Propedeutica farmaceutica anul I

Catalin Bulei

Propedeutica= invatamant pregatitor care cuprinde elementele de baza ale unei stiinte. Frmacie= grecescul PHARMACON= remediu, leac. Farmacie galenica- de la Claudius Galenus, medic si farmacist care este considerat parintele farmaciei. Cursul 1- NORME DE PROTECTIA MUNCII IN LABORATOR Masuri special de protectia muncii in laboratorul scolii Organizarea muncii Organizarea si functionarea laboratorului.

Farmacia este unitatea sanitara care asigura asistenta farmaceutica a populatiei, pentru tratamentul ambulatory cat si pentru bolnavii spitalizati. Desfacerea medicamentelor in punctele si unitatile farmaceutice se va efectua in conformitate cu reglementarile Ministerului Sanatatii.Depozitarea medicamentelor si a materialelor in dulapuri ,pe rafturi ,pe stelaje, se va face in asa fel incat sa nu fie depasita sarcina maxima admisa pentru mobilierul respectiv. Substantele inflamabile si explozive vor fi depoyitate in spatii spatii special amenajate, asigurandu-se aerisirea precum si etansietatea recipientelor Pastrarea substantelor toxice si a produselor care contin substante toxice se va face in recipient de sticla etanse, recipientele fragile vor fi protejate cu cadre metalice sau din lemn, nuiele, plastic;spatial dintre recipient si cadru se va umple cu material absorbante alese astfel incat la spargerea recipientului, continutul sa nu intre in reactive cu materialul absorbant.

Medicamentele prevazute in tabelul “VENENA” vor fi pastrate sub cheie, intr-un dulap cu usi din lemn masiv, fara geam.Dulapul va purta inscriptia VENENA.Cheia dulapului va fi pastrata de catre seful unitatii sau farmacistul desemnat in acest scop. Medicamentele puternic active cuprinse in tabelul “SEPARANDA” vor fi pastrate in dulapuri separate purtand inscriptia SEPARANDA. Medicamentele care contin substante toxice vor fi pastrate in dulapuri din lemn masiv sau metal asigurate cu cheie.Dulapurile vor fi amplasate in incaperi special amenajate Incaperile vor fi prevazute la usi si ferestre cu gratii metalice. Manipularea substantelor toxice se va face numai cu ustensile destinate acestui scop si care vor fi spalate si pastrate separat. Toxicele care degaja vapori vor fi depozitate si pastrate in incaperi separate, prevazute instalatii de ventilare.

1

Propedeutica farmaceutica anul I -

Catalin Bulei

Toate recipientele care contin toxice , inflamabile si explozibile vor fi etichetate.

Se interzice accesul cu flacara deschisa in spatiile de lucru in care se depoziteaza si manipuleaza lichide inflamabile si volatile.Lichidele vor fi incalzite numai pe bie de aburi, utilizandu-se condensatori cu reflux. Pardoselile vor fi pastrate curate pentru a impiedica pericolul alunecarii.

In farmaciile in care se organizeaza garda de noapte se va prevedea o incapere amenajata corespunzator si destinata personalului Curtea depozitelor farmaceutice va fi mentinuta in stare de curatenie ,se interzice ocuparea cailor de acces pentru vehicule si oameni cu orice fel de materiale.Iarna caile de acces vor fi dezapezite si acoperite cu materiane antiderapante. Transportul manipularea si depozitarea materialelor, se vor efectua sub supravegherea unei personae desemnate si instruite in acest scop, in vederea prevenirii accidentelor. In interiorul depozitului, materiile si materialele vor fi transportate cu carucioare actionate manual sau cu transpalete, in functie de greutate cu respectarea normelor de protective a muncii pentru manipularea , transportul prin purtare si cu mijloace mecanizate si depozitarea materialelor precum si a normelor de protectia muncii pentru comrtul cu ridicata si amanuntul. Mobilierul depozitului va fi confectionat din material incombustibile.

Divizarile de substante se vor face in incaperi separate de spatiile de depozitare.Aceste incaperi vor fi dotate cu instalatiile, aparatele si ustensilele necesare efectuarii operatiilor de divizare.La locurile unde se efectueaza divizari de substante corrosive si caustic, vor exista vase cu solutii neutralizante. Manipularea substantelor se va face de catre personal calificat si instruit in acest scop.Fiecare recipient, punga sau pachet depozitate vor fi etichetate. Spatiile de receptive si expeditie vor avea incaperi separate de lucru.Se interzice pastrarea si uscarea pe conducte de aburi, gaz, calorifer a imbracamintei si a altor material imbibate cu produse inflamabile sau care prezinta pericol de autoaprindere. Usile spatiilor de lucru vor fi astfel construite incat sa se deschida spre exterior.

In cazul unor operatii ca divizari, pulverizari, la care se disperseaza pulberi in atmosfera de lucru, se vor folosi utilaje acoperite.Pentru impiedicarea pericolului de cadere de lainaltime se vor prevedea scri si platform asigurate cu balustrade. Laboratorul scolii se compune din:

2

Propedeutica farmaceutica anul I -

Catalin Bulei

Mese de lucru, aparatura de laborator, sticlarie de laborator, aparate si ustensile folosite in farmacii ,dulapuri suspendate, surse de apa, gaz metan si lumina electrica.La terminarea programului, atentie la gaz, apa, lumina, si geamuri.Curatenie si ordine la locul de munca.

Aparatura si sticlarie de laborator

Vase de sticla necalibrata – sticlarie gradata, aparate si ustensile folosite in farmacie; 1. Vase de sticla necalibrate Pahare de laborator berzelius, Erly Mayer; Palnii de separare; Baloane cu fund plat; Eprubete, sticle farmaceutice Palnii, pipete.

2. Sticlarie gradata Mensuri, cilindrii gradati, baloane gradate (cotate, jojate) Biurete, pisete, pipete.

3. Ustensile folosite in farmacie 3

Biuretele si pipetele permit masurarea volumetrica in ml a medicamentelor lichide. etuva. baie de nisip. bec teclu.Propedeutica farmaceutica anul I Mojar + pistil Patentule de portelan sau emailate Creuzete de sticla sau portelan Catalin Bulei Lingurite farmaceutice duble sau simple Trepied. Ele au forma cilindrica sau trunchi de con si sunt marcate in interior de jos in sus. Capaitatea biuretelor farmaceutice este de 10. Operatia de masurare a lichidelor se face cu ajutorul unor vase gradate. spre deosebire de celelalte biurete al caror punct 0 se afla la partea superioara. mai des intrebuintate sunt mensurile din tabla. dulapuri uscatoare. 25. Baloane gradate (cotate. 10. 4. 5. 2000ml. exsicator. avand forma de cilindrii cu diametrul mic fata de inaltime. 200ml. 250. 2. 25. Cilindrii gradati sunt fabricati din sticla. Sunt recomandate numai in cazurile cand se lucreaza cu cantitati mari de lichid. Pot fi cu scurgere totala sau cu scurgere limitata. Cilindrii gradati cu dop de sticla se deosebesc fata de cilindrii obisnuiti prin faptul ca partea superioara este ingustata si formeaza un gat care este astupat cu un dop de sticla. bec bunzen. Se folosesc baloane de 50.pot fi de doua feluri. 50. sita de azbest Suporturi pentru filtrare. 50ml Biuretele sunt tuburi de sticla gradate terminate cu un robinet sau un alt dispozitiv de scurgere reglabila. 100. Aparate Distilator. Lichidul este introdus pana 4 . 1000.100.1000. Alegerea unei biurete de o anumita marime depinde de volumul de lichid care urmeaza a fi determinat. corespunzand fiecare unui anumit volum. Mensurile sunt confectionate din portelan. balante farmaceutice. baie de apa. opusa gradatiilor. Se folosesc in operatiile in care lichidele masurate trebuie agitate. Se folosesc cilindrii de 10. Pipetele se folosesc la masurarea volumelor mici de lichid . jojate) sunt fabricate din sticla avand un gat lung si ingust pe care se afla un semn care marcheaza capacitatea exacta a balonului. pentru ca masurarea lor nu este destul de precisa. tabla smaltuita si mai rar din sticla.50.2000ml.250. 100. prevazute sau nu cu o dunga colorata dealungul tubului. 500. Se folosesc pipete de 1. Baloanele cotate permit o masurare exacta a volumelor de lichid. centrifuga. care au puncte de reper determinate. Punctul 0 al biuretelor si pipetelor farmaceutice este plasat la baza langa robinet. pipete cu bula sau pipete biurete.

laboratoare de control al medicamentului de cercetare si laboratoare de microproductie (galenice sau intreprinderi de industrie farmaceutica) Organizarea spatiului farmaciei si dotarea cu mobilier si utilaje se face astfel incat sa asigure desfasurarea rationala a procesului de munca. alcool. cu deosebirea ca aerul este silit sa parcurga un drum mai lung deasupra materialului. iar presiunea este data de un manometru. care este asezat pe tavi sau pe site in mai multe etaje. dupa care se spala din nou cu apa. Unele exsicatoare au la partea inferioara un compartiment peste care se gaseste o placa de portelan care serveste drept suport pentru vasele care contin materialul de uscat. b) Farmacii cu circuit inchis cu laboratoare de produse sterile care asigura asistenta cu medicamente in unitati sanitare. a unitatilor sanitare fara farmacii.M. Toate vasele de masurat trebuie bine curatate inainte de folosire. Uneori sunt prevazute cu termoregulator care regleaza si mentin constanta temperatura. Compartimentul inferior. oxid de calciu. de modul de comunicare intre ele precum si de conditiile impuse de specificul activitatii. eter. silicagel. acid sulfuric concentrat. In aceste etuve se poate realiza un vid cu ajutorul unor pompe de vid puternice. In afara farmaciilor mai avem: tehno-farmuri. Incalzirea se poate face cu gaz sau electric.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei in dreptul diviziunii corespunzatoare volumului care se determina si dupa aceea este evacuat pana la golirea completa a biuretei. Etuvele de uscare cu vid sunt de forma paralepipedica si sunt prevazute cu usi etanse cu garnituri de cauciuc.). Etuvele cele mai simple aparate de uscare sunt etuvele si dulapurile de uscare. FARMACIA Are ca obiect de activitate asigurarea existentei cu medicamente. Etuvele au dimensiuni variabile si forme diferite. observand un termometru introdus in material.250°C. tehnico medicale(T. Dulapul uscator functioneaza in mod asemanator cu etuvele. clorura de calciu calcinata. tinandu-se seama de destinatia fiecarei incaperi. 5 . Exsicatoarele servesc la deshidratarea unor substante in cantitati mici. cand peretii trebuie sa se umecteze uniform. precum si a unor institutii si organizatii care au actiuni cu caracter sanitar. Temperatura se urmareste prin ochiul fixat la usa. Pot fi spalate cu apa calda si sapun. Sunt confectionate din metal si au peretii dublii. Farmaciile functioneaza ca: a) Farmacii de circuit deschis (publice) care asigura existenta cu medicamente a populatiei. cu geam pentru a supraveghea uscarea. Un mijloc de verificare al acestei operatii este clatirea vasului respectiv cu apa. acetona. Exsicatoarele sunt recipiente cu pereti grosi de stiucla care pot fi acoperite etans cu un capac si care servesc la uscarea unor substante farmaceutice. la temperaturi de la 40 . In farmacie si in laborator se folosesc pentru pastrarea unor produse higroscopice cum sunt unele extracte uscate sau moi. depozite de medicamente si tehnico medicale. serveste pentru introducerea unor substante higroscopice care fixeaza umiditatea ex.

Intretine aparatura de distilare si sterilizare si supravegheaza aparatele de sterilizarea si distilarea apei. Medicamentele se aranjeaza in ordine alfabetica. elaborari. 6 . Elaboreaza lucrari scriptice de gestiune tehnico – administrative. feşi. Conditiile de spatiu si dotare sunt cele stabilite de Ministerul Sanatatii. numarare. 1. Participa alaturi de intreg colectivul la receptia produselor primite in baza comenzii. ambalare. alaturi de farmacist.medicatie pt o zi. unguente pentru fiecare sectie din spital. etichetare pentru diviziuni de preparate galenice. a unei retete magistrale sau elaborari dupa farmacopeea romana editia a X a. avand in vedere bonurile de casa. Organizarea activitatii in farmacia de spital (circuit inchis) Asistentul de farmacie are urmatoarele sarcini: Elibereaza medicamente conform condicilor de aparate pentru fiecare bolnav. Elibereaza materiale sanitare. materiale sanitare la cerere sau pe baza de retete incasand contravaloarea lor. Participa la tehnologia prepararii.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei Spatiul farmaciilor cu circuit inchis va fi astfel organizat incat sa cuprinda obligatoriu incaperile destinate exclusiv prepararii si sterilizarii medicamentelor injectabile precum si a apei distilate. masurare. Inscriptiile aplicate pe recipientele caontinand medicamente vor avea: Litere negre pe fond alb pentru medicamente anodine. grupate pe forme farmaceutice si in raport cu calea de administrare. elaborari. vata. preparate galenice. raspunde de corecta executare sau lucreaza pe calculator. Participa efectiv la tehnologia prepararii produselor medicamentoase sterile. tifon. Litere albe pe fond negru pentru medicamentele toxice si stupefiante ( VENENA) Litere rosii pe fond alb pentru medicamentele cu actiuni puternic active (SEPARANDA) Programul de functionare al farmaciilor. se stabileste avandu-se in vedere ca accesibilitatea la asistenta cu medicamente sa fie asigurata in conditii corespunzatoare. urmarind termenul de valabilitate si integritate a ambalajului. Executa operatii de cantarire. 2. ceaiuri medicinale. substante chimice. plante medicinale. substante chimice. separat pentru uz intern si separat pentru uz extern. Organizarea activitatii in farmaciile cu circuit inchis Efectueaza eliberari de medicamente. Executa divizarea de produse conditionate.

masurare. Sesizeaza ierarhic cand un sortiment este pe cale de epuizare fata de stocul normal. Gestioneaza direct unitatea respectand programul de functionare. calitativ si cantitativ conform actelor legale in urma comenzii facute si asigura depozitarea lor. ambalare si expeditie 5. numarare. Efectueaza prim ajutor in caz de mici accidente sau solicita ajutor unitatilor spitalicesti sau politie in cazuri grave. Aplica respectarea masurilor de protectia muncii si PCI tinand legatura cu personalul medical din teritoriu.Propedeutica farmaceutica anul I - Catalin Bulei Supravegheaza operatia de distilare a apei sau fierberea unor decocturi. pentru diviziuni de preparate galenice elaborate. tinand evidenta miscarii produselor din gestiune la zi. Receptioneaza produsele farmaceutice. tehnico – sanitare la cerere sau contra cost. Organizarea activitatii in depozite de medicamente si tehnico. etichetare. tehnico – medicale. ambalare. depozitarea. conservarea. 3. Organizarea activitatii in puncte farmaceutice tehnofarm. drogherii Organizeaza spatiul de munca si dotarea cu mobilier si utilaj necesar pentru o buna conservare a produselor farmaceutice. Raspunde de buna aprovizionare cu o gama cat mai larga de produse farmaceutice. executa operatii de filtrare Participa alaturi de colectiv la receptia medicamentelor si materialeleor primite in baza comenzilor. pe baza notelor de comanda pentru control.) Raspunde din punct de vedere cantitativ si calitativ de gestiunea produselor din sectie. Primeste si executa dispozitiile de livrare. manipularea si eliberarea comenzilor Indeplineste functia de sef de sectie(raion: tablete. Elibereaza produse farmaceutice cu exceptia TOXICE. substante chimice. 4. seruri. Participa la receptia. Efectueaza operatii de cantarire. Colecteaza produsele medicamentoase. Activitatea in laboratoare de control al medicamentelor de cercetare 7 .medicale. fiole. efectuand corect lucrarile de gestiune si evidenta scriptica.

controlul si combaterea infectiilor nosocomiale (infectii intra spitalicesti) Respecta secretul profesional 8 . depozitarea si pastrarea medicamentelor si a produselor farmaceutice Elibereaza medicamente si produse galenice. conform prescriptiilor medicale. plante medicinale. 6. necesar distribuirii medicamentelor si materialelor sanitare.Propedeutica farmaceutica anul I - Catalin Bulei Prepara impreuna cu analistul. Sarcinile asistentului de farmacie Organizeaza spatiul de munca si de activitate. Verifica termenul de valabilitate al medicamentelor si produselor farmaceutice si previne degradarea lor. receptia. privind prevenirea. Respecta reglementarile in vigoare. utilaje si aparatura de productie Participa la procesele tehnologice de preparare a medicamentelor sub directa indrumare a farmacistului si a chimistului. Raspunde de intretinerea aparaturii si ustensilelor de laborator. reactivii necesari laboratorului si retelei de control analitic. Participa impreuna cu farmacistul la prepararea produselor galenice. Organizarea activitatii in laboratoare de microproductie (galenice) sau in inteprinderi din industria farmaceutica Gestioneaza substante chimice farmaceutice. Gestioneaza produsele finite pana la livrarea lor si indeplineste orice sarcina pe cale ierarhica. utilaje si materii prime. Asigura aprovizionarea. substante chimice. Prepara medii de cultura pentru controlul biologic al medicamentului in laboratorul de cerecetare Gestioneaza reactivi. Respecta cu strictete instructiunile PCI si de protectia muncii la fiecare loc de munca. efectuand lucrari preliminare analizate. materii prime. plante medicinale. materiale.

intereseaza in cel mai inalt grad practica farmaceutica. acuratete. filtrare. La separarea solidelor se foloseste operatia de cernere. 1. Recomanda modul de administrare al medicamentelor eliberate conform retetei. Respecta regulile de ordine interioara. drajeurilor. Participa la procesul de formare al viitorilor asistenti de farmacie. Operatiile fizice la care intervin si lichide mai des intalnite sunt: dizolvarea. Operatii de natura fizica. Se ocupa de actualizarea cunostintelor prin studiu individual sau alte forme de educare. cristalizarea. legat de prepararea unor anumite forme cum sunt: modelarea pilulelor sau a supozitoarelor.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei Utilizeaza si pastreaza in bune conditii echipamentul si intrumentarul din dotare. pulverizare. centrifugare. Executarea acestor operatii cere finete. extractia. fizice si operatii fizice care necesita prezenta lichidelor. intereseaza doua aspecte: separarea si divizarea. clorificare. 2. evaporarea. Operatii de natura mecanica. Operatii farmaceutice generale si particulare (speciale) Procesele tehnologice de transformare a substantelor farmaceutice in forme farmaceutice care usureaza administrarea se fac prin intermediul unor operatii farmaceutice. Separarea pulberilor insolubile de lichide se face prin decantare. macinare. uscarea. 9 . precizie si rigoare. Principalele operatii farmaceutice pot fi grupate in operatii de natura mecanica. Respecta normele igienico-sanitare si de protectia muncii. Participa la activitatea de cercetare Ofera informatii asupra efectelor si reactiilor adverse ale medicamentelor eliberate. Operatii farmaceutice speciale Unele operatii folosite au un caracter specific farmaceutic. distilarea. strecurare. Divizarea solidelor se realizeaza prin operatiile de taiere. supravegheaza colectarea materialelor s instrumentarului de unica folosinta utilizat si se asigura de depozitarea in vederea distrugerii. Separarea solidelor de solide si separarea solidelor de lichide. iar cea a lichidelor prin atomizare. tehnica comprimarii aplicata la obtinerea tabletelor. concasare. Sunt utilizate in diferite faze ale procesului tehnologic: racirea.

Notiuni generale despre medicament Exercitii de manuire a farmacopeei romane editia aX a si suplimente. periodice de specialitate. Aproape toate statele moderne au farmacopeei proprii care sunt reînoite la anumite intervale. publicatie periodica editata sub redactia Directiei Farmaceutice si a Aparaturii Medicale din Ministerul Sanatatii.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei LITERATURA FARMACEUTICA Publicatii. apar 10 . norme generale de preparare a formelor farmaceutice. Dupa un timp de la aparitia unei asemenea lucrari. Tabelele ‚VNENENA’ SI ‚SEPARANDA’. manuale. Literatura de specialitate cuprinde informatii care sunt rezultatele cercetarilor in domeniul stiintelor farmaceutice. un organ al societatii stiintelor medicale sectia farmacie cu aparitii lunare si Practica Farmaceutica. Farmacopeele -sunt lucrari care cuprind exigentele de calitate ale medicamentelor. unele medicamente incep sa fie scoase din uz. precu si metode generale de analiza si control. In tara noastra apar doua periodice: revista Farmacia. Prevederile farmacopeelor au un caracter obligatoriu pentru toate unitatile care produc sau elibereaza medicamente.

mirosul si gustul. Partea a doua contine 547 de preparate farmaceutice . uleiul de floarea soarelui. Cuza. are capitole speciale. In anul 1915 apare editia atreia speciala elaborata sub ingrijirea Comitetului farmacistilor di Romania . indicata de listele cu denumiri comune internationale pentru substantele farmaceutice ale Organizatiei Mondiale a Sanatatii.C. metode generale de analiza. sulfamide. Pentru masurarea lichidelor s-a renuntat la sistemul volumetric. sisteme de greutati. iar partea a treia contine numeroase tabele si date referitoare la chimia analitica. Prima parte cuprinde 299 de medicamente de origine minerala. Editia a VIII a a aparut in anul 1965 si a fost urmata de editarea a 3 suplimente in 1968. La constantele fizice si chimice sunt 11 . siropuri. denumite si codexuri. Ca noutate a fost introdus sistemul zecimal pentru masuri si greutati. La produsele vegetale este trecuta denumirea plantei si apoi partea de drog. Urmeaza un paragraf denumit proprietati la care se face descrierea substantelor in ceea ce priveste aspectul. Editia a III a apare in anul 1892. unde sunt descrise din punct de vedee general. Farmacopeele si-au capatat denumirea de la cuvintele grecesti PHARMACOM= remediu si POISE = fac. Editia a II a apare in anul 1874 si este pusa in aplicare la 1874. ale preparatelor oficinale. Romana ca titlu secundar. solutii titrate.unguente.S. Lucrarea introduce o serie de medicamente noi. Editia a IX a a aparut in anul 1976 si a intrat in vigoare in anul 1977. forme medicamentoase: decotii. vegetala si animala. fizica. Editia a V a apare in anul 1942. iar pentru fiecare corp chimic se da formula exacta si greutatea moleculara.C.C. Editia aVII a apare in anul 1956 si a intrat in vigoare in anul 1957. introducandu-se cantarirea ca metoda generala. tincturi. 1972. ale produselor vegetale si animale. deoarece sunt considerate ca legi pentru domeniul meicamentelor si au o valoare deosebita pentru activitatea farmaceutica. La substantele organice se foloseste denumirea comuna internationala D. sunt descrise in monografii care poarta un titlu principal in limba latina si denumirea in lb.I. penicilina.M. substantele medicamentoase. infuzii. indicatori. In tara noastra este in vigoare Farmacopeea a X a care a aparut in anul 1993 si are doua suplimente. Toate medicamentele simple si compuse sunt descrise in ordine alfabetica . Editia a X a a aparut in anul 1993 cu doua suplimente in 2001 si 2006. Prima Farmacopee romaneasca a aparut in anul 1862 sub domnia lui A.F. Editia a IV a apare in anul 1926. Substantele chimice. iar la sfarsit urmeaza un numar de 13 tabele. pilule. Editia a VI a apare in anul 1948 unde apar ca produse noi. Pentru prima data s-a oficializat substanta de referinta pastrate de Institutul pentru Controlul de Stat al Medicamentului si Cercetarii Farmaceutice I. iar metodele de analiza si control se perfectioneaza.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei medicamente noi mai eficace. extracte. Lucrarea cuprinde 3 parti: 1. Primul supliment a aparut in anul 2001 iar al doilea in anul 2006.I. tabele de reactiv. Lucrarea cuprinde monografii ale substantelor chimice organice si anorganice. 1970.

conditii de puritate. miros) conditii de puritate. dupa care la unele din ele se precizeaza concentratia in substanta activa. aspect. Conform indicatiilor Organizatiei Mondiale a Sanatatii medicamentele sunt substante simple sau asocieri de substante. Preparate farmaceutice Formele farmaceutice sunt inscrise alfabetic. Mai gasim in acest capitol. VENENA si SEPARANDA MEDICAMENTE Pentru prevenirea si tratamentul bolilor medicina se foloseste de numeroase metode. reactii de identificare. Produsele de origine vegetala. Urmeaza paragrafe referitoare la conditiile de puritate.romana si sinonme. modul de uscare. 12 . numele preparatului precede pe cel al drogului sau al substantei prelucrate. Medicamentul se administreaza pentru a vindeca sau a preveni o stare patologica la om sau la animal. Sunt intitulate tot cu o denumire in lb. in care apar proprietati si caractere macroscopice si microscopice. determinarea ph-ului si determinarea cantitativa.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei date importante necesare pentru analiza medicamentelor. 3. Dupa titlu se mentioneaza o definire a produsului care precizeaza partile de planta. Preparat sau forma medicamentoasa Preparat sau formula farmaceutica Produs farmaceutic. metode generale de analiza si reactivi si alte materiale necesare pentru lucru. In afara de notiunile de medicament se mai folosesc in acest scop pentru definirea produselor obtinute in farmacie sau in industrie si alte denumiri ca: Preparat sau forma galenica. nr de picaturi pe gram pentru unele medicamente lichide. urmata de cea in lb. dozele maxime. sau produse complexe capabile de a produce un efect terapeutic. Ultima parte este rezervata unor tabele alcoolmetrice. La preparatele galenice care provin din droguri vegetale. Urmeaza capitolul prepararea care prevede mai intai formula care cuprinde enumerarea in lb latina a componentelor si cantitatile indicate in grame. cu denumiri in lb latina .Urmeaza un paragraf care se refera la proprietati (gust. 2. dar medicamentul ramane o metoda universala importanta si larg raspandita. Latina. gradul de maruntire. Romana. prezentate intr-o forma care sa poata fi folosita de bolnav sau sa-i fie administrata ca atare. Mai urmeaza un capitol intitulat descrieri.

Clasificarea medicamentelor Medicamentele sau formele farmaceutice se pot clasifica dupa diferite criterii si anume: 1. Conceptia acestei medicatii considera ca substanta prin proprietatile. Dupa conceptia terapeutica. este cuprinsa in lucrarea Produse farmaceutice folosite in practica medicala aparuta in anul 1976. Cea mai importanta caracteristica a medicamentelor homeopate este ca ele se administreaza in cantitati extrem de mici sub forma de dilutii facute mai ales cu alcool sau lactoza. 4. preparatele prevazute in farmacopeea a X a. actioneaza asupra maladiei in mod antagonic neutralizandu-i efectele ca un antidot. Dupa modul de formulare medicamentele pot fi: a) Medicamente oficinale. 3. Dupa conceptia terapeutica medicamentele pot fi alopate sau homeopate. aceeasi substanta administrata unui om care sufera de maladia respectiva produce vindecarea. 2. Dupa sistemul de dispersie. Sunt preparate complexe a caror formula este conceputa de medic. De ex. Sunt considerate oficinale.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei In notiunea de forme farmaceutice se includ si unele preparate care obisnuit. Medicamentele homeopate . Asa sunt tincturile si extractele care se administreaza asociate cu alte componente. concentratia si modul ei de administrare. Dupa modul de intrebuintare. Medicamentele trebuie sa suprime cauza bolii si efectul acesteia va disparea. 13 . elimina unele produse depasite si introduce altele noi. prescrise de medic. acelasi medicament administrat unui om care are stare febrila identica duce la vindecare. solutia alcoolica de iod iodurat. Ex: aspirina algocalmin. Sunt administrari de substante in doze extrem de mici (homeopate) la om sanatos provoaca simptome asemanatoare cu ale unei anumite maladii. Dupa modul de formulare. unguent cu oxid de zinc. paracetamol etc. nu se elibereaza si nu se administreaza ca atare. Un medicament provoaca la un om sanatos o stare febrila. In fiecare an Ministerul | Sanatatii revizuieste nomenclatorul de medicamente . Sunt preparate care au formula si modul de preparare prevazute in farmacopee. 2. b) Medicamente magistrale. c) Specialitatile farmaceutice (industriale) Formeaza o categorie de medicamente fabricate in industria de medicamente si care sunt livrate farmaciilor direct sub forma care se elibereaza bolnavilor. spirtul camforat. Medicamentele se folosesc ca atare sau asociate cu alte substante in formule complexe. 1. Acestea se efectueaza in farmacii pe baza prescriptiilor medicale. In farmacii si spitale in afara acestor specialitati realizate de industria romaneasca se gasesc si o serie de speialitati importate. apa de plumb. Gama de specialitati autorizate sa circule in tara noastra.

pulberi). 14 . paracetamol. digoxin. Dispersiile moleculare sunt constituite din solutii obtinute prin dizolvarea substantelor medicamentoase in apa. cocaina hidroactiva. prednison. alcool. codeina fosfat. nelfat. colire. macromolecule naturale de sinteza sau de semisinteza. Acest criteriu de clasificare al medicamentelor este de mare importanta pentru ca atrage atentia farmacistului cat si bolnavului asupra caii de administrare. cofeina. Tabelul SEPARANDA cuprinde urmatoarele medicamente si substante farmaceutice: ciclobarbital.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei 3. 4. comprimate) La obtinerea formelor medicamentoase se folosesc substante medicamentoase si substante inerte terapeutic. infuzii si decocturi) 2.furosenut. sau adjuvanti. Toate formele farmaceutice formate din doua sau mai multe componente sunt sisteme disperse. spalaturi) si sunt etichetate cu ETICHETA ROSIE pe care este scris extern. papaverina. Este criteriul cel mai adecvat specificului tehnicii farmaceutice. Dispersiile mecanice sunt dispersii eterogene care pot fi lichide (emulsii si suspensii). nifedipina. in farmacie sunt etichetate cu ETICHETA ALBASTRA pe care este scrisa mentiunea intern. ulei. iodul. moi (unguente si supozitoare) si solide (pulberi. ergomet. Medicamentele pentru uz extern sunt acelea care se aplica pe piele sau pe mucoase (unguente. comprimate. morfina hidroclorica. cloramina B. litiu. clorura de zinc. pilocarpina hidroclorica. -Exercitii de confectionare. Tabelul VENENA cuprinde medicamente si substante farmaceutice precum: acenocumarol. Solutii extractive alcoolice (tincturi si extracte) Dispersiile coloidale sunt solutii de gume. atropinanelfat. Solutii extractive apoase (macerate.de manuire. opium. denumite substante ajutatoare (auxiliare). diazepam. Dupa modul de intebuintare medicamentele se impart in medicamente de uz intern si extern. sparteina. de umplere si inchidere a cpsulelor de hartie si a pungilor farmaceutice. Dupa modul de dispersie. sulfat de zinc. deoarece obiectul principal este asigurarea dispersiei omogene a substantei active intr-un sistem. Medicamentele pentru uz intern sunt acelea care se administreaza pe cale bucala (solutii. Solutii obtinute prin extractie care se impart in: 1. nitrozepam. fenobarbital. tinctura anti colerina. DOZE FARMACEUTICE -Ambalajul in farmacie. tinctura de opium.

Cantitatea de medicament care se administreaza pentru a se obtine un anumit efect farmacologic sau toxic. 2. in timp ce o cantitate prea mare poate duce la tulburari nedorite ale organismului (doza toxica) sau poate provoca moartea (doza letala).Precizarea dozei zilnice.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei -Manuirea flacoanelor de sticla pentru ambalarea medicamentelor. dozele uzuale.5 pentru greutate sub 36kg 15 . varsta. poarta denumirea de doza (latina dosis = doza). se inteleg cantitatile maxime de substante medicamentoase. Orientativ se pot utiliza pentru copii peste 2 ani. Acestea sunt cantitatile de substante medicamentoase care produc un efect terapeutic cunoscut. nu pot fi depasite de farmacist. A = varsta copilului in ani. Dozele uzuale sunt date pentru o singura administrare sau pentru 24 h. G = greutatea copilului in kg. Cifrele care reprezinta dozele uzuale sunt orientative. F = 2 pentru greutate intre 10-16kg F = 1. Dozele maxime indicate in tabel. F = factor de corectie in functie de greutate. Dozele maxime pentru copii depind de sensibilitatea. dozele maxime calculate dupa una din formulele de mai jos: in care. se refera la calea orala . sunt valabile pentru adulti in varsta de 18-60 ani. si a intervalului de administrare reprezinta elemente pretioase. greutatea si suprafata corporala a copilului. fara insuficienta renala sau hepatica. Dozele maxime indicate in tabel. care pot fi prescrise de medic in scop terapeutic. Cand prin depasirea dozei maxime viata bolnavului ar fi periclitata chiar daca prescriptia poarta mentiunea SICVOLO medicamentul nu va fi preparat decat dupa reconfirmarea cantitatii de catre medic.Doza terapeutica uzuala. decat in cazuri speciale preczate de medic prin mentiunea ‚ SICVOLO’ cand responsabilitatea administrarii revine medicului. O cantitate prea mica de medicament poate fi ineficace.Doze maxime prin doze maxime pentru o data sau pentru 24h. servind numai ca ghid pentru medic si pot varia in functie de bolnav. Posologia este partea de formulare care se ocupa cu determinarea dozelor sau a cantitatilor de medicament administrate pentru a se obtine efectul terapeutic dorit. Daca nu se specifica altfel. Doze farmaceutice. 1. D = doza maxima pentru adult.

numerotate si vizate cu timbru sec.Doza de atac este cantitatea de medicamente cu care este indicat sa se inceapa tratamentul pentru a realiza o concentratie activa. citet si medicamentele vor fi trecute cu denumirea completa . medicul este obligat sa posede un formular special. sunt utile in anumite doze. 16 . Suprafata corporala S.75 pentru grutate peste 60kg Catalin Bulei Aceste formule nu se aplica la noi nascuti si sugari. indicatiile stabilite de instructiunile pentru executarea prevederilor legii nr. se poate folosi formula: Doza aproximativa pentru un bolnav SC = Suprafata corporala este data intr-un tabel. intrucat multe fnomene fizice sunt mai strans corelate cu SC. ceea ce se impune in starile de urgenta.8 m².Farmaciile pot elibera bolnavilor tratati ambulatoriu produse si substante stupefiante prescrise de medici pe formulare speciale. 73/1969 privind regimul produselor si substantelor stupefiante. Pentru a calcula doza pentru un copil.25 pentru greutate sub 56kg F = 0.Aceste substante au fost denumite substante toxice. respectiv sa apara efecte favorabile in scurt timp. Produsele si substantele stupefiante. in tratamentul unor boli care nu pot fi influientate de alta medicatie. Stupefiante O atentie deosebita trebuie acordata la prescrierea si eliberarea stupefiantelor care nu numai ca sunt medicamente energice dar duc cu timpul la obisnuinta.C permite calcularea mai corecta a dozelor pediatrice. 3. SUBSTANTE TOXICE SI PUTERNIC ACTIVE Unele substante au o actiune farmaco-dinamica energetica. Eliberarea medicamentelor stupefiante pentru bolnavii spitalizati se face pe baza inscrierii in condicele de prescrieri medicale sau in condicele de aparat in 4 exemplare destinate exclusiv acestui scop.Toxicomania provoaca efecte grave asupra individului si constituie o plaga sociala care a impus luarea unor masuri pe plan international. In prescriptiile care contin aceste substante trebuie sa fie precizat modul de administrare care sa permita calculul dozelor maxime conform FR X. in aceste cazuri dozele maxime pentru fiecare medicament sunt indicate in tabele speciale. pe care il completeaza cu cerneala. 4. x doza pentru adulti.datorita proprietatilor puternic analgezice sau anestezice. producand asa numitele toxicomanii. ele putand provoca vatamari mai mult sau mai putin grave ale organismului.La prescrierea stupefiantelor.Doza de intretinere este cantitatea de medicamente cu care se face tratamentul indelungat al unei afectiuni cronice si corespunde cantitatii de medicamene folosite zilnic de organism si realizeaza intretinerea efectului favorabil obtinut prin doza de atac. Cantitatile de substante puternic toxice trebuie prescrise atat in cifre cat si in litere. SC medie la un om de 70 kg este de cca 1. desi sunt toxice .Propedeutica farmaceutica anul I F = 1. iar cantitatile in cifre si litere.

O atentie deosebita se acorda calitatii sticlei din care se fabrica fiolele si flacoanele pentru medicamentele injectabile.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei Unitatile farmaceutice de toate categoriile vor pastra produsele si substantele stupefiante in dulapuri cu usi oarbe . Sticla folosita pentru medicamente. pirex. 17 . rezistenta mecanica. 78. b) sticla din clasa hidrolitica 2. Manipularea stupefiantelor in farmacii se face nmai de catre farmacisti. care este insemnata printr-o banda longitudinal galbena iena. Materialele de conservare trebuie sa fie inerte. stabil la incalzire si serveste la confectionarea unor recipiente care se pot steriliza. constituie un ansamblu de tehnici si materiale care permit sa se protejeze un produs contra modificarilor posibile pana la utilizarea finala. insemnata cu o banda longitudinala neagra. trebuie sa fie conditionat intr-un recipient sau ambalaj care sa ii asigure garantia conservarii. este de calitate inferioara si se recomanda pentru conditionarea pulberilor. face ca materialul sa devina inert. Avantajele maselor plastice sunt greutatea redusa.Este un material rezistent. iar apa si solutiile apoase sa nu adere dloc de suprafata. stabil fata de actiunea apei si se utilizeaza la fabricarea pungilor pentru plasma sau perfuzii. Orice preparat farmaceutic. Intregul colectiv intr-o unitate. purtand semnul ‚cap de mort’ si inscriptia ‚VENENUM’. poate fi de 3 categorii: a) sticla de borosilicat. fiolax. Aplicarea siliconilor pe suprafata sticlei. duran. Un astfel de material se foloseste la flacoanele in care se introduc pulberi de antibiotice. 79 din instructiunile de aplicare a legii stupefiantelor). Din aceasta categorie. raspunde de circulatia acestora. sa nu cedeze substante continutului si sa nu reactioneze cu substantele medicamentoase. rezistent.Sticla ramane materialul cel mai folosit pentru recipientele in care se introduc medicamente. 2. prevazute cu eticheta. fac parte sticla iena. inchise cu cheie. cu ustensile destinate numai acestui scop. Polietilena este un material usor. care se vor pastra sub cheie si se vor spala separat de celelalte ustensile (art. reprezinta calitatea cea mai buna si se preteaza la fabricarea flacoanelor pentru perfuzii si a fiolelor. c) sticla din clasa hidrolitica 3. indiferenta chimica si costul convenabil. se preteaza pentru solutii mai putin sensibile (iena therm) . AMBALAJUL IN FARMACIE Ambalarea si ambalajul. d)sticla siliconata. Cheile dulapurilor in care se pastreaza produsele si substantele stupefiante vor fi pastrate de catre farmacistul delegat i acest scop.Materiale plastice reprezinta o grupa mare de polimeri inalti. 1.

iar pentru cantitati mai mari. Hartia de buna calitate.2. In general impartirea cantitatii de pulbere in doze se face prin lovirea cartelei.Ea se poate efectua pe cartele obisnuite pe cartele speciale sau pe capsule de hartie deschise. Capsulele de hartie se indoies cam la a treia parte din lungimea lor. Capsulele de hartie sunt fabricate din bucati de hartie dreptunghiulare. 1. consta in lipirea usoara a capsulelor intre ele pe partea exterioara cu o picatura de lipici. Divizarea se poate face in trei moduri: 1. 18 . Umplerea capsulelor. se intrebinteaza pungile de hartie sau cutiile de carton. Capsulele se inchid introducand una in alta cele doua extremitati in asa fel incat sa ia forma unui plic. dupa care dozele se introduc in capsule. 2. operatia prin care pulberile se impart in doze unitare. cutii si folii. indoite in doua in asa fel incat cele doua parti sa se suprapuna.3.4. fiecare reprezentand cantitatea ce trebuie administrata o data. iar la tractiunea usoara care se produce in momentul indepartarii capsulei incarcate de cea goala. este indiferenta din punct de vedere chimic fata de majoritatea substantelor. O metoda conventionala. Divizare dupa ochi Se face prin aprecierea vizuala a dozelor de pulberi. Pentru ambalarea pulberilor divizate in gerutate de cateva centigrame pana la cateva grame.In general pulberile se divizeaza pe cartele care au forma dreptunghiulara si sunt confectionate din celuloid sau material plastic de diferite culori si a o flexibilitate suficienta care permite indoirea lor in scopul usurarii introducerii pulberilor in capsule. capsulele se deschid in forma armonica. 3. astfel incat partea mai lunga a capsulei formeaza o punga deschisa prin care se introduce pulberea divizata in prealabil pe cartele . Pe cartele de divizat. iar cele doua margini libere sa poata fi indoite de doua ori servind pentru formarea capsulei. constituita aproape in totalitate din celuloza.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei Cloura de polivinil este un material rigid si serveste ca material pentru confectionarea unor flacoane.Pungi si capsule de hartie. Divizarea pulberilor se poate efectua: Direct in capsule Pe capsule de hartie deschise sau capsule speciale din care se fac capsule prin incalzire ulterioara. Capsulele de hartie constituie un ambalaj pentru pulberile divizate care reprezinta doze individuale pana la consumarea medicamentelor. se intrebuinteaza capsulele. Metode de divizare dupa volum. apoi se inchid cele doua extremitati. Prin divizare in practica farmaceutica. In raport cu marimea si capacitatea lor. sunt numerotate cu nr. se intelege. asezate in forma de conuri.

Prin expresia se prepara la nevoie sau se prepara in cantitati mici se intelege ca preparatul cere un timp de conservare redus. Substantele higroscopice si eflorescente folosite la prepararea medicamentelor injectabile se vor ambala in flacoane de sticla ermetic inchise de 1000g. Toate ambalajele trebuie sa corespunda conditiilor de calitate prevazute de normele in vigoare. prin apa proaspat fiarta si racita se intelege apa distilata fiarta 3 – 5 min. Metoda cea mai precisa este divizarea prin cantarire a fiecarei doze. Prin alcool diluat se intelege alcool etilic de 70° 19 . Prin termen de valabilitate se intelege perioada de timp in care un produs medicamentos isi pastreaza integritatea si caracteristicile in limitele admise. in functie de volumul unei doze. Ambalajele nu trebuie sa cedeze din componentele lor si nu trebuie sa reactioneze cu substantele sau preparatele pe care le contin. Indicatiile de pastrare la loc uscat arata ca produsul respectiv este susceptibil de a fixa umiditatea din aer si trebuie pastrate in conditii corespunzatoare. Celelalte ambalaje trebuie sa fie din material care sa nu permita trecerea luminii sau pastrate la intuneric in dulapuriinchise. Prin expresia ferit de lumina se intelege ca recipientele de sticla trebuie sa fie de culoare brun inchis sau incolore dar pastrate la intuneric in dulapuri inchise. pungi. 3. saci din materialeadecvate cu forma si marime potrivite. care au un timp de conservare sub 3 ani. pierderea apei de cristalizare. Prin apa se intelege numai apa distilata. ca volume egale de pulberi. se va mentiona pe ambalaj termenul de valabilitate. Producatorii garanteaza calitatea produsului in cadrul perioadei de valabilitate. Ca ambalaje se folosesc recipiente. Pentru substantele si preparatele farmaceutice. cutii. Pentru preparatele farmaceutice conditiile de conservare sunt prevazute in monografiile generale respective. Solutiile apoase nu trebuiesc pastrate la temperaturi sub 0 °C. Recipientele cu substante toxice se pastreaza in dulapuri VENENA si trebuie sa poarte etichete cu inscriptie alba pe fond negru. antibioticele si unele vitamine sunt ambalate in flacoane cu inchidere speciala. influienta oxigenului din aer). a CO2. dispozitive speciale) care sa protejeze continutul de influienta factorilor externi. fixarea umiditatii. Recipientele cu substante foarte active se pastreaza in dulapuri SEPARANDA si trebuie sa aibe eticheta cu inscriptia rosie pe fond alb. Ambalajele trebuie sa fie prevazute cu un sistem de inchidere (dopuri. La substantele si preparatele farmaceutice. Prin expresiile separandum si venendum indicate la sfarsitul monografiilor se intelege ca substantele sau preparatele se pastreaza in dulapuri speciale. Divizarea se efectueaza cu ajutorul unui dispozitiv reglat in prealabil. Prin alcool se intelege alcool etilic de 95°. contin cantitati egale. Dupa FR X singura metoda obligatorie este divizarea prin cantarire. capace. termenul de valabilitate este de cel putin 3 ani daca nu este indicat altfel in monografia respectiva. Medicamentele injectabile. Prin expresia bine inchise se intelege ca recipientele au dispozitive de inchidere adecvate care asigura izolarea de mediul extern. Metode de divizare dpa greutate.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei Se bazeaza pe ipoteza. racita la temperatura normala si care urmeaza sa fie folosita imediat. evitand pe de o parte posibilitatea de contaminare sau impurificare din mediul extern si pe de alta parte unele modificari datorate proprietatii substantelor in conditiile normale de pastrare si manipulare (evaporarea dizolvantilor. Recipientele cu celelalte substante vor purta etichete cu inscriptie neagra pe fond alb.

corespunde la : 15g apa 20g sirop 13. in conformitate cu indicatiile prevazute in ordonanta medicala sau reteta. Flaconul de sticla se ia in mana dreapta si se bate usor in palma stanga pentru controlul asupra integritatii vasului. prin solutie fara precizarea solventului se intelege solutie apoasa. sunt astfel confectionati pentru a nu retine umiditatea. Peretii. Flacoanele de sticla si busoanele se spala cu apa calda si sapun. acetona. corespunde la: 5g de apa 6. Flacoanele de sticla se curata cu grija in spatiul destinat pentru spalarea flacoanelor. sticla de ceas) se intelege ca recipientele respective s-au cantarit la balanta analitica dupa ce au fost uscate si aduse la greutate constanta. pentru a preveni contaminarea cu microorganisme.5g sirop 4. citet. se face cu alice de plumb.128 Campina 20 . In vederea determinarii dozelor pentru medicamentele lichide. corespunde la : 10g apa 13g sirop 9g ulei O lingura de supa = 15ml. farmacopeea prevede urmatoarele mijloace pentru masurari aproximative: O lingurita = 5ml. podeaua si plafonul. cristalizator.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei Prin eter se intelege eter etilic.5g ulei. filtru. alcool sau eter etilic dupa care se spala din nou cu apa distilata. Etichetarea medicamentului trebuie sa se faca precis. Prin expresia in prealapil cantarit(creuzet. Manuirea flacoanelor de sticla pentru ambalarea medicamentelor Lichidele se cantaresc in flacoane de sticla sau daca lichidul respectiv trebuie transvazat. Operatia se face in capsule de portelan sau patentule emailate.Se iau toate masurile pentru a fi mentinute in perfecta curatenie. fisurate sau ciobite. Cand cantitatea de substanta este indicata cu 4 zecimale insotita de expresia exact cantarita se intelege ca trebuie sa se cantareasca la balanta analitica exact cantitatea indicata. Tara vasului in care se face cantarirea.3g ulei. Se verifica flacoanele de sticla pentru a nu fi crapate. O lingura mijlocie (desert) = 10ml. Etichetarea va cuprinde : Numarul si adresa farmaciei Farmacia Nr.

FORME FARMACEUTICE – prezentare - Cantarire. Flacoanele de sticla spalate si uscate se aseaza in dulap. se verifica etichetarea. cu busonul respectiv). se elibereaza in vase de culoare inchisa sau in ambalaje corespunzatoare. 30g. trebuie sa fie alese in functie de necesitatea de conservare. Flacoanele sau borcanele de umplere se curata cu grija. nr. pentru a evita o eventuala impurificare cu agenti bacterieni. cu etichete in care figureza antetul farmaciei si pe care se trece modul de intrebuintare. se masoara in vase gradate. Formele farmaceutice lichide inscrise in farmacopee. Determinarea greutatii substantelor se face cu balanțe apropiate cantitatilor cu care se lucreaza. Medicamentele care se prescriu in volume. Catalin Bulei 27. Aceasta activitate cere o grija si o atentie deosebita. O problema importanta in farmacii. Acestea vor fi etichetate. indiferent de dizolvant se prepara in greutate g/g. verzi) si dupa cantitati (10g. Substantele prescrise.10.Toate medicamentele care se altereaza la lumina. controlandu-se identitatea etichetarii pe ambele vase. Rp (ia si prepara). 500g. iar solventii in volume g/vol. 50g. dupa culoare (albe. dopuri de pluta care au mai fost folosite.100g. nr. comprese Vasele de sticla si materialele de ambalaj in care se face expeditia. 1000g. Deasemenea este interzis sa se intrebuinteze cutii. brune. 20g.2009 solutie de rivanol 1 la mie aplicatii locale. 21 . Denumirea continutului Modul de administrare Numele preparatorului. pentru a nu se face confuzii. tipuri de balante si greutati.Propedeutica farmaceutica anul I Data. se cantaresc si se iau in lucru in general in ordinea crescatoare a cantitatii. 125g. adica se exprima cantitatea de substanta in grame. uneri chiar consecinte grave. de inregistrare si data expeditiei. 250g. apoi se aseaza langa cele din care urmeaza sa se faca transvazarea. deoarece o transvazare gresita oate avea urmari neplacute. Nu este recomandabil sa se elibereze medicamente in sticle folosite in mod curent pentru pastrarea alimentelor si a bauturilor. Cantitatea. este transvazarea corecta a substantelor medicamentoase si a adjuvantilor. Intern sau extern. Fac exceptie solutiile injectabile care se prepara la volum. manuirea balantei de receptura si a cumpenei de mana.

coloranti. metalica. Intre masurarile fizice care intereseaza preparatele medicamentoase figureaza masurarea masei. fixata pe o cutie acoperita cu o placa de marmura avand doua sau trei sertare. emulgatori. Cantarirea se face tinand cu mana stanga inelul cumpenei. intre 0. balante cu coloana si balante terezii. Echilibrul balantei trebuie verificat inaintea fiecarei cantariri. Echilibrul balantei este semnalat de un ac indicator fixat in mijlocul parghiei si care penduleaza impreuna cu acesta in fata unui cadran gradat. Substantele medicamentoase sunt transformate intr-o forma farmaceutica in care se incorporeaza si diverse substante ajutatoare. in timp ce cu mana dreapta se face manevrarea cursorului.10 – 10g. Prepararea corecta a medicamentelor in farmacii presupune ca o conditie esentiala. Este formata dintr-o coloana verticala. a punctului de topire. dar nu totdeauna este posibil acest lucru.Propedeutica farmaceutica anul I - Catalin Bulei Exercitii de cantarire a substantelor lichide si solide. cantarirea substantelor vascoase. incarcarea si descarcarea platanului. masurare la volum si picaturi. corectori trebuie sa fie lipsite de actiune biologica. Cantarirea si masurarea La prepararea formelor farmaceutice se aplica numeroase operatii. Pentru cantarire in farmacii se folosesc balante de mana. Balanta de mana sau cumpana de mana se foloseste pentru cantarirea medicamentelor in cantitati mici. ca solventi. Unele balante au un dispozitiv cu care se pot bloca pentru a n oscila liber. Exercitii de cantarire. La partea superioara a coloanei este asezata pe un cutit. De aceea este foarte important sa se cunoasca in profunzime efectele farmacologice si toxicologiceale adjuvantilor. temperaturii si presiunii. Masurarea este o operatie fizica prin care se determina o marime necunoscuta in raport cu alta marime luata ca etalon. conservanti. avand la extremitati atarnate pe cutite doua platane egale ca greutate. In practica farmaceutica se utilizeaza foarte rar substantele ca atare. In laboratoare se folosesc balante analitice. a punctului de fierbere. Balanta cu coloana sau balanta de receptura. cunoasterea aspectelor teoretice si practice ale cantaririi substantelor medicamentoase. Se foloseste pentru cantariri intre 10 – 100g. Balanta este in echilibru cand oscilatiile indicatorului sunt uniforme fata de centrul cadranului. 22 . ambele fiind de aceeasi natura. Cantarirea este operatia prin care se determina greutatea unui corp cu ajutorul unei balante si a unor greutati corespunzatoare sistemului de masuri si greutati adaptat. Unitatea de masura pentru greutate este gramul cu multiplii si submultiplii sai. fapt care menajeaza cutidete de o frecare inutila. In farmacii se folosesc masuri si greutati ale sistemului cu multiplii si submultiplii acestora. vehicule. Substantele auxiliare folosite in scopuri diferite. volumului. determinarea densitatii. Balante. Reguli practice pentru cantarire in farmacie. o parghie metalica formata din doua brate perfect egale.

23 - . Pentru ca o balanta sa se pastreze in bune conditii trebuie respectate urmatoarele reguli: sa fie ferita de variatii mari de temperatura si umiditate. iar dupa ridicarea acesteia sa revina la pozitia initiala. Pozitiile de echilibru succesive pentru aceeasi incarcatura. Sa fie dreapta. cutitele se sterg cu o carpa moale curata si uscata s cu o pensula moale uscata. cutitele si lacasul acestora sa fie protejate de actiuni mecanice. alama sau arama. inseamna ca balanta ramane in echilibru la adaugarea a doua greutati egale pe platane si echilibrul continua sa se mentina si cand cele doua greutati sunt schimbate intre ele. avand o sensibilitate de ordinul zecimii de mg. O balanta corespunzatoare trebuie sa aibe coloana in pozitie verticala.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei Balantele analitice se utilizeaza pentru cantariri foarte exacte. greutatile se gasesc in cutii speciale prevazute cu lacasuri pentru fiecare greutate. apoi al balantei incarcate cu cate 100g si respectiv 1000g in fiecare platan. adica adaugand un corp in diferite puncte ale talerului sa fie necesar de fiecare data aceeasi greutate pentru echilibrare.5 mm.Pentru a verifica justetea balantei se stabileste echilibrul balantei neincarcate. bratul si talerele trebuie sa balanseze liber fara frecare iar acul indicator sa oscileze in aceasi masura la dreapta si la stanga punctului 0. blocand balanta in stare de repaus si avand grija sa nu fie depasita limita de incarcare. iar coloanele nichelate se sterg cu carbonat de calciu si steorina. parghiile sa fie sterse de preferinta cu o carpa moale. Greutatile mai mici de 1kg. In farmacii. pot avea o abatere intre ele de cel mult ¼ dintr-o gradatie a scarii de 0. Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca o balanta buna sunt urmatoarele: Sa fie stabila. Cumpenele de mana se pastreaza in cutii de carton sau suspendate intr-un cui. Cantarirea trebuie executata cu cea mai mare atentie. Se observa oscilatiile balantei si pozitia in care se opreste acul indicator. adica sa se incline la adaugarea unei greutati. se construiesc din bronz. Controlul balanelor si greutatilor este reglementat de lege si este executat de Directia Generala de Metrologie prin verificari periodice. justa sau exacta. sa fie sensibila cand balanta potrivit incarcata si echilibrata se inclina la adaugarea unei greutati cat mai mici. Greutati Greutatile folosite la cantarirea medicamentelor trebuie sa fie marcate de Directia Generala de Metrologie. au forma cilindrica si uneori se nicheleaza. Sa fie fidela. Cand farmacopeea foloseste expresia „exact cantarit” inseamna ca determinarea greutatii respective se vaface cu blanta analitica.

Elimina necesitatea spalarii repetate a platanelor. Dupa umectare hartia se dezlipeste iar substanta moale ramane pe pistil. aceasta se va face prin intoarcerea lenta a manerului pentru a evita oscilatiile prea ample. In caz ca balanta nu sta in echilibru. 24 . Cand se da drumul balantei sa oscileze. fara a depasi limita de incarcare. lasand-o sa oscileze liber dupa ce a fost asezata in echilibru.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei Reguli practice pentru cantarire in farmacie 1. Se adauga greutatile necesare apoi se toarna lichidul de cantarit. in capsule de portelan. Substantele lichide se cantaresc in flacoane. de aceea se vor folosi solutii sau pulberi titrate. Balantele prevazute cu piedica vor fi oprite sa oscileze in timpul cand se adauga sau se ridica capsulele de pe platane. Extractele moi se pot cantari pe hartie cerata sau hartie de filtru care se lipeste apoi pe capul pistilului si se umecteaza cu alcool 70% sau apa. In special cand se cantaresc lichide corosive este prudent sa se aseze pe platane cate o foaie de hartie. 8. 5. 6. Cantitatile mici de substante foarte active nu se pot cantari exact cu balantele folosite curent in farmacii. ci punand pe cele doua platane cate o foaie de hartie alba sau cerata de dimensiuni egale. 7. Cantarirea substantelor solide nu se face direct pe platanul balantei. murdarind sticla si balanta. Serveste la transferarea substantelor cantarite. fara a produce loviri. Se va lua balanta cea mai mica cu care se poate cantari cantitatea ceruta. 4. Obiectul de cantarit si greutatile se vor aseza pe platane usor. Vasul se aseaza pe platanul din dreapta. In cantarirea lichidelor se va avea grija sa nu se toarne pe alaturi. Lichidele foarte vascoase se cantaresc in capsule de portelan din care pot fi usor scoas. 2. Inainte de cantarire balanta se verifica . pentru a adauga cu incetul ultimile picaturi necesare. se vor regla piulitele de pe extremitatile bratelor. In timpul incarcarii dopul se aseaza pe partea plata cu varful in sus pentru ca partea care vine in contact cu lichidul sa nu atinga masa. Cantarirea pe hartie prezinta urmatoarele avantaje: Protejarea platanelor de actiunea chimica a substantelor. iar cand sunt cantitati mici ce trebuiesc transvazate. apasand usor cu degetul aratator platanul pe care se gaseste vasul. 3. Substantele nu se vor turna direct cu borcanul ci se vor lua cu lingurita de os sau metal foarte curate. Prin aceasta se simte cand cantitatea de lichid se apropie de echilibru. iar pe celalalt se pun greutati marcate pentru a-i face tara. Turnarea se face pe partea opusa etichetei pentru ca picatura care ramane aderenta la marginea sticlei sa nu murdareasca eticheta.

INVOCATIO – toate prescriptiile incep cu prescurtarea RP de la recipe si se traduce ia si prepara. functia si institutia. Sunt scrise pe formulare tip de dimensiuni 15.5 cm. numele. Formulele prescrise de medic denumite si formule magistrale contin denumirea componentelor si cantitatile respective.Prima parte a retetei se numeste INSCRIPTIO si cuprinde un antet tiparit in care se mentioneaza institutia sanitara la care sa facut examinarea. RETETA (ordonanta medicala sau prescriptie medicala) Reteta este u document scris care precizeaza medicatia.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei 9. FR. 10. Aceasta este o prescurtare traditionala care reprezinta adresarea medicului catre farmacist. medicu. nr. 3. Cantitatile de medicamente se scriu in grame fara a folosi multiplii sau submultiplii gramului. diagnosticul. 1. Nu se folosesc formule chimice si nici prescurtari. 2. X prevede ca nu se admit prescurtari pentru a nu se confunda substantele farmaceutice. In cazul prescrierii mai multor medicamente virgulele care despart zecimalele sunt asezate pe aceeasi verticala. greutatile si balanta se pun in perfecta stare. operatia de cantarire se va face cu multa grija.Utilizarea prescurtarilor sau scrisul necitet care ar putea genera interpretari diferite sau erori trebuie evitate. domiciliul. La terminarea cantaririi. apoi datele referitoare la bolnav si anume. 25 . Balanta se va feri de miscari bruste .5/7. fisei al registrului de consultatie sau al foii de observatie. care poate fi o formula conceputa de medic sau un produs a industriei de medicamente.PRESCRIPTIO in continuare este trecut medicamentul.

misce secundum arte = amesteca dupa arta. Se mai precizeaza calea de administrare cu prescurtarile INT = intern sau EXT = extern si nr. va face taxarea retetei. intervalul administrarii.INSTRUCTIO este partea care cuprinde o serie de indicatii date de medic si se refera la forma farmaceutica care urmeaza sa fie preparata. Prescurtarea D tal dos = detur tales dosis = da asemenea doze sau detur ad capsulae amilacea = da in capsule amilacee (caşete). nr.Ultima parte a retetei se numeste ADNOTATIO si cuprinde modificarile pe care farmacistul le face in formula respectiva. de doze daca este vorba de un preparat impartit in doze. M sau M = misce = amesteca.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei Lichidele se prescriu tot in grame mai rar in ml. Indicatiile catre bolnav trebuie sa cuprinda cantitatea de medicament care trebuie luata. dupa care urmeaza prescurtare formei farmaceutice. Sol = solutie. pulv = polveres = pulbere. se gasestesemnatura. ung = unguentum = unguent. lichide si mai ales la solide. Pentru a atrage atentia. sup = supozitoria = supozitor. Cand apa este retinuta superficial. vegetala sau animala folosite la prepararea medicamentelor pot contine o anumita cantitate de umiditate. 6.f = misce fiat = amesteca so fa sau prepara. umiditatea se numeste de 26 . parafa medicului si data eliberarii. Materialele prime de natura chimica. de picaturi este trecut in cifre romane urmat de prescurtarea gtt = gutae = picatura sau pic. 4. doza pentru 24 ore si elemente utile pentru bolnav. 5. Alte indicatii se pot referi la modul de prezentare al medicamentelor precizeaza cum trebuie sa fie divizt sau ambalat. Modul de administrare este indicat in limba romana pentru a fi cunoscut de bolnav. Uscarea solidelor are drept scop asigurarea conservarii. reducerea volumului si greutatii si favorizarea pulverizarii. momentul administrarii. Aceste indrumari date bolnavului.SUBSCRIPTIO dupa formula. Lichidele in cantitati mici sunt prescrise sub forma de picaturi. Sunt folosite expresii si abrevieri ale unor termeni latini ca de ex. Instructiunile pentru modul de intrebuintare reprezinta indicatii care incep ciu prescurtarile D = detur sau dentur = da sau dentur signetur = da cu eticheta. se trec si pe eticheta care se aplica pe ambalajul preparatului. In practica farmaceutica procesul de uscare se aplica in principal la produse gazoase. De obicei se cere eliminarea apei dintr-un material. va iscali pentru modificarile respective. de doze pt 24 ore. OPERATIA DE USCARE Uscarea este operatia care consta in eliminarea gradata a apei sau a altui lichid dintr-un material in care acesta este continut prin adeziune superficiala sau capilaritate. precum si nr. M. De ex.

pulberi. taiere sau despicare.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei suprafata iar cand umiditatea se gaseste sub forma de apa de constitutie se numeste umiditate higroscopica. Exsicatoarele servesc la deshidratarea unor substante in cantitati mici si pt pastrarea unor produse higroscopice cum sunt unele extracte uscate sau moi. Incalzirea materialului depinde de intensitatea sursei . Uscarea se face in aer liber. Uscarea cu raze infrarosii este folosita in practica farmaceutica pentru produsele vegetale. cu ciocane. Uscarea la soare se aplica unor priduse vegetale cum sunt radacinile. Mojarul este un vas de forma unei cupe cu baza uneori plata si cu peretii grosi pt a avea rezistenta necesara. Maruntirea poate fi obtinuta prin 4 metode: strivire. Metode de uscare Uscarea la aer un procedeu simplu de uscare este expunerea in aer liber a unor materiale care pierd usor umiditatea si nu sunt sensibile la actiunea agentilor atmosferici. Prin expunerea la aer pot fi uscate si o serie de substante solide care pierd usor umiditatea sau apa de cristalizare si nu sunt influientate de aer. Procesul pulverizarii necesita supunerea materialului la forte de presare si forfecare. sunt transformate in particule de o anumita marime si se realizeaza pri actiuni mecanice. 1. Uscarea cu radiatii infrarosii se face cu ajutorul unor lampi care radiaza raze infrarosii. la soare. cu valturi. la umbra sau in spatii inchise. Pulverizarea propriu zisa este operatia prin care corpurile solide sunt aduse in fragmente foarte mici de 1mm. unul din capee avand drept terminatie o calota 27 . Uscarea cu ajutorul caldurii uscarea la cald se face cu ajutorul unui agent de uscare incalzit care circula deasupra materialului. Alegerea metodei de uscare si aparaturii se face tinand seama de caracteristicile materialului si anume de structura chimica de modul cum este fixata apa de umiditate initiala si finala a materialului. Sfaramarea sau maruntirea are drept scop transformareaunui corp solid din bucati mari in fragmente mai mici care variaza de la 1mm pana la cativa cm. se maruntesc prin taierea cu ajutorul foarfecelor sau al cutitelor. Drogurile vegetale constituite mai ales din tesuturi fibroase. Procedeul se aplica la materialele poroase care se usuca usor. In functie de marimea particulelor obtinute. Pentru materialele dure este indicata lovirea si strivirea . Pistilul are forma cilindrica. se incarca cu vapori de apa si apoi este evacuat prin ventilare. pt droguri vegetale taierea.In industrie sfaramarea se realizeaza cu ajutorul concasoarelor so a morilor de diferite tipuri. pulverizarea este destinata sa transforme substantele medicamentoase in particule foarte mici iar ca rezultat se obtine un produs denumit pulbere. Concasorul cu falci. Cele mai simple aparate de uscare sunt etuvele si dulapurile de uscare. materialul se intinde in strat subtire si eventual se vantura pt a grabi procesul. lovire si frecare. Operatia de maruntire in farmacie se executa cu ajutorul mojarelor. de culoarea si capacitatea de absortie a produsului. granule. rizoamele si cojile. Pulverizarea este operatia prin care materilele solide sub forma de bucati. se pot obtine particule mari de peste 1mm prin sfaramare. ex. sau particule mici de 50 – 500 microni prin macinare.Pulverizarea la mojar cel mai frecvent intalnita in practica farmaceutica de receptura. de distanta dintre lame si material. deci a gradului de finete urmarit. Se foloseste mojarul cu pistil. pt cele mai moi frecarea. In farmacie. piulitelor si a moristelor sau a morilor de constructie simpla.

Porfirizarea este o metoda de pulverizare prin care se obtin pulberi foarte fine. Pentru a inlesni pulverizarea. Dintre intermediile lichide se folosesc mai ales alcoolul. Porfirizarea poate fi facuta lucrand cu substante uscate cand acestea sunt solubile in apa sau se altereaza in prezenta ei (saruri de bismut. radacina de ipeca). Camforul se pulverizeaza prin adaugarea unei mici cantitati de alcool sau eter. Se executa cu ajutorul unui pistil plat sau usor concav la baza. In aceste cazuri pulverizarea substantei respective se face prin radere apasand usor bulgarii de substanta aglomerata deasupra unei site )oxidul de Mg sau carbonatul de Mg). marmura. In anumite cazuri tesuturile drogurilor vegetale mai dure pot fi indepartate in urma unei 28 . mojarele pot fi din fier. iar iodul cu ajutorul cloroformului sau eterului. Produsele vegetale care contin substante active se pulverizeaza fara reziduu. agat. Intermediile solide care nu se indeparteaza dupa pulverizare se numesc intermedii permanente. Prin triturare se pulverizeaza substante mai putin dure care se sfarama mai usor care se incalzesc se inmoaie sau se descompun prin lovire. iar intermediile lichide care se indeparteaza dupa pulverizare se numesc intermedii efemere. pistilul poate lovi in gol si sparge mojarul. in functie de natura substantelor de pulverizat. de mercur) sau a substantelor umezite cu o cantitate de apa cand acestea sunt insolubile (fosfat tricalcic. Pentru pulverizarea substantelor toxice se utilizeaza mojare acoperite. Pulverizarea integrala si cu reziduu Procedeul prin care tot materialul luat in lucru este transformat in pulbere poarta denumirea de pulverizare integrala sau fara reziduu. In cazul produselor vegetale cum sunt cele care contin uleiuri gase. Pulverizarea la mojar se poate face prin lovire si triturare. mai rar din sticla in unele cazuri. Pulverizarea cu reziduu poate fi intalnita in cazul substantelor chimice numai cand acestea sunt amestecate cu impuritati care pot fi separate in urma pulverizarii si cernerii. bronz. care actioneaza frecand substanta pe o placa din material foarte dur si rezistent cum este porfirul sau otelul inoxidabil. imprimanduse o actiune de frecare si presare asupra materialului de pulverizat. Obtinerea fainii de in sau de mustar din semintele respective. Pulverizarea prin frecare In unele cazuri substantele cu densitate mica nu pot fi pulverizate la mojar deorece ele se aglomereaza si este greu de obtinut o pulbere omogena. Rotirea pistilului in practica farmaceutica se face de obicei in sens invers acelor de ceasornic. Pulverizarea se datoreaza zdrobirii substantei intre baza pistilului care se misca circular si fundul si peretii mojarului. Aceasta metoda de pulverizare se aplica substantelor dure sau produselor vegetale care au tesuturi mai tari (acid tartric. iar cand se lucreaza cu cantitati prea mari loviturile pistilului sunt amortizate in masa de substanta. carbonat de Ca) Pulverizarea prin intermediu Unele substante folosite in farmacie nu pot fi pulverizate prin simpla triturare la mojar deoarece datorita structurii lor se aglomereaza. Pulverizarea materialelor vegetale cum este secara cornuta sau vanilia se face folosind ca intermediu zaharul. Pulverizarea prin triturare este procedeul prin care pistilul este invartit in mojar. Pulverizarea prin lovire (pisarea) se efectueaza lovind cu putere substanta aflata pe fundul mojarului cu pistilui pe o directie perpendiculara. eterul si cloroformul. Cand se lucreaza cu cantitati prea mici. Sunt confectionate din portelan. Marimea se face dandu-se dimensiunile diametrului mojarului si a lungimii pistilului. operatia se executa cu ajutorul morilor manuale sau a rasnitelor de ex. se recurge la o alta substanta (intermediu).Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei sferica turtita.

procedee si aparatura. particulele care au un diametru mai mic. se poate separa i acest fel pulberea activa inlaturand prin cernere tesuturile tari (lemnoase) care se pulverizeaza mai greu. Cernerea este operatia prin care se separa dintr-o pulbere cu ajutorul sitelor. confectionara filtrelor. care consta in separarea lichidului de particulele solide dintr-o suspensie sedimentata. Problema amestecarii pulberilor in farmacie se pune atat in cazul cand este necesar sa se omogenizeze particule de marime diferita din aceeasi substanta cat si atunci cand trebuie sa se obtina un amestec omogen din mai multe pulberi. cu valturi morile centrifugale. Daca principiile active din planta sunt localizate in principal in tesuturile moi friabile. Cernerea Prin operatia de pulverizare se obtine o pulbere care este constituita dintr-un amestec de particule de dimensiuni diferite. Pulberile de uz extern. In farmacie. Operatia de amestecare pulberi. Sitele sunt formate din fire sau lame asezate paralel confectionate din sarma sau tabla perforata. decantarea. tipuri de filtrare. Decantarea este operatia mecanica. pe plagi deschise sau pe arsuri trebuie sa fie sterilizate. pot contine substante antiseptice aprobate de Ministerul Sanatatii. 29 . Prin cernere rezulta doua fractiuni. filtrarea. exercitii de decantare si sifonare. Trusele folosite in farmacii cuprind 8 site care corespund dimensiunilor si numerotarii date de farmacopee. Un astfel de procedeu in care o parte din materialul luat in lucru se separa dupa pulverizare prin cernere si se inlatura se numeste pulverizare cu reziduu Macinarea In industrie pulverizarea se face cu diferite tipuri de mori. sifoanelor.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei pulverizari cu reziduu. palniilor de separare sau cu ajutorul vaselor speciale de decantare. La prepararea pulberilor se folosesc mijloace de cantarire sau divizare care sa permita precizia necesara pt a satisface conditiile de calitate cerute de farmacopee. Prepararea pulberilor. In urma pulverizarii si cernerii pulberile obtiute in farmacie nu au acelasi grad de finete. O amestecare buna se poate obtine si in cutii sferice sau cilindrice in care pulberea este amestecata cu ajutorul unor bile de portelan sau otel. de particulele cu diametru mai mare. evaporarea. Dupa amestecare pulberile se omogenizeaza prin trecere prin sita indicata si se amesteca din nou. aparate de distilat. metode de functionare. Decantarea se aplica obisnuit cu ajutorul pipetelor. metode. daca este necesar se pulverizeaza in mojare si apoi se trec prin site potrivite. una care contine particule egale sau mai mari decat orificiile sitei si care ramase pe sita se numesc refuz. Pentru a se obtine o dispersie omogena este necesar sa se amestece diferite portiuni de pulbere cu particule de marime diferita. indiferent de cantitati. Amestecarea pulberilor. Pt pulberile in cantitati de sub 20 g cernerea nu este obligatorie. care se adauga de obicei la sfarsit. Pulberile compuse se obtin prin amestec. centrifugarea. Operatia se face in acelasi timp cu pulverizarea. reguli de folosire a distilatorului. Cele mai importante tipuri de mori sunt cu pietre cu discuri. pe eticheta se va specifica natura si concentratia acestuia. componentele din formula aduse la un grad de maruntire apropiat si adaugate in ordinea crescanda a cantitatilor. Macinarea se realizeaza prin frecare sau simultan prin frecarea si lovirea materialului. Reguli practice de amestecare. Fac exceptie pulberile cu densitate mica. In farmacii se folosesc substante medicamentoase uscate in prealabil. exercitii. cu bile si morile centrifugale. distilarea apei comune. Pulberile destinate a fi aplicate pe pielea sugarilor. amestecarea se realizeaza in mojare.

suprafata de evaporare. Randamentul este dependent de diferentele de densitate dintre doua sau mai multe faze si poate fi exprimat prin legea lui Stokes. Operatia urmareste sa aduca o substanta sub forma de vapori pt a recupera reziduul. Evaporarea depinde de urmatorii factori: temperatura. Prin evaporare se intelege trecerea unui corp din stare lichida in stare de vapori. Este operatia principala folosita la prepararea sucurilor vegetale apoase sau uleioase sau poate fi o operatie secundara care permite recuperarea lichidelor extractive. Se aplica la concentrarea solutiilor. 30 . incarcarea fiolelor la centrifugile mici se face asezand fiolele opuse doua cate doua dupa o prealabila cantarire astfel incat sa se echilibreze aparatul. in cazul solutiilor extractive apoase ca si la separarea a doua lichide nemisabile. Cu ajutorul preselor de diferite modele. Dupa modul de functionare centrifuga poate fi: cu functionare discontinua sau cu functionare continua.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei In industrie se folosesc decantoare de metal de forma cilindrica cu baza conica si prevazute cu robinet. Punerea in miscare se face treptat evitand o miscare accelerata de la inceput. Evaporarea cu ajutorul caldurii si vidului. separand astfel u lichid de un solid. sticle de ceas. Presarea sau stoarcerea este operatia mecanica cu ajutorul careia se realizeaza separarea unui lichid dintr-o substanta moale sau solida. infuzii. cand temperatura se apropie de 100 °C. Se mai pot folosi bai de solutii saline si bai de ulei. pot functiona la rece sau la cald. cand se realizeaza o sedimentare grabita. Sunt construite din materiale foarte rezistente. presiunea. Poate fi efectuata: Cu ajutorul unei bucati de panza sau tifon in care se introdce materialul pt presat si care este supus unei stoarceri prelungite. in care se aduce lichidul si se lasa in contact cu aerul. Operatia poate avea loc spontan cu ajutorul caldurii si a vidului. Se aplica la separarea drogului vegetal in macerate. - Centrifugarea este operatia folosita in scopul separarii lichidelor de solide pt separarea precipitatelor in suspensie din sanul lichidelor. Se folosesc vase cu deschidere larga. Cand se urmareste evaporarea unei cantitati mai mari de lichid se foloseste incalzirea. Decantarea se aplica pt spalarea unui precipitat sau ca operatie preliminara filtrarii pt separarea lichidului extractiv de drog. Evaporarea cea mai simpla se face prin incalzire pe baia de apa. In industrie evaporarea se face in cazane cu manta incalzite cu vapori de apa. gradul de saturare a atmosferei cu vapori rezultati prin evaporare. agitarea lichidului. Evaporarea cu ajutorul caldurii. decocturi. Operatia de centrifugare are loc datorita actiunii fortei centrifuge asupra extremitatilor sau pe peretii recipientului supus rotatiei. Evaporarea . capsule de portelan. Metoda se aplica mai ales la produsele termolabile cum este obtinerea extractelor vegetale si opoterapice. la presiune normala sau ridicata. Evaporarea spontana se foloseste cand lichidul este volatil. Evaporarea si concentrarea sub vid constituie procedeul cel mai rational car permite sa se lucreze la temperatura obisnuita sau la temperaturi de 40-50 °C.

alama sau aluminiu si otel inoxidabil. Primele portiuni de apa distilata se arunca pt ca pot contine gaze. Distilatorul folosit incazul distilarii simple este alambicul. lichidul este incalzit intr-un cazan cu o sursa de incalzire. 100 g/l reactiv.5 ml edetat disodic 0. Conditiile cerute de F. Timp de 15 min nu trebuie sa apara o coloratie roz. Distilarea se aplica la obtinerea sau purificarea unor lichide care pot fi incalzite la fierbere fara descompunere sau la separarea unui lichid de alte lichide sau de substantele dizolvate in el. nitriti la 50 ml apa distilata se adauga 15 ml acid acetic 300g/l reactiv.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei Distilarea apei este operatia prin care un lichid este supus incalzirii si tansformat in vapori dupa care vaporii sunt condensati din nou in stare lichida. iar vaporii formati sunt condusi in refrigerent. Distilarea poate avea loc la presiune obisnuita. Substante reducatoare la 100 ml apa distilata se adauga 2ml acid sulfuric 100g/l reactiv 1ml mangnat de potasiu 0. Solutia trebuie sa ramana colorata in roz. colectarea se face in vase de sticla sau emailate si cand este nevoie in conditii aseptice.001 mol/l. Colectarea apei distilate incepe numai dupa ce sa verificat ca ea indeplineste conditiile cerute de F. pirex). Solutia trebuie sa ramana limpede timp de 1 ora. X la prepararea apei distilate: Apa distilata este apa obtinuta prin distilarea apei potabile care corespunde prevederilor sanitare in vigoare. Distilarea apei se realizeaza prin presiune normala. Trebuie sa apara o coloratie albastra. 0. iar lichidul condensat este colectat in vasul de culegere. Este construit din tabla de cupru. substante volatile.25 ml acid nitric.12 g Zn pulbere (R). pt administrare parenterala in momentul folosirii. 50 mg eriocrom T (iindicator). Pentru cloruri la 100 ml apa distilata se adauga 0. incolor fara miros si fara gust. 20 g/l reactiv. Ca si Mg la 100 ml apa distilata se adauga 2ml tampon amonialcool PH 10. 0. Purificarea unui lichid prin distilare se numeste rectificare. Apa distilata pt preparatele injectabile este apa destinata preparatelor medicamentoase administrate pe cale parenterala.25 ml nitrat de Ag. Pentru sulfati la 100 ml apa distilata se adauga 1ml acid clorhidric 100g/l (R). 31 .02 mol/l si se fierbe timp de 3 min.R. Pentru nitrati. dizolvarea pulberilor pt preparatele injectabile sau diluarii preparatelor concentrate. Schematic se compune dintr-un cazan de fierbere. fierbator sau evaporator (cucurbita) un capac (capitelul) de forma sferica sau cilindrica si un condensator prelungit cu un refrigerent introdus intr-un vas in care circula apa rece. Pentru a obtine apa distilata de puritate inalta se folosesc distilatoare la care toate partile care vin in contact cu apa sunt din sticla cu o mare rezistenta chimica (iena. lichid limpede. lichidul fiind incalzit la temperatura de fierbere iar vaporii rezultati sunt captati si condensati intr-un refrigerent. 1ml clorura de bariu 50g/l reactiv.R. 2 ml naftil amina si acid sulfanilic (R) 0. Acest mod de distilare este denumit distilare simpla si este aplicat la prepararea apei distilate si la purificarea prin distilare a unor lichide. Timp de 1 min nu trebuie sa apara opalescenta.

Lichidul trecut prin filtru se numeste filtrat. Membranele filtrante se clasifica in . Fibrele de azbest sunt constituite din silicat de Mg. Porozitatea unei suprafete filtrate este reprezentata de diametrul mediu al sectiunii cilindrice a porilor si da indicatii asupra puterii de retinere a filtrului.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei Apa distilata pt preparatele injectabile se obtine din apa potabila sau din apa distilata intr-u aparat de sticla neutra din cuart sau dintr-un metal potrivit. Debitul de filtrare este reprezentat prin capacitatea filtrului de a lasa sa treaca o anumita cantitate de lichid in unitatea de timp si se exprima in ml/min. FILTRAREA Este operatia care insoteste aproape totdeauna prepararea solutiilor medicamentoase. Calitatea filtrelor este determinata de 2 factori importanti. 4 ore de la colectare. materiale plastice sau vascoase. permit realizarea de retele foarte stranse si asigura o filtrare destul de fina. lana si matase. Colmatarea consta in astuparea porilor filtrului datorita unor particule coloidale vascoase. sarurilor. tesaturile din bumbac. se folosesc singure sau amestecate cu celuloza. 32 . Este operatia de separare a unei faze lichide de o faza solida dintr-un amestec eterogen solid-lichid (suspensie) prin retinerea particulelor solide pe suprafata unui material filtrant care permite trecerea fazei lichide. uleiurilor minerale. AL. Sunt rezistente la temperaturi ridicate. Tesaturile di policlorura de vinil. lapsan. flexibile (metalice si nemetalice) si neflexibile (rigide si nerigide) Membranele filtrante flexibile metalice sunt confectionate din site de otel inoxidabil CU. sunt rezistente. Apa distilata proaspat preparata obtinuta in laborator este considerata apirogena aprox. AG sau foi de tabla perforata Membranele filtrante flexibile nemetalice sunt construite din fibre de celuloza. pot fi sterilizate cu vapori de apa la 120°C si permit filtrarea lichidelor polare si nepolare. iar colectarea si conservarea apei distilate trebuiesc facute sa se previna orice fel de contaminare. porozitatea si debitul de filtrare. docron. Mai sunt tesaturile poliamidice. din terilen. Se mai folosesc fibrele de sticla. Aparatul de distilare trebuie sa fie corect folosit. azbest. Membranele din materiale sintetice sunt superioare materialelor textile naturale. lana. rezista la actiune acizilor. aflate in lichidul filtrat. au rezistenta mare la caldura la actiunea oxidantilor si acizilor.

Palniile obisnuite au o forma conica cu unghiul de deschidere de la varf de 60°. este de forma conica fixata de un cadru de lemn sau un cerc metalic confectionata din tesatura de lana sau bumbac. Filtrul simplu rezulta impaturind hartia de filtru in 4 si taind marginile pt a forma un con care se aseaza in canalul palniei. se pierde putin lichid comparativ cu filtrarea prin hartie de filtru. Din hartia de filtru se pot confectiona filtre simple sau plisate. Filtrul se taie putin mai mic decat palnia pt a evita scurgerea prin capilaritate a lichidului pe dinafara. tesaturile. ex. in. Tifonul se foloseste mai rar pr filtrarea propriuzisa. Este indicata pt filtrarea contitatilor mici de lichid si se foloseste metoda de filtrare simultana prin vata si hartie de filtru care da lichide clare. Pt filtrarea cantitatilor mari de lichid se utilizeaza ca material filtrant tesaturile de lana. Nr 3 este folosit curent in filtrarea simpla. decocturi). Hartia de filtru este o hartie de celuloza neincleiata si este materialul cel mai mult folosit la filtrarea i farmacii. Inainte de folosire tifonul se spala cu multa apa pt indepartarea substantelor de apretaj. hartia de filtru. Pt a mari viteza de filtrare se pot folosi palnii cu tija mai lunga si subtire. Filtrarea la cald. Inainte de inceperea filtrarii se umecteaza filtrul cu lichidul de filtrat sau cu un solvent apropiat. Se gaseste sub doua forme cantitativa si calitativa. Ca materiale filtrante in farmacii se foloses tifonul. Trebuie sa fie omogena cu grosimea uniforma lipsita de substante minerale solubile si cu o buna rezistenta la rupere. constituite din materiale diferite cu forme variate si permit filtrarea in oficina prin actiunea gravitatiei. placi sau cartuse din material dur prin presare ca atare sau in prezenta unui liant. si da solutii clare. Vata (gossipium depuratum) . 33 . Au ca substrat chimic fie caolinul care sta la baza filtrului Chamberland. sunt suporturi pt filtrare. vata. fie siliciul care constituie baza filtrului Berchefeld. Are avantajul ca este rapida. Filtrele plisate au o suprafata filtranta dubla si permit o filtrare mai rapida. Filtre de sticla sinterizata Exista 7 grade de porozitate numerotate de la 0-5. Pt filtrare se aleg palnii cu o capacitate de 1/5 fata de volumul de lichid si dubla fata de volumul de solid dupa caz.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei Membranele filtrante neflexibile se confectioneaza sub forma de discuri. sau prevazute la locul de insertie cu o gatuitura cand coloana de lichid ce se afla in tija actioneaza prin greutatea ei absorbind lichidul de sub filtru si micsorand presiunea. bine cardata (firele aranjate paralel) care nu contin substante solubile sau grase. Filtrul plisat (cutat) se obtine indoind hartia de un anumit numar de ori pana cand se va forma un con a carui suprafata prezinta cute indoite alternativ in afara si inauntru. mai mult ca suport pt a asigura rezistenta filtrului si la separarea dintr-un lichid a fragmentelor mai mari (infuzii. Gluga lui Hipocrat . Pt a grabi filtrarea unor lichide vascoase se recurge la filtrare la cald care se realizaeaza mentinand palnia cu care se lucreaza intr-un con format ditr-o teaca prin care circula vapori de apa sau fixand palnia intr-o a doua palnie metalica ceva mai mare iar in spatiul dintre cele doua palnii se introduce apa care se incalzeste cu ajutorul unui tub lateral. Filtrele de vata se imbiba cu apa inainte de a incepe filtrarea. Palnii . se foloseste vata hidrofila de culoare alba fara miros.

vid. Se folosesc mai des palniile Buchner. Pe fundul perforat al palniei se aseaza doua rondele de hartie de filtru de aceeasi marime cu diametrul palniei.Propedeutica farmaceutica anul I Catalin Bulei Filtrarea sub presiune redusa (la vid). 34 . iar tija palniei se adapteaza cu ajutorul unui dop de cauciuc la un flacon pt.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful