P. 1
Propedeutica - laborator

Propedeutica - laborator

|Views: 3,086|Likes:
Published by Cata Catalin

More info:

Published by: Cata Catalin on Dec 15, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/05/2013

pdf

text

original

Propedeutica farmaceutica anul I

Catalin Bulei

Propedeutica= invatamant pregatitor care cuprinde elementele de baza ale unei stiinte. Frmacie= grecescul PHARMACON= remediu, leac. Farmacie galenica- de la Claudius Galenus, medic si farmacist care este considerat parintele farmaciei. Cursul 1- NORME DE PROTECTIA MUNCII IN LABORATOR Masuri special de protectia muncii in laboratorul scolii Organizarea muncii Organizarea si functionarea laboratorului.

Farmacia este unitatea sanitara care asigura asistenta farmaceutica a populatiei, pentru tratamentul ambulatory cat si pentru bolnavii spitalizati. Desfacerea medicamentelor in punctele si unitatile farmaceutice se va efectua in conformitate cu reglementarile Ministerului Sanatatii.Depozitarea medicamentelor si a materialelor in dulapuri ,pe rafturi ,pe stelaje, se va face in asa fel incat sa nu fie depasita sarcina maxima admisa pentru mobilierul respectiv. Substantele inflamabile si explozive vor fi depoyitate in spatii spatii special amenajate, asigurandu-se aerisirea precum si etansietatea recipientelor Pastrarea substantelor toxice si a produselor care contin substante toxice se va face in recipient de sticla etanse, recipientele fragile vor fi protejate cu cadre metalice sau din lemn, nuiele, plastic;spatial dintre recipient si cadru se va umple cu material absorbante alese astfel incat la spargerea recipientului, continutul sa nu intre in reactive cu materialul absorbant.

Medicamentele prevazute in tabelul “VENENA” vor fi pastrate sub cheie, intr-un dulap cu usi din lemn masiv, fara geam.Dulapul va purta inscriptia VENENA.Cheia dulapului va fi pastrata de catre seful unitatii sau farmacistul desemnat in acest scop. Medicamentele puternic active cuprinse in tabelul “SEPARANDA” vor fi pastrate in dulapuri separate purtand inscriptia SEPARANDA. Medicamentele care contin substante toxice vor fi pastrate in dulapuri din lemn masiv sau metal asigurate cu cheie.Dulapurile vor fi amplasate in incaperi special amenajate Incaperile vor fi prevazute la usi si ferestre cu gratii metalice. Manipularea substantelor toxice se va face numai cu ustensile destinate acestui scop si care vor fi spalate si pastrate separat. Toxicele care degaja vapori vor fi depozitate si pastrate in incaperi separate, prevazute instalatii de ventilare.

1

Propedeutica farmaceutica anul I -

Catalin Bulei

Toate recipientele care contin toxice , inflamabile si explozibile vor fi etichetate.

Se interzice accesul cu flacara deschisa in spatiile de lucru in care se depoziteaza si manipuleaza lichide inflamabile si volatile.Lichidele vor fi incalzite numai pe bie de aburi, utilizandu-se condensatori cu reflux. Pardoselile vor fi pastrate curate pentru a impiedica pericolul alunecarii.

In farmaciile in care se organizeaza garda de noapte se va prevedea o incapere amenajata corespunzator si destinata personalului Curtea depozitelor farmaceutice va fi mentinuta in stare de curatenie ,se interzice ocuparea cailor de acces pentru vehicule si oameni cu orice fel de materiale.Iarna caile de acces vor fi dezapezite si acoperite cu materiane antiderapante. Transportul manipularea si depozitarea materialelor, se vor efectua sub supravegherea unei personae desemnate si instruite in acest scop, in vederea prevenirii accidentelor. In interiorul depozitului, materiile si materialele vor fi transportate cu carucioare actionate manual sau cu transpalete, in functie de greutate cu respectarea normelor de protective a muncii pentru manipularea , transportul prin purtare si cu mijloace mecanizate si depozitarea materialelor precum si a normelor de protectia muncii pentru comrtul cu ridicata si amanuntul. Mobilierul depozitului va fi confectionat din material incombustibile.

Divizarile de substante se vor face in incaperi separate de spatiile de depozitare.Aceste incaperi vor fi dotate cu instalatiile, aparatele si ustensilele necesare efectuarii operatiilor de divizare.La locurile unde se efectueaza divizari de substante corrosive si caustic, vor exista vase cu solutii neutralizante. Manipularea substantelor se va face de catre personal calificat si instruit in acest scop.Fiecare recipient, punga sau pachet depozitate vor fi etichetate. Spatiile de receptive si expeditie vor avea incaperi separate de lucru.Se interzice pastrarea si uscarea pe conducte de aburi, gaz, calorifer a imbracamintei si a altor material imbibate cu produse inflamabile sau care prezinta pericol de autoaprindere. Usile spatiilor de lucru vor fi astfel construite incat sa se deschida spre exterior.

In cazul unor operatii ca divizari, pulverizari, la care se disperseaza pulberi in atmosfera de lucru, se vor folosi utilaje acoperite.Pentru impiedicarea pericolului de cadere de lainaltime se vor prevedea scri si platform asigurate cu balustrade. Laboratorul scolii se compune din:

2

Propedeutica farmaceutica anul I -

Catalin Bulei

Mese de lucru, aparatura de laborator, sticlarie de laborator, aparate si ustensile folosite in farmacii ,dulapuri suspendate, surse de apa, gaz metan si lumina electrica.La terminarea programului, atentie la gaz, apa, lumina, si geamuri.Curatenie si ordine la locul de munca.

Aparatura si sticlarie de laborator

Vase de sticla necalibrata – sticlarie gradata, aparate si ustensile folosite in farmacie; 1. Vase de sticla necalibrate Pahare de laborator berzelius, Erly Mayer; Palnii de separare; Baloane cu fund plat; Eprubete, sticle farmaceutice Palnii, pipete.

2. Sticlarie gradata Mensuri, cilindrii gradati, baloane gradate (cotate, jojate) Biurete, pisete, pipete.

3. Ustensile folosite in farmacie 3

25. Ele au forma cilindrica sau trunchi de con si sunt marcate in interior de jos in sus. bec bunzen. 10. balante farmaceutice. 100. avand forma de cilindrii cu diametrul mic fata de inaltime. 5. Baloane gradate (cotate. centrifuga. Cilindrii gradati sunt fabricati din sticla. 2. spre deosebire de celelalte biurete al caror punct 0 se afla la partea superioara.100.2000ml. baie de nisip. Se folosesc in operatiile in care lichidele masurate trebuie agitate.1000. tabla smaltuita si mai rar din sticla. Se folosesc baloane de 50. pentru ca masurarea lor nu este destul de precisa. Se folosesc cilindrii de 10. Alegerea unei biurete de o anumita marime depinde de volumul de lichid care urmeaza a fi determinat. Baloanele cotate permit o masurare exacta a volumelor de lichid. Capaitatea biuretelor farmaceutice este de 10. bec teclu. baie de apa. Pot fi cu scurgere totala sau cu scurgere limitata. care au puncte de reper determinate. prevazute sau nu cu o dunga colorata dealungul tubului. Cilindrii gradati cu dop de sticla se deosebesc fata de cilindrii obisnuiti prin faptul ca partea superioara este ingustata si formeaza un gat care este astupat cu un dop de sticla. sita de azbest Suporturi pentru filtrare. dulapuri uscatoare. etuva. Mensurile sunt confectionate din portelan. Sunt recomandate numai in cazurile cand se lucreaza cu cantitati mari de lichid. Lichidul este introdus pana 4 .pot fi de doua feluri. jojate) sunt fabricate din sticla avand un gat lung si ingust pe care se afla un semn care marcheaza capacitatea exacta a balonului. Aparate Distilator. 4. 200ml. Punctul 0 al biuretelor si pipetelor farmaceutice este plasat la baza langa robinet. 50ml Biuretele sunt tuburi de sticla gradate terminate cu un robinet sau un alt dispozitiv de scurgere reglabila. exsicator. corespunzand fiecare unui anumit volum.250. 100. 1000. 25. Biuretele si pipetele permit masurarea volumetrica in ml a medicamentelor lichide. 250. opusa gradatiilor. 50. Se folosesc pipete de 1. Operatia de masurare a lichidelor se face cu ajutorul unor vase gradate. 2000ml.50. pipete cu bula sau pipete biurete. mai des intrebuintate sunt mensurile din tabla. 500.Propedeutica farmaceutica anul I Mojar + pistil Patentule de portelan sau emailate Creuzete de sticla sau portelan Catalin Bulei Lingurite farmaceutice duble sau simple Trepied. Pipetele se folosesc la masurarea volumelor mici de lichid .

acid sulfuric concentrat. alcool. laboratoare de control al medicamentului de cercetare si laboratoare de microproductie (galenice sau intreprinderi de industrie farmaceutica) Organizarea spatiului farmaciei si dotarea cu mobilier si utilaje se face astfel incat sa asigure desfasurarea rationala a procesului de munca. In farmacie si in laborator se folosesc pentru pastrarea unor produse higroscopice cum sunt unele extracte uscate sau moi. tehnico medicale(T. iar presiunea este data de un manometru. cu deosebirea ca aerul este silit sa parcurga un drum mai lung deasupra materialului. Exsicatoarele sunt recipiente cu pereti grosi de stiucla care pot fi acoperite etans cu un capac si care servesc la uscarea unor substante farmaceutice. clorura de calciu calcinata. de modul de comunicare intre ele precum si de conditiile impuse de specificul activitatii. serveste pentru introducerea unor substante higroscopice care fixeaza umiditatea ex.M. la temperaturi de la 40 . precum si a unor institutii si organizatii care au actiuni cu caracter sanitar. eter. b) Farmacii cu circuit inchis cu laboratoare de produse sterile care asigura asistenta cu medicamente in unitati sanitare. a unitatilor sanitare fara farmacii. observand un termometru introdus in material. Exsicatoarele servesc la deshidratarea unor substante in cantitati mici. Sunt confectionate din metal si au peretii dublii. oxid de calciu. Toate vasele de masurat trebuie bine curatate inainte de folosire. cand peretii trebuie sa se umecteze uniform. Un mijloc de verificare al acestei operatii este clatirea vasului respectiv cu apa. dupa care se spala din nou cu apa. cu geam pentru a supraveghea uscarea. Incalzirea se poate face cu gaz sau electric.). Temperatura se urmareste prin ochiul fixat la usa. Dulapul uscator functioneaza in mod asemanator cu etuvele. Compartimentul inferior. Uneori sunt prevazute cu termoregulator care regleaza si mentin constanta temperatura. care este asezat pe tavi sau pe site in mai multe etaje. In aceste etuve se poate realiza un vid cu ajutorul unor pompe de vid puternice. acetona. tinandu-se seama de destinatia fiecarei incaperi. Etuvele au dimensiuni variabile si forme diferite. FARMACIA Are ca obiect de activitate asigurarea existentei cu medicamente. Etuvele cele mai simple aparate de uscare sunt etuvele si dulapurile de uscare. Unele exsicatoare au la partea inferioara un compartiment peste care se gaseste o placa de portelan care serveste drept suport pentru vasele care contin materialul de uscat. depozite de medicamente si tehnico medicale. Etuvele de uscare cu vid sunt de forma paralepipedica si sunt prevazute cu usi etanse cu garnituri de cauciuc. Pot fi spalate cu apa calda si sapun. 5 .250°C. In afara farmaciilor mai avem: tehno-farmuri. silicagel. Farmaciile functioneaza ca: a) Farmacii de circuit deschis (publice) care asigura existenta cu medicamente a populatiei.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei in dreptul diviziunii corespunzatoare volumului care se determina si dupa aceea este evacuat pana la golirea completa a biuretei.

6 . ambalare. 2. etichetare pentru diviziuni de preparate galenice. a unei retete magistrale sau elaborari dupa farmacopeea romana editia a X a. Participa efectiv la tehnologia prepararii produselor medicamentoase sterile. unguente pentru fiecare sectie din spital. Executa divizarea de produse conditionate. materiale sanitare la cerere sau pe baza de retete incasand contravaloarea lor. tifon. 1. plante medicinale. Organizarea activitatii in farmaciile cu circuit inchis Efectueaza eliberari de medicamente. Intretine aparatura de distilare si sterilizare si supravegheaza aparatele de sterilizarea si distilarea apei. grupate pe forme farmaceutice si in raport cu calea de administrare. elaborari. Litere albe pe fond negru pentru medicamentele toxice si stupefiante ( VENENA) Litere rosii pe fond alb pentru medicamentele cu actiuni puternic active (SEPARANDA) Programul de functionare al farmaciilor. substante chimice. vata. masurare. avand in vedere bonurile de casa. alaturi de farmacist. se stabileste avandu-se in vedere ca accesibilitatea la asistenta cu medicamente sa fie asigurata in conditii corespunzatoare. substante chimice. Organizarea activitatii in farmacia de spital (circuit inchis) Asistentul de farmacie are urmatoarele sarcini: Elibereaza medicamente conform condicilor de aparate pentru fiecare bolnav. numarare. ceaiuri medicinale. Elibereaza materiale sanitare. Inscriptiile aplicate pe recipientele caontinand medicamente vor avea: Litere negre pe fond alb pentru medicamente anodine. separat pentru uz intern si separat pentru uz extern.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei Spatiul farmaciilor cu circuit inchis va fi astfel organizat incat sa cuprinda obligatoriu incaperile destinate exclusiv prepararii si sterilizarii medicamentelor injectabile precum si a apei distilate. Medicamentele se aranjeaza in ordine alfabetica. urmarind termenul de valabilitate si integritate a ambalajului. feşi. Participa la tehnologia prepararii. preparate galenice. Executa operatii de cantarire. raspunde de corecta executare sau lucreaza pe calculator. Participa alaturi de intreg colectivul la receptia produselor primite in baza comenzii.medicatie pt o zi. Conditiile de spatiu si dotare sunt cele stabilite de Ministerul Sanatatii. elaborari. Elaboreaza lucrari scriptice de gestiune tehnico – administrative.

Receptioneaza produsele farmaceutice. seruri. numarare. Organizarea activitatii in puncte farmaceutice tehnofarm. pe baza notelor de comanda pentru control. Aplica respectarea masurilor de protectia muncii si PCI tinand legatura cu personalul medical din teritoriu. Participa la receptia. ambalare. conservarea. substante chimice. Sesizeaza ierarhic cand un sortiment este pe cale de epuizare fata de stocul normal. 3. Efectueaza operatii de cantarire. Gestioneaza direct unitatea respectand programul de functionare. masurare.Propedeutica farmaceutica anul I - Catalin Bulei Supravegheaza operatia de distilare a apei sau fierberea unor decocturi. executa operatii de filtrare Participa alaturi de colectiv la receptia medicamentelor si materialeleor primite in baza comenzilor. Primeste si executa dispozitiile de livrare. etichetare. pentru diviziuni de preparate galenice elaborate. Activitatea in laboratoare de control al medicamentelor de cercetare 7 . manipularea si eliberarea comenzilor Indeplineste functia de sef de sectie(raion: tablete. Organizarea activitatii in depozite de medicamente si tehnico. tinand evidenta miscarii produselor din gestiune la zi.) Raspunde din punct de vedere cantitativ si calitativ de gestiunea produselor din sectie. Colecteaza produsele medicamentoase. tehnico – sanitare la cerere sau contra cost. Efectueaza prim ajutor in caz de mici accidente sau solicita ajutor unitatilor spitalicesti sau politie in cazuri grave. tehnico – medicale. 4. efectuand corect lucrarile de gestiune si evidenta scriptica. Raspunde de buna aprovizionare cu o gama cat mai larga de produse farmaceutice. ambalare si expeditie 5. depozitarea.medicale. fiole. Elibereaza produse farmaceutice cu exceptia TOXICE. calitativ si cantitativ conform actelor legale in urma comenzii facute si asigura depozitarea lor. drogherii Organizeaza spatiul de munca si dotarea cu mobilier si utilaj necesar pentru o buna conservare a produselor farmaceutice.

Prepara medii de cultura pentru controlul biologic al medicamentului in laboratorul de cerecetare Gestioneaza reactivi. materii prime. utilaje si materii prime. plante medicinale. privind prevenirea. 6. depozitarea si pastrarea medicamentelor si a produselor farmaceutice Elibereaza medicamente si produse galenice. Gestioneaza produsele finite pana la livrarea lor si indeplineste orice sarcina pe cale ierarhica. Raspunde de intretinerea aparaturii si ustensilelor de laborator. Sarcinile asistentului de farmacie Organizeaza spatiul de munca si de activitate.Propedeutica farmaceutica anul I - Catalin Bulei Prepara impreuna cu analistul. necesar distribuirii medicamentelor si materialelor sanitare. conform prescriptiilor medicale. substante chimice. materiale. Respecta reglementarile in vigoare. utilaje si aparatura de productie Participa la procesele tehnologice de preparare a medicamentelor sub directa indrumare a farmacistului si a chimistului. Respecta cu strictete instructiunile PCI si de protectia muncii la fiecare loc de munca. Asigura aprovizionarea. controlul si combaterea infectiilor nosocomiale (infectii intra spitalicesti) Respecta secretul profesional 8 . plante medicinale. Verifica termenul de valabilitate al medicamentelor si produselor farmaceutice si previne degradarea lor. efectuand lucrari preliminare analizate. receptia. Participa impreuna cu farmacistul la prepararea produselor galenice. reactivii necesari laboratorului si retelei de control analitic. Organizarea activitatii in laboratoare de microproductie (galenice) sau in inteprinderi din industria farmaceutica Gestioneaza substante chimice farmaceutice.

Operatii de natura mecanica. iar cea a lichidelor prin atomizare. Se ocupa de actualizarea cunostintelor prin studiu individual sau alte forme de educare. 1. uscarea. intereseaza doua aspecte: separarea si divizarea. Principalele operatii farmaceutice pot fi grupate in operatii de natura mecanica. Operatii farmaceutice speciale Unele operatii folosite au un caracter specific farmaceutic. Participa la activitatea de cercetare Ofera informatii asupra efectelor si reactiilor adverse ale medicamentelor eliberate. clorificare. fizice si operatii fizice care necesita prezenta lichidelor. filtrare. distilarea. legat de prepararea unor anumite forme cum sunt: modelarea pilulelor sau a supozitoarelor. strecurare. Respecta normele igienico-sanitare si de protectia muncii. concasare. acuratete. Respecta regulile de ordine interioara. La separarea solidelor se foloseste operatia de cernere. cristalizarea. precizie si rigoare. supravegheaza colectarea materialelor s instrumentarului de unica folosinta utilizat si se asigura de depozitarea in vederea distrugerii. Separarea pulberilor insolubile de lichide se face prin decantare. Operatii farmaceutice generale si particulare (speciale) Procesele tehnologice de transformare a substantelor farmaceutice in forme farmaceutice care usureaza administrarea se fac prin intermediul unor operatii farmaceutice. Participa la procesul de formare al viitorilor asistenti de farmacie. Executarea acestor operatii cere finete. evaporarea. tehnica comprimarii aplicata la obtinerea tabletelor. intereseaza in cel mai inalt grad practica farmaceutica. Operatiile fizice la care intervin si lichide mai des intalnite sunt: dizolvarea. Recomanda modul de administrare al medicamentelor eliberate conform retetei. Sunt utilizate in diferite faze ale procesului tehnologic: racirea. Divizarea solidelor se realizeaza prin operatiile de taiere. centrifugare.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei Utilizeaza si pastreaza in bune conditii echipamentul si intrumentarul din dotare. Separarea solidelor de solide si separarea solidelor de lichide. pulverizare. drajeurilor. 2. Operatii de natura fizica. macinare. extractia. 9 .

publicatie periodica editata sub redactia Directiei Farmaceutice si a Aparaturii Medicale din Ministerul Sanatatii. Prevederile farmacopeelor au un caracter obligatoriu pentru toate unitatile care produc sau elibereaza medicamente. precu si metode generale de analiza si control. Farmacopeele -sunt lucrari care cuprind exigentele de calitate ale medicamentelor. Literatura de specialitate cuprinde informatii care sunt rezultatele cercetarilor in domeniul stiintelor farmaceutice. Aproape toate statele moderne au farmacopeei proprii care sunt reînoite la anumite intervale. In tara noastra apar doua periodice: revista Farmacia. apar 10 . Tabelele ‚VNENENA’ SI ‚SEPARANDA’.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei LITERATURA FARMACEUTICA Publicatii. norme generale de preparare a formelor farmaceutice. manuale. unele medicamente incep sa fie scoase din uz. Dupa un timp de la aparitia unei asemenea lucrari. un organ al societatii stiintelor medicale sectia farmacie cu aparitii lunare si Practica Farmaceutica. periodice de specialitate. Notiuni generale despre medicament Exercitii de manuire a farmacopeei romane editia aX a si suplimente.

pilule. indicatori.C. unde sunt descrise din punct de vedee general. Partea a doua contine 547 de preparate farmaceutice . Editia a IX a a aparut in anul 1976 si a intrat in vigoare in anul 1977. La produsele vegetale este trecuta denumirea plantei si apoi partea de drog. ale preparatelor oficinale. fizica. iar pentru fiecare corp chimic se da formula exacta si greutatea moleculara. introducandu-se cantarirea ca metoda generala. iar la sfarsit urmeaza un numar de 13 tabele. In anul 1915 apare editia atreia speciala elaborata sub ingrijirea Comitetului farmacistilor di Romania .F. are capitole speciale. deoarece sunt considerate ca legi pentru domeniul meicamentelor si au o valoare deosebita pentru activitatea farmaceutica. sulfamide.I. vegetala si animala. extracte. mirosul si gustul. solutii titrate. Pentru masurarea lichidelor s-a renuntat la sistemul volumetric. Ca noutate a fost introdus sistemul zecimal pentru masuri si greutati. Editia a VI a apare in anul 1948 unde apar ca produse noi. Farmacopeele si-au capatat denumirea de la cuvintele grecesti PHARMACOM= remediu si POISE = fac. sisteme de greutati. La constantele fizice si chimice sunt 11 . uleiul de floarea soarelui. indicata de listele cu denumiri comune internationale pentru substantele farmaceutice ale Organizatiei Mondiale a Sanatatii. tincturi. metode generale de analiza. Editia a VIII a a aparut in anul 1965 si a fost urmata de editarea a 3 suplimente in 1968. Substantele chimice. 1972. Lucrarea cuprinde monografii ale substantelor chimice organice si anorganice.unguente.I.M.C. Lucrarea introduce o serie de medicamente noi. Lucrarea cuprinde 3 parti: 1. infuzii. Editia a V a apare in anul 1942.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei medicamente noi mai eficace. In tara noastra este in vigoare Farmacopeea a X a care a aparut in anul 1993 si are doua suplimente. Editia a III a apare in anul 1892. La substantele organice se foloseste denumirea comuna internationala D.C. Prima parte cuprinde 299 de medicamente de origine minerala. tabele de reactiv. sunt descrise in monografii care poarta un titlu principal in limba latina si denumirea in lb. Editia a X a a aparut in anul 1993 cu doua suplimente in 2001 si 2006. 1970. Editia a IV a apare in anul 1926. penicilina. iar metodele de analiza si control se perfectioneaza. substantele medicamentoase. siropuri. Urmeaza un paragraf denumit proprietati la care se face descrierea substantelor in ceea ce priveste aspectul. ale produselor vegetale si animale. Pentru prima data s-a oficializat substanta de referinta pastrate de Institutul pentru Controlul de Stat al Medicamentului si Cercetarii Farmaceutice I. forme medicamentoase: decotii. Cuza. Toate medicamentele simple si compuse sunt descrise in ordine alfabetica . iar partea a treia contine numeroase tabele si date referitoare la chimia analitica. denumite si codexuri. Romana ca titlu secundar. Primul supliment a aparut in anul 2001 iar al doilea in anul 2006. Editia a II a apare in anul 1874 si este pusa in aplicare la 1874. Editia aVII a apare in anul 1956 si a intrat in vigoare in anul 1957. Prima Farmacopee romaneasca a aparut in anul 1862 sub domnia lui A.S.

Romana. modul de uscare. Mai urmeaza un capitol intitulat descrieri. Urmeaza paragrafe referitoare la conditiile de puritate.romana si sinonme. reactii de identificare. 2. dupa care la unele din ele se precizeaza concentratia in substanta activa. urmata de cea in lb. nr de picaturi pe gram pentru unele medicamente lichide. Medicamentul se administreaza pentru a vindeca sau a preveni o stare patologica la om sau la animal. Latina. miros) conditii de puritate. in care apar proprietati si caractere macroscopice si microscopice. Ultima parte este rezervata unor tabele alcoolmetrice. La preparatele galenice care provin din droguri vegetale. numele preparatului precede pe cel al drogului sau al substantei prelucrate. Preparat sau forma medicamentoasa Preparat sau formula farmaceutica Produs farmaceutic.Urmeaza un paragraf care se refera la proprietati (gust. cu denumiri in lb latina . 3. prezentate intr-o forma care sa poata fi folosita de bolnav sau sa-i fie administrata ca atare. dozele maxime. gradul de maruntire. dar medicamentul ramane o metoda universala importanta si larg raspandita. Preparate farmaceutice Formele farmaceutice sunt inscrise alfabetic. Conform indicatiilor Organizatiei Mondiale a Sanatatii medicamentele sunt substante simple sau asocieri de substante. VENENA si SEPARANDA MEDICAMENTE Pentru prevenirea si tratamentul bolilor medicina se foloseste de numeroase metode. metode generale de analiza si reactivi si alte materiale necesare pentru lucru. conditii de puritate. Dupa titlu se mentioneaza o definire a produsului care precizeaza partile de planta. Produsele de origine vegetala. Sunt intitulate tot cu o denumire in lb.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei date importante necesare pentru analiza medicamentelor. determinarea ph-ului si determinarea cantitativa. Urmeaza capitolul prepararea care prevede mai intai formula care cuprinde enumerarea in lb latina a componentelor si cantitatile indicate in grame. In afara de notiunile de medicament se mai folosesc in acest scop pentru definirea produselor obtinute in farmacie sau in industrie si alte denumiri ca: Preparat sau forma galenica. Mai gasim in acest capitol. sau produse complexe capabile de a produce un efect terapeutic. aspect. 12 .

concentratia si modul ei de administrare. 4. 3.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei In notiunea de forme farmaceutice se includ si unele preparate care obisnuit. Dupa conceptia terapeutica. nu se elibereaza si nu se administreaza ca atare. Ex: aspirina algocalmin. prescrise de medic. solutia alcoolica de iod iodurat. Sunt preparate complexe a caror formula este conceputa de medic. aceeasi substanta administrata unui om care sufera de maladia respectiva produce vindecarea. Sunt considerate oficinale. Dupa sistemul de dispersie. Dupa modul de formulare. apa de plumb. preparatele prevazute in farmacopeea a X a. Clasificarea medicamentelor Medicamentele sau formele farmaceutice se pot clasifica dupa diferite criterii si anume: 1. unguent cu oxid de zinc. 2. 13 . actioneaza asupra maladiei in mod antagonic neutralizandu-i efectele ca un antidot. paracetamol etc. acelasi medicament administrat unui om care are stare febrila identica duce la vindecare. Medicamentele trebuie sa suprime cauza bolii si efectul acesteia va disparea. Sunt preparate care au formula si modul de preparare prevazute in farmacopee. In fiecare an Ministerul | Sanatatii revizuieste nomenclatorul de medicamente . Dupa conceptia terapeutica medicamentele pot fi alopate sau homeopate. este cuprinsa in lucrarea Produse farmaceutice folosite in practica medicala aparuta in anul 1976. Acestea se efectueaza in farmacii pe baza prescriptiilor medicale. b) Medicamente magistrale. Conceptia acestei medicatii considera ca substanta prin proprietatile. c) Specialitatile farmaceutice (industriale) Formeaza o categorie de medicamente fabricate in industria de medicamente si care sunt livrate farmaciilor direct sub forma care se elibereaza bolnavilor. Medicamentele homeopate . 2. Cea mai importanta caracteristica a medicamentelor homeopate este ca ele se administreaza in cantitati extrem de mici sub forma de dilutii facute mai ales cu alcool sau lactoza. Dupa modul de intrebuintare. spirtul camforat. Gama de specialitati autorizate sa circule in tara noastra. In farmacii si spitale in afara acestor specialitati realizate de industria romaneasca se gasesc si o serie de speialitati importate. Dupa modul de formulare medicamentele pot fi: a) Medicamente oficinale. Sunt administrari de substante in doze extrem de mici (homeopate) la om sanatos provoaca simptome asemanatoare cu ale unei anumite maladii. De ex. 1. Medicamentele se folosesc ca atare sau asociate cu alte substante in formule complexe. elimina unele produse depasite si introduce altele noi. Asa sunt tincturile si extractele care se administreaza asociate cu alte componente. Un medicament provoaca la un om sanatos o stare febrila.

pulberi). pilocarpina hidroclorica.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei 3. cocaina hidroactiva. tinctura anti colerina. deoarece obiectul principal este asigurarea dispersiei omogene a substantei active intr-un sistem. fenobarbital. macromolecule naturale de sinteza sau de semisinteza. Medicamentele pentru uz intern sunt acelea care se administreaza pe cale bucala (solutii. prednison. clorura de zinc. de umplere si inchidere a cpsulelor de hartie si a pungilor farmaceutice. morfina hidroclorica. Dupa modul de intebuintare medicamentele se impart in medicamente de uz intern si extern. ulei. tinctura de opium. cofeina. Tabelul VENENA cuprinde medicamente si substante farmaceutice precum: acenocumarol.furosenut. colire. moi (unguente si supozitoare) si solide (pulberi. Dispersiile moleculare sunt constituite din solutii obtinute prin dizolvarea substantelor medicamentoase in apa. Solutii extractive alcoolice (tincturi si extracte) Dispersiile coloidale sunt solutii de gume. -Exercitii de confectionare. sau adjuvanti. diazepam. DOZE FARMACEUTICE -Ambalajul in farmacie. Medicamentele pentru uz extern sunt acelea care se aplica pe piele sau pe mucoase (unguente. infuzii si decocturi) 2. papaverina. 4. sulfat de zinc. sparteina. digoxin. alcool. iodul. codeina fosfat. nitrozepam. litiu. spalaturi) si sunt etichetate cu ETICHETA ROSIE pe care este scris extern. in farmacie sunt etichetate cu ETICHETA ALBASTRA pe care este scrisa mentiunea intern. atropinanelfat. ergomet. denumite substante ajutatoare (auxiliare). opium. Toate formele farmaceutice formate din doua sau mai multe componente sunt sisteme disperse. Solutii obtinute prin extractie care se impart in: 1. nelfat. comprimate) La obtinerea formelor medicamentoase se folosesc substante medicamentoase si substante inerte terapeutic. Acest criteriu de clasificare al medicamentelor este de mare importanta pentru ca atrage atentia farmacistului cat si bolnavului asupra caii de administrare. paracetamol. Dupa modul de dispersie.de manuire. Solutii extractive apoase (macerate. 14 . Tabelul SEPARANDA cuprinde urmatoarele medicamente si substante farmaceutice: ciclobarbital. Este criteriul cel mai adecvat specificului tehnicii farmaceutice. cloramina B. Dispersiile mecanice sunt dispersii eterogene care pot fi lichide (emulsii si suspensii). nifedipina. comprimate.

Daca nu se specifica altfel. Acestea sunt cantitatile de substante medicamentoase care produc un efect terapeutic cunoscut. Posologia este partea de formulare care se ocupa cu determinarea dozelor sau a cantitatilor de medicament administrate pentru a se obtine efectul terapeutic dorit. Cifrele care reprezinta dozele uzuale sunt orientative. 2. servind numai ca ghid pentru medic si pot varia in functie de bolnav. O cantitate prea mica de medicament poate fi ineficace. varsta.Precizarea dozei zilnice. fara insuficienta renala sau hepatica. Dozele maxime pentru copii depind de sensibilitatea. dozele maxime calculate dupa una din formulele de mai jos: in care. D = doza maxima pentru adult. Orientativ se pot utiliza pentru copii peste 2 ani. nu pot fi depasite de farmacist.5 pentru greutate sub 36kg 15 . si a intervalului de administrare reprezinta elemente pretioase. Dozele maxime indicate in tabel. F = 2 pentru greutate intre 10-16kg F = 1. F = factor de corectie in functie de greutate.Doza terapeutica uzuala. 1. sunt valabile pentru adulti in varsta de 18-60 ani. Dozele uzuale sunt date pentru o singura administrare sau pentru 24 h. se refera la calea orala . Dozele maxime indicate in tabel.Doze maxime prin doze maxime pentru o data sau pentru 24h. G = greutatea copilului in kg. Cand prin depasirea dozei maxime viata bolnavului ar fi periclitata chiar daca prescriptia poarta mentiunea SICVOLO medicamentul nu va fi preparat decat dupa reconfirmarea cantitatii de catre medic. Doze farmaceutice. care pot fi prescrise de medic in scop terapeutic. poarta denumirea de doza (latina dosis = doza). decat in cazuri speciale preczate de medic prin mentiunea ‚ SICVOLO’ cand responsabilitatea administrarii revine medicului. greutatea si suprafata corporala a copilului. in timp ce o cantitate prea mare poate duce la tulburari nedorite ale organismului (doza toxica) sau poate provoca moartea (doza letala). se inteleg cantitatile maxime de substante medicamentoase. dozele uzuale. Cantitatea de medicament care se administreaza pentru a se obtine un anumit efect farmacologic sau toxic. A = varsta copilului in ani.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei -Manuirea flacoanelor de sticla pentru ambalarea medicamentelor.

numerotate si vizate cu timbru sec.datorita proprietatilor puternic analgezice sau anestezice. Pentru a calcula doza pentru un copil. 3. medicul este obligat sa posede un formular special.Doza de intretinere este cantitatea de medicamente cu care se face tratamentul indelungat al unei afectiuni cronice si corespunde cantitatii de medicamene folosite zilnic de organism si realizeaza intretinerea efectului favorabil obtinut prin doza de atac. in tratamentul unor boli care nu pot fi influientate de alta medicatie. desi sunt toxice . intrucat multe fnomene fizice sunt mai strans corelate cu SC.Toxicomania provoaca efecte grave asupra individului si constituie o plaga sociala care a impus luarea unor masuri pe plan international.C permite calcularea mai corecta a dozelor pediatrice.Farmaciile pot elibera bolnavilor tratati ambulatoriu produse si substante stupefiante prescrise de medici pe formulare speciale.25 pentru greutate sub 56kg F = 0. Produsele si substantele stupefiante. 4. Suprafata corporala S. Eliberarea medicamentelor stupefiante pentru bolnavii spitalizati se face pe baza inscrierii in condicele de prescrieri medicale sau in condicele de aparat in 4 exemplare destinate exclusiv acestui scop.8 m². ele putand provoca vatamari mai mult sau mai putin grave ale organismului. iar cantitatile in cifre si litere. 16 . respectiv sa apara efecte favorabile in scurt timp. pe care il completeaza cu cerneala. sunt utile in anumite doze. Cantitatile de substante puternic toxice trebuie prescrise atat in cifre cat si in litere.75 pentru grutate peste 60kg Catalin Bulei Aceste formule nu se aplica la noi nascuti si sugari. producand asa numitele toxicomanii. Stupefiante O atentie deosebita trebuie acordata la prescrierea si eliberarea stupefiantelor care nu numai ca sunt medicamente energice dar duc cu timpul la obisnuinta. SUBSTANTE TOXICE SI PUTERNIC ACTIVE Unele substante au o actiune farmaco-dinamica energetica.Doza de atac este cantitatea de medicamente cu care este indicat sa se inceapa tratamentul pentru a realiza o concentratie activa. citet si medicamentele vor fi trecute cu denumirea completa . 73/1969 privind regimul produselor si substantelor stupefiante. In prescriptiile care contin aceste substante trebuie sa fie precizat modul de administrare care sa permita calculul dozelor maxime conform FR X. se poate folosi formula: Doza aproximativa pentru un bolnav SC = Suprafata corporala este data intr-un tabel. indicatiile stabilite de instructiunile pentru executarea prevederilor legii nr. in aceste cazuri dozele maxime pentru fiecare medicament sunt indicate in tabele speciale. x doza pentru adulti. SC medie la un om de 70 kg este de cca 1.La prescrierea stupefiantelor.Aceste substante au fost denumite substante toxice.Propedeutica farmaceutica anul I F = 1. ceea ce se impune in starile de urgenta.

purtand semnul ‚cap de mort’ si inscriptia ‚VENENUM’. 79 din instructiunile de aplicare a legii stupefiantelor). AMBALAJUL IN FARMACIE Ambalarea si ambalajul.Materiale plastice reprezinta o grupa mare de polimeri inalti. Aplicarea siliconilor pe suprafata sticlei. Intregul colectiv intr-o unitate. fiolax. cu ustensile destinate numai acestui scop. Cheile dulapurilor in care se pastreaza produsele si substantele stupefiante vor fi pastrate de catre farmacistul delegat i acest scop. este de calitate inferioara si se recomanda pentru conditionarea pulberilor. O atentie deosebita se acorda calitatii sticlei din care se fabrica fiolele si flacoanele pentru medicamentele injectabile. care este insemnata printr-o banda longitudinal galbena iena. Avantajele maselor plastice sunt greutatea redusa. raspunde de circulatia acestora. stabil la incalzire si serveste la confectionarea unor recipiente care se pot steriliza. iar apa si solutiile apoase sa nu adere dloc de suprafata. care se vor pastra sub cheie si se vor spala separat de celelalte ustensile (art. stabil fata de actiunea apei si se utilizeaza la fabricarea pungilor pentru plasma sau perfuzii. rezistenta mecanica. Polietilena este un material usor. 2. se preteaza pentru solutii mai putin sensibile (iena therm) . sa nu cedeze substante continutului si sa nu reactioneze cu substantele medicamentoase. Materialele de conservare trebuie sa fie inerte. Manipularea stupefiantelor in farmacii se face nmai de catre farmacisti. duran. indiferenta chimica si costul convenabil. insemnata cu o banda longitudinala neagra. Sticla folosita pentru medicamente. face ca materialul sa devina inert. d)sticla siliconata. Un astfel de material se foloseste la flacoanele in care se introduc pulberi de antibiotice. fac parte sticla iena.Sticla ramane materialul cel mai folosit pentru recipientele in care se introduc medicamente. 78. poate fi de 3 categorii: a) sticla de borosilicat. rezistent. prevazute cu eticheta. trebuie sa fie conditionat intr-un recipient sau ambalaj care sa ii asigure garantia conservarii. b) sticla din clasa hidrolitica 2. Din aceasta categorie. reprezinta calitatea cea mai buna si se preteaza la fabricarea flacoanelor pentru perfuzii si a fiolelor. 1. c) sticla din clasa hidrolitica 3. pirex. Orice preparat farmaceutic.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei Unitatile farmaceutice de toate categoriile vor pastra produsele si substantele stupefiante in dulapuri cu usi oarbe .Este un material rezistent. 17 . constituie un ansamblu de tehnici si materiale care permit sa se protejeze un produs contra modificarilor posibile pana la utilizarea finala. inchise cu cheie.

indoite in doua in asa fel incat cele doua parti sa se suprapuna. este indiferenta din punct de vedere chimic fata de majoritatea substantelor. apoi se inchid cele doua extremitati.Ea se poate efectua pe cartele obisnuite pe cartele speciale sau pe capsule de hartie deschise. consta in lipirea usoara a capsulelor intre ele pe partea exterioara cu o picatura de lipici. iar la tractiunea usoara care se produce in momentul indepartarii capsulei incarcate de cea goala. se intrebinteaza pungile de hartie sau cutiile de carton.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei Cloura de polivinil este un material rigid si serveste ca material pentru confectionarea unor flacoane. dupa care dozele se introduc in capsule. In general impartirea cantitatii de pulbere in doze se face prin lovirea cartelei. se intelege. iar cele doua margini libere sa poata fi indoite de doua ori servind pentru formarea capsulei. capsulele se deschid in forma armonica.In general pulberile se divizeaza pe cartele care au forma dreptunghiulara si sunt confectionate din celuloid sau material plastic de diferite culori si a o flexibilitate suficienta care permite indoirea lor in scopul usurarii introducerii pulberilor in capsule. Divizare dupa ochi Se face prin aprecierea vizuala a dozelor de pulberi. astfel incat partea mai lunga a capsulei formeaza o punga deschisa prin care se introduce pulberea divizata in prealabil pe cartele . Metode de divizare dupa volum. 18 . Capsulele de hartie constituie un ambalaj pentru pulberile divizate care reprezinta doze individuale pana la consumarea medicamentelor.2. 3. 1. fiecare reprezentand cantitatea ce trebuie administrata o data.3. Divizarea se poate face in trei moduri: 1. Prin divizare in practica farmaceutica. Capsulele de hartie sunt fabricate din bucati de hartie dreptunghiulare. sunt numerotate cu nr.4. In raport cu marimea si capacitatea lor. iar pentru cantitati mai mari. O metoda conventionala.Pungi si capsule de hartie. Hartia de buna calitate. Capsulele de hartie se indoies cam la a treia parte din lungimea lor. operatia prin care pulberile se impart in doze unitare. asezate in forma de conuri. Pe cartele de divizat. Umplerea capsulelor. 2. Divizarea pulberilor se poate efectua: Direct in capsule Pe capsule de hartie deschise sau capsule speciale din care se fac capsule prin incalzire ulterioara. Capsulele se inchid introducand una in alta cele doua extremitati in asa fel incat sa ia forma unui plic. constituita aproape in totalitate din celuloza. Pentru ambalarea pulberilor divizate in gerutate de cateva centigrame pana la cateva grame. cutii si folii. se intrebuinteaza capsulele.

Ca ambalaje se folosesc recipiente. Prin alcool diluat se intelege alcool etilic de 70° 19 . ca volume egale de pulberi. Divizarea se efectueaza cu ajutorul unui dispozitiv reglat in prealabil. Prin expresia bine inchise se intelege ca recipientele au dispozitive de inchidere adecvate care asigura izolarea de mediul extern. fixarea umiditatii. care au un timp de conservare sub 3 ani. evitand pe de o parte posibilitatea de contaminare sau impurificare din mediul extern si pe de alta parte unele modificari datorate proprietatii substantelor in conditiile normale de pastrare si manipulare (evaporarea dizolvantilor. racita la temperatura normala si care urmeaza sa fie folosita imediat. contin cantitati egale. in functie de volumul unei doze. capace. Medicamentele injectabile. Prin apa se intelege numai apa distilata. 3. Metoda cea mai precisa este divizarea prin cantarire a fiecarei doze. Ambalajele trebuie sa fie prevazute cu un sistem de inchidere (dopuri. Celelalte ambalaje trebuie sa fie din material care sa nu permita trecerea luminii sau pastrate la intuneric in dulapuriinchise. Recipientele cu celelalte substante vor purta etichete cu inscriptie neagra pe fond alb. Ambalajele nu trebuie sa cedeze din componentele lor si nu trebuie sa reactioneze cu substantele sau preparatele pe care le contin. Solutiile apoase nu trebuiesc pastrate la temperaturi sub 0 °C. cutii. La substantele si preparatele farmaceutice. Substantele higroscopice si eflorescente folosite la prepararea medicamentelor injectabile se vor ambala in flacoane de sticla ermetic inchise de 1000g. a CO2. saci din materialeadecvate cu forma si marime potrivite. Prin expresia ferit de lumina se intelege ca recipientele de sticla trebuie sa fie de culoare brun inchis sau incolore dar pastrate la intuneric in dulapuri inchise. Recipientele cu substante foarte active se pastreaza in dulapuri SEPARANDA si trebuie sa aibe eticheta cu inscriptia rosie pe fond alb. Producatorii garanteaza calitatea produsului in cadrul perioadei de valabilitate. Indicatiile de pastrare la loc uscat arata ca produsul respectiv este susceptibil de a fixa umiditatea din aer si trebuie pastrate in conditii corespunzatoare. Prin expresiile separandum si venendum indicate la sfarsitul monografiilor se intelege ca substantele sau preparatele se pastreaza in dulapuri speciale. influienta oxigenului din aer). Dupa FR X singura metoda obligatorie este divizarea prin cantarire. Pentru substantele si preparatele farmaceutice. se va mentiona pe ambalaj termenul de valabilitate. pungi. Prin termen de valabilitate se intelege perioada de timp in care un produs medicamentos isi pastreaza integritatea si caracteristicile in limitele admise. Toate ambalajele trebuie sa corespunda conditiilor de calitate prevazute de normele in vigoare. dispozitive speciale) care sa protejeze continutul de influienta factorilor externi. pierderea apei de cristalizare. antibioticele si unele vitamine sunt ambalate in flacoane cu inchidere speciala. Recipientele cu substante toxice se pastreaza in dulapuri VENENA si trebuie sa poarte etichete cu inscriptie alba pe fond negru. prin apa proaspat fiarta si racita se intelege apa distilata fiarta 3 – 5 min. Prin expresia se prepara la nevoie sau se prepara in cantitati mici se intelege ca preparatul cere un timp de conservare redus. Prin alcool se intelege alcool etilic de 95°. termenul de valabilitate este de cel putin 3 ani daca nu este indicat altfel in monografia respectiva. Pentru preparatele farmaceutice conditiile de conservare sunt prevazute in monografiile generale respective.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei Se bazeaza pe ipoteza. Metode de divizare dpa greutate.

128 Campina 20 . Flacoanele de sticla si busoanele se spala cu apa calda si sapun. farmacopeea prevede urmatoarele mijloace pentru masurari aproximative: O lingurita = 5ml. Etichetarea medicamentului trebuie sa se faca precis. cristalizator. acetona. Manuirea flacoanelor de sticla pentru ambalarea medicamentelor Lichidele se cantaresc in flacoane de sticla sau daca lichidul respectiv trebuie transvazat. fisurate sau ciobite.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei Prin eter se intelege eter etilic. prin solutie fara precizarea solventului se intelege solutie apoasa. Se verifica flacoanele de sticla pentru a nu fi crapate. In vederea determinarii dozelor pentru medicamentele lichide. podeaua si plafonul. corespunde la : 15g apa 20g sirop 13.5g sirop 4. se face cu alice de plumb.Se iau toate masurile pentru a fi mentinute in perfecta curatenie. Operatia se face in capsule de portelan sau patentule emailate. corespunde la: 5g de apa 6. Etichetarea va cuprinde : Numarul si adresa farmaciei Farmacia Nr. in conformitate cu indicatiile prevazute in ordonanta medicala sau reteta.3g ulei. Peretii. filtru. pentru a preveni contaminarea cu microorganisme. alcool sau eter etilic dupa care se spala din nou cu apa distilata. Cand cantitatea de substanta este indicata cu 4 zecimale insotita de expresia exact cantarita se intelege ca trebuie sa se cantareasca la balanta analitica exact cantitatea indicata. Flacoanele de sticla se curata cu grija in spatiul destinat pentru spalarea flacoanelor. O lingura mijlocie (desert) = 10ml. Prin expresia in prealapil cantarit(creuzet. citet. corespunde la : 10g apa 13g sirop 9g ulei O lingura de supa = 15ml. Tara vasului in care se face cantarirea. sticla de ceas) se intelege ca recipientele respective s-au cantarit la balanta analitica dupa ce au fost uscate si aduse la greutate constanta.5g ulei. Flaconul de sticla se ia in mana dreapta si se bate usor in palma stanga pentru controlul asupra integritatii vasului. sunt astfel confectionati pentru a nu retine umiditatea.

1000g. se elibereaza in vase de culoare inchisa sau in ambalaje corespunzatoare. brune. Aceasta activitate cere o grija si o atentie deosebita. se masoara in vase gradate. 21 . Determinarea greutatii substantelor se face cu balanțe apropiate cantitatilor cu care se lucreaza. 250g. 500g. 30g. Rp (ia si prepara). Flacoanele sau borcanele de umplere se curata cu grija. Deasemenea este interzis sa se intrebuinteze cutii. nr. Substantele prescrise. Denumirea continutului Modul de administrare Numele preparatorului. Medicamentele care se prescriu in volume. trebuie sa fie alese in functie de necesitatea de conservare. verzi) si dupa cantitati (10g. Cantitatea. 125g. 20g. iar solventii in volume g/vol. pentru a nu se face confuzii. Nu este recomandabil sa se elibereze medicamente in sticle folosite in mod curent pentru pastrarea alimentelor si a bauturilor. deoarece o transvazare gresita oate avea urmari neplacute. pentru a evita o eventuala impurificare cu agenti bacterieni. dupa culoare (albe. Fac exceptie solutiile injectabile care se prepara la volum. Acestea vor fi etichetate. FORME FARMACEUTICE – prezentare - Cantarire. Intern sau extern. se verifica etichetarea. Flacoanele de sticla spalate si uscate se aseaza in dulap. 50g. O problema importanta in farmacii. comprese Vasele de sticla si materialele de ambalaj in care se face expeditia.2009 solutie de rivanol 1 la mie aplicatii locale. dopuri de pluta care au mai fost folosite.100g. indiferent de dizolvant se prepara in greutate g/g. Formele farmaceutice lichide inscrise in farmacopee. uneri chiar consecinte grave. de inregistrare si data expeditiei.Toate medicamentele care se altereaza la lumina.Propedeutica farmaceutica anul I Data. manuirea balantei de receptura si a cumpenei de mana. se cantaresc si se iau in lucru in general in ordinea crescatoare a cantitatii. controlandu-se identitatea etichetarii pe ambele vase. adica se exprima cantitatea de substanta in grame. este transvazarea corecta a substantelor medicamentoase si a adjuvantilor. cu etichete in care figureza antetul farmaciei si pe care se trece modul de intrebuintare. tipuri de balante si greutati.10. cu busonul respectiv). nr. Catalin Bulei 27. apoi se aseaza langa cele din care urmeaza sa se faca transvazarea.

In practica farmaceutica se utilizeaza foarte rar substantele ca atare. Prepararea corecta a medicamentelor in farmacii presupune ca o conditie esentiala. Cantarirea se face tinand cu mana stanga inelul cumpenei. vehicule. Unele balante au un dispozitiv cu care se pot bloca pentru a n oscila liber. De aceea este foarte important sa se cunoasca in profunzime efectele farmacologice si toxicologiceale adjuvantilor. metalica. emulgatori. Reguli practice pentru cantarire in farmacie. Unitatea de masura pentru greutate este gramul cu multiplii si submultiplii sai. avand la extremitati atarnate pe cutite doua platane egale ca greutate. ca solventi. fapt care menajeaza cutidete de o frecare inutila. Cantarirea si masurarea La prepararea formelor farmaceutice se aplica numeroase operatii. Masurarea este o operatie fizica prin care se determina o marime necunoscuta in raport cu alta marime luata ca etalon. Exercitii de cantarire. ambele fiind de aceeasi natura. a punctului de fierbere. Balanta cu coloana sau balanta de receptura. conservanti. dar nu totdeauna este posibil acest lucru. o parghie metalica formata din doua brate perfect egale. Balanta este in echilibru cand oscilatiile indicatorului sunt uniforme fata de centrul cadranului. temperaturii si presiunii. Intre masurarile fizice care intereseaza preparatele medicamentoase figureaza masurarea masei. cunoasterea aspectelor teoretice si practice ale cantaririi substantelor medicamentoase. Balanta de mana sau cumpana de mana se foloseste pentru cantarirea medicamentelor in cantitati mici. intre 0. Substantele auxiliare folosite in scopuri diferite. La partea superioara a coloanei este asezata pe un cutit. Este formata dintr-o coloana verticala. Echilibrul balantei este semnalat de un ac indicator fixat in mijlocul parghiei si care penduleaza impreuna cu acesta in fata unui cadran gradat.10 – 10g. cantarirea substantelor vascoase. Cantarirea este operatia prin care se determina greutatea unui corp cu ajutorul unei balante si a unor greutati corespunzatoare sistemului de masuri si greutati adaptat. In laboratoare se folosesc balante analitice. balante cu coloana si balante terezii. Pentru cantarire in farmacii se folosesc balante de mana. in timp ce cu mana dreapta se face manevrarea cursorului. 22 . Se foloseste pentru cantariri intre 10 – 100g. corectori trebuie sa fie lipsite de actiune biologica. volumului. a punctului de topire. determinarea densitatii. fixata pe o cutie acoperita cu o placa de marmura avand doua sau trei sertare. Echilibrul balantei trebuie verificat inaintea fiecarei cantariri. masurare la volum si picaturi. In farmacii se folosesc masuri si greutati ale sistemului cu multiplii si submultiplii acestora. Substantele medicamentoase sunt transformate intr-o forma farmaceutica in care se incorporeaza si diverse substante ajutatoare. coloranti.Propedeutica farmaceutica anul I - Catalin Bulei Exercitii de cantarire a substantelor lichide si solide. Balante. incarcarea si descarcarea platanului.

Pozitiile de echilibru succesive pentru aceeasi incarcatura. sa fie sensibila cand balanta potrivit incarcata si echilibrata se inclina la adaugarea unei greutati cat mai mici. Sa fie dreapta. avand o sensibilitate de ordinul zecimii de mg. adica adaugand un corp in diferite puncte ale talerului sa fie necesar de fiecare data aceeasi greutate pentru echilibrare. blocand balanta in stare de repaus si avand grija sa nu fie depasita limita de incarcare. cutitele si lacasul acestora sa fie protejate de actiuni mecanice. In farmacii. Se observa oscilatiile balantei si pozitia in care se opreste acul indicator. Cumpenele de mana se pastreaza in cutii de carton sau suspendate intr-un cui. O balanta corespunzatoare trebuie sa aibe coloana in pozitie verticala. se construiesc din bronz.5 mm. 23 - . justa sau exacta.Pentru a verifica justetea balantei se stabileste echilibrul balantei neincarcate. greutatile se gasesc in cutii speciale prevazute cu lacasuri pentru fiecare greutate. Sa fie fidela. Pentru ca o balanta sa se pastreze in bune conditii trebuie respectate urmatoarele reguli: sa fie ferita de variatii mari de temperatura si umiditate. inseamna ca balanta ramane in echilibru la adaugarea a doua greutati egale pe platane si echilibrul continua sa se mentina si cand cele doua greutati sunt schimbate intre ele. iar dupa ridicarea acesteia sa revina la pozitia initiala. au forma cilindrica si uneori se nicheleaza. apoi al balantei incarcate cu cate 100g si respectiv 1000g in fiecare platan. Greutatile mai mici de 1kg. pot avea o abatere intre ele de cel mult ¼ dintr-o gradatie a scarii de 0. cutitele se sterg cu o carpa moale curata si uscata s cu o pensula moale uscata. Cand farmacopeea foloseste expresia „exact cantarit” inseamna ca determinarea greutatii respective se vaface cu blanta analitica.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei Balantele analitice se utilizeaza pentru cantariri foarte exacte. Controlul balanelor si greutatilor este reglementat de lege si este executat de Directia Generala de Metrologie prin verificari periodice. iar coloanele nichelate se sterg cu carbonat de calciu si steorina. Greutati Greutatile folosite la cantarirea medicamentelor trebuie sa fie marcate de Directia Generala de Metrologie. bratul si talerele trebuie sa balanseze liber fara frecare iar acul indicator sa oscileze in aceasi masura la dreapta si la stanga punctului 0. parghiile sa fie sterse de preferinta cu o carpa moale. Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca o balanta buna sunt urmatoarele: Sa fie stabila. Cantarirea trebuie executata cu cea mai mare atentie. adica sa se incline la adaugarea unei greutati. alama sau arama.

Cand se da drumul balantei sa oscileze. Inainte de cantarire balanta se verifica . Obiectul de cantarit si greutatile se vor aseza pe platane usor. iar pe celalalt se pun greutati marcate pentru a-i face tara. in capsule de portelan. Se adauga greutatile necesare apoi se toarna lichidul de cantarit. fara a produce loviri. Cantarirea substantelor solide nu se face direct pe platanul balantei. Elimina necesitatea spalarii repetate a platanelor. Substantele nu se vor turna direct cu borcanul ci se vor lua cu lingurita de os sau metal foarte curate. iar cand sunt cantitati mici ce trebuiesc transvazate. In caz ca balanta nu sta in echilibru. Lichidele foarte vascoase se cantaresc in capsule de portelan din care pot fi usor scoas. 2. fara a depasi limita de incarcare. 24 . Dupa umectare hartia se dezlipeste iar substanta moale ramane pe pistil. 5. 7. Cantarirea pe hartie prezinta urmatoarele avantaje: Protejarea platanelor de actiunea chimica a substantelor. 4. 6. Se va lua balanta cea mai mica cu care se poate cantari cantitatea ceruta. In special cand se cantaresc lichide corosive este prudent sa se aseze pe platane cate o foaie de hartie. Prin aceasta se simte cand cantitatea de lichid se apropie de echilibru. de aceea se vor folosi solutii sau pulberi titrate. ci punand pe cele doua platane cate o foaie de hartie alba sau cerata de dimensiuni egale. Extractele moi se pot cantari pe hartie cerata sau hartie de filtru care se lipeste apoi pe capul pistilului si se umecteaza cu alcool 70% sau apa. se vor regla piulitele de pe extremitatile bratelor. Vasul se aseaza pe platanul din dreapta. pentru a adauga cu incetul ultimile picaturi necesare. Serveste la transferarea substantelor cantarite. Substantele lichide se cantaresc in flacoane. murdarind sticla si balanta. apasand usor cu degetul aratator platanul pe care se gaseste vasul. Cantitatile mici de substante foarte active nu se pot cantari exact cu balantele folosite curent in farmacii. lasand-o sa oscileze liber dupa ce a fost asezata in echilibru. aceasta se va face prin intoarcerea lenta a manerului pentru a evita oscilatiile prea ample. Turnarea se face pe partea opusa etichetei pentru ca picatura care ramane aderenta la marginea sticlei sa nu murdareasca eticheta. In cantarirea lichidelor se va avea grija sa nu se toarne pe alaturi. 8. 3. Balantele prevazute cu piedica vor fi oprite sa oscileze in timpul cand se adauga sau se ridica capsulele de pe platane.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei Reguli practice pentru cantarire in farmacie 1. In timpul incarcarii dopul se aseaza pe partea plata cu varful in sus pentru ca partea care vine in contact cu lichidul sa nu atinga masa.

nr. care poate fi o formula conceputa de medic sau un produs a industriei de medicamente. 25 .5 cm. greutatile si balanta se pun in perfecta stare.INVOCATIO – toate prescriptiile incep cu prescurtarea RP de la recipe si se traduce ia si prepara. operatia de cantarire se va face cu multa grija.Utilizarea prescurtarilor sau scrisul necitet care ar putea genera interpretari diferite sau erori trebuie evitate. La terminarea cantaririi. X prevede ca nu se admit prescurtari pentru a nu se confunda substantele farmaceutice. fisei al registrului de consultatie sau al foii de observatie. FR. RETETA (ordonanta medicala sau prescriptie medicala) Reteta este u document scris care precizeaza medicatia. Sunt scrise pe formulare tip de dimensiuni 15. apoi datele referitoare la bolnav si anume. domiciliul.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei 9. functia si institutia. 3. Cantitatile de medicamente se scriu in grame fara a folosi multiplii sau submultiplii gramului.PRESCRIPTIO in continuare este trecut medicamentul.5/7. medicu. Aceasta este o prescurtare traditionala care reprezinta adresarea medicului catre farmacist. Formulele prescrise de medic denumite si formule magistrale contin denumirea componentelor si cantitatile respective. diagnosticul. Nu se folosesc formule chimice si nici prescurtari. Balanta se va feri de miscari bruste . In cazul prescrierii mai multor medicamente virgulele care despart zecimalele sunt asezate pe aceeasi verticala. 10. 2. numele. 1.Prima parte a retetei se numeste INSCRIPTIO si cuprinde un antet tiparit in care se mentioneaza institutia sanitara la care sa facut examinarea.

De ex. Modul de administrare este indicat in limba romana pentru a fi cunoscut de bolnav. sup = supozitoria = supozitor. de doze pt 24 ore. Materialele prime de natura chimica. OPERATIA DE USCARE Uscarea este operatia care consta in eliminarea gradata a apei sau a altui lichid dintr-un material in care acesta este continut prin adeziune superficiala sau capilaritate. Aceste indrumari date bolnavului. M. se trec si pe eticheta care se aplica pe ambalajul preparatului. precum si nr. 5. dupa care urmeaza prescurtare formei farmaceutice. 6. Pentru a atrage atentia. vegetala sau animala folosite la prepararea medicamentelor pot contine o anumita cantitate de umiditate. 4. ung = unguentum = unguent.Ultima parte a retetei se numeste ADNOTATIO si cuprinde modificarile pe care farmacistul le face in formula respectiva. Indicatiile catre bolnav trebuie sa cuprinda cantitatea de medicament care trebuie luata. lichide si mai ales la solide. umiditatea se numeste de 26 . doza pentru 24 ore si elemente utile pentru bolnav. pulv = polveres = pulbere. Prescurtarea D tal dos = detur tales dosis = da asemenea doze sau detur ad capsulae amilacea = da in capsule amilacee (caşete). Uscarea solidelor are drept scop asigurarea conservarii. Se mai precizeaza calea de administrare cu prescurtarile INT = intern sau EXT = extern si nr. M sau M = misce = amesteca. Instructiunile pentru modul de intrebuintare reprezinta indicatii care incep ciu prescurtarile D = detur sau dentur = da sau dentur signetur = da cu eticheta. Cand apa este retinuta superficial. Sol = solutie. misce secundum arte = amesteca dupa arta. va face taxarea retetei. va iscali pentru modificarile respective.SUBSCRIPTIO dupa formula. de picaturi este trecut in cifre romane urmat de prescurtarea gtt = gutae = picatura sau pic. Lichidele in cantitati mici sunt prescrise sub forma de picaturi. Sunt folosite expresii si abrevieri ale unor termeni latini ca de ex. se gasestesemnatura. intervalul administrarii. De obicei se cere eliminarea apei dintr-un material. nr.f = misce fiat = amesteca so fa sau prepara. parafa medicului si data eliberarii. reducerea volumului si greutatii si favorizarea pulverizarii.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei Lichidele se prescriu tot in grame mai rar in ml. In practica farmaceutica procesul de uscare se aplica in principal la produse gazoase.INSTRUCTIO este partea care cuprinde o serie de indicatii date de medic si se refera la forma farmaceutica care urmeaza sa fie preparata. Alte indicatii se pot referi la modul de prezentare al medicamentelor precizeaza cum trebuie sa fie divizt sau ambalat. momentul administrarii. de doze daca este vorba de un preparat impartit in doze.

Uscarea cu raze infrarosii este folosita in practica farmaceutica pentru produsele vegetale. cu ciocane.In industrie sfaramarea se realizeaza cu ajutorul concasoarelor so a morilor de diferite tipuri. se incarca cu vapori de apa si apoi este evacuat prin ventilare. 1. deci a gradului de finete urmarit. Uscarea se face in aer liber. sunt transformate in particule de o anumita marime si se realizeaza pri actiuni mecanice. piulitelor si a moristelor sau a morilor de constructie simpla. pt cele mai moi frecarea. Exsicatoarele servesc la deshidratarea unor substante in cantitati mici si pt pastrarea unor produse higroscopice cum sunt unele extracte uscate sau moi. lovire si frecare. cu valturi. Pulverizarea propriu zisa este operatia prin care corpurile solide sunt aduse in fragmente foarte mici de 1mm. Operatia de maruntire in farmacie se executa cu ajutorul mojarelor. materialul se intinde in strat subtire si eventual se vantura pt a grabi procesul. pulberi. Cele mai simple aparate de uscare sunt etuvele si dulapurile de uscare. de distanta dintre lame si material. Procedeul se aplica la materialele poroase care se usuca usor. taiere sau despicare. sau particule mici de 50 – 500 microni prin macinare. rizoamele si cojile. la umbra sau in spatii inchise. Uscarea cu radiatii infrarosii se face cu ajutorul unor lampi care radiaza raze infrarosii. Concasorul cu falci. Pentru materialele dure este indicata lovirea si strivirea . In functie de marimea particulelor obtinute. Sfaramarea sau maruntirea are drept scop transformareaunui corp solid din bucati mari in fragmente mai mici care variaza de la 1mm pana la cativa cm. Maruntirea poate fi obtinuta prin 4 metode: strivire. Procesul pulverizarii necesita supunerea materialului la forte de presare si forfecare. Metode de uscare Uscarea la aer un procedeu simplu de uscare este expunerea in aer liber a unor materiale care pierd usor umiditatea si nu sunt sensibile la actiunea agentilor atmosferici.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei suprafata iar cand umiditatea se gaseste sub forma de apa de constitutie se numeste umiditate higroscopica. se pot obtine particule mari de peste 1mm prin sfaramare. unul din capee avand drept terminatie o calota 27 . Pistilul are forma cilindrica. Prin expunerea la aer pot fi uscate si o serie de substante solide care pierd usor umiditatea sau apa de cristalizare si nu sunt influientate de aer. Mojarul este un vas de forma unei cupe cu baza uneori plata si cu peretii grosi pt a avea rezistenta necesara. Drogurile vegetale constituite mai ales din tesuturi fibroase. Alegerea metodei de uscare si aparaturii se face tinand seama de caracteristicile materialului si anume de structura chimica de modul cum este fixata apa de umiditate initiala si finala a materialului. Pulverizarea este operatia prin care materilele solide sub forma de bucati.Pulverizarea la mojar cel mai frecvent intalnita in practica farmaceutica de receptura. la soare. Se foloseste mojarul cu pistil. pulverizarea este destinata sa transforme substantele medicamentoase in particule foarte mici iar ca rezultat se obtine un produs denumit pulbere. ex. pt droguri vegetale taierea. granule. de culoarea si capacitatea de absortie a produsului. Incalzirea materialului depinde de intensitatea sursei . In farmacie. se maruntesc prin taierea cu ajutorul foarfecelor sau al cutitelor. Uscarea la soare se aplica unor priduse vegetale cum sunt radacinile. Uscarea cu ajutorul caldurii uscarea la cald se face cu ajutorul unui agent de uscare incalzit care circula deasupra materialului.

Rotirea pistilului in practica farmaceutica se face de obicei in sens invers acelor de ceasornic. marmura. Obtinerea fainii de in sau de mustar din semintele respective. Dintre intermediile lichide se folosesc mai ales alcoolul. mai rar din sticla in unele cazuri. operatia se executa cu ajutorul morilor manuale sau a rasnitelor de ex. bronz. agat. mojarele pot fi din fier. Pentru a inlesni pulverizarea. In anumite cazuri tesuturile drogurilor vegetale mai dure pot fi indepartate in urma unei 28 . Pulverizarea la mojar se poate face prin lovire si triturare. carbonat de Ca) Pulverizarea prin intermediu Unele substante folosite in farmacie nu pot fi pulverizate prin simpla triturare la mojar deoarece datorita structurii lor se aglomereaza. Cand se lucreaza cu cantitati prea mici. in functie de natura substantelor de pulverizat. radacina de ipeca). Camforul se pulverizeaza prin adaugarea unei mici cantitati de alcool sau eter. In aceste cazuri pulverizarea substantei respective se face prin radere apasand usor bulgarii de substanta aglomerata deasupra unei site )oxidul de Mg sau carbonatul de Mg).Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei sferica turtita. Pulverizarea prin triturare este procedeul prin care pistilul este invartit in mojar. de mercur) sau a substantelor umezite cu o cantitate de apa cand acestea sunt insolubile (fosfat tricalcic. iar iodul cu ajutorul cloroformului sau eterului. iar cand se lucreaza cu cantitati prea mari loviturile pistilului sunt amortizate in masa de substanta. Produsele vegetale care contin substante active se pulverizeaza fara reziduu. Sunt confectionate din portelan. Pulverizarea prin frecare In unele cazuri substantele cu densitate mica nu pot fi pulverizate la mojar deorece ele se aglomereaza si este greu de obtinut o pulbere omogena. Pentru pulverizarea substantelor toxice se utilizeaza mojare acoperite. Se executa cu ajutorul unui pistil plat sau usor concav la baza. Pulverizarea se datoreaza zdrobirii substantei intre baza pistilului care se misca circular si fundul si peretii mojarului. iar intermediile lichide care se indeparteaza dupa pulverizare se numesc intermedii efemere. Pulverizarea prin lovire (pisarea) se efectueaza lovind cu putere substanta aflata pe fundul mojarului cu pistilui pe o directie perpendiculara. Pulverizarea integrala si cu reziduu Procedeul prin care tot materialul luat in lucru este transformat in pulbere poarta denumirea de pulverizare integrala sau fara reziduu. Porfirizarea poate fi facuta lucrand cu substante uscate cand acestea sunt solubile in apa sau se altereaza in prezenta ei (saruri de bismut. Prin triturare se pulverizeaza substante mai putin dure care se sfarama mai usor care se incalzesc se inmoaie sau se descompun prin lovire. Aceasta metoda de pulverizare se aplica substantelor dure sau produselor vegetale care au tesuturi mai tari (acid tartric. eterul si cloroformul. Intermediile solide care nu se indeparteaza dupa pulverizare se numesc intermedii permanente. care actioneaza frecand substanta pe o placa din material foarte dur si rezistent cum este porfirul sau otelul inoxidabil. se recurge la o alta substanta (intermediu). In cazul produselor vegetale cum sunt cele care contin uleiuri gase. Porfirizarea este o metoda de pulverizare prin care se obtin pulberi foarte fine. Marimea se face dandu-se dimensiunile diametrului mojarului si a lungimii pistilului. Pulverizarea cu reziduu poate fi intalnita in cazul substantelor chimice numai cand acestea sunt amestecate cu impuritati care pot fi separate in urma pulverizarii si cernerii. pistilul poate lovi in gol si sparge mojarul. imprimanduse o actiune de frecare si presare asupra materialului de pulverizat. Pulverizarea materialelor vegetale cum este secara cornuta sau vanilia se face folosind ca intermediu zaharul.

Pentru a se obtine o dispersie omogena este necesar sa se amestece diferite portiuni de pulbere cu particule de marime diferita. centrifugarea. pe plagi deschise sau pe arsuri trebuie sa fie sterilizate. Operatia de amestecare pulberi. confectionara filtrelor. reguli de folosire a distilatorului. Pulberile compuse se obtin prin amestec. cu bile si morile centrifugale. Problema amestecarii pulberilor in farmacie se pune atat in cazul cand este necesar sa se omogenizeze particule de marime diferita din aceeasi substanta cat si atunci cand trebuie sa se obtina un amestec omogen din mai multe pulberi. una care contine particule egale sau mai mari decat orificiile sitei si care ramase pe sita se numesc refuz. componentele din formula aduse la un grad de maruntire apropiat si adaugate in ordinea crescanda a cantitatilor. Macinarea se realizeaza prin frecare sau simultan prin frecarea si lovirea materialului. Daca principiile active din planta sunt localizate in principal in tesuturile moi friabile. Un astfel de procedeu in care o parte din materialul luat in lucru se separa dupa pulverizare prin cernere si se inlatura se numeste pulverizare cu reziduu Macinarea In industrie pulverizarea se face cu diferite tipuri de mori. metode de functionare. Pt pulberile in cantitati de sub 20 g cernerea nu este obligatorie. Prin cernere rezulta doua fractiuni. distilarea apei comune. 29 . Dupa amestecare pulberile se omogenizeaza prin trecere prin sita indicata si se amesteca din nou. amestecarea se realizeaza in mojare. Cele mai importante tipuri de mori sunt cu pietre cu discuri. care se adauga de obicei la sfarsit. de particulele cu diametru mai mare. Fac exceptie pulberile cu densitate mica. Amestecarea pulberilor. Reguli practice de amestecare. indiferent de cantitati. Prepararea pulberilor. daca este necesar se pulverizeaza in mojare si apoi se trec prin site potrivite. palniilor de separare sau cu ajutorul vaselor speciale de decantare.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei pulverizari cu reziduu. particulele care au un diametru mai mic. cu valturi morile centrifugale. exercitii. exercitii de decantare si sifonare. Pulberile de uz extern. pe eticheta se va specifica natura si concentratia acestuia. procedee si aparatura. O amestecare buna se poate obtine si in cutii sferice sau cilindrice in care pulberea este amestecata cu ajutorul unor bile de portelan sau otel. Decantarea se aplica obisnuit cu ajutorul pipetelor. se poate separa i acest fel pulberea activa inlaturand prin cernere tesuturile tari (lemnoase) care se pulverizeaza mai greu. In farmacie. La prepararea pulberilor se folosesc mijloace de cantarire sau divizare care sa permita precizia necesara pt a satisface conditiile de calitate cerute de farmacopee. tipuri de filtrare. Cernerea este operatia prin care se separa dintr-o pulbere cu ajutorul sitelor. evaporarea. Pulberile destinate a fi aplicate pe pielea sugarilor. Trusele folosite in farmacii cuprind 8 site care corespund dimensiunilor si numerotarii date de farmacopee. decantarea. In farmacii se folosesc substante medicamentoase uscate in prealabil. sifoanelor. aparate de distilat. Cernerea Prin operatia de pulverizare se obtine o pulbere care este constituita dintr-un amestec de particule de dimensiuni diferite. Operatia se face in acelasi timp cu pulverizarea. metode. In urma pulverizarii si cernerii pulberile obtiute in farmacie nu au acelasi grad de finete. care consta in separarea lichidului de particulele solide dintr-o suspensie sedimentata. Sitele sunt formate din fire sau lame asezate paralel confectionate din sarma sau tabla perforata. filtrarea. pot contine substante antiseptice aprobate de Ministerul Sanatatii. Decantarea este operatia mecanica.

separand astfel u lichid de un solid. Poate fi efectuata: Cu ajutorul unei bucati de panza sau tifon in care se introdce materialul pt presat si care este supus unei stoarceri prelungite. in cazul solutiilor extractive apoase ca si la separarea a doua lichide nemisabile.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei In industrie se folosesc decantoare de metal de forma cilindrica cu baza conica si prevazute cu robinet. sticle de ceas. In industrie evaporarea se face in cazane cu manta incalzite cu vapori de apa. Dupa modul de functionare centrifuga poate fi: cu functionare discontinua sau cu functionare continua. infuzii. decocturi. Evaporarea spontana se foloseste cand lichidul este volatil. Este operatia principala folosita la prepararea sucurilor vegetale apoase sau uleioase sau poate fi o operatie secundara care permite recuperarea lichidelor extractive. Prin evaporare se intelege trecerea unui corp din stare lichida in stare de vapori. Cand se urmareste evaporarea unei cantitati mai mari de lichid se foloseste incalzirea. suprafata de evaporare. Punerea in miscare se face treptat evitand o miscare accelerata de la inceput. cand temperatura se apropie de 100 °C. Se aplica la separarea drogului vegetal in macerate. pot functiona la rece sau la cald. Evaporarea depinde de urmatorii factori: temperatura. Se mai pot folosi bai de solutii saline si bai de ulei. 30 . Se aplica la concentrarea solutiilor. Cu ajutorul preselor de diferite modele. Operatia urmareste sa aduca o substanta sub forma de vapori pt a recupera reziduul. Evaporarea cu ajutorul caldurii si vidului. Sunt construite din materiale foarte rezistente. - Centrifugarea este operatia folosita in scopul separarii lichidelor de solide pt separarea precipitatelor in suspensie din sanul lichidelor. cand se realizeaza o sedimentare grabita. Presarea sau stoarcerea este operatia mecanica cu ajutorul careia se realizeaza separarea unui lichid dintr-o substanta moale sau solida. Randamentul este dependent de diferentele de densitate dintre doua sau mai multe faze si poate fi exprimat prin legea lui Stokes. Operatia de centrifugare are loc datorita actiunii fortei centrifuge asupra extremitatilor sau pe peretii recipientului supus rotatiei. incarcarea fiolelor la centrifugile mici se face asezand fiolele opuse doua cate doua dupa o prealabila cantarire astfel incat sa se echilibreze aparatul. Evaporarea cu ajutorul caldurii. Se folosesc vase cu deschidere larga. Evaporarea si concentrarea sub vid constituie procedeul cel mai rational car permite sa se lucreze la temperatura obisnuita sau la temperaturi de 40-50 °C. capsule de portelan. Decantarea se aplica pt spalarea unui precipitat sau ca operatie preliminara filtrarii pt separarea lichidului extractiv de drog. in care se aduce lichidul si se lasa in contact cu aerul. Evaporarea . Metoda se aplica mai ales la produsele termolabile cum este obtinerea extractelor vegetale si opoterapice. Operatia poate avea loc spontan cu ajutorul caldurii si a vidului. presiunea. Evaporarea cea mai simpla se face prin incalzire pe baia de apa. agitarea lichidului. gradul de saturare a atmosferei cu vapori rezultati prin evaporare. la presiune normala sau ridicata.

colectarea se face in vase de sticla sau emailate si cand este nevoie in conditii aseptice. Conditiile cerute de F. dizolvarea pulberilor pt preparatele injectabile sau diluarii preparatelor concentrate. pirex). Primele portiuni de apa distilata se arunca pt ca pot contine gaze. Timp de 15 min nu trebuie sa apara o coloratie roz. Purificarea unui lichid prin distilare se numeste rectificare.R.02 mol/l si se fierbe timp de 3 min.25 ml nitrat de Ag. Pentru a obtine apa distilata de puritate inalta se folosesc distilatoare la care toate partile care vin in contact cu apa sunt din sticla cu o mare rezistenta chimica (iena. Schematic se compune dintr-un cazan de fierbere. Solutia trebuie sa ramana limpede timp de 1 ora. Colectarea apei distilate incepe numai dupa ce sa verificat ca ea indeplineste conditiile cerute de F.12 g Zn pulbere (R).Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei Distilarea apei este operatia prin care un lichid este supus incalzirii si tansformat in vapori dupa care vaporii sunt condensati din nou in stare lichida. Trebuie sa apara o coloratie albastra. alama sau aluminiu si otel inoxidabil. Substante reducatoare la 100 ml apa distilata se adauga 2ml acid sulfuric 100g/l reactiv 1ml mangnat de potasiu 0. Distilatorul folosit incazul distilarii simple este alambicul. Distilarea se aplica la obtinerea sau purificarea unor lichide care pot fi incalzite la fierbere fara descompunere sau la separarea unui lichid de alte lichide sau de substantele dizolvate in el.5 ml edetat disodic 0. 0. Ca si Mg la 100 ml apa distilata se adauga 2ml tampon amonialcool PH 10. Pentru sulfati la 100 ml apa distilata se adauga 1ml acid clorhidric 100g/l (R). Timp de 1 min nu trebuie sa apara opalescenta. Distilarea apei se realizeaza prin presiune normala.R. lichidul fiind incalzit la temperatura de fierbere iar vaporii rezultati sunt captati si condensati intr-un refrigerent. Este construit din tabla de cupru. Solutia trebuie sa ramana colorata in roz. 100 g/l reactiv.001 mol/l. iar lichidul condensat este colectat in vasul de culegere. 0. fierbator sau evaporator (cucurbita) un capac (capitelul) de forma sferica sau cilindrica si un condensator prelungit cu un refrigerent introdus intr-un vas in care circula apa rece. 1ml clorura de bariu 50g/l reactiv. 2 ml naftil amina si acid sulfanilic (R) 0. Pentru cloruri la 100 ml apa distilata se adauga 0. 31 . 20 g/l reactiv. lichid limpede. lichidul este incalzit intr-un cazan cu o sursa de incalzire. pt administrare parenterala in momentul folosirii.25 ml acid nitric. substante volatile. Pentru nitrati. 50 mg eriocrom T (iindicator). nitriti la 50 ml apa distilata se adauga 15 ml acid acetic 300g/l reactiv. Distilarea poate avea loc la presiune obisnuita. iar vaporii formati sunt condusi in refrigerent. incolor fara miros si fara gust. X la prepararea apei distilate: Apa distilata este apa obtinuta prin distilarea apei potabile care corespunde prevederilor sanitare in vigoare. Acest mod de distilare este denumit distilare simpla si este aplicat la prepararea apei distilate si la purificarea prin distilare a unor lichide. Apa distilata pt preparatele injectabile este apa destinata preparatelor medicamentoase administrate pe cale parenterala.

porozitatea si debitul de filtrare. AG sau foi de tabla perforata Membranele filtrante flexibile nemetalice sunt construite din fibre de celuloza. se folosesc singure sau amestecate cu celuloza. docron. Este operatia de separare a unei faze lichide de o faza solida dintr-un amestec eterogen solid-lichid (suspensie) prin retinerea particulelor solide pe suprafata unui material filtrant care permite trecerea fazei lichide. Calitatea filtrelor este determinata de 2 factori importanti. azbest. lana si matase. Membranele filtrante se clasifica in . Apa distilata proaspat preparata obtinuta in laborator este considerata apirogena aprox.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei Apa distilata pt preparatele injectabile se obtine din apa potabila sau din apa distilata intr-u aparat de sticla neutra din cuart sau dintr-un metal potrivit. lapsan. Lichidul trecut prin filtru se numeste filtrat. 32 . Sunt rezistente la temperaturi ridicate. uleiurilor minerale. Fibrele de azbest sunt constituite din silicat de Mg. din terilen. Membranele din materiale sintetice sunt superioare materialelor textile naturale. sarurilor. tesaturile din bumbac. 4 ore de la colectare. flexibile (metalice si nemetalice) si neflexibile (rigide si nerigide) Membranele filtrante flexibile metalice sunt confectionate din site de otel inoxidabil CU. rezista la actiune acizilor. Mai sunt tesaturile poliamidice. iar colectarea si conservarea apei distilate trebuiesc facute sa se previna orice fel de contaminare. permit realizarea de retele foarte stranse si asigura o filtrare destul de fina. AL. aflate in lichidul filtrat. materiale plastice sau vascoase. Tesaturile di policlorura de vinil. Colmatarea consta in astuparea porilor filtrului datorita unor particule coloidale vascoase. lana. Se mai folosesc fibrele de sticla. Aparatul de distilare trebuie sa fie corect folosit. Porozitatea unei suprafete filtrate este reprezentata de diametrul mediu al sectiunii cilindrice a porilor si da indicatii asupra puterii de retinere a filtrului. pot fi sterilizate cu vapori de apa la 120°C si permit filtrarea lichidelor polare si nepolare. Debitul de filtrare este reprezentat prin capacitatea filtrului de a lasa sa treaca o anumita cantitate de lichid in unitatea de timp si se exprima in ml/min. au rezistenta mare la caldura la actiunea oxidantilor si acizilor. FILTRAREA Este operatia care insoteste aproape totdeauna prepararea solutiilor medicamentoase. sunt rezistente.

Filtre de sticla sinterizata Exista 7 grade de porozitate numerotate de la 0-5. Vata (gossipium depuratum) . mai mult ca suport pt a asigura rezistenta filtrului si la separarea dintr-un lichid a fragmentelor mai mari (infuzii. Palnii . Inainte de inceperea filtrarii se umecteaza filtrul cu lichidul de filtrat sau cu un solvent apropiat. Pt filtrare se aleg palnii cu o capacitate de 1/5 fata de volumul de lichid si dubla fata de volumul de solid dupa caz. Hartia de filtru este o hartie de celuloza neincleiata si este materialul cel mai mult folosit la filtrarea i farmacii. Filtrele plisate au o suprafata filtranta dubla si permit o filtrare mai rapida.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei Membranele filtrante neflexibile se confectioneaza sub forma de discuri. Ca materiale filtrante in farmacii se foloses tifonul. Filtrul plisat (cutat) se obtine indoind hartia de un anumit numar de ori pana cand se va forma un con a carui suprafata prezinta cute indoite alternativ in afara si inauntru. decocturi). Filtrele de vata se imbiba cu apa inainte de a incepe filtrarea. Inainte de folosire tifonul se spala cu multa apa pt indepartarea substantelor de apretaj. placi sau cartuse din material dur prin presare ca atare sau in prezenta unui liant. Au ca substrat chimic fie caolinul care sta la baza filtrului Chamberland. in. hartia de filtru. si da solutii clare. Tifonul se foloseste mai rar pr filtrarea propriuzisa. sunt suporturi pt filtrare. Din hartia de filtru se pot confectiona filtre simple sau plisate. se pierde putin lichid comparativ cu filtrarea prin hartie de filtru. Filtrarea la cald. Pt a grabi filtrarea unor lichide vascoase se recurge la filtrare la cald care se realizaeaza mentinand palnia cu care se lucreaza intr-un con format ditr-o teaca prin care circula vapori de apa sau fixand palnia intr-o a doua palnie metalica ceva mai mare iar in spatiul dintre cele doua palnii se introduce apa care se incalzeste cu ajutorul unui tub lateral. Se gaseste sub doua forme cantitativa si calitativa. Pt a mari viteza de filtrare se pot folosi palnii cu tija mai lunga si subtire. se foloseste vata hidrofila de culoare alba fara miros. 33 . Palniile obisnuite au o forma conica cu unghiul de deschidere de la varf de 60°. fie siliciul care constituie baza filtrului Berchefeld. vata. Trebuie sa fie omogena cu grosimea uniforma lipsita de substante minerale solubile si cu o buna rezistenta la rupere. Filtrul simplu rezulta impaturind hartia de filtru in 4 si taind marginile pt a forma un con care se aseaza in canalul palniei. Are avantajul ca este rapida. este de forma conica fixata de un cadru de lemn sau un cerc metalic confectionata din tesatura de lana sau bumbac. constituite din materiale diferite cu forme variate si permit filtrarea in oficina prin actiunea gravitatiei. ex. Gluga lui Hipocrat . Filtrul se taie putin mai mic decat palnia pt a evita scurgerea prin capilaritate a lichidului pe dinafara. Este indicata pt filtrarea contitatilor mici de lichid si se foloseste metoda de filtrare simultana prin vata si hartie de filtru care da lichide clare. sau prevazute la locul de insertie cu o gatuitura cand coloana de lichid ce se afla in tija actioneaza prin greutatea ei absorbind lichidul de sub filtru si micsorand presiunea. bine cardata (firele aranjate paralel) care nu contin substante solubile sau grase. tesaturile. Nr 3 este folosit curent in filtrarea simpla. Pt filtrarea cantitatilor mari de lichid se utilizeaza ca material filtrant tesaturile de lana.

iar tija palniei se adapteaza cu ajutorul unui dop de cauciuc la un flacon pt. 34 .vid. Se folosesc mai des palniile Buchner. Pe fundul perforat al palniei se aseaza doua rondele de hartie de filtru de aceeasi marime cu diametrul palniei.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei Filtrarea sub presiune redusa (la vid).

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->