cantitate de apa cand acestea sunt insolubile (fosfat tricalcic. Pulverizarea prin triturare este procedeul prin care pistilul este invartit in mojar. iar iodul cu ajutorul cloroformului sau eterului. pistilul poate lovi in gol si sparge mojarul. agat. carbonat de Ca) Pulverizarea prin intermediu Unele substante folosite in farmacie nu pot fi pulverizate prin simpla triturare la mojar deoarece datorita structurii lor se aglomereaza. iar cand se lucreaza cu cantitati prea mari loviturile pistilului sunt amortizate in masa de substanta. mai rar din sticla in unele cazuri. operatia se executa cu ajutorul morilor manuale sau a rasnitelor de ex. Pulverizarea prin frecare In unele cazuri substantele cu densitate mica nu pot fi pulverizate la mojar deorece ele se aglomereaza si este greu de obtinut o pulbere omogena. care actioneaza frecand substanta pe o placa din material foarte dur si rezistent cum este porfirul sau otelul inoxidabil. Porfirizarea este o metoda de pulverizare prin care se obtin pulberi foarte fine. Cand se lucreaza cu cantitati prea mici. Pulverizarea la mojar se poate face prin lovire si triturare. Dintre intermediile lichide se folosesc mai ales alcoolul. Pulverizarea integrala si cu reziduu Procedeul prin care tot materialul luat in lucru este transformat in pulbere poarta denumirea de pulverizare integrala sau fara reziduu. In cazul produselor vegetale cum sunt cele care contin uleiuri gase. Se executa cu ajutorul unui pistil plat sau usor concav la baza. Sunt confectionate din portelan. Pulverizarea prin lovire (pisarea) se efectueaza lovind cu putere substanta aflata pe fundul mojarului cu pistilui pe o directie perpendiculara. In aceste cazuri pulverizarea substantei respective se face prin radere apasand usor bulgarii de substanta aglomerata deasupra unei site )oxidul de Mg sau carbonatul de Mg). Produsele vegetale care contin substante active se pulverizeaza fara reziduu.

tipuri de filtrare. Cernerea Prin operatia de pulverizare se obtine o pulbere care este constituita dintr-un amestec de particule de dimensiuni diferite. Reguli practice de amestecare. Macinarea se realizeaza prin frecare sau simultan prin frecarea si lovirea materialului. In urma pulverizarii si cernerii pulberile obtiute in farmacie nu au acelasi grad de finete. Decantarea se aplica obisnuit cu ajutorul pipetelor. Dupa amestecare pulberile se omogenizeaza prin trecere prin sita indicata si se amesteca din nou. exercitii. Trusele folosite in farmacii cuprind 8 site care corespund dimensiunilor si numerotarii date de farmacopee. distilarea apei comune. O amestecare buna se poate obtine si in cutii sferice sau cilindrice in care pulberea este amestecata cu ajutorul unor bile de portelan sau otel. Sitele sunt formate din fire sau lame asezate paralel confectionate din sarma sau tabla perforata. evaporarea. Cernerea este operatia prin care se separa dintr-o pulbere cu ajutorul sitelor. Prepararea pulberilor. metode de functionare. de particulele cu diametru mai mare. Daca principiile active din planta sunt localizate in principal in tesuturile moi friabile. amestecarea se realizeaza in mojare. La prepararea pulberilor se folosesc mijloace de cantarire sau divizare care sa permita precizia necesara pt a satisface conditiile de calitate cerute de farmacopee. sifoanelor. Pulberile compuse se obtin prin amestec. pe plagi deschise sau pe arsuri trebuie sa fie sterilizate. confectionara filtrelor. In farmacie. Decantarea este operatia mecanica. reguli de folosire a distilatorului. se poate separa i acest fel pulberea activa inlaturand prin cernere tesuturile tari (lemnoase) care se pulverizeaza mai greu. Pt pulberile in cantitati de sub 20 g cernerea nu este obligatorie. pot contine substante antiseptice aprobate de Ministerul Sanatatii. indiferent de cantitati. Amestecarea pulberilor. Cele mai importante tipuri de mori sunt cu pietre cu discuri. pe eticheta se va specifica natura si concentratia acestuia. cu bile si morile centrifugale. metode. 29 . care se adauga de obicei la sfarsit. Operatia se face in acelasi timp cu pulverizarea. una care contine particule egale sau mai mari decat orificiile sitei si care ramase pe sita se numesc refuz.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei pulverizari cu reziduu. particulele care au un diametru mai mic. filtrarea. Prin cernere rezulta doua fractiuni. cu valturi morile centrifugale. Pulberile destinate a fi aplicate pe pielea sugarilor. In farmacii se folosesc substante medicamentoase uscate in prealabil. palniilor de separare sau cu ajutorul vaselor speciale de decantare. Operatia de amestecare pulberi. Fac exceptie pulberile cu densitate mica. decantarea. Pulberile de uz extern. aparate de distilat. Pentru a se obtine o dispersie omogena este necesar sa se amestece diferite portiuni de pulbere cu particule de marime diferita. componentele din formula aduse la un grad de maruntire apropiat si adaugate in ordinea crescanda a cantitatilor. procedee si aparatura. Un astfel de procedeu in care o parte din materialul luat in lucru se separa dupa pulverizare prin cernere si se inlatura se numeste pulverizare cu reziduu Macinarea In industrie pulverizarea se face cu diferite tipuri de mori. Problema amestecarii pulberilor in farmacie se pune atat in cazul cand este necesar sa se omogenizeze particule de marime diferita din aceeasi substanta cat si atunci cand trebuie sa se obtina un amestec omogen din mai multe pulberi. care consta in separarea lichidului de particulele solide dintr-o suspensie sedimentata. exercitii de decantare si sifonare. daca este necesar se pulverizeaza in mojare si apoi se trec prin site potrivite. centrifugarea.

Evaporarea cu ajutorul caldurii si vidului. Evaporarea spontana se foloseste cand lichidul este volatil. cand se realizeaza o sedimentare grabita. Evaporarea . Evaporarea depinde de urmatorii factori: temperatura. Se mai pot folosi bai de solutii saline si bai de ulei. presiunea. cand temperatura se apropie de 100 °C. Poate fi efectuata: Cu ajutorul unei bucati de panza sau tifon in care se introdce materialul pt presat si care este supus unei stoarceri prelungite. Se aplica la concentrarea solutiilor. decocturi. Decantarea se aplica pt spalarea unui precipitat sau ca operatie preliminara filtrarii pt separarea lichidului extractiv de drog. Se folosesc vase cu deschidere larga. Metoda se aplica mai ales la produsele termolabile cum este obtinerea extractelor vegetale si opoterapice. separand astfel u lichid de un solid. Evaporarea cu ajutorul caldurii. gradul de saturare a atmosferei cu vapori rezultati prin evaporare. Dupa modul de functionare centrifuga poate fi: cu functionare discontinua sau cu functionare continua. - Centrifugarea este operatia folosita in scopul separarii lichidelor de solide pt separarea precipitatelor in suspensie din sanul lichidelor. Prin evaporare se intelege trecerea unui corp din stare lichida in stare de vapori. Sunt construite din materiale foarte rezistente. la presiune normala sau ridicata. infuzii. Punerea in miscare se face treptat evitand o miscare accelerata de la inceput. incarcarea fiolelor la centrifugile mici se face asezand fiolele opuse doua cate doua dupa o prealabila cantarire astfel incat sa se echilibreze aparatul. Evaporarea si concentrarea sub vid constituie procedeul cel mai rational car permite sa se lucreze la temperatura obisnuita sau la temperaturi de 40-50 °C. in care se aduce lichidul si se lasa in contact cu aerul. Cu ajutorul preselor de diferite modele. capsule de portelan. agitarea lichidului. sticle de ceas. Randamentul este dependent de diferentele de densitate dintre doua sau mai multe faze si poate fi exprimat prin legea lui Stokes. Este operatia principala folosita la prepararea sucurilor vegetale apoase sau uleioase sau poate fi o operatie secundara care permite recuperarea lichidelor extractive.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei In industrie se folosesc decantoare de metal de forma cilindrica cu baza conica si prevazute cu robinet. Presarea sau stoarcerea este operatia mecanica cu ajutorul careia se realizeaza separarea unui lichid dintr-o substanta moale sau solida. Cand se urmareste evaporarea unei cantitati mai mari de lichid se foloseste incalzirea. Operatia urmareste sa aduca o substanta sub forma de vapori pt a recupera reziduul. Se aplica la separarea drogului vegetal in macerate. In industrie evaporarea se face in cazane cu manta incalzite cu vapori de apa. pot functiona la rece sau la cald. 30 . Operatia poate avea loc spontan cu ajutorul caldurii si a vidului. suprafata de evaporare. in cazul solutiilor extractive apoase ca si la separarea a doua lichide nemisabile. Operatia de centrifugare are loc datorita actiunii fortei centrifuge asupra extremitatilor sau pe peretii recipientului supus rotatiei. Evaporarea cea mai simpla se face prin incalzire pe baia de apa.

25 ml acid nitric.R. 20 g/l reactiv. 1ml clorura de bariu 50g/l reactiv. 0. Timp de 1 min nu trebuie sa apara opalescenta. 50 mg eriocrom T (iindicator). incolor fara miros si fara gust. iar vaporii formati sunt condusi in refrigerent. Solutia trebuie sa ramana colorata in roz. Pentru cloruri la 100 ml apa distilata se adauga 0. Primele portiuni de apa distilata se arunca pt ca pot contine gaze. lichidul este incalzit intr-un cazan cu o sursa de incalzire.25 ml nitrat de Ag. 0. X la prepararea apei distilate: Apa distilata este apa obtinuta prin distilarea apei potabile care corespunde prevederilor sanitare in vigoare. pt administrare parenterala in momentul folosirii. Schematic se compune dintr-un cazan de fierbere. Colectarea apei distilate incepe numai dupa ce sa verificat ca ea indeplineste conditiile cerute de F. dizolvarea pulberilor pt preparatele injectabile sau diluarii preparatelor concentrate.5 ml edetat disodic 0.001 mol/l. Timp de 15 min nu trebuie sa apara o coloratie roz. Solutia trebuie sa ramana limpede timp de 1 ora. Purificarea unui lichid prin distilare se numeste rectificare.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei Distilarea apei este operatia prin care un lichid este supus incalzirii si tansformat in vapori dupa care vaporii sunt condensati din nou in stare lichida.02 mol/l si se fierbe timp de 3 min. 31 . lichidul fiind incalzit la temperatura de fierbere iar vaporii rezultati sunt captati si condensati intr-un refrigerent. 2 ml naftil amina si acid sulfanilic (R) 0. Ca si Mg la 100 ml apa distilata se adauga 2ml tampon amonialcool PH 10. colectarea se face in vase de sticla sau emailate si cand este nevoie in conditii aseptice. Distilarea poate avea loc la presiune obisnuita.12 g Zn pulbere (R). Acest mod de distilare este denumit distilare simpla si este aplicat la prepararea apei distilate si la purificarea prin distilare a unor lichide. Trebuie sa apara o coloratie albastra. pirex).R. Pentru sulfati la 100 ml apa distilata se adauga 1ml acid clorhidric 100g/l (R). Distilatorul folosit incazul distilarii simple este alambicul. lichid limpede. Conditiile cerute de F. substante volatile. Distilarea apei se realizeaza prin presiune normala. 100 g/l reactiv. Distilarea se aplica la obtinerea sau purificarea unor lichide care pot fi incalzite la fierbere fara descompunere sau la separarea unui lichid de alte lichide sau de substantele dizolvate in el. Pentru a obtine apa distilata de puritate inalta se folosesc distilatoare la care toate partile care vin in contact cu apa sunt din sticla cu o mare rezistenta chimica (iena. Pentru nitrati. fierbator sau evaporator (cucurbita) un capac (capitelul) de forma sferica sau cilindrica si un condensator prelungit cu un refrigerent introdus intr-un vas in care circula apa rece. Este construit din tabla de cupru. Apa distilata pt preparatele injectabile este apa destinata preparatelor medicamentoase administrate pe cale parenterala. iar lichidul condensat este colectat in vasul de culegere. nitriti la 50 ml apa distilata se adauga 15 ml acid acetic 300g/l reactiv. Substante reducatoare la 100 ml apa distilata se adauga 2ml acid sulfuric 100g/l reactiv 1ml mangnat de potasiu 0. alama sau aluminiu si otel inoxidabil.

azbest. Este operatia de separare a unei faze lichide de o faza solida dintr-un amestec eterogen solid-lichid (suspensie) prin retinerea particulelor solide pe suprafata unui material filtrant care permite trecerea fazei lichide. au rezistenta mare la caldura la actiunea oxidantilor si acizilor.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei Apa distilata pt preparatele injectabile se obtine din apa potabila sau din apa distilata intr-u aparat de sticla neutra din cuart sau dintr-un metal potrivit. permit realizarea de retele foarte stranse si asigura o filtrare destul de fina. sarurilor. AL. pot fi sterilizate cu vapori de apa la 120°C si permit filtrarea lichidelor polare si nepolare. porozitatea si debitul de filtrare. docron. iar colectarea si conservarea apei distilate trebuiesc facute sa se previna orice fel de contaminare. din terilen. Colmatarea consta in astuparea porilor filtrului datorita unor particule coloidale vascoase. se folosesc singure sau amestecate cu celuloza. Membranele din materiale sintetice sunt superioare materialelor textile naturale. Mai sunt tesaturile poliamidice. lana si matase. aflate in lichidul filtrat. Apa distilata proaspat preparata obtinuta in laborator este considerata apirogena aprox. lana. Se mai folosesc fibrele de sticla. FILTRAREA Este operatia care insoteste aproape totdeauna prepararea solutiilor medicamentoase. lapsan. Tesaturile di policlorura de vinil. AG sau foi de tabla perforata Membranele filtrante flexibile nemetalice sunt construite din fibre de celuloza. sunt rezistente. Membranele filtrante se clasifica in . flexibile (metalice si nemetalice) si neflexibile (rigide si nerigide) Membranele filtrante flexibile metalice sunt confectionate din site de otel inoxidabil CU. Fibrele de azbest sunt constituite din silicat de Mg. tesaturile din bumbac. materiale plastice sau vascoase. 4 ore de la colectare. rezista la actiune acizilor. Debitul de filtrare este reprezentat prin capacitatea filtrului de a lasa sa treaca o anumita cantitate de lichid in unitatea de timp si se exprima in ml/min. Lichidul trecut prin filtru se numeste filtrat. Sunt rezistente la temperaturi ridicate. Calitatea filtrelor este determinata de 2 factori importanti. 32 . Porozitatea unei suprafete filtrate este reprezentata de diametrul mediu al sectiunii cilindrice a porilor si da indicatii asupra puterii de retinere a filtrului. uleiurilor minerale. Aparatul de distilare trebuie sa fie corect folosit.

Filtrul simplu rezulta impaturind hartia de filtru in 4 si taind marginile pt a forma un con care se aseaza in canalul palniei. tesaturile. Au ca substrat chimic fie caolinul care sta la baza filtrului Chamberland. Trebuie sa fie omogena cu grosimea uniforma lipsita de substante minerale solubile si cu o buna rezistenta la rupere. decocturi). Filtrele plisate au o suprafata filtranta dubla si permit o filtrare mai rapida. mai mult ca suport pt a asigura rezistenta filtrului si la separarea dintr-un lichid a fragmentelor mai mari (infuzii. Filtrarea la cald. este de forma conica fixata de un cadru de lemn sau un cerc metalic confectionata din tesatura de lana sau bumbac. constituite din materiale diferite cu forme variate si permit filtrarea in oficina prin actiunea gravitatiei. Pt a grabi filtrarea unor lichide vascoase se recurge la filtrare la cald care se realizaeaza mentinand palnia cu care se lucreaza intr-un con format ditr-o teaca prin care circula vapori de apa sau fixand palnia intr-o a doua palnie metalica ceva mai mare iar in spatiul dintre cele doua palnii se introduce apa care se incalzeste cu ajutorul unui tub lateral. Filtrele de vata se imbiba cu apa inainte de a incepe filtrarea. Are avantajul ca este rapida. fie siliciul care constituie baza filtrului Berchefeld. hartia de filtru. se pierde putin lichid comparativ cu filtrarea prin hartie de filtru. Tifonul se foloseste mai rar pr filtrarea propriuzisa. Palnii . Se gaseste sub doua forme cantitativa si calitativa. ex. si da solutii clare. Vata (gossipium depuratum) .Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei Membranele filtrante neflexibile se confectioneaza sub forma de discuri. sau prevazute la locul de insertie cu o gatuitura cand coloana de lichid ce se afla in tija actioneaza prin greutatea ei absorbind lichidul de sub filtru si micsorand presiunea. Inainte de inceperea filtrarii se umecteaza filtrul cu lichidul de filtrat sau cu un solvent apropiat. 33 . Filtrul se taie putin mai mic decat palnia pt a evita scurgerea prin capilaritate a lichidului pe dinafara. Nr 3 este folosit curent in filtrarea simpla. Palniile obisnuite au o forma conica cu unghiul de deschidere de la varf de 60°. Este indicata pt filtrarea contitatilor mici de lichid si se foloseste metoda de filtrare simultana prin vata si hartie de filtru care da lichide clare. Pt filtrarea cantitatilor mari de lichid se utilizeaza ca material filtrant tesaturile de lana. Pt filtrare se aleg palnii cu o capacitate de 1/5 fata de volumul de lichid si dubla fata de volumul de solid dupa caz. se foloseste vata hidrofila de culoare alba fara miros. Pt a mari viteza de filtrare se pot folosi palnii cu tija mai lunga si subtire. Filtre de sticla sinterizata Exista 7 grade de porozitate numerotate de la 0-5. bine cardata (firele aranjate paralel) care nu contin substante solubile sau grase. vata. Din hartia de filtru se pot confectiona filtre simple sau plisate. Filtrul plisat (cutat) se obtine indoind hartia de un anumit numar de ori pana cand se va forma un con a carui suprafata prezinta cute indoite alternativ in afara si inauntru. sunt suporturi pt filtrare. in. Gluga lui Hipocrat . Inainte de folosire tifonul se spala cu multa apa pt indepartarea substantelor de apretaj. Ca materiale filtrante in farmacii se foloses tifonul. Hartia de filtru este o hartie de celuloza neincleiata si este materialul cel mai mult folosit la filtrarea i farmacii. placi sau cartuse din material dur prin presare ca atare sau in prezenta unui liant.

Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei Filtrarea sub presiune redusa (la vid). 34 . Se folosesc mai des palniile Buchner. iar tija palniei se adapteaza cu ajutorul unui dop de cauciuc la un flacon pt. Pe fundul perforat al palniei se aseaza doua rondele de hartie de filtru de aceeasi marime cu diametrul palniei.vid.