Propedeutica farmaceutica anul I

Catalin Bulei

Propedeutica= invatamant pregatitor care cuprinde elementele de baza ale unei stiinte. Frmacie= grecescul PHARMACON= remediu, leac. Farmacie galenica- de la Claudius Galenus, medic si farmacist care este considerat parintele farmaciei. Cursul 1- NORME DE PROTECTIA MUNCII IN LABORATOR Masuri special de protectia muncii in laboratorul scolii Organizarea muncii Organizarea si functionarea laboratorului.

Farmacia este unitatea sanitara care asigura asistenta farmaceutica a populatiei, pentru tratamentul ambulatory cat si pentru bolnavii spitalizati. Desfacerea medicamentelor in punctele si unitatile farmaceutice se va efectua in conformitate cu reglementarile Ministerului Sanatatii.Depozitarea medicamentelor si a materialelor in dulapuri ,pe rafturi ,pe stelaje, se va face in asa fel incat sa nu fie depasita sarcina maxima admisa pentru mobilierul respectiv. Substantele inflamabile si explozive vor fi depoyitate in spatii spatii special amenajate, asigurandu-se aerisirea precum si etansietatea recipientelor Pastrarea substantelor toxice si a produselor care contin substante toxice se va face in recipient de sticla etanse, recipientele fragile vor fi protejate cu cadre metalice sau din lemn, nuiele, plastic;spatial dintre recipient si cadru se va umple cu material absorbante alese astfel incat la spargerea recipientului, continutul sa nu intre in reactive cu materialul absorbant.

Medicamentele prevazute in tabelul “VENENA” vor fi pastrate sub cheie, intr-un dulap cu usi din lemn masiv, fara geam.Dulapul va purta inscriptia VENENA.Cheia dulapului va fi pastrata de catre seful unitatii sau farmacistul desemnat in acest scop. Medicamentele puternic active cuprinse in tabelul “SEPARANDA” vor fi pastrate in dulapuri separate purtand inscriptia SEPARANDA. Medicamentele care contin substante toxice vor fi pastrate in dulapuri din lemn masiv sau metal asigurate cu cheie.Dulapurile vor fi amplasate in incaperi special amenajate Incaperile vor fi prevazute la usi si ferestre cu gratii metalice. Manipularea substantelor toxice se va face numai cu ustensile destinate acestui scop si care vor fi spalate si pastrate separat. Toxicele care degaja vapori vor fi depozitate si pastrate in incaperi separate, prevazute instalatii de ventilare.

1

Propedeutica farmaceutica anul I -

Catalin Bulei

Toate recipientele care contin toxice , inflamabile si explozibile vor fi etichetate.

Se interzice accesul cu flacara deschisa in spatiile de lucru in care se depoziteaza si manipuleaza lichide inflamabile si volatile.Lichidele vor fi incalzite numai pe bie de aburi, utilizandu-se condensatori cu reflux. Pardoselile vor fi pastrate curate pentru a impiedica pericolul alunecarii.

In farmaciile in care se organizeaza garda de noapte se va prevedea o incapere amenajata corespunzator si destinata personalului Curtea depozitelor farmaceutice va fi mentinuta in stare de curatenie ,se interzice ocuparea cailor de acces pentru vehicule si oameni cu orice fel de materiale.Iarna caile de acces vor fi dezapezite si acoperite cu materiane antiderapante. Transportul manipularea si depozitarea materialelor, se vor efectua sub supravegherea unei personae desemnate si instruite in acest scop, in vederea prevenirii accidentelor. In interiorul depozitului, materiile si materialele vor fi transportate cu carucioare actionate manual sau cu transpalete, in functie de greutate cu respectarea normelor de protective a muncii pentru manipularea , transportul prin purtare si cu mijloace mecanizate si depozitarea materialelor precum si a normelor de protectia muncii pentru comrtul cu ridicata si amanuntul. Mobilierul depozitului va fi confectionat din material incombustibile.

Divizarile de substante se vor face in incaperi separate de spatiile de depozitare.Aceste incaperi vor fi dotate cu instalatiile, aparatele si ustensilele necesare efectuarii operatiilor de divizare.La locurile unde se efectueaza divizari de substante corrosive si caustic, vor exista vase cu solutii neutralizante. Manipularea substantelor se va face de catre personal calificat si instruit in acest scop.Fiecare recipient, punga sau pachet depozitate vor fi etichetate. Spatiile de receptive si expeditie vor avea incaperi separate de lucru.Se interzice pastrarea si uscarea pe conducte de aburi, gaz, calorifer a imbracamintei si a altor material imbibate cu produse inflamabile sau care prezinta pericol de autoaprindere. Usile spatiilor de lucru vor fi astfel construite incat sa se deschida spre exterior.

In cazul unor operatii ca divizari, pulverizari, la care se disperseaza pulberi in atmosfera de lucru, se vor folosi utilaje acoperite.Pentru impiedicarea pericolului de cadere de lainaltime se vor prevedea scri si platform asigurate cu balustrade. Laboratorul scolii se compune din:

2

Propedeutica farmaceutica anul I -

Catalin Bulei

Mese de lucru, aparatura de laborator, sticlarie de laborator, aparate si ustensile folosite in farmacii ,dulapuri suspendate, surse de apa, gaz metan si lumina electrica.La terminarea programului, atentie la gaz, apa, lumina, si geamuri.Curatenie si ordine la locul de munca.

Aparatura si sticlarie de laborator

Vase de sticla necalibrata – sticlarie gradata, aparate si ustensile folosite in farmacie; 1. Vase de sticla necalibrate Pahare de laborator berzelius, Erly Mayer; Palnii de separare; Baloane cu fund plat; Eprubete, sticle farmaceutice Palnii, pipete.

2. Sticlarie gradata Mensuri, cilindrii gradati, baloane gradate (cotate, jojate) Biurete, pisete, pipete.

3. Ustensile folosite in farmacie 3

Pipetele se folosesc la masurarea volumelor mici de lichid . corespunzand fiecare unui anumit volum. Biuretele si pipetele permit masurarea volumetrica in ml a medicamentelor lichide. 25. Se folosesc cilindrii de 10.2000ml.pot fi de doua feluri. Sunt recomandate numai in cazurile cand se lucreaza cu cantitati mari de lichid. prevazute sau nu cu o dunga colorata dealungul tubului.100. Baloane gradate (cotate. baie de apa. 1000. Se folosesc pipete de 1. 250. 5. 100. Cilindrii gradati cu dop de sticla se deosebesc fata de cilindrii obisnuiti prin faptul ca partea superioara este ingustata si formeaza un gat care este astupat cu un dop de sticla. Pot fi cu scurgere totala sau cu scurgere limitata. bec teclu. Lichidul este introdus pana 4 . Alegerea unei biurete de o anumita marime depinde de volumul de lichid care urmeaza a fi determinat. Mensurile sunt confectionate din portelan. balante farmaceutice. 2. 500. mai des intrebuintate sunt mensurile din tabla. 100.250. Se folosesc in operatiile in care lichidele masurate trebuie agitate. etuva. pentru ca masurarea lor nu este destul de precisa. 50ml Biuretele sunt tuburi de sticla gradate terminate cu un robinet sau un alt dispozitiv de scurgere reglabila. Baloanele cotate permit o masurare exacta a volumelor de lichid. tabla smaltuita si mai rar din sticla. jojate) sunt fabricate din sticla avand un gat lung si ingust pe care se afla un semn care marcheaza capacitatea exacta a balonului.50. Operatia de masurare a lichidelor se face cu ajutorul unor vase gradate. baie de nisip. Aparate Distilator. care au puncte de reper determinate.1000. Se folosesc baloane de 50. opusa gradatiilor. 50. 200ml. 2000ml. sita de azbest Suporturi pentru filtrare. exsicator. centrifuga. avand forma de cilindrii cu diametrul mic fata de inaltime. dulapuri uscatoare. Cilindrii gradati sunt fabricati din sticla. 25. Capaitatea biuretelor farmaceutice este de 10. bec bunzen. Ele au forma cilindrica sau trunchi de con si sunt marcate in interior de jos in sus. Punctul 0 al biuretelor si pipetelor farmaceutice este plasat la baza langa robinet. pipete cu bula sau pipete biurete. 4.Propedeutica farmaceutica anul I Mojar + pistil Patentule de portelan sau emailate Creuzete de sticla sau portelan Catalin Bulei Lingurite farmaceutice duble sau simple Trepied. spre deosebire de celelalte biurete al caror punct 0 se afla la partea superioara. 10.

Pot fi spalate cu apa calda si sapun. silicagel. cand peretii trebuie sa se umecteze uniform. tehnico medicale(T. iar presiunea este data de un manometru. precum si a unor institutii si organizatii care au actiuni cu caracter sanitar. acid sulfuric concentrat. Etuvele au dimensiuni variabile si forme diferite. Exsicatoarele servesc la deshidratarea unor substante in cantitati mici. de modul de comunicare intre ele precum si de conditiile impuse de specificul activitatii. Un mijloc de verificare al acestei operatii este clatirea vasului respectiv cu apa. depozite de medicamente si tehnico medicale. Unele exsicatoare au la partea inferioara un compartiment peste care se gaseste o placa de portelan care serveste drept suport pentru vasele care contin materialul de uscat. FARMACIA Are ca obiect de activitate asigurarea existentei cu medicamente. Exsicatoarele sunt recipiente cu pereti grosi de stiucla care pot fi acoperite etans cu un capac si care servesc la uscarea unor substante farmaceutice. serveste pentru introducerea unor substante higroscopice care fixeaza umiditatea ex. dupa care se spala din nou cu apa. In afara farmaciilor mai avem: tehno-farmuri. la temperaturi de la 40 . Uneori sunt prevazute cu termoregulator care regleaza si mentin constanta temperatura.). b) Farmacii cu circuit inchis cu laboratoare de produse sterile care asigura asistenta cu medicamente in unitati sanitare. Etuvele de uscare cu vid sunt de forma paralepipedica si sunt prevazute cu usi etanse cu garnituri de cauciuc.M. clorura de calciu calcinata. In aceste etuve se poate realiza un vid cu ajutorul unor pompe de vid puternice. observand un termometru introdus in material. In farmacie si in laborator se folosesc pentru pastrarea unor produse higroscopice cum sunt unele extracte uscate sau moi. Toate vasele de masurat trebuie bine curatate inainte de folosire. care este asezat pe tavi sau pe site in mai multe etaje. Sunt confectionate din metal si au peretii dublii. 5 . oxid de calciu. Etuvele cele mai simple aparate de uscare sunt etuvele si dulapurile de uscare. Temperatura se urmareste prin ochiul fixat la usa. cu deosebirea ca aerul este silit sa parcurga un drum mai lung deasupra materialului. Incalzirea se poate face cu gaz sau electric. cu geam pentru a supraveghea uscarea. Compartimentul inferior. eter.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei in dreptul diviziunii corespunzatoare volumului care se determina si dupa aceea este evacuat pana la golirea completa a biuretei. a unitatilor sanitare fara farmacii. acetona. alcool. Dulapul uscator functioneaza in mod asemanator cu etuvele.250°C. Farmaciile functioneaza ca: a) Farmacii de circuit deschis (publice) care asigura existenta cu medicamente a populatiei. tinandu-se seama de destinatia fiecarei incaperi. laboratoare de control al medicamentului de cercetare si laboratoare de microproductie (galenice sau intreprinderi de industrie farmaceutica) Organizarea spatiului farmaciei si dotarea cu mobilier si utilaje se face astfel incat sa asigure desfasurarea rationala a procesului de munca.

grupate pe forme farmaceutice si in raport cu calea de administrare. Elaboreaza lucrari scriptice de gestiune tehnico – administrative. Executa divizarea de produse conditionate. 6 . 1. Inscriptiile aplicate pe recipientele caontinand medicamente vor avea: Litere negre pe fond alb pentru medicamente anodine. alaturi de farmacist. Organizarea activitatii in farmacia de spital (circuit inchis) Asistentul de farmacie are urmatoarele sarcini: Elibereaza medicamente conform condicilor de aparate pentru fiecare bolnav. unguente pentru fiecare sectie din spital. elaborari. Participa alaturi de intreg colectivul la receptia produselor primite in baza comenzii. Participa efectiv la tehnologia prepararii produselor medicamentoase sterile. vata. se stabileste avandu-se in vedere ca accesibilitatea la asistenta cu medicamente sa fie asigurata in conditii corespunzatoare. substante chimice. materiale sanitare la cerere sau pe baza de retete incasand contravaloarea lor. Medicamentele se aranjeaza in ordine alfabetica. preparate galenice. raspunde de corecta executare sau lucreaza pe calculator. Organizarea activitatii in farmaciile cu circuit inchis Efectueaza eliberari de medicamente. substante chimice. elaborari. Litere albe pe fond negru pentru medicamentele toxice si stupefiante ( VENENA) Litere rosii pe fond alb pentru medicamentele cu actiuni puternic active (SEPARANDA) Programul de functionare al farmaciilor. Conditiile de spatiu si dotare sunt cele stabilite de Ministerul Sanatatii. 2. Executa operatii de cantarire. etichetare pentru diviziuni de preparate galenice. feşi. numarare. separat pentru uz intern si separat pentru uz extern. a unei retete magistrale sau elaborari dupa farmacopeea romana editia a X a.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei Spatiul farmaciilor cu circuit inchis va fi astfel organizat incat sa cuprinda obligatoriu incaperile destinate exclusiv prepararii si sterilizarii medicamentelor injectabile precum si a apei distilate. urmarind termenul de valabilitate si integritate a ambalajului. ambalare. Elibereaza materiale sanitare. plante medicinale. Intretine aparatura de distilare si sterilizare si supravegheaza aparatele de sterilizarea si distilarea apei. ceaiuri medicinale. Participa la tehnologia prepararii. masurare.medicatie pt o zi. avand in vedere bonurile de casa. tifon.

Elibereaza produse farmaceutice cu exceptia TOXICE. conservarea. Receptioneaza produsele farmaceutice. masurare. numarare. tehnico – sanitare la cerere sau contra cost. seruri. Participa la receptia. pe baza notelor de comanda pentru control. executa operatii de filtrare Participa alaturi de colectiv la receptia medicamentelor si materialeleor primite in baza comenzilor. tinand evidenta miscarii produselor din gestiune la zi. depozitarea. calitativ si cantitativ conform actelor legale in urma comenzii facute si asigura depozitarea lor. Activitatea in laboratoare de control al medicamentelor de cercetare 7 . Primeste si executa dispozitiile de livrare. ambalare.medicale. Efectueaza operatii de cantarire.Propedeutica farmaceutica anul I - Catalin Bulei Supravegheaza operatia de distilare a apei sau fierberea unor decocturi. fiole. Raspunde de buna aprovizionare cu o gama cat mai larga de produse farmaceutice. efectuand corect lucrarile de gestiune si evidenta scriptica. manipularea si eliberarea comenzilor Indeplineste functia de sef de sectie(raion: tablete. Colecteaza produsele medicamentoase. Aplica respectarea masurilor de protectia muncii si PCI tinand legatura cu personalul medical din teritoriu. pentru diviziuni de preparate galenice elaborate. etichetare. ambalare si expeditie 5. Efectueaza prim ajutor in caz de mici accidente sau solicita ajutor unitatilor spitalicesti sau politie in cazuri grave. substante chimice. Gestioneaza direct unitatea respectand programul de functionare. tehnico – medicale. Sesizeaza ierarhic cand un sortiment este pe cale de epuizare fata de stocul normal. Organizarea activitatii in puncte farmaceutice tehnofarm. Organizarea activitatii in depozite de medicamente si tehnico. drogherii Organizeaza spatiul de munca si dotarea cu mobilier si utilaj necesar pentru o buna conservare a produselor farmaceutice. 4. 3.) Raspunde din punct de vedere cantitativ si calitativ de gestiunea produselor din sectie.

controlul si combaterea infectiilor nosocomiale (infectii intra spitalicesti) Respecta secretul profesional 8 . necesar distribuirii medicamentelor si materialelor sanitare. depozitarea si pastrarea medicamentelor si a produselor farmaceutice Elibereaza medicamente si produse galenice. conform prescriptiilor medicale. Sarcinile asistentului de farmacie Organizeaza spatiul de munca si de activitate. Asigura aprovizionarea. Prepara medii de cultura pentru controlul biologic al medicamentului in laboratorul de cerecetare Gestioneaza reactivi. reactivii necesari laboratorului si retelei de control analitic. Raspunde de intretinerea aparaturii si ustensilelor de laborator. utilaje si aparatura de productie Participa la procesele tehnologice de preparare a medicamentelor sub directa indrumare a farmacistului si a chimistului. plante medicinale. efectuand lucrari preliminare analizate. Organizarea activitatii in laboratoare de microproductie (galenice) sau in inteprinderi din industria farmaceutica Gestioneaza substante chimice farmaceutice. Verifica termenul de valabilitate al medicamentelor si produselor farmaceutice si previne degradarea lor. substante chimice.Propedeutica farmaceutica anul I - Catalin Bulei Prepara impreuna cu analistul. Respecta cu strictete instructiunile PCI si de protectia muncii la fiecare loc de munca. privind prevenirea. Respecta reglementarile in vigoare. receptia. plante medicinale. Gestioneaza produsele finite pana la livrarea lor si indeplineste orice sarcina pe cale ierarhica. materii prime. utilaje si materii prime. materiale. 6. Participa impreuna cu farmacistul la prepararea produselor galenice.

macinare. 9 . Respecta normele igienico-sanitare si de protectia muncii. 2. Respecta regulile de ordine interioara. intereseaza in cel mai inalt grad practica farmaceutica. Operatii de natura mecanica. Principalele operatii farmaceutice pot fi grupate in operatii de natura mecanica. supravegheaza colectarea materialelor s instrumentarului de unica folosinta utilizat si se asigura de depozitarea in vederea distrugerii. Separarea solidelor de solide si separarea solidelor de lichide. Operatii farmaceutice generale si particulare (speciale) Procesele tehnologice de transformare a substantelor farmaceutice in forme farmaceutice care usureaza administrarea se fac prin intermediul unor operatii farmaceutice. Operatii de natura fizica. extractia. Operatiile fizice la care intervin si lichide mai des intalnite sunt: dizolvarea. legat de prepararea unor anumite forme cum sunt: modelarea pilulelor sau a supozitoarelor. cristalizarea. precizie si rigoare. fizice si operatii fizice care necesita prezenta lichidelor. Sunt utilizate in diferite faze ale procesului tehnologic: racirea. Operatii farmaceutice speciale Unele operatii folosite au un caracter specific farmaceutic. tehnica comprimarii aplicata la obtinerea tabletelor. La separarea solidelor se foloseste operatia de cernere. strecurare. centrifugare. distilarea. intereseaza doua aspecte: separarea si divizarea. clorificare. evaporarea. Recomanda modul de administrare al medicamentelor eliberate conform retetei. Separarea pulberilor insolubile de lichide se face prin decantare. iar cea a lichidelor prin atomizare. Executarea acestor operatii cere finete. uscarea. Se ocupa de actualizarea cunostintelor prin studiu individual sau alte forme de educare. pulverizare. concasare.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei Utilizeaza si pastreaza in bune conditii echipamentul si intrumentarul din dotare. 1. Participa la activitatea de cercetare Ofera informatii asupra efectelor si reactiilor adverse ale medicamentelor eliberate. acuratete. Divizarea solidelor se realizeaza prin operatiile de taiere. Participa la procesul de formare al viitorilor asistenti de farmacie. filtrare. drajeurilor.

Literatura de specialitate cuprinde informatii care sunt rezultatele cercetarilor in domeniul stiintelor farmaceutice.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei LITERATURA FARMACEUTICA Publicatii. manuale. Prevederile farmacopeelor au un caracter obligatoriu pentru toate unitatile care produc sau elibereaza medicamente. publicatie periodica editata sub redactia Directiei Farmaceutice si a Aparaturii Medicale din Ministerul Sanatatii. unele medicamente incep sa fie scoase din uz. precu si metode generale de analiza si control. Notiuni generale despre medicament Exercitii de manuire a farmacopeei romane editia aX a si suplimente. In tara noastra apar doua periodice: revista Farmacia. norme generale de preparare a formelor farmaceutice. periodice de specialitate. apar 10 . Farmacopeele -sunt lucrari care cuprind exigentele de calitate ale medicamentelor. un organ al societatii stiintelor medicale sectia farmacie cu aparitii lunare si Practica Farmaceutica. Aproape toate statele moderne au farmacopeei proprii care sunt reînoite la anumite intervale. Tabelele ‚VNENENA’ SI ‚SEPARANDA’. Dupa un timp de la aparitia unei asemenea lucrari.

pilule.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei medicamente noi mai eficace. introducandu-se cantarirea ca metoda generala. sisteme de greutati. penicilina.C. Pentru prima data s-a oficializat substanta de referinta pastrate de Institutul pentru Controlul de Stat al Medicamentului si Cercetarii Farmaceutice I. siropuri. Editia a IX a a aparut in anul 1976 si a intrat in vigoare in anul 1977. mirosul si gustul. iar partea a treia contine numeroase tabele si date referitoare la chimia analitica.F. are capitole speciale.I. ale produselor vegetale si animale. In anul 1915 apare editia atreia speciala elaborata sub ingrijirea Comitetului farmacistilor di Romania . indicatori. Urmeaza un paragraf denumit proprietati la care se face descrierea substantelor in ceea ce priveste aspectul.S. sunt descrise in monografii care poarta un titlu principal in limba latina si denumirea in lb. Lucrarea introduce o serie de medicamente noi. Editia a II a apare in anul 1874 si este pusa in aplicare la 1874.C. Substantele chimice. Primul supliment a aparut in anul 2001 iar al doilea in anul 2006. tabele de reactiv. Editia a IV a apare in anul 1926. iar la sfarsit urmeaza un numar de 13 tabele. Editia a III a apare in anul 1892. Romana ca titlu secundar.C. Prima Farmacopee romaneasca a aparut in anul 1862 sub domnia lui A. Partea a doua contine 547 de preparate farmaceutice . metode generale de analiza. iar pentru fiecare corp chimic se da formula exacta si greutatea moleculara. substantele medicamentoase. Editia a VI a apare in anul 1948 unde apar ca produse noi. Editia a V a apare in anul 1942. indicata de listele cu denumiri comune internationale pentru substantele farmaceutice ale Organizatiei Mondiale a Sanatatii. Farmacopeele si-au capatat denumirea de la cuvintele grecesti PHARMACOM= remediu si POISE = fac. 1972. Toate medicamentele simple si compuse sunt descrise in ordine alfabetica . uleiul de floarea soarelui. forme medicamentoase: decotii.M. Prima parte cuprinde 299 de medicamente de origine minerala. Editia a X a a aparut in anul 1993 cu doua suplimente in 2001 si 2006. Lucrarea cuprinde 3 parti: 1. extracte. deoarece sunt considerate ca legi pentru domeniul meicamentelor si au o valoare deosebita pentru activitatea farmaceutica. In tara noastra este in vigoare Farmacopeea a X a care a aparut in anul 1993 si are doua suplimente. tincturi. Pentru masurarea lichidelor s-a renuntat la sistemul volumetric. sulfamide. La constantele fizice si chimice sunt 11 .I. fizica. infuzii. denumite si codexuri. 1970.unguente. iar metodele de analiza si control se perfectioneaza. Ca noutate a fost introdus sistemul zecimal pentru masuri si greutati. La produsele vegetale este trecuta denumirea plantei si apoi partea de drog. ale preparatelor oficinale. vegetala si animala. Cuza. Editia aVII a apare in anul 1956 si a intrat in vigoare in anul 1957. La substantele organice se foloseste denumirea comuna internationala D. unde sunt descrise din punct de vedee general. solutii titrate. Editia a VIII a a aparut in anul 1965 si a fost urmata de editarea a 3 suplimente in 1968. Lucrarea cuprinde monografii ale substantelor chimice organice si anorganice.

Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei date importante necesare pentru analiza medicamentelor. cu denumiri in lb latina . urmata de cea in lb. Sunt intitulate tot cu o denumire in lb. 3. dupa care la unele din ele se precizeaza concentratia in substanta activa. modul de uscare. prezentate intr-o forma care sa poata fi folosita de bolnav sau sa-i fie administrata ca atare. in care apar proprietati si caractere macroscopice si microscopice. 2. aspect. Ultima parte este rezervata unor tabele alcoolmetrice. dar medicamentul ramane o metoda universala importanta si larg raspandita. sau produse complexe capabile de a produce un efect terapeutic. Romana. determinarea ph-ului si determinarea cantitativa. Urmeaza paragrafe referitoare la conditiile de puritate. gradul de maruntire. Produsele de origine vegetala. reactii de identificare. 12 . Mai urmeaza un capitol intitulat descrieri. numele preparatului precede pe cel al drogului sau al substantei prelucrate. metode generale de analiza si reactivi si alte materiale necesare pentru lucru. Preparat sau forma medicamentoasa Preparat sau formula farmaceutica Produs farmaceutic. VENENA si SEPARANDA MEDICAMENTE Pentru prevenirea si tratamentul bolilor medicina se foloseste de numeroase metode. In afara de notiunile de medicament se mai folosesc in acest scop pentru definirea produselor obtinute in farmacie sau in industrie si alte denumiri ca: Preparat sau forma galenica. Urmeaza capitolul prepararea care prevede mai intai formula care cuprinde enumerarea in lb latina a componentelor si cantitatile indicate in grame. Dupa titlu se mentioneaza o definire a produsului care precizeaza partile de planta. Latina. nr de picaturi pe gram pentru unele medicamente lichide. Medicamentul se administreaza pentru a vindeca sau a preveni o stare patologica la om sau la animal. La preparatele galenice care provin din droguri vegetale. Mai gasim in acest capitol. miros) conditii de puritate. conditii de puritate. Conform indicatiilor Organizatiei Mondiale a Sanatatii medicamentele sunt substante simple sau asocieri de substante.Urmeaza un paragraf care se refera la proprietati (gust. dozele maxime. Preparate farmaceutice Formele farmaceutice sunt inscrise alfabetic.romana si sinonme.

b) Medicamente magistrale. actioneaza asupra maladiei in mod antagonic neutralizandu-i efectele ca un antidot. 2. aceeasi substanta administrata unui om care sufera de maladia respectiva produce vindecarea. unguent cu oxid de zinc. Sunt administrari de substante in doze extrem de mici (homeopate) la om sanatos provoaca simptome asemanatoare cu ale unei anumite maladii. 1. Dupa modul de intrebuintare. concentratia si modul ei de administrare. Dupa conceptia terapeutica. Gama de specialitati autorizate sa circule in tara noastra. Un medicament provoaca la un om sanatos o stare febrila. nu se elibereaza si nu se administreaza ca atare. Medicamentele homeopate . apa de plumb. Dupa sistemul de dispersie. 13 . prescrise de medic. 2. 4. paracetamol etc. Medicamentele se folosesc ca atare sau asociate cu alte substante in formule complexe. preparatele prevazute in farmacopeea a X a. Sunt preparate care au formula si modul de preparare prevazute in farmacopee. Cea mai importanta caracteristica a medicamentelor homeopate este ca ele se administreaza in cantitati extrem de mici sub forma de dilutii facute mai ales cu alcool sau lactoza. acelasi medicament administrat unui om care are stare febrila identica duce la vindecare. spirtul camforat. Sunt considerate oficinale. Asa sunt tincturile si extractele care se administreaza asociate cu alte componente. Dupa modul de formulare medicamentele pot fi: a) Medicamente oficinale.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei In notiunea de forme farmaceutice se includ si unele preparate care obisnuit. Acestea se efectueaza in farmacii pe baza prescriptiilor medicale. 3. Dupa conceptia terapeutica medicamentele pot fi alopate sau homeopate. elimina unele produse depasite si introduce altele noi. solutia alcoolica de iod iodurat. De ex. Dupa modul de formulare. c) Specialitatile farmaceutice (industriale) Formeaza o categorie de medicamente fabricate in industria de medicamente si care sunt livrate farmaciilor direct sub forma care se elibereaza bolnavilor. Ex: aspirina algocalmin. In fiecare an Ministerul | Sanatatii revizuieste nomenclatorul de medicamente . Sunt preparate complexe a caror formula este conceputa de medic. este cuprinsa in lucrarea Produse farmaceutice folosite in practica medicala aparuta in anul 1976. Medicamentele trebuie sa suprime cauza bolii si efectul acesteia va disparea. In farmacii si spitale in afara acestor specialitati realizate de industria romaneasca se gasesc si o serie de speialitati importate. Clasificarea medicamentelor Medicamentele sau formele farmaceutice se pot clasifica dupa diferite criterii si anume: 1. Conceptia acestei medicatii considera ca substanta prin proprietatile.

sulfat de zinc. DOZE FARMACEUTICE -Ambalajul in farmacie. Acest criteriu de clasificare al medicamentelor este de mare importanta pentru ca atrage atentia farmacistului cat si bolnavului asupra caii de administrare. macromolecule naturale de sinteza sau de semisinteza. -Exercitii de confectionare. morfina hidroclorica. spalaturi) si sunt etichetate cu ETICHETA ROSIE pe care este scris extern. nifedipina. nitrozepam. Solutii extractive alcoolice (tincturi si extracte) Dispersiile coloidale sunt solutii de gume. cocaina hidroactiva. Este criteriul cel mai adecvat specificului tehnicii farmaceutice. infuzii si decocturi) 2. denumite substante ajutatoare (auxiliare). nelfat. Dispersiile moleculare sunt constituite din solutii obtinute prin dizolvarea substantelor medicamentoase in apa. atropinanelfat. Toate formele farmaceutice formate din doua sau mai multe componente sunt sisteme disperse.furosenut. de umplere si inchidere a cpsulelor de hartie si a pungilor farmaceutice. codeina fosfat. colire. Dupa modul de dispersie. diazepam. Dupa modul de intebuintare medicamentele se impart in medicamente de uz intern si extern. pilocarpina hidroclorica. cofeina. Tabelul SEPARANDA cuprinde urmatoarele medicamente si substante farmaceutice: ciclobarbital. ergomet. sau adjuvanti. deoarece obiectul principal este asigurarea dispersiei omogene a substantei active intr-un sistem. prednison. litiu. iodul. 4. Tabelul VENENA cuprinde medicamente si substante farmaceutice precum: acenocumarol.de manuire. clorura de zinc. Dispersiile mecanice sunt dispersii eterogene care pot fi lichide (emulsii si suspensii). alcool. opium. moi (unguente si supozitoare) si solide (pulberi. tinctura de opium. papaverina. digoxin. 14 . in farmacie sunt etichetate cu ETICHETA ALBASTRA pe care este scrisa mentiunea intern. fenobarbital. ulei. tinctura anti colerina. comprimate. Medicamentele pentru uz intern sunt acelea care se administreaza pe cale bucala (solutii. paracetamol. comprimate) La obtinerea formelor medicamentoase se folosesc substante medicamentoase si substante inerte terapeutic. pulberi). cloramina B. Solutii obtinute prin extractie care se impart in: 1. Solutii extractive apoase (macerate.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei 3. Medicamentele pentru uz extern sunt acelea care se aplica pe piele sau pe mucoase (unguente. sparteina.

Acestea sunt cantitatile de substante medicamentoase care produc un efect terapeutic cunoscut. decat in cazuri speciale preczate de medic prin mentiunea ‚ SICVOLO’ cand responsabilitatea administrarii revine medicului. dozele maxime calculate dupa una din formulele de mai jos: in care. G = greutatea copilului in kg. care pot fi prescrise de medic in scop terapeutic.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei -Manuirea flacoanelor de sticla pentru ambalarea medicamentelor. servind numai ca ghid pentru medic si pot varia in functie de bolnav. varsta. O cantitate prea mica de medicament poate fi ineficace.Precizarea dozei zilnice. dozele uzuale. Dozele maxime indicate in tabel. Cantitatea de medicament care se administreaza pentru a se obtine un anumit efect farmacologic sau toxic. nu pot fi depasite de farmacist. in timp ce o cantitate prea mare poate duce la tulburari nedorite ale organismului (doza toxica) sau poate provoca moartea (doza letala).Doza terapeutica uzuala. sunt valabile pentru adulti in varsta de 18-60 ani. se refera la calea orala . F = 2 pentru greutate intre 10-16kg F = 1. Orientativ se pot utiliza pentru copii peste 2 ani. 2. se inteleg cantitatile maxime de substante medicamentoase. Dozele maxime pentru copii depind de sensibilitatea. F = factor de corectie in functie de greutate. Dozele uzuale sunt date pentru o singura administrare sau pentru 24 h. Doze farmaceutice. 1. greutatea si suprafata corporala a copilului. fara insuficienta renala sau hepatica. Dozele maxime indicate in tabel. Posologia este partea de formulare care se ocupa cu determinarea dozelor sau a cantitatilor de medicament administrate pentru a se obtine efectul terapeutic dorit.Doze maxime prin doze maxime pentru o data sau pentru 24h. Cifrele care reprezinta dozele uzuale sunt orientative.5 pentru greutate sub 36kg 15 . Daca nu se specifica altfel. A = varsta copilului in ani. D = doza maxima pentru adult. Cand prin depasirea dozei maxime viata bolnavului ar fi periclitata chiar daca prescriptia poarta mentiunea SICVOLO medicamentul nu va fi preparat decat dupa reconfirmarea cantitatii de catre medic. si a intervalului de administrare reprezinta elemente pretioase. poarta denumirea de doza (latina dosis = doza).

Stupefiante O atentie deosebita trebuie acordata la prescrierea si eliberarea stupefiantelor care nu numai ca sunt medicamente energice dar duc cu timpul la obisnuinta.Doza de atac este cantitatea de medicamente cu care este indicat sa se inceapa tratamentul pentru a realiza o concentratie activa.25 pentru greutate sub 56kg F = 0. Produsele si substantele stupefiante. x doza pentru adulti. citet si medicamentele vor fi trecute cu denumirea completa .Farmaciile pot elibera bolnavilor tratati ambulatoriu produse si substante stupefiante prescrise de medici pe formulare speciale. medicul este obligat sa posede un formular special.Toxicomania provoaca efecte grave asupra individului si constituie o plaga sociala care a impus luarea unor masuri pe plan international.8 m². SUBSTANTE TOXICE SI PUTERNIC ACTIVE Unele substante au o actiune farmaco-dinamica energetica.Propedeutica farmaceutica anul I F = 1. SC medie la un om de 70 kg este de cca 1.La prescrierea stupefiantelor. in aceste cazuri dozele maxime pentru fiecare medicament sunt indicate in tabele speciale. 4. iar cantitatile in cifre si litere. numerotate si vizate cu timbru sec. Pentru a calcula doza pentru un copil. ceea ce se impune in starile de urgenta. ele putand provoca vatamari mai mult sau mai putin grave ale organismului. intrucat multe fnomene fizice sunt mai strans corelate cu SC.Aceste substante au fost denumite substante toxice. 73/1969 privind regimul produselor si substantelor stupefiante. se poate folosi formula: Doza aproximativa pentru un bolnav SC = Suprafata corporala este data intr-un tabel. indicatiile stabilite de instructiunile pentru executarea prevederilor legii nr.datorita proprietatilor puternic analgezice sau anestezice. in tratamentul unor boli care nu pot fi influientate de alta medicatie. respectiv sa apara efecte favorabile in scurt timp.Doza de intretinere este cantitatea de medicamente cu care se face tratamentul indelungat al unei afectiuni cronice si corespunde cantitatii de medicamene folosite zilnic de organism si realizeaza intretinerea efectului favorabil obtinut prin doza de atac.C permite calcularea mai corecta a dozelor pediatrice. 16 . pe care il completeaza cu cerneala. Eliberarea medicamentelor stupefiante pentru bolnavii spitalizati se face pe baza inscrierii in condicele de prescrieri medicale sau in condicele de aparat in 4 exemplare destinate exclusiv acestui scop. Cantitatile de substante puternic toxice trebuie prescrise atat in cifre cat si in litere. desi sunt toxice . sunt utile in anumite doze. producand asa numitele toxicomanii. 3. In prescriptiile care contin aceste substante trebuie sa fie precizat modul de administrare care sa permita calculul dozelor maxime conform FR X.75 pentru grutate peste 60kg Catalin Bulei Aceste formule nu se aplica la noi nascuti si sugari. Suprafata corporala S.

d)sticla siliconata. pirex. rezistenta mecanica. face ca materialul sa devina inert.Materiale plastice reprezinta o grupa mare de polimeri inalti. O atentie deosebita se acorda calitatii sticlei din care se fabrica fiolele si flacoanele pentru medicamentele injectabile. Intregul colectiv intr-o unitate. stabil fata de actiunea apei si se utilizeaza la fabricarea pungilor pentru plasma sau perfuzii. sa nu cedeze substante continutului si sa nu reactioneze cu substantele medicamentoase. c) sticla din clasa hidrolitica 3. prevazute cu eticheta. Orice preparat farmaceutic. fiolax. trebuie sa fie conditionat intr-un recipient sau ambalaj care sa ii asigure garantia conservarii. 79 din instructiunile de aplicare a legii stupefiantelor). este de calitate inferioara si se recomanda pentru conditionarea pulberilor. inchise cu cheie. Aplicarea siliconilor pe suprafata sticlei. 78. raspunde de circulatia acestora. rezistent. Cheile dulapurilor in care se pastreaza produsele si substantele stupefiante vor fi pastrate de catre farmacistul delegat i acest scop. insemnata cu o banda longitudinala neagra. Din aceasta categorie. care se vor pastra sub cheie si se vor spala separat de celelalte ustensile (art. constituie un ansamblu de tehnici si materiale care permit sa se protejeze un produs contra modificarilor posibile pana la utilizarea finala. reprezinta calitatea cea mai buna si se preteaza la fabricarea flacoanelor pentru perfuzii si a fiolelor. 1. 2. duran. Sticla folosita pentru medicamente. fac parte sticla iena. se preteaza pentru solutii mai putin sensibile (iena therm) . Un astfel de material se foloseste la flacoanele in care se introduc pulberi de antibiotice. poate fi de 3 categorii: a) sticla de borosilicat. Polietilena este un material usor. cu ustensile destinate numai acestui scop.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei Unitatile farmaceutice de toate categoriile vor pastra produsele si substantele stupefiante in dulapuri cu usi oarbe . purtand semnul ‚cap de mort’ si inscriptia ‚VENENUM’. 17 .Este un material rezistent. stabil la incalzire si serveste la confectionarea unor recipiente care se pot steriliza. b) sticla din clasa hidrolitica 2. Avantajele maselor plastice sunt greutatea redusa. AMBALAJUL IN FARMACIE Ambalarea si ambalajul. Manipularea stupefiantelor in farmacii se face nmai de catre farmacisti. care este insemnata printr-o banda longitudinal galbena iena. Materialele de conservare trebuie sa fie inerte. indiferenta chimica si costul convenabil.Sticla ramane materialul cel mai folosit pentru recipientele in care se introduc medicamente. iar apa si solutiile apoase sa nu adere dloc de suprafata.

Pungi si capsule de hartie. Pentru ambalarea pulberilor divizate in gerutate de cateva centigrame pana la cateva grame. Metode de divizare dupa volum. constituita aproape in totalitate din celuloza. 3.2. apoi se inchid cele doua extremitati. capsulele se deschid in forma armonica. cutii si folii. Divizarea se poate face in trei moduri: 1.In general pulberile se divizeaza pe cartele care au forma dreptunghiulara si sunt confectionate din celuloid sau material plastic de diferite culori si a o flexibilitate suficienta care permite indoirea lor in scopul usurarii introducerii pulberilor in capsule. Capsulele de hartie constituie un ambalaj pentru pulberile divizate care reprezinta doze individuale pana la consumarea medicamentelor. se intrebuinteaza capsulele. Umplerea capsulelor. indoite in doua in asa fel incat cele doua parti sa se suprapuna. iar la tractiunea usoara care se produce in momentul indepartarii capsulei incarcate de cea goala. astfel incat partea mai lunga a capsulei formeaza o punga deschisa prin care se introduce pulberea divizata in prealabil pe cartele . Pe cartele de divizat.Ea se poate efectua pe cartele obisnuite pe cartele speciale sau pe capsule de hartie deschise. In general impartirea cantitatii de pulbere in doze se face prin lovirea cartelei. 18 . fiecare reprezentand cantitatea ce trebuie administrata o data.3. Divizare dupa ochi Se face prin aprecierea vizuala a dozelor de pulberi. 1. Capsulele se inchid introducand una in alta cele doua extremitati in asa fel incat sa ia forma unui plic. Prin divizare in practica farmaceutica. Divizarea pulberilor se poate efectua: Direct in capsule Pe capsule de hartie deschise sau capsule speciale din care se fac capsule prin incalzire ulterioara. iar pentru cantitati mai mari. se intrebinteaza pungile de hartie sau cutiile de carton. O metoda conventionala. Capsulele de hartie sunt fabricate din bucati de hartie dreptunghiulare. asezate in forma de conuri.4. se intelege. Hartia de buna calitate. 2. Capsulele de hartie se indoies cam la a treia parte din lungimea lor. sunt numerotate cu nr. In raport cu marimea si capacitatea lor. iar cele doua margini libere sa poata fi indoite de doua ori servind pentru formarea capsulei. dupa care dozele se introduc in capsule. operatia prin care pulberile se impart in doze unitare. consta in lipirea usoara a capsulelor intre ele pe partea exterioara cu o picatura de lipici.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei Cloura de polivinil este un material rigid si serveste ca material pentru confectionarea unor flacoane. este indiferenta din punct de vedere chimic fata de majoritatea substantelor.

La substantele si preparatele farmaceutice. Prin alcool diluat se intelege alcool etilic de 70° 19 . Prin apa se intelege numai apa distilata. Dupa FR X singura metoda obligatorie este divizarea prin cantarire. Indicatiile de pastrare la loc uscat arata ca produsul respectiv este susceptibil de a fixa umiditatea din aer si trebuie pastrate in conditii corespunzatoare. dispozitive speciale) care sa protejeze continutul de influienta factorilor externi. 3. se va mentiona pe ambalaj termenul de valabilitate. Medicamentele injectabile. prin apa proaspat fiarta si racita se intelege apa distilata fiarta 3 – 5 min. a CO2. antibioticele si unele vitamine sunt ambalate in flacoane cu inchidere speciala. Prin expresia bine inchise se intelege ca recipientele au dispozitive de inchidere adecvate care asigura izolarea de mediul extern. Metode de divizare dpa greutate. Pentru substantele si preparatele farmaceutice. Divizarea se efectueaza cu ajutorul unui dispozitiv reglat in prealabil. Prin alcool se intelege alcool etilic de 95°. Recipientele cu substante toxice se pastreaza in dulapuri VENENA si trebuie sa poarte etichete cu inscriptie alba pe fond negru. influienta oxigenului din aer). Prin termen de valabilitate se intelege perioada de timp in care un produs medicamentos isi pastreaza integritatea si caracteristicile in limitele admise. Substantele higroscopice si eflorescente folosite la prepararea medicamentelor injectabile se vor ambala in flacoane de sticla ermetic inchise de 1000g. Ambalajele nu trebuie sa cedeze din componentele lor si nu trebuie sa reactioneze cu substantele sau preparatele pe care le contin. Recipientele cu celelalte substante vor purta etichete cu inscriptie neagra pe fond alb. capace. Prin expresiile separandum si venendum indicate la sfarsitul monografiilor se intelege ca substantele sau preparatele se pastreaza in dulapuri speciale. termenul de valabilitate este de cel putin 3 ani daca nu este indicat altfel in monografia respectiva. Ambalajele trebuie sa fie prevazute cu un sistem de inchidere (dopuri. pungi. Toate ambalajele trebuie sa corespunda conditiilor de calitate prevazute de normele in vigoare. Recipientele cu substante foarte active se pastreaza in dulapuri SEPARANDA si trebuie sa aibe eticheta cu inscriptia rosie pe fond alb. racita la temperatura normala si care urmeaza sa fie folosita imediat. contin cantitati egale. Celelalte ambalaje trebuie sa fie din material care sa nu permita trecerea luminii sau pastrate la intuneric in dulapuriinchise. Metoda cea mai precisa este divizarea prin cantarire a fiecarei doze.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei Se bazeaza pe ipoteza. pierderea apei de cristalizare. Prin expresia se prepara la nevoie sau se prepara in cantitati mici se intelege ca preparatul cere un timp de conservare redus. Producatorii garanteaza calitatea produsului in cadrul perioadei de valabilitate. care au un timp de conservare sub 3 ani. ca volume egale de pulberi. in functie de volumul unei doze. Prin expresia ferit de lumina se intelege ca recipientele de sticla trebuie sa fie de culoare brun inchis sau incolore dar pastrate la intuneric in dulapuri inchise. fixarea umiditatii. saci din materialeadecvate cu forma si marime potrivite. cutii. Solutiile apoase nu trebuiesc pastrate la temperaturi sub 0 °C. evitand pe de o parte posibilitatea de contaminare sau impurificare din mediul extern si pe de alta parte unele modificari datorate proprietatii substantelor in conditiile normale de pastrare si manipulare (evaporarea dizolvantilor. Pentru preparatele farmaceutice conditiile de conservare sunt prevazute in monografiile generale respective. Ca ambalaje se folosesc recipiente.

O lingura mijlocie (desert) = 10ml. Prin expresia in prealapil cantarit(creuzet. Manuirea flacoanelor de sticla pentru ambalarea medicamentelor Lichidele se cantaresc in flacoane de sticla sau daca lichidul respectiv trebuie transvazat. podeaua si plafonul. Flacoanele de sticla si busoanele se spala cu apa calda si sapun. corespunde la : 15g apa 20g sirop 13. in conformitate cu indicatiile prevazute in ordonanta medicala sau reteta.Se iau toate masurile pentru a fi mentinute in perfecta curatenie. Cand cantitatea de substanta este indicata cu 4 zecimale insotita de expresia exact cantarita se intelege ca trebuie sa se cantareasca la balanta analitica exact cantitatea indicata. Operatia se face in capsule de portelan sau patentule emailate.3g ulei. sunt astfel confectionati pentru a nu retine umiditatea. fisurate sau ciobite. citet. Peretii. Flacoanele de sticla se curata cu grija in spatiul destinat pentru spalarea flacoanelor. sticla de ceas) se intelege ca recipientele respective s-au cantarit la balanta analitica dupa ce au fost uscate si aduse la greutate constanta. farmacopeea prevede urmatoarele mijloace pentru masurari aproximative: O lingurita = 5ml.5g ulei. acetona. Se verifica flacoanele de sticla pentru a nu fi crapate.5g sirop 4. Flaconul de sticla se ia in mana dreapta si se bate usor in palma stanga pentru controlul asupra integritatii vasului. corespunde la : 10g apa 13g sirop 9g ulei O lingura de supa = 15ml.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei Prin eter se intelege eter etilic. corespunde la: 5g de apa 6. Tara vasului in care se face cantarirea. Etichetarea medicamentului trebuie sa se faca precis. pentru a preveni contaminarea cu microorganisme. Etichetarea va cuprinde : Numarul si adresa farmaciei Farmacia Nr. filtru. alcool sau eter etilic dupa care se spala din nou cu apa distilata. In vederea determinarii dozelor pentru medicamentele lichide.128 Campina 20 . se face cu alice de plumb. cristalizator. prin solutie fara precizarea solventului se intelege solutie apoasa.

Intern sau extern. verzi) si dupa cantitati (10g. Determinarea greutatii substantelor se face cu balanțe apropiate cantitatilor cu care se lucreaza. Fac exceptie solutiile injectabile care se prepara la volum. Catalin Bulei 27. nr.Toate medicamentele care se altereaza la lumina. cu busonul respectiv). Denumirea continutului Modul de administrare Numele preparatorului. dopuri de pluta care au mai fost folosite. Flacoanele sau borcanele de umplere se curata cu grija. 1000g.100g.2009 solutie de rivanol 1 la mie aplicatii locale. Medicamentele care se prescriu in volume.Propedeutica farmaceutica anul I Data. Substantele prescrise. cu etichete in care figureza antetul farmaciei si pe care se trece modul de intrebuintare. pentru a nu se face confuzii. 500g. pentru a evita o eventuala impurificare cu agenti bacterieni. apoi se aseaza langa cele din care urmeaza sa se faca transvazarea. 125g. trebuie sa fie alese in functie de necesitatea de conservare. Rp (ia si prepara). indiferent de dizolvant se prepara in greutate g/g. se cantaresc si se iau in lucru in general in ordinea crescatoare a cantitatii. Formele farmaceutice lichide inscrise in farmacopee. se masoara in vase gradate. de inregistrare si data expeditiei. Nu este recomandabil sa se elibereze medicamente in sticle folosite in mod curent pentru pastrarea alimentelor si a bauturilor. O problema importanta in farmacii. Aceasta activitate cere o grija si o atentie deosebita. Acestea vor fi etichetate. tipuri de balante si greutati. 50g. Deasemenea este interzis sa se intrebuinteze cutii. adica se exprima cantitatea de substanta in grame. este transvazarea corecta a substantelor medicamentoase si a adjuvantilor. brune. nr. 21 . uneri chiar consecinte grave.10. controlandu-se identitatea etichetarii pe ambele vase. se verifica etichetarea. se elibereaza in vase de culoare inchisa sau in ambalaje corespunzatoare. manuirea balantei de receptura si a cumpenei de mana. comprese Vasele de sticla si materialele de ambalaj in care se face expeditia. deoarece o transvazare gresita oate avea urmari neplacute. dupa culoare (albe. Flacoanele de sticla spalate si uscate se aseaza in dulap. iar solventii in volume g/vol. FORME FARMACEUTICE – prezentare - Cantarire. Cantitatea. 250g. 30g. 20g.

In farmacii se folosesc masuri si greutati ale sistemului cu multiplii si submultiplii acestora.10 – 10g. Exercitii de cantarire. Balanta este in echilibru cand oscilatiile indicatorului sunt uniforme fata de centrul cadranului. ca solventi. Balanta cu coloana sau balanta de receptura. conservanti. In laboratoare se folosesc balante analitice. Intre masurarile fizice care intereseaza preparatele medicamentoase figureaza masurarea masei.Propedeutica farmaceutica anul I - Catalin Bulei Exercitii de cantarire a substantelor lichide si solide. balante cu coloana si balante terezii. intre 0. metalica. determinarea densitatii. Reguli practice pentru cantarire in farmacie. Echilibrul balantei trebuie verificat inaintea fiecarei cantariri. 22 . Cantarirea este operatia prin care se determina greutatea unui corp cu ajutorul unei balante si a unor greutati corespunzatoare sistemului de masuri si greutati adaptat. incarcarea si descarcarea platanului. o parghie metalica formata din doua brate perfect egale. volumului. Cantarirea si masurarea La prepararea formelor farmaceutice se aplica numeroase operatii. Balanta de mana sau cumpana de mana se foloseste pentru cantarirea medicamentelor in cantitati mici. In practica farmaceutica se utilizeaza foarte rar substantele ca atare. La partea superioara a coloanei este asezata pe un cutit. avand la extremitati atarnate pe cutite doua platane egale ca greutate. Echilibrul balantei este semnalat de un ac indicator fixat in mijlocul parghiei si care penduleaza impreuna cu acesta in fata unui cadran gradat. Unitatea de masura pentru greutate este gramul cu multiplii si submultiplii sai. Unele balante au un dispozitiv cu care se pot bloca pentru a n oscila liber. coloranti. emulgatori. Substantele medicamentoase sunt transformate intr-o forma farmaceutica in care se incorporeaza si diverse substante ajutatoare. in timp ce cu mana dreapta se face manevrarea cursorului. fixata pe o cutie acoperita cu o placa de marmura avand doua sau trei sertare. dar nu totdeauna este posibil acest lucru. corectori trebuie sa fie lipsite de actiune biologica. Balante. Prepararea corecta a medicamentelor in farmacii presupune ca o conditie esentiala. a punctului de topire. Este formata dintr-o coloana verticala. cunoasterea aspectelor teoretice si practice ale cantaririi substantelor medicamentoase. masurare la volum si picaturi. Se foloseste pentru cantariri intre 10 – 100g. Substantele auxiliare folosite in scopuri diferite. cantarirea substantelor vascoase. De aceea este foarte important sa se cunoasca in profunzime efectele farmacologice si toxicologiceale adjuvantilor. a punctului de fierbere. vehicule. Cantarirea se face tinand cu mana stanga inelul cumpenei. ambele fiind de aceeasi natura. Masurarea este o operatie fizica prin care se determina o marime necunoscuta in raport cu alta marime luata ca etalon. fapt care menajeaza cutidete de o frecare inutila. temperaturii si presiunii. Pentru cantarire in farmacii se folosesc balante de mana.

Pozitiile de echilibru succesive pentru aceeasi incarcatura. au forma cilindrica si uneori se nicheleaza. Sa fie fidela. parghiile sa fie sterse de preferinta cu o carpa moale.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei Balantele analitice se utilizeaza pentru cantariri foarte exacte. Cand farmacopeea foloseste expresia „exact cantarit” inseamna ca determinarea greutatii respective se vaface cu blanta analitica. Greutatile mai mici de 1kg. iar dupa ridicarea acesteia sa revina la pozitia initiala. cutitele si lacasul acestora sa fie protejate de actiuni mecanice. adica sa se incline la adaugarea unei greutati. Greutati Greutatile folosite la cantarirea medicamentelor trebuie sa fie marcate de Directia Generala de Metrologie. Cumpenele de mana se pastreaza in cutii de carton sau suspendate intr-un cui. Sa fie dreapta. sa fie sensibila cand balanta potrivit incarcata si echilibrata se inclina la adaugarea unei greutati cat mai mici. Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca o balanta buna sunt urmatoarele: Sa fie stabila. Pentru ca o balanta sa se pastreze in bune conditii trebuie respectate urmatoarele reguli: sa fie ferita de variatii mari de temperatura si umiditate. O balanta corespunzatoare trebuie sa aibe coloana in pozitie verticala.5 mm. inseamna ca balanta ramane in echilibru la adaugarea a doua greutati egale pe platane si echilibrul continua sa se mentina si cand cele doua greutati sunt schimbate intre ele. greutatile se gasesc in cutii speciale prevazute cu lacasuri pentru fiecare greutate. 23 - . apoi al balantei incarcate cu cate 100g si respectiv 1000g in fiecare platan.Pentru a verifica justetea balantei se stabileste echilibrul balantei neincarcate. blocand balanta in stare de repaus si avand grija sa nu fie depasita limita de incarcare. bratul si talerele trebuie sa balanseze liber fara frecare iar acul indicator sa oscileze in aceasi masura la dreapta si la stanga punctului 0. In farmacii. pot avea o abatere intre ele de cel mult ¼ dintr-o gradatie a scarii de 0. avand o sensibilitate de ordinul zecimii de mg. cutitele se sterg cu o carpa moale curata si uscata s cu o pensula moale uscata. Controlul balanelor si greutatilor este reglementat de lege si este executat de Directia Generala de Metrologie prin verificari periodice. justa sau exacta. se construiesc din bronz. Cantarirea trebuie executata cu cea mai mare atentie. Se observa oscilatiile balantei si pozitia in care se opreste acul indicator. alama sau arama. adica adaugand un corp in diferite puncte ale talerului sa fie necesar de fiecare data aceeasi greutate pentru echilibrare. iar coloanele nichelate se sterg cu carbonat de calciu si steorina.

iar pe celalalt se pun greutati marcate pentru a-i face tara. Cand se da drumul balantei sa oscileze. In caz ca balanta nu sta in echilibru. se vor regla piulitele de pe extremitatile bratelor. aceasta se va face prin intoarcerea lenta a manerului pentru a evita oscilatiile prea ample. 4. Extractele moi se pot cantari pe hartie cerata sau hartie de filtru care se lipeste apoi pe capul pistilului si se umecteaza cu alcool 70% sau apa. apasand usor cu degetul aratator platanul pe care se gaseste vasul. Substantele nu se vor turna direct cu borcanul ci se vor lua cu lingurita de os sau metal foarte curate. In special cand se cantaresc lichide corosive este prudent sa se aseze pe platane cate o foaie de hartie. fara a depasi limita de incarcare. 3. 7. iar cand sunt cantitati mici ce trebuiesc transvazate. Vasul se aseaza pe platanul din dreapta. Balantele prevazute cu piedica vor fi oprite sa oscileze in timpul cand se adauga sau se ridica capsulele de pe platane. In cantarirea lichidelor se va avea grija sa nu se toarne pe alaturi. Inainte de cantarire balanta se verifica . Substantele lichide se cantaresc in flacoane. Cantarirea substantelor solide nu se face direct pe platanul balantei. 8. 6. 5. ci punand pe cele doua platane cate o foaie de hartie alba sau cerata de dimensiuni egale. 24 . Obiectul de cantarit si greutatile se vor aseza pe platane usor. Lichidele foarte vascoase se cantaresc in capsule de portelan din care pot fi usor scoas. 2. murdarind sticla si balanta. lasand-o sa oscileze liber dupa ce a fost asezata in echilibru. Cantarirea pe hartie prezinta urmatoarele avantaje: Protejarea platanelor de actiunea chimica a substantelor. de aceea se vor folosi solutii sau pulberi titrate. Cantitatile mici de substante foarte active nu se pot cantari exact cu balantele folosite curent in farmacii. Se adauga greutatile necesare apoi se toarna lichidul de cantarit. Se va lua balanta cea mai mica cu care se poate cantari cantitatea ceruta. Turnarea se face pe partea opusa etichetei pentru ca picatura care ramane aderenta la marginea sticlei sa nu murdareasca eticheta. Prin aceasta se simte cand cantitatea de lichid se apropie de echilibru. pentru a adauga cu incetul ultimile picaturi necesare. in capsule de portelan. In timpul incarcarii dopul se aseaza pe partea plata cu varful in sus pentru ca partea care vine in contact cu lichidul sa nu atinga masa.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei Reguli practice pentru cantarire in farmacie 1. fara a produce loviri. Serveste la transferarea substantelor cantarite. Elimina necesitatea spalarii repetate a platanelor. Dupa umectare hartia se dezlipeste iar substanta moale ramane pe pistil.

10. In cazul prescrierii mai multor medicamente virgulele care despart zecimalele sunt asezate pe aceeasi verticala. Sunt scrise pe formulare tip de dimensiuni 15. functia si institutia.5/7.5 cm. operatia de cantarire se va face cu multa grija. 25 .Prima parte a retetei se numeste INSCRIPTIO si cuprinde un antet tiparit in care se mentioneaza institutia sanitara la care sa facut examinarea. 2. greutatile si balanta se pun in perfecta stare.Utilizarea prescurtarilor sau scrisul necitet care ar putea genera interpretari diferite sau erori trebuie evitate. 1. fisei al registrului de consultatie sau al foii de observatie. Cantitatile de medicamente se scriu in grame fara a folosi multiplii sau submultiplii gramului. diagnosticul. La terminarea cantaririi. Nu se folosesc formule chimice si nici prescurtari. RETETA (ordonanta medicala sau prescriptie medicala) Reteta este u document scris care precizeaza medicatia. FR. domiciliul.PRESCRIPTIO in continuare este trecut medicamentul. X prevede ca nu se admit prescurtari pentru a nu se confunda substantele farmaceutice. Formulele prescrise de medic denumite si formule magistrale contin denumirea componentelor si cantitatile respective. Aceasta este o prescurtare traditionala care reprezinta adresarea medicului catre farmacist.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei 9. medicu. Balanta se va feri de miscari bruste . 3. numele. apoi datele referitoare la bolnav si anume. care poate fi o formula conceputa de medic sau un produs a industriei de medicamente. nr.INVOCATIO – toate prescriptiile incep cu prescurtarea RP de la recipe si se traduce ia si prepara.

ung = unguentum = unguent. Lichidele in cantitati mici sunt prescrise sub forma de picaturi. va face taxarea retetei. umiditatea se numeste de 26 . Pentru a atrage atentia. Uscarea solidelor are drept scop asigurarea conservarii. dupa care urmeaza prescurtare formei farmaceutice. de doze daca este vorba de un preparat impartit in doze. Prescurtarea D tal dos = detur tales dosis = da asemenea doze sau detur ad capsulae amilacea = da in capsule amilacee (caşete). Indicatiile catre bolnav trebuie sa cuprinda cantitatea de medicament care trebuie luata. misce secundum arte = amesteca dupa arta. parafa medicului si data eliberarii. M. intervalul administrarii. lichide si mai ales la solide. 5. De obicei se cere eliminarea apei dintr-un material. De ex. Sol = solutie. de doze pt 24 ore. pulv = polveres = pulbere. nr.Ultima parte a retetei se numeste ADNOTATIO si cuprinde modificarile pe care farmacistul le face in formula respectiva. vegetala sau animala folosite la prepararea medicamentelor pot contine o anumita cantitate de umiditate.SUBSCRIPTIO dupa formula. sup = supozitoria = supozitor. precum si nr. M sau M = misce = amesteca. 6. se gasestesemnatura. Materialele prime de natura chimica. Instructiunile pentru modul de intrebuintare reprezinta indicatii care incep ciu prescurtarile D = detur sau dentur = da sau dentur signetur = da cu eticheta.INSTRUCTIO este partea care cuprinde o serie de indicatii date de medic si se refera la forma farmaceutica care urmeaza sa fie preparata. Se mai precizeaza calea de administrare cu prescurtarile INT = intern sau EXT = extern si nr. va iscali pentru modificarile respective. se trec si pe eticheta care se aplica pe ambalajul preparatului. Aceste indrumari date bolnavului. Sunt folosite expresii si abrevieri ale unor termeni latini ca de ex. reducerea volumului si greutatii si favorizarea pulverizarii. Cand apa este retinuta superficial. momentul administrarii. In practica farmaceutica procesul de uscare se aplica in principal la produse gazoase. Alte indicatii se pot referi la modul de prezentare al medicamentelor precizeaza cum trebuie sa fie divizt sau ambalat. 4. doza pentru 24 ore si elemente utile pentru bolnav.f = misce fiat = amesteca so fa sau prepara. OPERATIA DE USCARE Uscarea este operatia care consta in eliminarea gradata a apei sau a altui lichid dintr-un material in care acesta este continut prin adeziune superficiala sau capilaritate.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei Lichidele se prescriu tot in grame mai rar in ml. Modul de administrare este indicat in limba romana pentru a fi cunoscut de bolnav. de picaturi este trecut in cifre romane urmat de prescurtarea gtt = gutae = picatura sau pic.

Alegerea metodei de uscare si aparaturii se face tinand seama de caracteristicile materialului si anume de structura chimica de modul cum este fixata apa de umiditate initiala si finala a materialului. Se foloseste mojarul cu pistil. Incalzirea materialului depinde de intensitatea sursei . Uscarea se face in aer liber. Pulverizarea este operatia prin care materilele solide sub forma de bucati. Pistilul are forma cilindrica. se maruntesc prin taierea cu ajutorul foarfecelor sau al cutitelor. lovire si frecare. cu valturi. se pot obtine particule mari de peste 1mm prin sfaramare. sau particule mici de 50 – 500 microni prin macinare. Pentru materialele dure este indicata lovirea si strivirea . Uscarea cu raze infrarosii este folosita in practica farmaceutica pentru produsele vegetale. Drogurile vegetale constituite mai ales din tesuturi fibroase. Concasorul cu falci. Procesul pulverizarii necesita supunerea materialului la forte de presare si forfecare. cu ciocane. Mojarul este un vas de forma unei cupe cu baza uneori plata si cu peretii grosi pt a avea rezistenta necesara. Uscarea cu ajutorul caldurii uscarea la cald se face cu ajutorul unui agent de uscare incalzit care circula deasupra materialului. Uscarea la soare se aplica unor priduse vegetale cum sunt radacinile. Sfaramarea sau maruntirea are drept scop transformareaunui corp solid din bucati mari in fragmente mai mici care variaza de la 1mm pana la cativa cm. rizoamele si cojile. sunt transformate in particule de o anumita marime si se realizeaza pri actiuni mecanice. Uscarea cu radiatii infrarosii se face cu ajutorul unor lampi care radiaza raze infrarosii. de culoarea si capacitatea de absortie a produsului.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei suprafata iar cand umiditatea se gaseste sub forma de apa de constitutie se numeste umiditate higroscopica.In industrie sfaramarea se realizeaza cu ajutorul concasoarelor so a morilor de diferite tipuri. Exsicatoarele servesc la deshidratarea unor substante in cantitati mici si pt pastrarea unor produse higroscopice cum sunt unele extracte uscate sau moi. taiere sau despicare. materialul se intinde in strat subtire si eventual se vantura pt a grabi procesul. pt droguri vegetale taierea. piulitelor si a moristelor sau a morilor de constructie simpla.Pulverizarea la mojar cel mai frecvent intalnita in practica farmaceutica de receptura. deci a gradului de finete urmarit. pulberi. In functie de marimea particulelor obtinute. Procedeul se aplica la materialele poroase care se usuca usor. granule. Operatia de maruntire in farmacie se executa cu ajutorul mojarelor. Prin expunerea la aer pot fi uscate si o serie de substante solide care pierd usor umiditatea sau apa de cristalizare si nu sunt influientate de aer. 1. Metode de uscare Uscarea la aer un procedeu simplu de uscare este expunerea in aer liber a unor materiale care pierd usor umiditatea si nu sunt sensibile la actiunea agentilor atmosferici. Cele mai simple aparate de uscare sunt etuvele si dulapurile de uscare. unul din capee avand drept terminatie o calota 27 . se incarca cu vapori de apa si apoi este evacuat prin ventilare. pt cele mai moi frecarea. Pulverizarea propriu zisa este operatia prin care corpurile solide sunt aduse in fragmente foarte mici de 1mm. la umbra sau in spatii inchise. In farmacie. ex. pulverizarea este destinata sa transforme substantele medicamentoase in particule foarte mici iar ca rezultat se obtine un produs denumit pulbere. la soare. de distanta dintre lame si material. Maruntirea poate fi obtinuta prin 4 metode: strivire.

Intermediile solide care nu se indeparteaza dupa pulverizare se numesc intermedii permanente. mojarele pot fi din fier. Obtinerea fainii de in sau de mustar din semintele respective. se recurge la o alta substanta (intermediu). Aceasta metoda de pulverizare se aplica substantelor dure sau produselor vegetale care au tesuturi mai tari (acid tartric. Rotirea pistilului in practica farmaceutica se face de obicei in sens invers acelor de ceasornic. Pulverizarea prin frecare In unele cazuri substantele cu densitate mica nu pot fi pulverizate la mojar deorece ele se aglomereaza si este greu de obtinut o pulbere omogena. imprimanduse o actiune de frecare si presare asupra materialului de pulverizat. Sunt confectionate din portelan. Pentru a inlesni pulverizarea. Pulverizarea se datoreaza zdrobirii substantei intre baza pistilului care se misca circular si fundul si peretii mojarului. In aceste cazuri pulverizarea substantei respective se face prin radere apasand usor bulgarii de substanta aglomerata deasupra unei site )oxidul de Mg sau carbonatul de Mg). Porfirizarea este o metoda de pulverizare prin care se obtin pulberi foarte fine. de mercur) sau a substantelor umezite cu o cantitate de apa cand acestea sunt insolubile (fosfat tricalcic. In cazul produselor vegetale cum sunt cele care contin uleiuri gase. Pulverizarea cu reziduu poate fi intalnita in cazul substantelor chimice numai cand acestea sunt amestecate cu impuritati care pot fi separate in urma pulverizarii si cernerii. iar cand se lucreaza cu cantitati prea mari loviturile pistilului sunt amortizate in masa de substanta. Porfirizarea poate fi facuta lucrand cu substante uscate cand acestea sunt solubile in apa sau se altereaza in prezenta ei (saruri de bismut. Pulverizarea integrala si cu reziduu Procedeul prin care tot materialul luat in lucru este transformat in pulbere poarta denumirea de pulverizare integrala sau fara reziduu. Pulverizarea prin triturare este procedeul prin care pistilul este invartit in mojar. carbonat de Ca) Pulverizarea prin intermediu Unele substante folosite in farmacie nu pot fi pulverizate prin simpla triturare la mojar deoarece datorita structurii lor se aglomereaza. In anumite cazuri tesuturile drogurilor vegetale mai dure pot fi indepartate in urma unei 28 . Pentru pulverizarea substantelor toxice se utilizeaza mojare acoperite. Prin triturare se pulverizeaza substante mai putin dure care se sfarama mai usor care se incalzesc se inmoaie sau se descompun prin lovire. iar iodul cu ajutorul cloroformului sau eterului. Se executa cu ajutorul unui pistil plat sau usor concav la baza. eterul si cloroformul. in functie de natura substantelor de pulverizat. Camforul se pulverizeaza prin adaugarea unei mici cantitati de alcool sau eter. Marimea se face dandu-se dimensiunile diametrului mojarului si a lungimii pistilului. Pulverizarea materialelor vegetale cum este secara cornuta sau vanilia se face folosind ca intermediu zaharul. Pulverizarea prin lovire (pisarea) se efectueaza lovind cu putere substanta aflata pe fundul mojarului cu pistilui pe o directie perpendiculara. Cand se lucreaza cu cantitati prea mici. iar intermediile lichide care se indeparteaza dupa pulverizare se numesc intermedii efemere. agat. bronz. operatia se executa cu ajutorul morilor manuale sau a rasnitelor de ex. radacina de ipeca). care actioneaza frecand substanta pe o placa din material foarte dur si rezistent cum este porfirul sau otelul inoxidabil.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei sferica turtita. pistilul poate lovi in gol si sparge mojarul. mai rar din sticla in unele cazuri. marmura. Dintre intermediile lichide se folosesc mai ales alcoolul. Pulverizarea la mojar se poate face prin lovire si triturare. Produsele vegetale care contin substante active se pulverizeaza fara reziduu.

Prepararea pulberilor. Sitele sunt formate din fire sau lame asezate paralel confectionate din sarma sau tabla perforata. Pt pulberile in cantitati de sub 20 g cernerea nu este obligatorie. Prin cernere rezulta doua fractiuni. amestecarea se realizeaza in mojare. exercitii de decantare si sifonare. filtrarea. Cele mai importante tipuri de mori sunt cu pietre cu discuri. exercitii. O amestecare buna se poate obtine si in cutii sferice sau cilindrice in care pulberea este amestecata cu ajutorul unor bile de portelan sau otel. Operatia se face in acelasi timp cu pulverizarea. In urma pulverizarii si cernerii pulberile obtiute in farmacie nu au acelasi grad de finete. cu bile si morile centrifugale. Pulberile destinate a fi aplicate pe pielea sugarilor. Cernerea este operatia prin care se separa dintr-o pulbere cu ajutorul sitelor. metode. tipuri de filtrare. indiferent de cantitati. metode de functionare. Reguli practice de amestecare. Pulberile de uz extern. care consta in separarea lichidului de particulele solide dintr-o suspensie sedimentata. componentele din formula aduse la un grad de maruntire apropiat si adaugate in ordinea crescanda a cantitatilor. confectionara filtrelor. aparate de distilat. Trusele folosite in farmacii cuprind 8 site care corespund dimensiunilor si numerotarii date de farmacopee. una care contine particule egale sau mai mari decat orificiile sitei si care ramase pe sita se numesc refuz. Decantarea se aplica obisnuit cu ajutorul pipetelor. pe eticheta se va specifica natura si concentratia acestuia. 29 . reguli de folosire a distilatorului. Macinarea se realizeaza prin frecare sau simultan prin frecarea si lovirea materialului. particulele care au un diametru mai mic. Operatia de amestecare pulberi. Cernerea Prin operatia de pulverizare se obtine o pulbere care este constituita dintr-un amestec de particule de dimensiuni diferite. In farmacie. procedee si aparatura. Un astfel de procedeu in care o parte din materialul luat in lucru se separa dupa pulverizare prin cernere si se inlatura se numeste pulverizare cu reziduu Macinarea In industrie pulverizarea se face cu diferite tipuri de mori. distilarea apei comune. Pulberile compuse se obtin prin amestec. Amestecarea pulberilor. Pentru a se obtine o dispersie omogena este necesar sa se amestece diferite portiuni de pulbere cu particule de marime diferita. sifoanelor. Dupa amestecare pulberile se omogenizeaza prin trecere prin sita indicata si se amesteca din nou. In farmacii se folosesc substante medicamentoase uscate in prealabil. Problema amestecarii pulberilor in farmacie se pune atat in cazul cand este necesar sa se omogenizeze particule de marime diferita din aceeasi substanta cat si atunci cand trebuie sa se obtina un amestec omogen din mai multe pulberi. evaporarea. La prepararea pulberilor se folosesc mijloace de cantarire sau divizare care sa permita precizia necesara pt a satisface conditiile de calitate cerute de farmacopee. pe plagi deschise sau pe arsuri trebuie sa fie sterilizate. palniilor de separare sau cu ajutorul vaselor speciale de decantare. Decantarea este operatia mecanica. se poate separa i acest fel pulberea activa inlaturand prin cernere tesuturile tari (lemnoase) care se pulverizeaza mai greu. daca este necesar se pulverizeaza in mojare si apoi se trec prin site potrivite. de particulele cu diametru mai mare. Fac exceptie pulberile cu densitate mica. care se adauga de obicei la sfarsit. cu valturi morile centrifugale. pot contine substante antiseptice aprobate de Ministerul Sanatatii. centrifugarea. Daca principiile active din planta sunt localizate in principal in tesuturile moi friabile.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei pulverizari cu reziduu. decantarea.

sticle de ceas. Dupa modul de functionare centrifuga poate fi: cu functionare discontinua sau cu functionare continua. Cand se urmareste evaporarea unei cantitati mai mari de lichid se foloseste incalzirea. presiunea. - Centrifugarea este operatia folosita in scopul separarii lichidelor de solide pt separarea precipitatelor in suspensie din sanul lichidelor. in cazul solutiilor extractive apoase ca si la separarea a doua lichide nemisabile. Operatia poate avea loc spontan cu ajutorul caldurii si a vidului. Poate fi efectuata: Cu ajutorul unei bucati de panza sau tifon in care se introdce materialul pt presat si care este supus unei stoarceri prelungite. in care se aduce lichidul si se lasa in contact cu aerul. Randamentul este dependent de diferentele de densitate dintre doua sau mai multe faze si poate fi exprimat prin legea lui Stokes. decocturi. separand astfel u lichid de un solid. la presiune normala sau ridicata. Evaporarea si concentrarea sub vid constituie procedeul cel mai rational car permite sa se lucreze la temperatura obisnuita sau la temperaturi de 40-50 °C. Evaporarea cea mai simpla se face prin incalzire pe baia de apa. incarcarea fiolelor la centrifugile mici se face asezand fiolele opuse doua cate doua dupa o prealabila cantarire astfel incat sa se echilibreze aparatul. pot functiona la rece sau la cald. Prin evaporare se intelege trecerea unui corp din stare lichida in stare de vapori. Metoda se aplica mai ales la produsele termolabile cum este obtinerea extractelor vegetale si opoterapice. Evaporarea spontana se foloseste cand lichidul este volatil. Se folosesc vase cu deschidere larga. Este operatia principala folosita la prepararea sucurilor vegetale apoase sau uleioase sau poate fi o operatie secundara care permite recuperarea lichidelor extractive. Evaporarea cu ajutorul caldurii. Sunt construite din materiale foarte rezistente. Evaporarea cu ajutorul caldurii si vidului. Presarea sau stoarcerea este operatia mecanica cu ajutorul careia se realizeaza separarea unui lichid dintr-o substanta moale sau solida. Se mai pot folosi bai de solutii saline si bai de ulei. capsule de portelan. suprafata de evaporare. Evaporarea depinde de urmatorii factori: temperatura. cand temperatura se apropie de 100 °C. gradul de saturare a atmosferei cu vapori rezultati prin evaporare. Se aplica la separarea drogului vegetal in macerate. Evaporarea . Se aplica la concentrarea solutiilor. agitarea lichidului. Punerea in miscare se face treptat evitand o miscare accelerata de la inceput. 30 . Operatia urmareste sa aduca o substanta sub forma de vapori pt a recupera reziduul. Decantarea se aplica pt spalarea unui precipitat sau ca operatie preliminara filtrarii pt separarea lichidului extractiv de drog. cand se realizeaza o sedimentare grabita. In industrie evaporarea se face in cazane cu manta incalzite cu vapori de apa. Operatia de centrifugare are loc datorita actiunii fortei centrifuge asupra extremitatilor sau pe peretii recipientului supus rotatiei. Cu ajutorul preselor de diferite modele. infuzii.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei In industrie se folosesc decantoare de metal de forma cilindrica cu baza conica si prevazute cu robinet.

Substante reducatoare la 100 ml apa distilata se adauga 2ml acid sulfuric 100g/l reactiv 1ml mangnat de potasiu 0.25 ml nitrat de Ag. 50 mg eriocrom T (iindicator). 0. Pentru sulfati la 100 ml apa distilata se adauga 1ml acid clorhidric 100g/l (R). Distilarea apei se realizeaza prin presiune normala. 31 . fierbator sau evaporator (cucurbita) un capac (capitelul) de forma sferica sau cilindrica si un condensator prelungit cu un refrigerent introdus intr-un vas in care circula apa rece. iar lichidul condensat este colectat in vasul de culegere. lichidul fiind incalzit la temperatura de fierbere iar vaporii rezultati sunt captati si condensati intr-un refrigerent. 100 g/l reactiv. Pentru a obtine apa distilata de puritate inalta se folosesc distilatoare la care toate partile care vin in contact cu apa sunt din sticla cu o mare rezistenta chimica (iena. Schematic se compune dintr-un cazan de fierbere. Trebuie sa apara o coloratie albastra. Primele portiuni de apa distilata se arunca pt ca pot contine gaze. 1ml clorura de bariu 50g/l reactiv. Ca si Mg la 100 ml apa distilata se adauga 2ml tampon amonialcool PH 10. Solutia trebuie sa ramana limpede timp de 1 ora. Timp de 1 min nu trebuie sa apara opalescenta. pt administrare parenterala in momentul folosirii. Solutia trebuie sa ramana colorata in roz.R. Timp de 15 min nu trebuie sa apara o coloratie roz. incolor fara miros si fara gust. Distilarea se aplica la obtinerea sau purificarea unor lichide care pot fi incalzite la fierbere fara descompunere sau la separarea unui lichid de alte lichide sau de substantele dizolvate in el. Pentru nitrati. alama sau aluminiu si otel inoxidabil. dizolvarea pulberilor pt preparatele injectabile sau diluarii preparatelor concentrate.5 ml edetat disodic 0.001 mol/l. 2 ml naftil amina si acid sulfanilic (R) 0. Este construit din tabla de cupru. X la prepararea apei distilate: Apa distilata este apa obtinuta prin distilarea apei potabile care corespunde prevederilor sanitare in vigoare. nitriti la 50 ml apa distilata se adauga 15 ml acid acetic 300g/l reactiv.02 mol/l si se fierbe timp de 3 min.12 g Zn pulbere (R). pirex). Purificarea unui lichid prin distilare se numeste rectificare. 0.25 ml acid nitric.R. Distilarea poate avea loc la presiune obisnuita. Conditiile cerute de F. Colectarea apei distilate incepe numai dupa ce sa verificat ca ea indeplineste conditiile cerute de F. 20 g/l reactiv.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei Distilarea apei este operatia prin care un lichid este supus incalzirii si tansformat in vapori dupa care vaporii sunt condensati din nou in stare lichida. Distilatorul folosit incazul distilarii simple este alambicul. lichid limpede. iar vaporii formati sunt condusi in refrigerent. Apa distilata pt preparatele injectabile este apa destinata preparatelor medicamentoase administrate pe cale parenterala. substante volatile. Acest mod de distilare este denumit distilare simpla si este aplicat la prepararea apei distilate si la purificarea prin distilare a unor lichide. colectarea se face in vase de sticla sau emailate si cand este nevoie in conditii aseptice. Pentru cloruri la 100 ml apa distilata se adauga 0. lichidul este incalzit intr-un cazan cu o sursa de incalzire.

din terilen. Aparatul de distilare trebuie sa fie corect folosit. Membranele filtrante se clasifica in . Este operatia de separare a unei faze lichide de o faza solida dintr-un amestec eterogen solid-lichid (suspensie) prin retinerea particulelor solide pe suprafata unui material filtrant care permite trecerea fazei lichide. aflate in lichidul filtrat. permit realizarea de retele foarte stranse si asigura o filtrare destul de fina. 32 . Colmatarea consta in astuparea porilor filtrului datorita unor particule coloidale vascoase. Debitul de filtrare este reprezentat prin capacitatea filtrului de a lasa sa treaca o anumita cantitate de lichid in unitatea de timp si se exprima in ml/min. lapsan. Sunt rezistente la temperaturi ridicate. lana si matase. lana. sunt rezistente. flexibile (metalice si nemetalice) si neflexibile (rigide si nerigide) Membranele filtrante flexibile metalice sunt confectionate din site de otel inoxidabil CU. AG sau foi de tabla perforata Membranele filtrante flexibile nemetalice sunt construite din fibre de celuloza. tesaturile din bumbac. uleiurilor minerale. Tesaturile di policlorura de vinil. se folosesc singure sau amestecate cu celuloza. azbest. Fibrele de azbest sunt constituite din silicat de Mg. Porozitatea unei suprafete filtrate este reprezentata de diametrul mediu al sectiunii cilindrice a porilor si da indicatii asupra puterii de retinere a filtrului. Mai sunt tesaturile poliamidice. rezista la actiune acizilor. Membranele din materiale sintetice sunt superioare materialelor textile naturale. iar colectarea si conservarea apei distilate trebuiesc facute sa se previna orice fel de contaminare. Apa distilata proaspat preparata obtinuta in laborator este considerata apirogena aprox. Se mai folosesc fibrele de sticla. au rezistenta mare la caldura la actiunea oxidantilor si acizilor. sarurilor. AL. materiale plastice sau vascoase. Lichidul trecut prin filtru se numeste filtrat. 4 ore de la colectare.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei Apa distilata pt preparatele injectabile se obtine din apa potabila sau din apa distilata intr-u aparat de sticla neutra din cuart sau dintr-un metal potrivit. porozitatea si debitul de filtrare. FILTRAREA Este operatia care insoteste aproape totdeauna prepararea solutiilor medicamentoase. docron. Calitatea filtrelor este determinata de 2 factori importanti. pot fi sterilizate cu vapori de apa la 120°C si permit filtrarea lichidelor polare si nepolare.

fie siliciul care constituie baza filtrului Berchefeld. se foloseste vata hidrofila de culoare alba fara miros. bine cardata (firele aranjate paralel) care nu contin substante solubile sau grase. Filtrul se taie putin mai mic decat palnia pt a evita scurgerea prin capilaritate a lichidului pe dinafara. Palnii . Pt a grabi filtrarea unor lichide vascoase se recurge la filtrare la cald care se realizaeaza mentinand palnia cu care se lucreaza intr-un con format ditr-o teaca prin care circula vapori de apa sau fixand palnia intr-o a doua palnie metalica ceva mai mare iar in spatiul dintre cele doua palnii se introduce apa care se incalzeste cu ajutorul unui tub lateral. placi sau cartuse din material dur prin presare ca atare sau in prezenta unui liant. Palniile obisnuite au o forma conica cu unghiul de deschidere de la varf de 60°. in.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei Membranele filtrante neflexibile se confectioneaza sub forma de discuri. Filtrele de vata se imbiba cu apa inainte de a incepe filtrarea. mai mult ca suport pt a asigura rezistenta filtrului si la separarea dintr-un lichid a fragmentelor mai mari (infuzii. Hartia de filtru este o hartie de celuloza neincleiata si este materialul cel mai mult folosit la filtrarea i farmacii. este de forma conica fixata de un cadru de lemn sau un cerc metalic confectionata din tesatura de lana sau bumbac. ex. Pt filtrarea cantitatilor mari de lichid se utilizeaza ca material filtrant tesaturile de lana. decocturi). tesaturile. Filtrul plisat (cutat) se obtine indoind hartia de un anumit numar de ori pana cand se va forma un con a carui suprafata prezinta cute indoite alternativ in afara si inauntru. Nr 3 este folosit curent in filtrarea simpla. Filtre de sticla sinterizata Exista 7 grade de porozitate numerotate de la 0-5. constituite din materiale diferite cu forme variate si permit filtrarea in oficina prin actiunea gravitatiei. si da solutii clare. vata. Au ca substrat chimic fie caolinul care sta la baza filtrului Chamberland. Gluga lui Hipocrat . hartia de filtru. Pt a mari viteza de filtrare se pot folosi palnii cu tija mai lunga si subtire. Pt filtrare se aleg palnii cu o capacitate de 1/5 fata de volumul de lichid si dubla fata de volumul de solid dupa caz. 33 . Inainte de folosire tifonul se spala cu multa apa pt indepartarea substantelor de apretaj. sunt suporturi pt filtrare. Se gaseste sub doua forme cantitativa si calitativa. Este indicata pt filtrarea contitatilor mici de lichid si se foloseste metoda de filtrare simultana prin vata si hartie de filtru care da lichide clare. Vata (gossipium depuratum) . Trebuie sa fie omogena cu grosimea uniforma lipsita de substante minerale solubile si cu o buna rezistenta la rupere. sau prevazute la locul de insertie cu o gatuitura cand coloana de lichid ce se afla in tija actioneaza prin greutatea ei absorbind lichidul de sub filtru si micsorand presiunea. Filtrele plisate au o suprafata filtranta dubla si permit o filtrare mai rapida. Din hartia de filtru se pot confectiona filtre simple sau plisate. Inainte de inceperea filtrarii se umecteaza filtrul cu lichidul de filtrat sau cu un solvent apropiat. Ca materiale filtrante in farmacii se foloses tifonul. Are avantajul ca este rapida. se pierde putin lichid comparativ cu filtrarea prin hartie de filtru. Filtrarea la cald. Tifonul se foloseste mai rar pr filtrarea propriuzisa. Filtrul simplu rezulta impaturind hartia de filtru in 4 si taind marginile pt a forma un con care se aseaza in canalul palniei.

Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei Filtrarea sub presiune redusa (la vid).vid. Pe fundul perforat al palniei se aseaza doua rondele de hartie de filtru de aceeasi marime cu diametrul palniei. 34 . Se folosesc mai des palniile Buchner. iar tija palniei se adapteaza cu ajutorul unui dop de cauciuc la un flacon pt.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful