Propedeutica farmaceutica anul I

Catalin Bulei

Propedeutica= invatamant pregatitor care cuprinde elementele de baza ale unei stiinte. Frmacie= grecescul PHARMACON= remediu, leac. Farmacie galenica- de la Claudius Galenus, medic si farmacist care este considerat parintele farmaciei. Cursul 1- NORME DE PROTECTIA MUNCII IN LABORATOR Masuri special de protectia muncii in laboratorul scolii Organizarea muncii Organizarea si functionarea laboratorului.

Farmacia este unitatea sanitara care asigura asistenta farmaceutica a populatiei, pentru tratamentul ambulatory cat si pentru bolnavii spitalizati. Desfacerea medicamentelor in punctele si unitatile farmaceutice se va efectua in conformitate cu reglementarile Ministerului Sanatatii.Depozitarea medicamentelor si a materialelor in dulapuri ,pe rafturi ,pe stelaje, se va face in asa fel incat sa nu fie depasita sarcina maxima admisa pentru mobilierul respectiv. Substantele inflamabile si explozive vor fi depoyitate in spatii spatii special amenajate, asigurandu-se aerisirea precum si etansietatea recipientelor Pastrarea substantelor toxice si a produselor care contin substante toxice se va face in recipient de sticla etanse, recipientele fragile vor fi protejate cu cadre metalice sau din lemn, nuiele, plastic;spatial dintre recipient si cadru se va umple cu material absorbante alese astfel incat la spargerea recipientului, continutul sa nu intre in reactive cu materialul absorbant.

Medicamentele prevazute in tabelul “VENENA” vor fi pastrate sub cheie, intr-un dulap cu usi din lemn masiv, fara geam.Dulapul va purta inscriptia VENENA.Cheia dulapului va fi pastrata de catre seful unitatii sau farmacistul desemnat in acest scop. Medicamentele puternic active cuprinse in tabelul “SEPARANDA” vor fi pastrate in dulapuri separate purtand inscriptia SEPARANDA. Medicamentele care contin substante toxice vor fi pastrate in dulapuri din lemn masiv sau metal asigurate cu cheie.Dulapurile vor fi amplasate in incaperi special amenajate Incaperile vor fi prevazute la usi si ferestre cu gratii metalice. Manipularea substantelor toxice se va face numai cu ustensile destinate acestui scop si care vor fi spalate si pastrate separat. Toxicele care degaja vapori vor fi depozitate si pastrate in incaperi separate, prevazute instalatii de ventilare.

1

Propedeutica farmaceutica anul I -

Catalin Bulei

Toate recipientele care contin toxice , inflamabile si explozibile vor fi etichetate.

Se interzice accesul cu flacara deschisa in spatiile de lucru in care se depoziteaza si manipuleaza lichide inflamabile si volatile.Lichidele vor fi incalzite numai pe bie de aburi, utilizandu-se condensatori cu reflux. Pardoselile vor fi pastrate curate pentru a impiedica pericolul alunecarii.

In farmaciile in care se organizeaza garda de noapte se va prevedea o incapere amenajata corespunzator si destinata personalului Curtea depozitelor farmaceutice va fi mentinuta in stare de curatenie ,se interzice ocuparea cailor de acces pentru vehicule si oameni cu orice fel de materiale.Iarna caile de acces vor fi dezapezite si acoperite cu materiane antiderapante. Transportul manipularea si depozitarea materialelor, se vor efectua sub supravegherea unei personae desemnate si instruite in acest scop, in vederea prevenirii accidentelor. In interiorul depozitului, materiile si materialele vor fi transportate cu carucioare actionate manual sau cu transpalete, in functie de greutate cu respectarea normelor de protective a muncii pentru manipularea , transportul prin purtare si cu mijloace mecanizate si depozitarea materialelor precum si a normelor de protectia muncii pentru comrtul cu ridicata si amanuntul. Mobilierul depozitului va fi confectionat din material incombustibile.

Divizarile de substante se vor face in incaperi separate de spatiile de depozitare.Aceste incaperi vor fi dotate cu instalatiile, aparatele si ustensilele necesare efectuarii operatiilor de divizare.La locurile unde se efectueaza divizari de substante corrosive si caustic, vor exista vase cu solutii neutralizante. Manipularea substantelor se va face de catre personal calificat si instruit in acest scop.Fiecare recipient, punga sau pachet depozitate vor fi etichetate. Spatiile de receptive si expeditie vor avea incaperi separate de lucru.Se interzice pastrarea si uscarea pe conducte de aburi, gaz, calorifer a imbracamintei si a altor material imbibate cu produse inflamabile sau care prezinta pericol de autoaprindere. Usile spatiilor de lucru vor fi astfel construite incat sa se deschida spre exterior.

In cazul unor operatii ca divizari, pulverizari, la care se disperseaza pulberi in atmosfera de lucru, se vor folosi utilaje acoperite.Pentru impiedicarea pericolului de cadere de lainaltime se vor prevedea scri si platform asigurate cu balustrade. Laboratorul scolii se compune din:

2

Propedeutica farmaceutica anul I -

Catalin Bulei

Mese de lucru, aparatura de laborator, sticlarie de laborator, aparate si ustensile folosite in farmacii ,dulapuri suspendate, surse de apa, gaz metan si lumina electrica.La terminarea programului, atentie la gaz, apa, lumina, si geamuri.Curatenie si ordine la locul de munca.

Aparatura si sticlarie de laborator

Vase de sticla necalibrata – sticlarie gradata, aparate si ustensile folosite in farmacie; 1. Vase de sticla necalibrate Pahare de laborator berzelius, Erly Mayer; Palnii de separare; Baloane cu fund plat; Eprubete, sticle farmaceutice Palnii, pipete.

2. Sticlarie gradata Mensuri, cilindrii gradati, baloane gradate (cotate, jojate) Biurete, pisete, pipete.

3. Ustensile folosite in farmacie 3

2000ml. etuva. baie de apa. Ele au forma cilindrica sau trunchi de con si sunt marcate in interior de jos in sus. Se folosesc cilindrii de 10. pentru ca masurarea lor nu este destul de precisa. baie de nisip. exsicator. Se folosesc in operatiile in care lichidele masurate trebuie agitate. jojate) sunt fabricate din sticla avand un gat lung si ingust pe care se afla un semn care marcheaza capacitatea exacta a balonului.50. Pot fi cu scurgere totala sau cu scurgere limitata. Baloane gradate (cotate. Operatia de masurare a lichidelor se face cu ajutorul unor vase gradate. Cilindrii gradati cu dop de sticla se deosebesc fata de cilindrii obisnuiti prin faptul ca partea superioara este ingustata si formeaza un gat care este astupat cu un dop de sticla. Lichidul este introdus pana 4 . 250. dulapuri uscatoare. 50ml Biuretele sunt tuburi de sticla gradate terminate cu un robinet sau un alt dispozitiv de scurgere reglabila.1000. pipete cu bula sau pipete biurete. mai des intrebuintate sunt mensurile din tabla. 1000. 100. Biuretele si pipetele permit masurarea volumetrica in ml a medicamentelor lichide. tabla smaltuita si mai rar din sticla. prevazute sau nu cu o dunga colorata dealungul tubului. Alegerea unei biurete de o anumita marime depinde de volumul de lichid care urmeaza a fi determinat. corespunzand fiecare unui anumit volum. 2. sita de azbest Suporturi pentru filtrare. 4. Capaitatea biuretelor farmaceutice este de 10. spre deosebire de celelalte biurete al caror punct 0 se afla la partea superioara. care au puncte de reper determinate. Se folosesc pipete de 1. Aparate Distilator. centrifuga. avand forma de cilindrii cu diametrul mic fata de inaltime. 50. Mensurile sunt confectionate din portelan. Cilindrii gradati sunt fabricati din sticla. 2000ml. 25. 5. bec bunzen. opusa gradatiilor.Propedeutica farmaceutica anul I Mojar + pistil Patentule de portelan sau emailate Creuzete de sticla sau portelan Catalin Bulei Lingurite farmaceutice duble sau simple Trepied. Sunt recomandate numai in cazurile cand se lucreaza cu cantitati mari de lichid. Se folosesc baloane de 50. Baloanele cotate permit o masurare exacta a volumelor de lichid. 100. 25. balante farmaceutice. 10. 500. bec teclu.100. Pipetele se folosesc la masurarea volumelor mici de lichid . Punctul 0 al biuretelor si pipetelor farmaceutice este plasat la baza langa robinet. 200ml.250.pot fi de doua feluri.

In afara farmaciilor mai avem: tehno-farmuri. observand un termometru introdus in material. Incalzirea se poate face cu gaz sau electric.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei in dreptul diviziunii corespunzatoare volumului care se determina si dupa aceea este evacuat pana la golirea completa a biuretei. clorura de calciu calcinata. Etuvele de uscare cu vid sunt de forma paralepipedica si sunt prevazute cu usi etanse cu garnituri de cauciuc. dupa care se spala din nou cu apa. iar presiunea este data de un manometru. In aceste etuve se poate realiza un vid cu ajutorul unor pompe de vid puternice. Farmaciile functioneaza ca: a) Farmacii de circuit deschis (publice) care asigura existenta cu medicamente a populatiei. alcool. tehnico medicale(T. b) Farmacii cu circuit inchis cu laboratoare de produse sterile care asigura asistenta cu medicamente in unitati sanitare. Uneori sunt prevazute cu termoregulator care regleaza si mentin constanta temperatura.M. Temperatura se urmareste prin ochiul fixat la usa. Un mijloc de verificare al acestei operatii este clatirea vasului respectiv cu apa. Dulapul uscator functioneaza in mod asemanator cu etuvele. depozite de medicamente si tehnico medicale. eter. laboratoare de control al medicamentului de cercetare si laboratoare de microproductie (galenice sau intreprinderi de industrie farmaceutica) Organizarea spatiului farmaciei si dotarea cu mobilier si utilaje se face astfel incat sa asigure desfasurarea rationala a procesului de munca. Exsicatoarele servesc la deshidratarea unor substante in cantitati mici. In farmacie si in laborator se folosesc pentru pastrarea unor produse higroscopice cum sunt unele extracte uscate sau moi. silicagel. cu geam pentru a supraveghea uscarea. Exsicatoarele sunt recipiente cu pereti grosi de stiucla care pot fi acoperite etans cu un capac si care servesc la uscarea unor substante farmaceutice. FARMACIA Are ca obiect de activitate asigurarea existentei cu medicamente. tinandu-se seama de destinatia fiecarei incaperi. cand peretii trebuie sa se umecteze uniform. a unitatilor sanitare fara farmacii. Sunt confectionate din metal si au peretii dublii. Unele exsicatoare au la partea inferioara un compartiment peste care se gaseste o placa de portelan care serveste drept suport pentru vasele care contin materialul de uscat. Compartimentul inferior. acid sulfuric concentrat. Toate vasele de masurat trebuie bine curatate inainte de folosire. de modul de comunicare intre ele precum si de conditiile impuse de specificul activitatii. Etuvele cele mai simple aparate de uscare sunt etuvele si dulapurile de uscare. Etuvele au dimensiuni variabile si forme diferite. acetona.250°C. la temperaturi de la 40 . precum si a unor institutii si organizatii care au actiuni cu caracter sanitar. oxid de calciu. serveste pentru introducerea unor substante higroscopice care fixeaza umiditatea ex. care este asezat pe tavi sau pe site in mai multe etaje.). cu deosebirea ca aerul este silit sa parcurga un drum mai lung deasupra materialului. 5 . Pot fi spalate cu apa calda si sapun.

raspunde de corecta executare sau lucreaza pe calculator. 1. substante chimice. Organizarea activitatii in farmacia de spital (circuit inchis) Asistentul de farmacie are urmatoarele sarcini: Elibereaza medicamente conform condicilor de aparate pentru fiecare bolnav. se stabileste avandu-se in vedere ca accesibilitatea la asistenta cu medicamente sa fie asigurata in conditii corespunzatoare. Elaboreaza lucrari scriptice de gestiune tehnico – administrative. Conditiile de spatiu si dotare sunt cele stabilite de Ministerul Sanatatii. masurare. alaturi de farmacist. plante medicinale. ambalare.medicatie pt o zi. tifon. 2. preparate galenice. urmarind termenul de valabilitate si integritate a ambalajului. feşi. Organizarea activitatii in farmaciile cu circuit inchis Efectueaza eliberari de medicamente. Medicamentele se aranjeaza in ordine alfabetica. ceaiuri medicinale. Inscriptiile aplicate pe recipientele caontinand medicamente vor avea: Litere negre pe fond alb pentru medicamente anodine.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei Spatiul farmaciilor cu circuit inchis va fi astfel organizat incat sa cuprinda obligatoriu incaperile destinate exclusiv prepararii si sterilizarii medicamentelor injectabile precum si a apei distilate. Participa efectiv la tehnologia prepararii produselor medicamentoase sterile. Litere albe pe fond negru pentru medicamentele toxice si stupefiante ( VENENA) Litere rosii pe fond alb pentru medicamentele cu actiuni puternic active (SEPARANDA) Programul de functionare al farmaciilor. separat pentru uz intern si separat pentru uz extern. unguente pentru fiecare sectie din spital. Intretine aparatura de distilare si sterilizare si supravegheaza aparatele de sterilizarea si distilarea apei. Participa alaturi de intreg colectivul la receptia produselor primite in baza comenzii. grupate pe forme farmaceutice si in raport cu calea de administrare. vata. Participa la tehnologia prepararii. a unei retete magistrale sau elaborari dupa farmacopeea romana editia a X a. substante chimice. Executa operatii de cantarire. materiale sanitare la cerere sau pe baza de retete incasand contravaloarea lor. 6 . avand in vedere bonurile de casa. numarare. elaborari. Elibereaza materiale sanitare. Executa divizarea de produse conditionate. etichetare pentru diviziuni de preparate galenice. elaborari.

executa operatii de filtrare Participa alaturi de colectiv la receptia medicamentelor si materialeleor primite in baza comenzilor. numarare. Receptioneaza produsele farmaceutice. Gestioneaza direct unitatea respectand programul de functionare. Sesizeaza ierarhic cand un sortiment este pe cale de epuizare fata de stocul normal. ambalare. Organizarea activitatii in depozite de medicamente si tehnico. Efectueaza operatii de cantarire. calitativ si cantitativ conform actelor legale in urma comenzii facute si asigura depozitarea lor. 3. Organizarea activitatii in puncte farmaceutice tehnofarm. efectuand corect lucrarile de gestiune si evidenta scriptica. drogherii Organizeaza spatiul de munca si dotarea cu mobilier si utilaj necesar pentru o buna conservare a produselor farmaceutice. Elibereaza produse farmaceutice cu exceptia TOXICE. Efectueaza prim ajutor in caz de mici accidente sau solicita ajutor unitatilor spitalicesti sau politie in cazuri grave. 4. ambalare si expeditie 5. etichetare.Propedeutica farmaceutica anul I - Catalin Bulei Supravegheaza operatia de distilare a apei sau fierberea unor decocturi. conservarea. masurare. Aplica respectarea masurilor de protectia muncii si PCI tinand legatura cu personalul medical din teritoriu. tinand evidenta miscarii produselor din gestiune la zi. manipularea si eliberarea comenzilor Indeplineste functia de sef de sectie(raion: tablete. substante chimice. Primeste si executa dispozitiile de livrare. Participa la receptia. Colecteaza produsele medicamentoase. seruri. fiole.medicale. tehnico – sanitare la cerere sau contra cost. pe baza notelor de comanda pentru control.) Raspunde din punct de vedere cantitativ si calitativ de gestiunea produselor din sectie. tehnico – medicale. pentru diviziuni de preparate galenice elaborate. Raspunde de buna aprovizionare cu o gama cat mai larga de produse farmaceutice. depozitarea. Activitatea in laboratoare de control al medicamentelor de cercetare 7 .

conform prescriptiilor medicale. Verifica termenul de valabilitate al medicamentelor si produselor farmaceutice si previne degradarea lor. Respecta cu strictete instructiunile PCI si de protectia muncii la fiecare loc de munca. reactivii necesari laboratorului si retelei de control analitic. Gestioneaza produsele finite pana la livrarea lor si indeplineste orice sarcina pe cale ierarhica. utilaje si aparatura de productie Participa la procesele tehnologice de preparare a medicamentelor sub directa indrumare a farmacistului si a chimistului. receptia. necesar distribuirii medicamentelor si materialelor sanitare. Prepara medii de cultura pentru controlul biologic al medicamentului in laboratorul de cerecetare Gestioneaza reactivi. privind prevenirea. Participa impreuna cu farmacistul la prepararea produselor galenice. Raspunde de intretinerea aparaturii si ustensilelor de laborator. materiale. efectuand lucrari preliminare analizate. utilaje si materii prime. Sarcinile asistentului de farmacie Organizeaza spatiul de munca si de activitate. materii prime. plante medicinale. Asigura aprovizionarea. depozitarea si pastrarea medicamentelor si a produselor farmaceutice Elibereaza medicamente si produse galenice. 6.Propedeutica farmaceutica anul I - Catalin Bulei Prepara impreuna cu analistul. Respecta reglementarile in vigoare. Organizarea activitatii in laboratoare de microproductie (galenice) sau in inteprinderi din industria farmaceutica Gestioneaza substante chimice farmaceutice. plante medicinale. substante chimice. controlul si combaterea infectiilor nosocomiale (infectii intra spitalicesti) Respecta secretul profesional 8 .

pulverizare. intereseaza in cel mai inalt grad practica farmaceutica. fizice si operatii fizice care necesita prezenta lichidelor.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei Utilizeaza si pastreaza in bune conditii echipamentul si intrumentarul din dotare. Operatii farmaceutice generale si particulare (speciale) Procesele tehnologice de transformare a substantelor farmaceutice in forme farmaceutice care usureaza administrarea se fac prin intermediul unor operatii farmaceutice. filtrare. La separarea solidelor se foloseste operatia de cernere. supravegheaza colectarea materialelor s instrumentarului de unica folosinta utilizat si se asigura de depozitarea in vederea distrugerii. Separarea pulberilor insolubile de lichide se face prin decantare. Operatii de natura fizica. Participa la procesul de formare al viitorilor asistenti de farmacie. strecurare. Respecta normele igienico-sanitare si de protectia muncii. precizie si rigoare. intereseaza doua aspecte: separarea si divizarea. macinare. Separarea solidelor de solide si separarea solidelor de lichide. Operatii de natura mecanica. iar cea a lichidelor prin atomizare. 2. cristalizarea. 1. distilarea. Se ocupa de actualizarea cunostintelor prin studiu individual sau alte forme de educare. clorificare. Sunt utilizate in diferite faze ale procesului tehnologic: racirea. acuratete. uscarea. concasare. tehnica comprimarii aplicata la obtinerea tabletelor. Executarea acestor operatii cere finete. Respecta regulile de ordine interioara. 9 . evaporarea. Operatiile fizice la care intervin si lichide mai des intalnite sunt: dizolvarea. Participa la activitatea de cercetare Ofera informatii asupra efectelor si reactiilor adverse ale medicamentelor eliberate. Principalele operatii farmaceutice pot fi grupate in operatii de natura mecanica. extractia. Operatii farmaceutice speciale Unele operatii folosite au un caracter specific farmaceutic. Divizarea solidelor se realizeaza prin operatiile de taiere. centrifugare. Recomanda modul de administrare al medicamentelor eliberate conform retetei. drajeurilor. legat de prepararea unor anumite forme cum sunt: modelarea pilulelor sau a supozitoarelor.

manuale. Notiuni generale despre medicament Exercitii de manuire a farmacopeei romane editia aX a si suplimente. Dupa un timp de la aparitia unei asemenea lucrari. Aproape toate statele moderne au farmacopeei proprii care sunt reînoite la anumite intervale.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei LITERATURA FARMACEUTICA Publicatii. un organ al societatii stiintelor medicale sectia farmacie cu aparitii lunare si Practica Farmaceutica. Literatura de specialitate cuprinde informatii care sunt rezultatele cercetarilor in domeniul stiintelor farmaceutice. periodice de specialitate. norme generale de preparare a formelor farmaceutice. publicatie periodica editata sub redactia Directiei Farmaceutice si a Aparaturii Medicale din Ministerul Sanatatii. Prevederile farmacopeelor au un caracter obligatoriu pentru toate unitatile care produc sau elibereaza medicamente. precu si metode generale de analiza si control. Tabelele ‚VNENENA’ SI ‚SEPARANDA’. In tara noastra apar doua periodice: revista Farmacia. Farmacopeele -sunt lucrari care cuprind exigentele de calitate ale medicamentelor. apar 10 . unele medicamente incep sa fie scoase din uz.

deoarece sunt considerate ca legi pentru domeniul meicamentelor si au o valoare deosebita pentru activitatea farmaceutica. unde sunt descrise din punct de vedee general. substantele medicamentoase. tincturi. Editia a X a a aparut in anul 1993 cu doua suplimente in 2001 si 2006. sisteme de greutati. mirosul si gustul.C. Editia aVII a apare in anul 1956 si a intrat in vigoare in anul 1957.I. In tara noastra este in vigoare Farmacopeea a X a care a aparut in anul 1993 si are doua suplimente. forme medicamentoase: decotii. introducandu-se cantarirea ca metoda generala. uleiul de floarea soarelui. tabele de reactiv. La substantele organice se foloseste denumirea comuna internationala D. Substantele chimice. Lucrarea introduce o serie de medicamente noi. Editia a II a apare in anul 1874 si este pusa in aplicare la 1874. denumite si codexuri. Prima Farmacopee romaneasca a aparut in anul 1862 sub domnia lui A. indicatori. indicata de listele cu denumiri comune internationale pentru substantele farmaceutice ale Organizatiei Mondiale a Sanatatii. Romana ca titlu secundar. Editia a VIII a a aparut in anul 1965 si a fost urmata de editarea a 3 suplimente in 1968. Toate medicamentele simple si compuse sunt descrise in ordine alfabetica . iar pentru fiecare corp chimic se da formula exacta si greutatea moleculara. extracte. Lucrarea cuprinde 3 parti: 1. iar la sfarsit urmeaza un numar de 13 tabele.C. Pentru masurarea lichidelor s-a renuntat la sistemul volumetric. Editia a IX a a aparut in anul 1976 si a intrat in vigoare in anul 1977.F. Farmacopeele si-au capatat denumirea de la cuvintele grecesti PHARMACOM= remediu si POISE = fac. 1970. ale preparatelor oficinale. 1972.M. Pentru prima data s-a oficializat substanta de referinta pastrate de Institutul pentru Controlul de Stat al Medicamentului si Cercetarii Farmaceutice I. penicilina. Cuza. siropuri. Editia a VI a apare in anul 1948 unde apar ca produse noi. sunt descrise in monografii care poarta un titlu principal in limba latina si denumirea in lb.unguente. infuzii. Partea a doua contine 547 de preparate farmaceutice . are capitole speciale. Urmeaza un paragraf denumit proprietati la care se face descrierea substantelor in ceea ce priveste aspectul. Ca noutate a fost introdus sistemul zecimal pentru masuri si greutati.S. ale produselor vegetale si animale. fizica.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei medicamente noi mai eficace. metode generale de analiza. Editia a V a apare in anul 1942. In anul 1915 apare editia atreia speciala elaborata sub ingrijirea Comitetului farmacistilor di Romania .C. Prima parte cuprinde 299 de medicamente de origine minerala. sulfamide. Editia a IV a apare in anul 1926. solutii titrate. La constantele fizice si chimice sunt 11 . La produsele vegetale este trecuta denumirea plantei si apoi partea de drog. pilule.I. Lucrarea cuprinde monografii ale substantelor chimice organice si anorganice. vegetala si animala. Primul supliment a aparut in anul 2001 iar al doilea in anul 2006. iar metodele de analiza si control se perfectioneaza. iar partea a treia contine numeroase tabele si date referitoare la chimia analitica. Editia a III a apare in anul 1892.

modul de uscare. Conform indicatiilor Organizatiei Mondiale a Sanatatii medicamentele sunt substante simple sau asocieri de substante. Mai gasim in acest capitol. dar medicamentul ramane o metoda universala importanta si larg raspandita. dupa care la unele din ele se precizeaza concentratia in substanta activa. Ultima parte este rezervata unor tabele alcoolmetrice. Sunt intitulate tot cu o denumire in lb. aspect. reactii de identificare. sau produse complexe capabile de a produce un efect terapeutic. nr de picaturi pe gram pentru unele medicamente lichide.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei date importante necesare pentru analiza medicamentelor. Preparate farmaceutice Formele farmaceutice sunt inscrise alfabetic.romana si sinonme. urmata de cea in lb. Mai urmeaza un capitol intitulat descrieri. metode generale de analiza si reactivi si alte materiale necesare pentru lucru. Romana. prezentate intr-o forma care sa poata fi folosita de bolnav sau sa-i fie administrata ca atare. La preparatele galenice care provin din droguri vegetale. Urmeaza capitolul prepararea care prevede mai intai formula care cuprinde enumerarea in lb latina a componentelor si cantitatile indicate in grame. Medicamentul se administreaza pentru a vindeca sau a preveni o stare patologica la om sau la animal. gradul de maruntire. cu denumiri in lb latina . determinarea ph-ului si determinarea cantitativa. In afara de notiunile de medicament se mai folosesc in acest scop pentru definirea produselor obtinute in farmacie sau in industrie si alte denumiri ca: Preparat sau forma galenica. dozele maxime. Urmeaza paragrafe referitoare la conditiile de puritate. Dupa titlu se mentioneaza o definire a produsului care precizeaza partile de planta.Urmeaza un paragraf care se refera la proprietati (gust. numele preparatului precede pe cel al drogului sau al substantei prelucrate. VENENA si SEPARANDA MEDICAMENTE Pentru prevenirea si tratamentul bolilor medicina se foloseste de numeroase metode. Latina. 12 . Produsele de origine vegetala. in care apar proprietati si caractere macroscopice si microscopice. miros) conditii de puritate. 2. conditii de puritate. 3. Preparat sau forma medicamentoasa Preparat sau formula farmaceutica Produs farmaceutic.

preparatele prevazute in farmacopeea a X a. In farmacii si spitale in afara acestor specialitati realizate de industria romaneasca se gasesc si o serie de speialitati importate. solutia alcoolica de iod iodurat. prescrise de medic. Acestea se efectueaza in farmacii pe baza prescriptiilor medicale. Cea mai importanta caracteristica a medicamentelor homeopate este ca ele se administreaza in cantitati extrem de mici sub forma de dilutii facute mai ales cu alcool sau lactoza.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei In notiunea de forme farmaceutice se includ si unele preparate care obisnuit. acelasi medicament administrat unui om care are stare febrila identica duce la vindecare. apa de plumb. concentratia si modul ei de administrare. Dupa conceptia terapeutica. In fiecare an Ministerul | Sanatatii revizuieste nomenclatorul de medicamente . Medicamentele trebuie sa suprime cauza bolii si efectul acesteia va disparea. Un medicament provoaca la un om sanatos o stare febrila. Dupa modul de intrebuintare. 4. 3. Sunt preparate care au formula si modul de preparare prevazute in farmacopee. Sunt preparate complexe a caror formula este conceputa de medic. Ex: aspirina algocalmin. c) Specialitatile farmaceutice (industriale) Formeaza o categorie de medicamente fabricate in industria de medicamente si care sunt livrate farmaciilor direct sub forma care se elibereaza bolnavilor. 1. Clasificarea medicamentelor Medicamentele sau formele farmaceutice se pot clasifica dupa diferite criterii si anume: 1. Sunt administrari de substante in doze extrem de mici (homeopate) la om sanatos provoaca simptome asemanatoare cu ale unei anumite maladii. Dupa sistemul de dispersie. Gama de specialitati autorizate sa circule in tara noastra. Dupa modul de formulare. Dupa conceptia terapeutica medicamentele pot fi alopate sau homeopate. 2. Dupa modul de formulare medicamentele pot fi: a) Medicamente oficinale. 13 . Conceptia acestei medicatii considera ca substanta prin proprietatile. Medicamentele se folosesc ca atare sau asociate cu alte substante in formule complexe. actioneaza asupra maladiei in mod antagonic neutralizandu-i efectele ca un antidot. aceeasi substanta administrata unui om care sufera de maladia respectiva produce vindecarea. nu se elibereaza si nu se administreaza ca atare. unguent cu oxid de zinc. Medicamentele homeopate . paracetamol etc. este cuprinsa in lucrarea Produse farmaceutice folosite in practica medicala aparuta in anul 1976. Asa sunt tincturile si extractele care se administreaza asociate cu alte componente. elimina unele produse depasite si introduce altele noi. b) Medicamente magistrale. Sunt considerate oficinale. 2. De ex. spirtul camforat.

ergomet. nelfat. denumite substante ajutatoare (auxiliare). litiu.furosenut. morfina hidroclorica. pilocarpina hidroclorica. clorura de zinc. prednison. comprimate) La obtinerea formelor medicamentoase se folosesc substante medicamentoase si substante inerte terapeutic. ulei. tinctura anti colerina. DOZE FARMACEUTICE -Ambalajul in farmacie. pulberi).de manuire. Toate formele farmaceutice formate din doua sau mai multe componente sunt sisteme disperse. codeina fosfat. de umplere si inchidere a cpsulelor de hartie si a pungilor farmaceutice. Tabelul SEPARANDA cuprinde urmatoarele medicamente si substante farmaceutice: ciclobarbital. -Exercitii de confectionare. atropinanelfat. nitrozepam. fenobarbital.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei 3. Este criteriul cel mai adecvat specificului tehnicii farmaceutice. nifedipina. Dispersiile moleculare sunt constituite din solutii obtinute prin dizolvarea substantelor medicamentoase in apa. Acest criteriu de clasificare al medicamentelor este de mare importanta pentru ca atrage atentia farmacistului cat si bolnavului asupra caii de administrare. Solutii extractive alcoolice (tincturi si extracte) Dispersiile coloidale sunt solutii de gume. iodul. Solutii obtinute prin extractie care se impart in: 1. paracetamol. in farmacie sunt etichetate cu ETICHETA ALBASTRA pe care este scrisa mentiunea intern. sulfat de zinc. opium. Tabelul VENENA cuprinde medicamente si substante farmaceutice precum: acenocumarol. sparteina. comprimate. infuzii si decocturi) 2. Medicamentele pentru uz intern sunt acelea care se administreaza pe cale bucala (solutii. alcool. cocaina hidroactiva. spalaturi) si sunt etichetate cu ETICHETA ROSIE pe care este scris extern. 4. colire. deoarece obiectul principal este asigurarea dispersiei omogene a substantei active intr-un sistem. Medicamentele pentru uz extern sunt acelea care se aplica pe piele sau pe mucoase (unguente. diazepam. Solutii extractive apoase (macerate. cofeina. tinctura de opium. papaverina. moi (unguente si supozitoare) si solide (pulberi. Dupa modul de dispersie. macromolecule naturale de sinteza sau de semisinteza. cloramina B. digoxin. 14 . sau adjuvanti. Dispersiile mecanice sunt dispersii eterogene care pot fi lichide (emulsii si suspensii). Dupa modul de intebuintare medicamentele se impart in medicamente de uz intern si extern.

O cantitate prea mica de medicament poate fi ineficace. Cand prin depasirea dozei maxime viata bolnavului ar fi periclitata chiar daca prescriptia poarta mentiunea SICVOLO medicamentul nu va fi preparat decat dupa reconfirmarea cantitatii de catre medic. Posologia este partea de formulare care se ocupa cu determinarea dozelor sau a cantitatilor de medicament administrate pentru a se obtine efectul terapeutic dorit. servind numai ca ghid pentru medic si pot varia in functie de bolnav. G = greutatea copilului in kg. 2. care pot fi prescrise de medic in scop terapeutic. decat in cazuri speciale preczate de medic prin mentiunea ‚ SICVOLO’ cand responsabilitatea administrarii revine medicului. se inteleg cantitatile maxime de substante medicamentoase.Doza terapeutica uzuala. poarta denumirea de doza (latina dosis = doza). Orientativ se pot utiliza pentru copii peste 2 ani. Dozele uzuale sunt date pentru o singura administrare sau pentru 24 h.Doze maxime prin doze maxime pentru o data sau pentru 24h. F = factor de corectie in functie de greutate. Dozele maxime pentru copii depind de sensibilitatea. Doze farmaceutice. si a intervalului de administrare reprezinta elemente pretioase. dozele uzuale. nu pot fi depasite de farmacist. Daca nu se specifica altfel. Cifrele care reprezinta dozele uzuale sunt orientative. Cantitatea de medicament care se administreaza pentru a se obtine un anumit efect farmacologic sau toxic. sunt valabile pentru adulti in varsta de 18-60 ani.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei -Manuirea flacoanelor de sticla pentru ambalarea medicamentelor. Dozele maxime indicate in tabel. in timp ce o cantitate prea mare poate duce la tulburari nedorite ale organismului (doza toxica) sau poate provoca moartea (doza letala). fara insuficienta renala sau hepatica. dozele maxime calculate dupa una din formulele de mai jos: in care. greutatea si suprafata corporala a copilului. F = 2 pentru greutate intre 10-16kg F = 1. Dozele maxime indicate in tabel. D = doza maxima pentru adult. Acestea sunt cantitatile de substante medicamentoase care produc un efect terapeutic cunoscut. varsta.5 pentru greutate sub 36kg 15 . A = varsta copilului in ani.Precizarea dozei zilnice. 1. se refera la calea orala .

73/1969 privind regimul produselor si substantelor stupefiante.La prescrierea stupefiantelor. Eliberarea medicamentelor stupefiante pentru bolnavii spitalizati se face pe baza inscrierii in condicele de prescrieri medicale sau in condicele de aparat in 4 exemplare destinate exclusiv acestui scop. in tratamentul unor boli care nu pot fi influientate de alta medicatie. 3. In prescriptiile care contin aceste substante trebuie sa fie precizat modul de administrare care sa permita calculul dozelor maxime conform FR X. producand asa numitele toxicomanii. se poate folosi formula: Doza aproximativa pentru un bolnav SC = Suprafata corporala este data intr-un tabel. sunt utile in anumite doze. citet si medicamentele vor fi trecute cu denumirea completa . Pentru a calcula doza pentru un copil. indicatiile stabilite de instructiunile pentru executarea prevederilor legii nr.8 m². ele putand provoca vatamari mai mult sau mai putin grave ale organismului. Stupefiante O atentie deosebita trebuie acordata la prescrierea si eliberarea stupefiantelor care nu numai ca sunt medicamente energice dar duc cu timpul la obisnuinta. Suprafata corporala S. ceea ce se impune in starile de urgenta.25 pentru greutate sub 56kg F = 0.C permite calcularea mai corecta a dozelor pediatrice. Cantitatile de substante puternic toxice trebuie prescrise atat in cifre cat si in litere. in aceste cazuri dozele maxime pentru fiecare medicament sunt indicate in tabele speciale. respectiv sa apara efecte favorabile in scurt timp. desi sunt toxice .Propedeutica farmaceutica anul I F = 1. x doza pentru adulti.Doza de atac este cantitatea de medicamente cu care este indicat sa se inceapa tratamentul pentru a realiza o concentratie activa. pe care il completeaza cu cerneala.Toxicomania provoaca efecte grave asupra individului si constituie o plaga sociala care a impus luarea unor masuri pe plan international. SC medie la un om de 70 kg este de cca 1. SUBSTANTE TOXICE SI PUTERNIC ACTIVE Unele substante au o actiune farmaco-dinamica energetica. 4. Produsele si substantele stupefiante.Farmaciile pot elibera bolnavilor tratati ambulatoriu produse si substante stupefiante prescrise de medici pe formulare speciale. iar cantitatile in cifre si litere.Aceste substante au fost denumite substante toxice.Doza de intretinere este cantitatea de medicamente cu care se face tratamentul indelungat al unei afectiuni cronice si corespunde cantitatii de medicamene folosite zilnic de organism si realizeaza intretinerea efectului favorabil obtinut prin doza de atac. medicul este obligat sa posede un formular special. numerotate si vizate cu timbru sec.datorita proprietatilor puternic analgezice sau anestezice. intrucat multe fnomene fizice sunt mai strans corelate cu SC.75 pentru grutate peste 60kg Catalin Bulei Aceste formule nu se aplica la noi nascuti si sugari. 16 .

b) sticla din clasa hidrolitica 2. c) sticla din clasa hidrolitica 3. Manipularea stupefiantelor in farmacii se face nmai de catre farmacisti. Aplicarea siliconilor pe suprafata sticlei. este de calitate inferioara si se recomanda pentru conditionarea pulberilor. trebuie sa fie conditionat intr-un recipient sau ambalaj care sa ii asigure garantia conservarii. 17 . purtand semnul ‚cap de mort’ si inscriptia ‚VENENUM’. 79 din instructiunile de aplicare a legii stupefiantelor). Avantajele maselor plastice sunt greutatea redusa. care este insemnata printr-o banda longitudinal galbena iena. 78. 2. O atentie deosebita se acorda calitatii sticlei din care se fabrica fiolele si flacoanele pentru medicamentele injectabile. sa nu cedeze substante continutului si sa nu reactioneze cu substantele medicamentoase. duran.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei Unitatile farmaceutice de toate categoriile vor pastra produsele si substantele stupefiante in dulapuri cu usi oarbe . reprezinta calitatea cea mai buna si se preteaza la fabricarea flacoanelor pentru perfuzii si a fiolelor. Cheile dulapurilor in care se pastreaza produsele si substantele stupefiante vor fi pastrate de catre farmacistul delegat i acest scop. Din aceasta categorie. 1. cu ustensile destinate numai acestui scop. stabil fata de actiunea apei si se utilizeaza la fabricarea pungilor pentru plasma sau perfuzii. poate fi de 3 categorii: a) sticla de borosilicat. Polietilena este un material usor. raspunde de circulatia acestora. Orice preparat farmaceutic.Sticla ramane materialul cel mai folosit pentru recipientele in care se introduc medicamente. insemnata cu o banda longitudinala neagra. indiferenta chimica si costul convenabil.Materiale plastice reprezinta o grupa mare de polimeri inalti. d)sticla siliconata. Intregul colectiv intr-o unitate. face ca materialul sa devina inert. fac parte sticla iena. Materialele de conservare trebuie sa fie inerte. care se vor pastra sub cheie si se vor spala separat de celelalte ustensile (art. Sticla folosita pentru medicamente. fiolax. AMBALAJUL IN FARMACIE Ambalarea si ambalajul. rezistenta mecanica. rezistent. stabil la incalzire si serveste la confectionarea unor recipiente care se pot steriliza.Este un material rezistent. constituie un ansamblu de tehnici si materiale care permit sa se protejeze un produs contra modificarilor posibile pana la utilizarea finala. inchise cu cheie. pirex. iar apa si solutiile apoase sa nu adere dloc de suprafata. prevazute cu eticheta. Un astfel de material se foloseste la flacoanele in care se introduc pulberi de antibiotice. se preteaza pentru solutii mai putin sensibile (iena therm) .

Pe cartele de divizat. dupa care dozele se introduc in capsule. Capsulele se inchid introducand una in alta cele doua extremitati in asa fel incat sa ia forma unui plic. Capsulele de hartie se indoies cam la a treia parte din lungimea lor. capsulele se deschid in forma armonica. consta in lipirea usoara a capsulelor intre ele pe partea exterioara cu o picatura de lipici. Pentru ambalarea pulberilor divizate in gerutate de cateva centigrame pana la cateva grame. Divizarea pulberilor se poate efectua: Direct in capsule Pe capsule de hartie deschise sau capsule speciale din care se fac capsule prin incalzire ulterioara. 18 . se intrebinteaza pungile de hartie sau cutiile de carton.Pungi si capsule de hartie.In general pulberile se divizeaza pe cartele care au forma dreptunghiulara si sunt confectionate din celuloid sau material plastic de diferite culori si a o flexibilitate suficienta care permite indoirea lor in scopul usurarii introducerii pulberilor in capsule. Capsulele de hartie constituie un ambalaj pentru pulberile divizate care reprezinta doze individuale pana la consumarea medicamentelor. In raport cu marimea si capacitatea lor. asezate in forma de conuri. se intelege. 3. O metoda conventionala. Divizare dupa ochi Se face prin aprecierea vizuala a dozelor de pulberi. se intrebuinteaza capsulele. cutii si folii. indoite in doua in asa fel incat cele doua parti sa se suprapuna. este indiferenta din punct de vedere chimic fata de majoritatea substantelor. fiecare reprezentand cantitatea ce trebuie administrata o data. iar la tractiunea usoara care se produce in momentul indepartarii capsulei incarcate de cea goala. Capsulele de hartie sunt fabricate din bucati de hartie dreptunghiulare. constituita aproape in totalitate din celuloza. 1. 2.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei Cloura de polivinil este un material rigid si serveste ca material pentru confectionarea unor flacoane.4. Umplerea capsulelor. Divizarea se poate face in trei moduri: 1. Prin divizare in practica farmaceutica.Ea se poate efectua pe cartele obisnuite pe cartele speciale sau pe capsule de hartie deschise. astfel incat partea mai lunga a capsulei formeaza o punga deschisa prin care se introduce pulberea divizata in prealabil pe cartele . Metode de divizare dupa volum. In general impartirea cantitatii de pulbere in doze se face prin lovirea cartelei. iar cele doua margini libere sa poata fi indoite de doua ori servind pentru formarea capsulei. sunt numerotate cu nr. Hartia de buna calitate.3.2. iar pentru cantitati mai mari. operatia prin care pulberile se impart in doze unitare. apoi se inchid cele doua extremitati.

fixarea umiditatii. Indicatiile de pastrare la loc uscat arata ca produsul respectiv este susceptibil de a fixa umiditatea din aer si trebuie pastrate in conditii corespunzatoare. Celelalte ambalaje trebuie sa fie din material care sa nu permita trecerea luminii sau pastrate la intuneric in dulapuriinchise. Dupa FR X singura metoda obligatorie este divizarea prin cantarire. dispozitive speciale) care sa protejeze continutul de influienta factorilor externi. Metode de divizare dpa greutate. prin apa proaspat fiarta si racita se intelege apa distilata fiarta 3 – 5 min. Toate ambalajele trebuie sa corespunda conditiilor de calitate prevazute de normele in vigoare. La substantele si preparatele farmaceutice. Medicamentele injectabile. antibioticele si unele vitamine sunt ambalate in flacoane cu inchidere speciala. racita la temperatura normala si care urmeaza sa fie folosita imediat. Substantele higroscopice si eflorescente folosite la prepararea medicamentelor injectabile se vor ambala in flacoane de sticla ermetic inchise de 1000g. capace. care au un timp de conservare sub 3 ani. contin cantitati egale. Prin termen de valabilitate se intelege perioada de timp in care un produs medicamentos isi pastreaza integritatea si caracteristicile in limitele admise. Ambalajele nu trebuie sa cedeze din componentele lor si nu trebuie sa reactioneze cu substantele sau preparatele pe care le contin. Metoda cea mai precisa este divizarea prin cantarire a fiecarei doze. Pentru preparatele farmaceutice conditiile de conservare sunt prevazute in monografiile generale respective. Prin expresia bine inchise se intelege ca recipientele au dispozitive de inchidere adecvate care asigura izolarea de mediul extern.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei Se bazeaza pe ipoteza. evitand pe de o parte posibilitatea de contaminare sau impurificare din mediul extern si pe de alta parte unele modificari datorate proprietatii substantelor in conditiile normale de pastrare si manipulare (evaporarea dizolvantilor. Prin apa se intelege numai apa distilata. Prin expresiile separandum si venendum indicate la sfarsitul monografiilor se intelege ca substantele sau preparatele se pastreaza in dulapuri speciale. Ca ambalaje se folosesc recipiente. 3. Prin expresia se prepara la nevoie sau se prepara in cantitati mici se intelege ca preparatul cere un timp de conservare redus. Prin expresia ferit de lumina se intelege ca recipientele de sticla trebuie sa fie de culoare brun inchis sau incolore dar pastrate la intuneric in dulapuri inchise. se va mentiona pe ambalaj termenul de valabilitate. Recipientele cu substante toxice se pastreaza in dulapuri VENENA si trebuie sa poarte etichete cu inscriptie alba pe fond negru. ca volume egale de pulberi. saci din materialeadecvate cu forma si marime potrivite. cutii. Pentru substantele si preparatele farmaceutice. Ambalajele trebuie sa fie prevazute cu un sistem de inchidere (dopuri. Producatorii garanteaza calitatea produsului in cadrul perioadei de valabilitate. termenul de valabilitate este de cel putin 3 ani daca nu este indicat altfel in monografia respectiva. pungi. Divizarea se efectueaza cu ajutorul unui dispozitiv reglat in prealabil. a CO2. in functie de volumul unei doze. Recipientele cu celelalte substante vor purta etichete cu inscriptie neagra pe fond alb. pierderea apei de cristalizare. Solutiile apoase nu trebuiesc pastrate la temperaturi sub 0 °C. Prin alcool se intelege alcool etilic de 95°. Prin alcool diluat se intelege alcool etilic de 70° 19 . influienta oxigenului din aer). Recipientele cu substante foarte active se pastreaza in dulapuri SEPARANDA si trebuie sa aibe eticheta cu inscriptia rosie pe fond alb.

in conformitate cu indicatiile prevazute in ordonanta medicala sau reteta. sunt astfel confectionati pentru a nu retine umiditatea. prin solutie fara precizarea solventului se intelege solutie apoasa. corespunde la : 10g apa 13g sirop 9g ulei O lingura de supa = 15ml. Etichetarea va cuprinde : Numarul si adresa farmaciei Farmacia Nr. farmacopeea prevede urmatoarele mijloace pentru masurari aproximative: O lingurita = 5ml. se face cu alice de plumb. Flacoanele de sticla se curata cu grija in spatiul destinat pentru spalarea flacoanelor. Cand cantitatea de substanta este indicata cu 4 zecimale insotita de expresia exact cantarita se intelege ca trebuie sa se cantareasca la balanta analitica exact cantitatea indicata.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei Prin eter se intelege eter etilic. In vederea determinarii dozelor pentru medicamentele lichide. O lingura mijlocie (desert) = 10ml. sticla de ceas) se intelege ca recipientele respective s-au cantarit la balanta analitica dupa ce au fost uscate si aduse la greutate constanta. pentru a preveni contaminarea cu microorganisme. citet. Tara vasului in care se face cantarirea. corespunde la: 5g de apa 6. alcool sau eter etilic dupa care se spala din nou cu apa distilata. Manuirea flacoanelor de sticla pentru ambalarea medicamentelor Lichidele se cantaresc in flacoane de sticla sau daca lichidul respectiv trebuie transvazat.3g ulei. Prin expresia in prealapil cantarit(creuzet.5g ulei.128 Campina 20 . fisurate sau ciobite. podeaua si plafonul. Flaconul de sticla se ia in mana dreapta si se bate usor in palma stanga pentru controlul asupra integritatii vasului. Peretii. Se verifica flacoanele de sticla pentru a nu fi crapate. filtru. Operatia se face in capsule de portelan sau patentule emailate. acetona.Se iau toate masurile pentru a fi mentinute in perfecta curatenie. corespunde la : 15g apa 20g sirop 13. Flacoanele de sticla si busoanele se spala cu apa calda si sapun.5g sirop 4. Etichetarea medicamentului trebuie sa se faca precis. cristalizator.

se verifica etichetarea. Determinarea greutatii substantelor se face cu balanțe apropiate cantitatilor cu care se lucreaza. este transvazarea corecta a substantelor medicamentoase si a adjuvantilor. Intern sau extern. adica se exprima cantitatea de substanta in grame. dopuri de pluta care au mai fost folosite. Medicamentele care se prescriu in volume. Catalin Bulei 27. se cantaresc si se iau in lucru in general in ordinea crescatoare a cantitatii. Substantele prescrise. Deasemenea este interzis sa se intrebuinteze cutii. nr. de inregistrare si data expeditiei. indiferent de dizolvant se prepara in greutate g/g.2009 solutie de rivanol 1 la mie aplicatii locale. se elibereaza in vase de culoare inchisa sau in ambalaje corespunzatoare. iar solventii in volume g/vol. nr. se masoara in vase gradate.Propedeutica farmaceutica anul I Data. 250g. Fac exceptie solutiile injectabile care se prepara la volum. brune. apoi se aseaza langa cele din care urmeaza sa se faca transvazarea. deoarece o transvazare gresita oate avea urmari neplacute. 50g.10. tipuri de balante si greutati. FORME FARMACEUTICE – prezentare - Cantarire. 30g. cu etichete in care figureza antetul farmaciei si pe care se trece modul de intrebuintare. 125g. dupa culoare (albe. controlandu-se identitatea etichetarii pe ambele vase. Flacoanele sau borcanele de umplere se curata cu grija. Formele farmaceutice lichide inscrise in farmacopee. pentru a evita o eventuala impurificare cu agenti bacterieni. Nu este recomandabil sa se elibereze medicamente in sticle folosite in mod curent pentru pastrarea alimentelor si a bauturilor. cu busonul respectiv).Toate medicamentele care se altereaza la lumina. Cantitatea. uneri chiar consecinte grave. Denumirea continutului Modul de administrare Numele preparatorului. 1000g. pentru a nu se face confuzii. verzi) si dupa cantitati (10g. O problema importanta in farmacii. 500g. manuirea balantei de receptura si a cumpenei de mana.100g. 20g. Rp (ia si prepara). comprese Vasele de sticla si materialele de ambalaj in care se face expeditia. Acestea vor fi etichetate. Flacoanele de sticla spalate si uscate se aseaza in dulap. Aceasta activitate cere o grija si o atentie deosebita. trebuie sa fie alese in functie de necesitatea de conservare. 21 .

Balante. cunoasterea aspectelor teoretice si practice ale cantaririi substantelor medicamentoase. Substantele auxiliare folosite in scopuri diferite. Echilibrul balantei este semnalat de un ac indicator fixat in mijlocul parghiei si care penduleaza impreuna cu acesta in fata unui cadran gradat. Intre masurarile fizice care intereseaza preparatele medicamentoase figureaza masurarea masei. Balanta cu coloana sau balanta de receptura. incarcarea si descarcarea platanului. Cantarirea se face tinand cu mana stanga inelul cumpenei. Este formata dintr-o coloana verticala.Propedeutica farmaceutica anul I - Catalin Bulei Exercitii de cantarire a substantelor lichide si solide. masurare la volum si picaturi. Masurarea este o operatie fizica prin care se determina o marime necunoscuta in raport cu alta marime luata ca etalon. In practica farmaceutica se utilizeaza foarte rar substantele ca atare. Prepararea corecta a medicamentelor in farmacii presupune ca o conditie esentiala. In farmacii se folosesc masuri si greutati ale sistemului cu multiplii si submultiplii acestora. o parghie metalica formata din doua brate perfect egale. Reguli practice pentru cantarire in farmacie. Pentru cantarire in farmacii se folosesc balante de mana. vehicule. La partea superioara a coloanei este asezata pe un cutit. Unitatea de masura pentru greutate este gramul cu multiplii si submultiplii sai. fapt care menajeaza cutidete de o frecare inutila. a punctului de topire. temperaturii si presiunii. avand la extremitati atarnate pe cutite doua platane egale ca greutate. volumului. emulgatori. coloranti. 22 . ambele fiind de aceeasi natura. Cantarirea este operatia prin care se determina greutatea unui corp cu ajutorul unei balante si a unor greutati corespunzatoare sistemului de masuri si greutati adaptat.10 – 10g. determinarea densitatii. cantarirea substantelor vascoase. dar nu totdeauna este posibil acest lucru. Exercitii de cantarire. Substantele medicamentoase sunt transformate intr-o forma farmaceutica in care se incorporeaza si diverse substante ajutatoare. conservanti. fixata pe o cutie acoperita cu o placa de marmura avand doua sau trei sertare. In laboratoare se folosesc balante analitice. Cantarirea si masurarea La prepararea formelor farmaceutice se aplica numeroase operatii. Se foloseste pentru cantariri intre 10 – 100g. Unele balante au un dispozitiv cu care se pot bloca pentru a n oscila liber. metalica. balante cu coloana si balante terezii. Balanta de mana sau cumpana de mana se foloseste pentru cantarirea medicamentelor in cantitati mici. Echilibrul balantei trebuie verificat inaintea fiecarei cantariri. De aceea este foarte important sa se cunoasca in profunzime efectele farmacologice si toxicologiceale adjuvantilor. Balanta este in echilibru cand oscilatiile indicatorului sunt uniforme fata de centrul cadranului. in timp ce cu mana dreapta se face manevrarea cursorului. ca solventi. corectori trebuie sa fie lipsite de actiune biologica. intre 0. a punctului de fierbere.

avand o sensibilitate de ordinul zecimii de mg. Sa fie dreapta. Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca o balanta buna sunt urmatoarele: Sa fie stabila. Cumpenele de mana se pastreaza in cutii de carton sau suspendate intr-un cui. Se observa oscilatiile balantei si pozitia in care se opreste acul indicator. cutitele se sterg cu o carpa moale curata si uscata s cu o pensula moale uscata. Cand farmacopeea foloseste expresia „exact cantarit” inseamna ca determinarea greutatii respective se vaface cu blanta analitica. sa fie sensibila cand balanta potrivit incarcata si echilibrata se inclina la adaugarea unei greutati cat mai mici. se construiesc din bronz. Pentru ca o balanta sa se pastreze in bune conditii trebuie respectate urmatoarele reguli: sa fie ferita de variatii mari de temperatura si umiditate. blocand balanta in stare de repaus si avand grija sa nu fie depasita limita de incarcare. cutitele si lacasul acestora sa fie protejate de actiuni mecanice. parghiile sa fie sterse de preferinta cu o carpa moale. O balanta corespunzatoare trebuie sa aibe coloana in pozitie verticala.5 mm. greutatile se gasesc in cutii speciale prevazute cu lacasuri pentru fiecare greutate. alama sau arama. bratul si talerele trebuie sa balanseze liber fara frecare iar acul indicator sa oscileze in aceasi masura la dreapta si la stanga punctului 0.Pentru a verifica justetea balantei se stabileste echilibrul balantei neincarcate. 23 - . iar dupa ridicarea acesteia sa revina la pozitia initiala. Greutatile mai mici de 1kg. adica adaugand un corp in diferite puncte ale talerului sa fie necesar de fiecare data aceeasi greutate pentru echilibrare. apoi al balantei incarcate cu cate 100g si respectiv 1000g in fiecare platan. Cantarirea trebuie executata cu cea mai mare atentie. justa sau exacta. Sa fie fidela. Pozitiile de echilibru succesive pentru aceeasi incarcatura. pot avea o abatere intre ele de cel mult ¼ dintr-o gradatie a scarii de 0. adica sa se incline la adaugarea unei greutati. au forma cilindrica si uneori se nicheleaza. In farmacii.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei Balantele analitice se utilizeaza pentru cantariri foarte exacte. iar coloanele nichelate se sterg cu carbonat de calciu si steorina. inseamna ca balanta ramane in echilibru la adaugarea a doua greutati egale pe platane si echilibrul continua sa se mentina si cand cele doua greutati sunt schimbate intre ele. Greutati Greutatile folosite la cantarirea medicamentelor trebuie sa fie marcate de Directia Generala de Metrologie. Controlul balanelor si greutatilor este reglementat de lege si este executat de Directia Generala de Metrologie prin verificari periodice.

Cantitatile mici de substante foarte active nu se pot cantari exact cu balantele folosite curent in farmacii. In cantarirea lichidelor se va avea grija sa nu se toarne pe alaturi. In caz ca balanta nu sta in echilibru. Serveste la transferarea substantelor cantarite. In timpul incarcarii dopul se aseaza pe partea plata cu varful in sus pentru ca partea care vine in contact cu lichidul sa nu atinga masa. Cantarirea pe hartie prezinta urmatoarele avantaje: Protejarea platanelor de actiunea chimica a substantelor. Prin aceasta se simte cand cantitatea de lichid se apropie de echilibru. fara a produce loviri. Obiectul de cantarit si greutatile se vor aseza pe platane usor. Se adauga greutatile necesare apoi se toarna lichidul de cantarit. iar pe celalalt se pun greutati marcate pentru a-i face tara. fara a depasi limita de incarcare. Cantarirea substantelor solide nu se face direct pe platanul balantei. Cand se da drumul balantei sa oscileze. Elimina necesitatea spalarii repetate a platanelor. Lichidele foarte vascoase se cantaresc in capsule de portelan din care pot fi usor scoas. 8. In special cand se cantaresc lichide corosive este prudent sa se aseze pe platane cate o foaie de hartie. apasand usor cu degetul aratator platanul pe care se gaseste vasul. se vor regla piulitele de pe extremitatile bratelor. murdarind sticla si balanta. in capsule de portelan. 2. de aceea se vor folosi solutii sau pulberi titrate. Substantele nu se vor turna direct cu borcanul ci se vor lua cu lingurita de os sau metal foarte curate. 7. ci punand pe cele doua platane cate o foaie de hartie alba sau cerata de dimensiuni egale. 6.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei Reguli practice pentru cantarire in farmacie 1. lasand-o sa oscileze liber dupa ce a fost asezata in echilibru. 4. Se va lua balanta cea mai mica cu care se poate cantari cantitatea ceruta. Turnarea se face pe partea opusa etichetei pentru ca picatura care ramane aderenta la marginea sticlei sa nu murdareasca eticheta. aceasta se va face prin intoarcerea lenta a manerului pentru a evita oscilatiile prea ample. Vasul se aseaza pe platanul din dreapta. Balantele prevazute cu piedica vor fi oprite sa oscileze in timpul cand se adauga sau se ridica capsulele de pe platane. 5. 3. Extractele moi se pot cantari pe hartie cerata sau hartie de filtru care se lipeste apoi pe capul pistilului si se umecteaza cu alcool 70% sau apa. iar cand sunt cantitati mici ce trebuiesc transvazate. Inainte de cantarire balanta se verifica . 24 . Dupa umectare hartia se dezlipeste iar substanta moale ramane pe pistil. Substantele lichide se cantaresc in flacoane. pentru a adauga cu incetul ultimile picaturi necesare.

2. functia si institutia. domiciliul. FR. numele. nr.5/7.Utilizarea prescurtarilor sau scrisul necitet care ar putea genera interpretari diferite sau erori trebuie evitate. operatia de cantarire se va face cu multa grija. La terminarea cantaririi. 10. diagnosticul. Sunt scrise pe formulare tip de dimensiuni 15. Aceasta este o prescurtare traditionala care reprezinta adresarea medicului catre farmacist. care poate fi o formula conceputa de medic sau un produs a industriei de medicamente. Nu se folosesc formule chimice si nici prescurtari. In cazul prescrierii mai multor medicamente virgulele care despart zecimalele sunt asezate pe aceeasi verticala. fisei al registrului de consultatie sau al foii de observatie. Cantitatile de medicamente se scriu in grame fara a folosi multiplii sau submultiplii gramului.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei 9. medicu.INVOCATIO – toate prescriptiile incep cu prescurtarea RP de la recipe si se traduce ia si prepara.PRESCRIPTIO in continuare este trecut medicamentul. RETETA (ordonanta medicala sau prescriptie medicala) Reteta este u document scris care precizeaza medicatia. 3.Prima parte a retetei se numeste INSCRIPTIO si cuprinde un antet tiparit in care se mentioneaza institutia sanitara la care sa facut examinarea. greutatile si balanta se pun in perfecta stare.5 cm. 1. 25 . X prevede ca nu se admit prescurtari pentru a nu se confunda substantele farmaceutice. apoi datele referitoare la bolnav si anume. Formulele prescrise de medic denumite si formule magistrale contin denumirea componentelor si cantitatile respective. Balanta se va feri de miscari bruste .

Cand apa este retinuta superficial. se trec si pe eticheta care se aplica pe ambalajul preparatului.SUBSCRIPTIO dupa formula. Instructiunile pentru modul de intrebuintare reprezinta indicatii care incep ciu prescurtarile D = detur sau dentur = da sau dentur signetur = da cu eticheta. momentul administrarii. ung = unguentum = unguent. va iscali pentru modificarile respective. Aceste indrumari date bolnavului. OPERATIA DE USCARE Uscarea este operatia care consta in eliminarea gradata a apei sau a altui lichid dintr-un material in care acesta este continut prin adeziune superficiala sau capilaritate. De ex. Indicatiile catre bolnav trebuie sa cuprinda cantitatea de medicament care trebuie luata. In practica farmaceutica procesul de uscare se aplica in principal la produse gazoase. misce secundum arte = amesteca dupa arta. De obicei se cere eliminarea apei dintr-un material. Lichidele in cantitati mici sunt prescrise sub forma de picaturi. Se mai precizeaza calea de administrare cu prescurtarile INT = intern sau EXT = extern si nr. M sau M = misce = amesteca. precum si nr. umiditatea se numeste de 26 . Alte indicatii se pot referi la modul de prezentare al medicamentelor precizeaza cum trebuie sa fie divizt sau ambalat. pulv = polveres = pulbere. va face taxarea retetei.f = misce fiat = amesteca so fa sau prepara. Sunt folosite expresii si abrevieri ale unor termeni latini ca de ex. sup = supozitoria = supozitor. intervalul administrarii. Sol = solutie. Pentru a atrage atentia. de doze pt 24 ore. parafa medicului si data eliberarii. reducerea volumului si greutatii si favorizarea pulverizarii. 6.Ultima parte a retetei se numeste ADNOTATIO si cuprinde modificarile pe care farmacistul le face in formula respectiva. M. de picaturi este trecut in cifre romane urmat de prescurtarea gtt = gutae = picatura sau pic. se gasestesemnatura. nr. de doze daca este vorba de un preparat impartit in doze. Uscarea solidelor are drept scop asigurarea conservarii. 4. Prescurtarea D tal dos = detur tales dosis = da asemenea doze sau detur ad capsulae amilacea = da in capsule amilacee (caşete). 5. dupa care urmeaza prescurtare formei farmaceutice. Modul de administrare este indicat in limba romana pentru a fi cunoscut de bolnav.INSTRUCTIO este partea care cuprinde o serie de indicatii date de medic si se refera la forma farmaceutica care urmeaza sa fie preparata.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei Lichidele se prescriu tot in grame mai rar in ml. Materialele prime de natura chimica. lichide si mai ales la solide. doza pentru 24 ore si elemente utile pentru bolnav. vegetala sau animala folosite la prepararea medicamentelor pot contine o anumita cantitate de umiditate.

cu valturi. Prin expunerea la aer pot fi uscate si o serie de substante solide care pierd usor umiditatea sau apa de cristalizare si nu sunt influientate de aer.In industrie sfaramarea se realizeaza cu ajutorul concasoarelor so a morilor de diferite tipuri. In functie de marimea particulelor obtinute. la umbra sau in spatii inchise. taiere sau despicare. Incalzirea materialului depinde de intensitatea sursei . Pulverizarea este operatia prin care materilele solide sub forma de bucati. sau particule mici de 50 – 500 microni prin macinare.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei suprafata iar cand umiditatea se gaseste sub forma de apa de constitutie se numeste umiditate higroscopica. In farmacie. se incarca cu vapori de apa si apoi este evacuat prin ventilare. deci a gradului de finete urmarit. 1. ex. Pulverizarea propriu zisa este operatia prin care corpurile solide sunt aduse in fragmente foarte mici de 1mm. granule. de distanta dintre lame si material. materialul se intinde in strat subtire si eventual se vantura pt a grabi procesul. Exsicatoarele servesc la deshidratarea unor substante in cantitati mici si pt pastrarea unor produse higroscopice cum sunt unele extracte uscate sau moi. Uscarea cu raze infrarosii este folosita in practica farmaceutica pentru produsele vegetale. pulberi. Sfaramarea sau maruntirea are drept scop transformareaunui corp solid din bucati mari in fragmente mai mici care variaza de la 1mm pana la cativa cm. de culoarea si capacitatea de absortie a produsului. Operatia de maruntire in farmacie se executa cu ajutorul mojarelor. Mojarul este un vas de forma unei cupe cu baza uneori plata si cu peretii grosi pt a avea rezistenta necesara. pulverizarea este destinata sa transforme substantele medicamentoase in particule foarte mici iar ca rezultat se obtine un produs denumit pulbere. Uscarea cu ajutorul caldurii uscarea la cald se face cu ajutorul unui agent de uscare incalzit care circula deasupra materialului. rizoamele si cojile. Pentru materialele dure este indicata lovirea si strivirea . Uscarea cu radiatii infrarosii se face cu ajutorul unor lampi care radiaza raze infrarosii. Cele mai simple aparate de uscare sunt etuvele si dulapurile de uscare. pt droguri vegetale taierea.Pulverizarea la mojar cel mai frecvent intalnita in practica farmaceutica de receptura. Se foloseste mojarul cu pistil. Uscarea se face in aer liber. pt cele mai moi frecarea. Procedeul se aplica la materialele poroase care se usuca usor. Uscarea la soare se aplica unor priduse vegetale cum sunt radacinile. Drogurile vegetale constituite mai ales din tesuturi fibroase. la soare. unul din capee avand drept terminatie o calota 27 . se pot obtine particule mari de peste 1mm prin sfaramare. cu ciocane. se maruntesc prin taierea cu ajutorul foarfecelor sau al cutitelor. Concasorul cu falci. Maruntirea poate fi obtinuta prin 4 metode: strivire. piulitelor si a moristelor sau a morilor de constructie simpla. Metode de uscare Uscarea la aer un procedeu simplu de uscare este expunerea in aer liber a unor materiale care pierd usor umiditatea si nu sunt sensibile la actiunea agentilor atmosferici. Pistilul are forma cilindrica. lovire si frecare. sunt transformate in particule de o anumita marime si se realizeaza pri actiuni mecanice. Procesul pulverizarii necesita supunerea materialului la forte de presare si forfecare. Alegerea metodei de uscare si aparaturii se face tinand seama de caracteristicile materialului si anume de structura chimica de modul cum este fixata apa de umiditate initiala si finala a materialului.

iar cand se lucreaza cu cantitati prea mari loviturile pistilului sunt amortizate in masa de substanta. radacina de ipeca). care actioneaza frecand substanta pe o placa din material foarte dur si rezistent cum este porfirul sau otelul inoxidabil. Pentru a inlesni pulverizarea. Pulverizarea materialelor vegetale cum este secara cornuta sau vanilia se face folosind ca intermediu zaharul. Marimea se face dandu-se dimensiunile diametrului mojarului si a lungimii pistilului. de mercur) sau a substantelor umezite cu o cantitate de apa cand acestea sunt insolubile (fosfat tricalcic. In aceste cazuri pulverizarea substantei respective se face prin radere apasand usor bulgarii de substanta aglomerata deasupra unei site )oxidul de Mg sau carbonatul de Mg). operatia se executa cu ajutorul morilor manuale sau a rasnitelor de ex. Aceasta metoda de pulverizare se aplica substantelor dure sau produselor vegetale care au tesuturi mai tari (acid tartric. In anumite cazuri tesuturile drogurilor vegetale mai dure pot fi indepartate in urma unei 28 . agat. Pulverizarea cu reziduu poate fi intalnita in cazul substantelor chimice numai cand acestea sunt amestecate cu impuritati care pot fi separate in urma pulverizarii si cernerii. Rotirea pistilului in practica farmaceutica se face de obicei in sens invers acelor de ceasornic. marmura. mojarele pot fi din fier. In cazul produselor vegetale cum sunt cele care contin uleiuri gase. Pentru pulverizarea substantelor toxice se utilizeaza mojare acoperite. se recurge la o alta substanta (intermediu). Pulverizarea integrala si cu reziduu Procedeul prin care tot materialul luat in lucru este transformat in pulbere poarta denumirea de pulverizare integrala sau fara reziduu. mai rar din sticla in unele cazuri. Pulverizarea prin frecare In unele cazuri substantele cu densitate mica nu pot fi pulverizate la mojar deorece ele se aglomereaza si este greu de obtinut o pulbere omogena. Pulverizarea prin lovire (pisarea) se efectueaza lovind cu putere substanta aflata pe fundul mojarului cu pistilui pe o directie perpendiculara. in functie de natura substantelor de pulverizat. Prin triturare se pulverizeaza substante mai putin dure care se sfarama mai usor care se incalzesc se inmoaie sau se descompun prin lovire. eterul si cloroformul. Cand se lucreaza cu cantitati prea mici.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei sferica turtita. Porfirizarea poate fi facuta lucrand cu substante uscate cand acestea sunt solubile in apa sau se altereaza in prezenta ei (saruri de bismut. Dintre intermediile lichide se folosesc mai ales alcoolul. Pulverizarea la mojar se poate face prin lovire si triturare. Produsele vegetale care contin substante active se pulverizeaza fara reziduu. pistilul poate lovi in gol si sparge mojarul. Se executa cu ajutorul unui pistil plat sau usor concav la baza. Camforul se pulverizeaza prin adaugarea unei mici cantitati de alcool sau eter. iar intermediile lichide care se indeparteaza dupa pulverizare se numesc intermedii efemere. Obtinerea fainii de in sau de mustar din semintele respective. Pulverizarea se datoreaza zdrobirii substantei intre baza pistilului care se misca circular si fundul si peretii mojarului. carbonat de Ca) Pulverizarea prin intermediu Unele substante folosite in farmacie nu pot fi pulverizate prin simpla triturare la mojar deoarece datorita structurii lor se aglomereaza. bronz. Intermediile solide care nu se indeparteaza dupa pulverizare se numesc intermedii permanente. iar iodul cu ajutorul cloroformului sau eterului. imprimanduse o actiune de frecare si presare asupra materialului de pulverizat. Porfirizarea este o metoda de pulverizare prin care se obtin pulberi foarte fine. Sunt confectionate din portelan. Pulverizarea prin triturare este procedeul prin care pistilul este invartit in mojar.

La prepararea pulberilor se folosesc mijloace de cantarire sau divizare care sa permita precizia necesara pt a satisface conditiile de calitate cerute de farmacopee. Pt pulberile in cantitati de sub 20 g cernerea nu este obligatorie. de particulele cu diametru mai mare. metode. Problema amestecarii pulberilor in farmacie se pune atat in cazul cand este necesar sa se omogenizeze particule de marime diferita din aceeasi substanta cat si atunci cand trebuie sa se obtina un amestec omogen din mai multe pulberi. procedee si aparatura. palniilor de separare sau cu ajutorul vaselor speciale de decantare. care consta in separarea lichidului de particulele solide dintr-o suspensie sedimentata. distilarea apei comune. componentele din formula aduse la un grad de maruntire apropiat si adaugate in ordinea crescanda a cantitatilor. Pentru a se obtine o dispersie omogena este necesar sa se amestece diferite portiuni de pulbere cu particule de marime diferita. evaporarea. pot contine substante antiseptice aprobate de Ministerul Sanatatii. Decantarea se aplica obisnuit cu ajutorul pipetelor. Macinarea se realizeaza prin frecare sau simultan prin frecarea si lovirea materialului. Operatia de amestecare pulberi.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei pulverizari cu reziduu. cu valturi morile centrifugale. 29 . exercitii. cu bile si morile centrifugale. exercitii de decantare si sifonare. Decantarea este operatia mecanica. tipuri de filtrare. Dupa amestecare pulberile se omogenizeaza prin trecere prin sita indicata si se amesteca din nou. O amestecare buna se poate obtine si in cutii sferice sau cilindrice in care pulberea este amestecata cu ajutorul unor bile de portelan sau otel. Fac exceptie pulberile cu densitate mica. Pulberile de uz extern. Reguli practice de amestecare. reguli de folosire a distilatorului. decantarea. daca este necesar se pulverizeaza in mojare si apoi se trec prin site potrivite. Prepararea pulberilor. indiferent de cantitati. In farmacie. Sitele sunt formate din fire sau lame asezate paralel confectionate din sarma sau tabla perforata. In urma pulverizarii si cernerii pulberile obtiute in farmacie nu au acelasi grad de finete. Un astfel de procedeu in care o parte din materialul luat in lucru se separa dupa pulverizare prin cernere si se inlatura se numeste pulverizare cu reziduu Macinarea In industrie pulverizarea se face cu diferite tipuri de mori. amestecarea se realizeaza in mojare. Cernerea este operatia prin care se separa dintr-o pulbere cu ajutorul sitelor. una care contine particule egale sau mai mari decat orificiile sitei si care ramase pe sita se numesc refuz. particulele care au un diametru mai mic. filtrarea. Pulberile destinate a fi aplicate pe pielea sugarilor. se poate separa i acest fel pulberea activa inlaturand prin cernere tesuturile tari (lemnoase) care se pulverizeaza mai greu. Trusele folosite in farmacii cuprind 8 site care corespund dimensiunilor si numerotarii date de farmacopee. Daca principiile active din planta sunt localizate in principal in tesuturile moi friabile. confectionara filtrelor. Operatia se face in acelasi timp cu pulverizarea. Pulberile compuse se obtin prin amestec. Amestecarea pulberilor. aparate de distilat. pe plagi deschise sau pe arsuri trebuie sa fie sterilizate. Cele mai importante tipuri de mori sunt cu pietre cu discuri. care se adauga de obicei la sfarsit. Prin cernere rezulta doua fractiuni. pe eticheta se va specifica natura si concentratia acestuia. metode de functionare. In farmacii se folosesc substante medicamentoase uscate in prealabil. sifoanelor. Cernerea Prin operatia de pulverizare se obtine o pulbere care este constituita dintr-un amestec de particule de dimensiuni diferite. centrifugarea.

Evaporarea cu ajutorul caldurii. Evaporarea depinde de urmatorii factori: temperatura. - Centrifugarea este operatia folosita in scopul separarii lichidelor de solide pt separarea precipitatelor in suspensie din sanul lichidelor. Evaporarea si concentrarea sub vid constituie procedeul cel mai rational car permite sa se lucreze la temperatura obisnuita sau la temperaturi de 40-50 °C. cand temperatura se apropie de 100 °C. Se aplica la separarea drogului vegetal in macerate. Dupa modul de functionare centrifuga poate fi: cu functionare discontinua sau cu functionare continua. Sunt construite din materiale foarte rezistente. la presiune normala sau ridicata. cand se realizeaza o sedimentare grabita.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei In industrie se folosesc decantoare de metal de forma cilindrica cu baza conica si prevazute cu robinet. Cand se urmareste evaporarea unei cantitati mai mari de lichid se foloseste incalzirea. In industrie evaporarea se face in cazane cu manta incalzite cu vapori de apa. Evaporarea cea mai simpla se face prin incalzire pe baia de apa. pot functiona la rece sau la cald. Presarea sau stoarcerea este operatia mecanica cu ajutorul careia se realizeaza separarea unui lichid dintr-o substanta moale sau solida. 30 . in cazul solutiilor extractive apoase ca si la separarea a doua lichide nemisabile. in care se aduce lichidul si se lasa in contact cu aerul. suprafata de evaporare. Este operatia principala folosita la prepararea sucurilor vegetale apoase sau uleioase sau poate fi o operatie secundara care permite recuperarea lichidelor extractive. Decantarea se aplica pt spalarea unui precipitat sau ca operatie preliminara filtrarii pt separarea lichidului extractiv de drog. presiunea. Evaporarea spontana se foloseste cand lichidul este volatil. separand astfel u lichid de un solid. Metoda se aplica mai ales la produsele termolabile cum este obtinerea extractelor vegetale si opoterapice. Se folosesc vase cu deschidere larga. Operatia poate avea loc spontan cu ajutorul caldurii si a vidului. sticle de ceas. Operatia urmareste sa aduca o substanta sub forma de vapori pt a recupera reziduul. Evaporarea . Punerea in miscare se face treptat evitand o miscare accelerata de la inceput. incarcarea fiolelor la centrifugile mici se face asezand fiolele opuse doua cate doua dupa o prealabila cantarire astfel incat sa se echilibreze aparatul. decocturi. capsule de portelan. infuzii. Poate fi efectuata: Cu ajutorul unei bucati de panza sau tifon in care se introdce materialul pt presat si care este supus unei stoarceri prelungite. agitarea lichidului. Operatia de centrifugare are loc datorita actiunii fortei centrifuge asupra extremitatilor sau pe peretii recipientului supus rotatiei. Cu ajutorul preselor de diferite modele. Se aplica la concentrarea solutiilor. Se mai pot folosi bai de solutii saline si bai de ulei. Randamentul este dependent de diferentele de densitate dintre doua sau mai multe faze si poate fi exprimat prin legea lui Stokes. Prin evaporare se intelege trecerea unui corp din stare lichida in stare de vapori. Evaporarea cu ajutorul caldurii si vidului. gradul de saturare a atmosferei cu vapori rezultati prin evaporare.

12 g Zn pulbere (R). Pentru nitrati. Schematic se compune dintr-un cazan de fierbere.5 ml edetat disodic 0. Colectarea apei distilate incepe numai dupa ce sa verificat ca ea indeplineste conditiile cerute de F. iar lichidul condensat este colectat in vasul de culegere. dizolvarea pulberilor pt preparatele injectabile sau diluarii preparatelor concentrate. Substante reducatoare la 100 ml apa distilata se adauga 2ml acid sulfuric 100g/l reactiv 1ml mangnat de potasiu 0.02 mol/l si se fierbe timp de 3 min. Ca si Mg la 100 ml apa distilata se adauga 2ml tampon amonialcool PH 10. 20 g/l reactiv. Solutia trebuie sa ramana limpede timp de 1 ora.25 ml acid nitric.001 mol/l.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei Distilarea apei este operatia prin care un lichid este supus incalzirii si tansformat in vapori dupa care vaporii sunt condensati din nou in stare lichida. 1ml clorura de bariu 50g/l reactiv. Solutia trebuie sa ramana colorata in roz. Pentru sulfati la 100 ml apa distilata se adauga 1ml acid clorhidric 100g/l (R). fierbator sau evaporator (cucurbita) un capac (capitelul) de forma sferica sau cilindrica si un condensator prelungit cu un refrigerent introdus intr-un vas in care circula apa rece. lichidul este incalzit intr-un cazan cu o sursa de incalzire. Timp de 1 min nu trebuie sa apara opalescenta. Trebuie sa apara o coloratie albastra. 100 g/l reactiv.R. Distilarea apei se realizeaza prin presiune normala. Primele portiuni de apa distilata se arunca pt ca pot contine gaze. Distilatorul folosit incazul distilarii simple este alambicul. incolor fara miros si fara gust. 0. Purificarea unui lichid prin distilare se numeste rectificare. Pentru cloruri la 100 ml apa distilata se adauga 0. Distilarea poate avea loc la presiune obisnuita. nitriti la 50 ml apa distilata se adauga 15 ml acid acetic 300g/l reactiv. X la prepararea apei distilate: Apa distilata este apa obtinuta prin distilarea apei potabile care corespunde prevederilor sanitare in vigoare. Apa distilata pt preparatele injectabile este apa destinata preparatelor medicamentoase administrate pe cale parenterala. pirex). Distilarea se aplica la obtinerea sau purificarea unor lichide care pot fi incalzite la fierbere fara descompunere sau la separarea unui lichid de alte lichide sau de substantele dizolvate in el. Timp de 15 min nu trebuie sa apara o coloratie roz. Conditiile cerute de F. lichidul fiind incalzit la temperatura de fierbere iar vaporii rezultati sunt captati si condensati intr-un refrigerent. Pentru a obtine apa distilata de puritate inalta se folosesc distilatoare la care toate partile care vin in contact cu apa sunt din sticla cu o mare rezistenta chimica (iena. substante volatile. colectarea se face in vase de sticla sau emailate si cand este nevoie in conditii aseptice.R. pt administrare parenterala in momentul folosirii. 2 ml naftil amina si acid sulfanilic (R) 0. 0. 31 . 50 mg eriocrom T (iindicator). lichid limpede. iar vaporii formati sunt condusi in refrigerent.25 ml nitrat de Ag. alama sau aluminiu si otel inoxidabil. Este construit din tabla de cupru. Acest mod de distilare este denumit distilare simpla si este aplicat la prepararea apei distilate si la purificarea prin distilare a unor lichide.

sunt rezistente. uleiurilor minerale. porozitatea si debitul de filtrare. materiale plastice sau vascoase. Debitul de filtrare este reprezentat prin capacitatea filtrului de a lasa sa treaca o anumita cantitate de lichid in unitatea de timp si se exprima in ml/min. lana. Aparatul de distilare trebuie sa fie corect folosit. FILTRAREA Este operatia care insoteste aproape totdeauna prepararea solutiilor medicamentoase. din terilen. azbest. Porozitatea unei suprafete filtrate este reprezentata de diametrul mediu al sectiunii cilindrice a porilor si da indicatii asupra puterii de retinere a filtrului. docron. tesaturile din bumbac. Colmatarea consta in astuparea porilor filtrului datorita unor particule coloidale vascoase. Membranele filtrante se clasifica in . rezista la actiune acizilor. Sunt rezistente la temperaturi ridicate.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei Apa distilata pt preparatele injectabile se obtine din apa potabila sau din apa distilata intr-u aparat de sticla neutra din cuart sau dintr-un metal potrivit. flexibile (metalice si nemetalice) si neflexibile (rigide si nerigide) Membranele filtrante flexibile metalice sunt confectionate din site de otel inoxidabil CU. AG sau foi de tabla perforata Membranele filtrante flexibile nemetalice sunt construite din fibre de celuloza. se folosesc singure sau amestecate cu celuloza. sarurilor. lana si matase. pot fi sterilizate cu vapori de apa la 120°C si permit filtrarea lichidelor polare si nepolare. Calitatea filtrelor este determinata de 2 factori importanti. aflate in lichidul filtrat. iar colectarea si conservarea apei distilate trebuiesc facute sa se previna orice fel de contaminare. Lichidul trecut prin filtru se numeste filtrat. lapsan. Membranele din materiale sintetice sunt superioare materialelor textile naturale. 4 ore de la colectare. au rezistenta mare la caldura la actiunea oxidantilor si acizilor. Mai sunt tesaturile poliamidice. 32 . Tesaturile di policlorura de vinil. permit realizarea de retele foarte stranse si asigura o filtrare destul de fina. AL. Fibrele de azbest sunt constituite din silicat de Mg. Este operatia de separare a unei faze lichide de o faza solida dintr-un amestec eterogen solid-lichid (suspensie) prin retinerea particulelor solide pe suprafata unui material filtrant care permite trecerea fazei lichide. Apa distilata proaspat preparata obtinuta in laborator este considerata apirogena aprox. Se mai folosesc fibrele de sticla.

se pierde putin lichid comparativ cu filtrarea prin hartie de filtru. Nr 3 este folosit curent in filtrarea simpla. Trebuie sa fie omogena cu grosimea uniforma lipsita de substante minerale solubile si cu o buna rezistenta la rupere. Filtrul se taie putin mai mic decat palnia pt a evita scurgerea prin capilaritate a lichidului pe dinafara. placi sau cartuse din material dur prin presare ca atare sau in prezenta unui liant. sunt suporturi pt filtrare. 33 . Gluga lui Hipocrat . Inainte de inceperea filtrarii se umecteaza filtrul cu lichidul de filtrat sau cu un solvent apropiat. decocturi). Palnii . Pt a grabi filtrarea unor lichide vascoase se recurge la filtrare la cald care se realizaeaza mentinand palnia cu care se lucreaza intr-un con format ditr-o teaca prin care circula vapori de apa sau fixand palnia intr-o a doua palnie metalica ceva mai mare iar in spatiul dintre cele doua palnii se introduce apa care se incalzeste cu ajutorul unui tub lateral. Filtrele plisate au o suprafata filtranta dubla si permit o filtrare mai rapida. Pt filtrarea cantitatilor mari de lichid se utilizeaza ca material filtrant tesaturile de lana. bine cardata (firele aranjate paralel) care nu contin substante solubile sau grase. Are avantajul ca este rapida. Filtrul simplu rezulta impaturind hartia de filtru in 4 si taind marginile pt a forma un con care se aseaza in canalul palniei. mai mult ca suport pt a asigura rezistenta filtrului si la separarea dintr-un lichid a fragmentelor mai mari (infuzii. vata. ex. Tifonul se foloseste mai rar pr filtrarea propriuzisa. sau prevazute la locul de insertie cu o gatuitura cand coloana de lichid ce se afla in tija actioneaza prin greutatea ei absorbind lichidul de sub filtru si micsorand presiunea. tesaturile. se foloseste vata hidrofila de culoare alba fara miros. si da solutii clare. fie siliciul care constituie baza filtrului Berchefeld. Palniile obisnuite au o forma conica cu unghiul de deschidere de la varf de 60°.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei Membranele filtrante neflexibile se confectioneaza sub forma de discuri. Filtrarea la cald. Este indicata pt filtrarea contitatilor mici de lichid si se foloseste metoda de filtrare simultana prin vata si hartie de filtru care da lichide clare. Inainte de folosire tifonul se spala cu multa apa pt indepartarea substantelor de apretaj. Pt filtrare se aleg palnii cu o capacitate de 1/5 fata de volumul de lichid si dubla fata de volumul de solid dupa caz. Filtrele de vata se imbiba cu apa inainte de a incepe filtrarea. Hartia de filtru este o hartie de celuloza neincleiata si este materialul cel mai mult folosit la filtrarea i farmacii. constituite din materiale diferite cu forme variate si permit filtrarea in oficina prin actiunea gravitatiei. Au ca substrat chimic fie caolinul care sta la baza filtrului Chamberland. Ca materiale filtrante in farmacii se foloses tifonul. Din hartia de filtru se pot confectiona filtre simple sau plisate. in. Vata (gossipium depuratum) . Se gaseste sub doua forme cantitativa si calitativa. hartia de filtru. Pt a mari viteza de filtrare se pot folosi palnii cu tija mai lunga si subtire. Filtre de sticla sinterizata Exista 7 grade de porozitate numerotate de la 0-5. este de forma conica fixata de un cadru de lemn sau un cerc metalic confectionata din tesatura de lana sau bumbac. Filtrul plisat (cutat) se obtine indoind hartia de un anumit numar de ori pana cand se va forma un con a carui suprafata prezinta cute indoite alternativ in afara si inauntru.

Pe fundul perforat al palniei se aseaza doua rondele de hartie de filtru de aceeasi marime cu diametrul palniei. 34 .vid.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei Filtrarea sub presiune redusa (la vid). Se folosesc mai des palniile Buchner. iar tija palniei se adapteaza cu ajutorul unui dop de cauciuc la un flacon pt.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful