Sunteți pe pagina 1din 8

Rudenia si filiatia

Rudenia
Rudenia ca notiune juridical desemneaza legatura de natura juridical care prin faptul nasterii sau al adoptiei descend una din alta sau dintr-un autor comun. Dupa criteriile de clasificare ale rudeniei retinem faptul ca in functie de izvoare ea se imparte in rudenie fireasca,acea rudenie care se bazeaza pe legatura de sange, si rudenie civila atunci cand se naste prin adoptie. Dupa linia de rudenie c desemneaza sirul persoanelor intre care exista rudenie distingem intre rudenie in linie dreapta si rudenie in lnie colaterala. Rudenia in linie dreapta sau directa se bazeaza pe descendenta unei persoana din alta fie in mod direct adica o persoana este copilul altei personae, fie in mod indirect atunci cand persoanele respective nu sunt nascute una din alta, dar intre ele exista un sir neintrerupt de nasteri. Rudenia in linie colaterala are drept fundament faptul ca mai multe personae au un autor comun. De exemplu fratii intre ei, unchiul si nepotul de frate sau sora. Dupa natura legaturii dintre parinti rudenia fireascapoate fii din casatorie sau din afara casatoriei. In cazul in care conceptia sau nasterea unui copil se situeaza in perioada casatoriei parintilor lui rudenia este din casatorie.In schimb daca, atat conceptia cat si nasterea unei persoana intervin fara ca parintii acesteia sa fie casatoriti, rudenia este din afara casatoriei.

Gradul de rudenie
Gradul de rudenie reprezinta distanta dintre doua rude,masurata pe linia legaturii de rudenie, dupa numarul nasterilor intervenite sau al generatiilor. Stabilirea gradului de rudenie se face diferit dupa felul liniei de rudenie. La rudenia in linie dreapta gradul de rudenie se stabileste dupa numarul nasterilor intervenite prin care se stabileste legatura de sange dintre douapersoane,in timp ce la rudenia in linie colaterala gradul de rudenie se socoteste dupa numarul nasterilor intervanite , pornind de la una din rude in linie ascendenta pana la autorul comun si apoi de la acesta in linie descendenta pana la o alta ruda. De retinut faptul ca in linie colaterala nu exista rude de gradul intai. Rudenia prezinta interes juridic numai daca legea ii recunoaste efectele iar acestea pot aparea in urmatoarele situatiica de exemplu ca rudenia produce efecta juridice doar pana la un anumit grad cum este in cazul cand casatoria este opritaintre rudele in linie colaterala pana la gradul al patrulea inclusive sau ca rudenia produce efecte indifferent degrade ca de exemplu la divort cand copii pot fii incredintati unor rude Durata rudeniei firesti este permanenta,intr-un singur caz,anume acela al adoptiei cu drepturi depline filiatia dintre adoptatsi parintii sai firesti inceteaza mentinandu-se insa impedimentul la casatorie. In acest caz rudenia civila exista cat timp fiinteaza adoptia. Rudenia produce efecta daca ea este dovedita. Dovada rudeniei se face in mod diferit in functie de efectele urmarite. Daca se urmaresc efecte de stare civiladovada se face in princiliu cu acte de stare civila iar daca se urmaresc producerea altor efecte dacat cele de stare civila dovada se poate face prin orice fel de proba inclusive cu acte de stare civila, de exemplu in cazul procedurii succesoralenotariale stabilirea numarului si calitatii mostenitorilor de catre notarul public se poate face si prin martoriiar daca exista contestatii notarul ii indruma pe mostenitori la instanta judecatoreasca.

Alianta
Afinitatea sau alianta este legatura juridical dintre unul din soti si rudele celuilalt sot. Nu exista afinitate intre rudele unuia dintre soti si rudele celuilalt sot,tot astfel nu exista afinitate intre persoanele intre care exista doar legaturi spirituale, ca de pilda intre nasi si fini. Gradul de afinitate sedetermina dupa aceleasi reguli ca si gradul de rudenie. Rudele unui sot sunt afini cu celalalt sot indifferent daca rudenia este din casatorie, din afara casatoriei sau din adoptie. Fiind un effect al casatoriei ar trebui sa dureze pana a incetarea, constatarea nulitatii, ori anularea casatoriei. Cu toate acestea unele efecte ale afinitatii se pot mentine, spre exemplu obligatia de intretinere dintre parinte si copilul vitreg dainuieste chiar dupa desfacerea casatoriei. Proba afinitatii se face prin dovade rudeniei si a casatoriei din care rezulta.

Filiatia
Filiatia este legatura biologic ace rezulta din procreare si nastere. In sens larg filiatia desemneaza un sir neintrerupt de nasteri careleaga o persoana de un stramos al sau iar in sens restrans filiatia este raportul de descendenta a unei personae din parintii sai. Exista mai multa clasificari ale filiatiei in functie de mai multe criterii: 1. In raport de parintele fata de care se stabileste filiatiase imparte in filiatie fata de mama numita si maternitate si filiatie fata de tata numita si paternitate; 2. Dupa natura relatiei dintre parinti avem filiatie din casatorie sau filiatie legitima si filiatie din afara casatoriei sau filiatie nelegitima; 3. Dupa izvorul sau aceasta se imparte in filiatie naturala sau bazata pe faptil procrearii, artificiala in cazul procrearii artificiale si adoptive pe care o intalnim in cazul adoptiei.

Filiatia fata de mama sau maternitatea


Stabilirea maternitatii presupune dovedirea urmatoarelor elemente: faptul nasterii copilului, identitatea copilului nascut cu cel despre a cariu filiatie este vorba si dovada casatoriei necesara numai in cazulfiliatiei din casatorie. Exista trei modalitat de stabilire a filiatiei fata de mama. In primul rand aceasta se face prin certificatul de nastere, in cazul in care nastrerea nu a fost trecuta in registrul de stare civila sau daca copilul a fost trecut in registru ca nascut din parinti necunoscuti filiatia fata de mama se dovedeste prin recunoasterea acesteia. Cea de a treia metoda o regasim in cazul in acre dovada filiatiei fata de mama nu poate fii facuta prin certificatul de nastere ori este contestata realitatea celor notate in el, astfel stabilirea maternitatii are loc prin hotarare judecatoreasca. Cea mai raspandita metoda de stabilirii filiatieri fata de mamao reprezinta certificatul de nastere . La serviciul de stare civila dupa inregistrarea nasterii se intocmeste actul de nastere si se elibereaza acest certificate de nastere, acesta dovedeste filiatia fata de mama . Puterea sa doveditoare priveste nu numai faptul ca femeia a nascut ci si identitatea copilului nascut cu acela despre a carui stare civila este vorba. Forta sa probanta este consolidate prin folosirea starii civile denumita si posesie de stat conforma certificatului de nastere. Posesia de stat este starea de fapt din care rezulta ca un copil este al unei femei,ea prezinta o prezumtie legala relative de filiatie. Cea de a doua metoda de stabilire a maternitatii o reprezinta recunoasterea, acesta reprezinta actul juridic unilateral prin care o femeia marturiseste legatura de filiatie dintre easi un copil despre care pretinde ca este al sau. Recunoasterea are un character juridic complex de mijloc de proba si de act juridic unilateral. Natura juridical a recunoasterii imprima acesteia mai multe caractere juridice. Ea este irevocabila ca de altfel orice marturisire, este un act declarative de filiatie nu atributiv de filiatie, este opozabila erga omnes, este un act personal al mamei, este facultativain sensul ca vointa de a recunoaste este libera, este un act juridic pur si simplu, el nu este susceptibil de modalitati, recunoasterea se poate face numai in formele prevazute de lege fiind un act juridic solemn. 4

Recunoastere poate fii facuta printr-o declaratie la serviciul de stare civila,prin inscris authentic sau prin testament. Ultima modalitate de stabilire a maternitatii o reprezinta hotararea judecatoreasca. Actiunea in justitie pentru stabilirea filiatiei fata de mama este o actiune in reclamatie de stare civil ace are ca obiect ce are ca obiect determinarea legaturii de filiatie dintre mama si copil. Stabilirea filiatiei fata de mamase face prin hotarare judecatoreasca atunci cand, din orice imprejurari sau motive, dovada filiatiei nu se poate face prin certificatul de nastere, sau atunci cand se constata realitatea celor cuprinse in certificatul de nastere,in acest caz actiunea in stabilirea maternitatii este admisibila numai atunci cand existane concordante intre certificatul de nastere al copilului si posesia de stat.

Filiatia fata de tata sau paternitatea

Filiatia fata de tata sau paternitatea consta in legatura juridica, bazata pe conceptie, care exista intre tata si copil. Paternitatea poate fii din casatorie sau din afara casatoriei. In mod corespunzator exista copil din casatorie si din afara casatoriei. Copilul este din casatorie daca a fost nascut in timpul casatoriei, chiar daca a fost conceput inaintea incheierii ei . De asemenea este din casatorie copulul conceput in timpul casatorieisi nascut dupa desfacerea incetarea sau anularea casatoriei, daca nasterea a avut loc dupa recasatorirea mamei. Paternitatea din casatorie se stabileste diferit fata de paternitatea din afara casatoriei in sensul ca primase determina prin aplicarea prezumtiilor de paternitate in timp ce in cazul celei de-a doua paternitatea se stabilesteprin recunoastere sau prin hotarare judecatoreasca. In abele cazuri se aplica prezumtia timpului legal al conceptiei copilului.

1. Paternitatea din casatorie


Filiatia fata de tatal din casatorie se determina prin aplicarea prezumtiilor de paternitate prevazute in lege. Aceste prezumtii sunt instituite de art. 53 alin.(1), (2) din Codul Familiei. Conform articolului 53 din Codul Familiei : Copilul nascut in timpul casatoriei are ca tat ape sotul mamei. Textul acestei legi vizeaza doua ipoteze si anume faptul ca copilul a fost conceput si nascut in timpul casatoriei si faptul ca copilul a fost conceput inainte de casatorie dar a fost nascut in timpul casatoriei . Prezumtia analizata se aplica si in cazurile in care la data conceptiei copilului ,mama acestuia era casatorita cu un alt barbat dar nasterea a avut loc in timpul celei de-a doua casatorii precum si in cazul in care la data conceptiei copilului,sotul actual al mamei era casatorit cu o alta femeie. O caz special il constituie situatia in care unui copil i se atribuie doua paternitati, datorita faptului ca a fost conceput in timpul primei casatori si nascut in timpul celei de-a doua. In aceasta situatie suntem in fata unui conflict de paternitate. Pot exista urmatoarele situatii de conflict de paternitate: Femeia se recasatoreste si la mai putin de 300 de zile de la incetarea, declararea nulitatii sau anularea primei casatorii, naste un copil; Sotul este declarat mort prin hotarare judecatoreasca irevocabila, apoi sotia se recasatoreste si la mai putin de 300 de zile de la incheierea celei de-a doua casatorii , naste un copil, iar sotul declarat mort reapare si anuleaza hotararea declarativa de moarte; Sotia, incalcand manogamia, se afla, in acelasi timp, in doua casatorii si naste un copil. Conflictele prezentate mai sus au o singura rezolvare si anume ca tatal copilului este sotul mamei din cea de-a doua casatorie. Daca se inlatura paternitatea din cea de-a doua casatorie, renaste de drept prima prezumtie , find considerat tata al copilului sotul mamei din prima casatorie.

Tagaduirea paternitatii inseamna negarea acesteia pe cale judecatoreasca urmarindu-se rasturnarea prezumtiilor de paternitate. Art. 54 din Codul Familiei prevede ca: Paternitatea poate fii tagadiuta, daca este cu neputinta ca sotul mamei sa fie tatal copilului. Imprejurarile in care rezultaimposibilitatea ca sotul mamei sa fie tatal copilului pot fii de natura diferita ca de exemplu imposibilitatea fizica a acestuia de a procrea sau imposibilitatea materiala de a coabita cum este cazul detentiei sau disparitiei. Contestarea paternitatii din casatorie inseamna negarea acesteia pe cale judecatoreasca inlaturarea aplicarii gresite sau frauduloase a prezumtiilor de paternitate. Contestarea paternitatii din casatorie este admisibila in cazul in care copilul a fost inregistrat gresit ca fiind din casatorie si avand ca tat ape sotul mamei desi parintii sai nu au fost niciodata casatoriti, copilul a fost nascut inaintea casatoriei parintilor, copilul a fost nascut dupa 300 de zile de la, dupa caz, incetarea, anularea, constatarea nulitatii sau incetarea casatoriei.

2. Paternitatea din afara casatoriei


Filiatia fata de tatal din afara casatoriei se poate stabili prin recunoastere sau prin hotarare judecatoreasca. Exista insa si cateva situatii specialesi anume stabilirea filiatiei din afara casatoriei sepoate face si in alt mod decatprevede Codul Familieica de exemplu in procesul penal proba filiatiei poate fii facuta si prin mijloace prevazute de Codul de Procedura Penala sau in cazul in care filiatia din afara casatoriei nu se poate face interpretand conditiile din Codul Familiei. Recunoasterea de paternitate de barbatul care recunoaste faptul ca un copil este al sau are o natura juridical complexa,de mijloc de proba si de act juridic unilateral. Recunoasterea are cateva caractere juridice specifice printer care regasim faptul ca este irevocabilachiar si atunci cand este facuta prin testament,este declarative producand efecte retroactive de la nasterea copilului, este opozabila tuturor, este un act personal al tatalui , el nu este transmisibil mastenitorilor , este facultative in sensul cavointa de recunoastere trebuie safie libera, este un act juridic pur si simplu nesusceptibil de modalitati, precum si faptul ca este un act juridic solemn. 7

Discernamantul barbatului care recunoaste un anume copil este singura conditie ceruta astfel ca barbatul minor sau barbatul pus sub interdictie judecatoreasca pot recunoaste valabil un copil. Principalul efect al recunoasterii este stabilirea paternitatii copilului fata de acel barbat. Copilul recunoscut ramane tot din afara casatoriei insa recunoasterea reprezinta o schimbare a satatutului acestuia si produce efecte cu privire la numele pe care il va purta, la ocrotirea parinteasca, domiciliu, obligatia de intretinere, succesiune. Filiatia fata de tata se mai poate face si prin hotarare judecatoreasca . Actiunea pentru stabilirea paternitatii din afara casatoriei este o actiune in reclamatiede stare civila ce are ca obiect determinarea legaturii dintre copilul din afara casatoriei si tatal sau. Actiunea se poate introduce in toate cazurile in care este vorba de un copil din afara casatoriei. Competanta apartine judecatoriei in a carei circumscriptie domiciliaza copilul. Titularii acestei actiuni nu pot fii decat mama copilului sau copilul insusi daca a implinit 14 ani, de asemenea mama poate introduce actiunea in nume propriu sau ca reprezentant legal al acelui copil. Termenul este in general un an de la nasterea copiluluidar exista si catevasituatii specialein care termenul de un an nu curge de la data nasterii ci de la o alta data cum ar fii in cazul tainuirii paternitatii termenul curge de la data ramanerii irevocabile a hotararii de admitere a actiunii in tagada paternitatii. Hotararea judecatoreasca de admitere a actiunii, din momentul ramanerii irevocabile, are ca effect stabilirea paternitatii copilului din afara casatoriei. Acest effect seproduce retroactive de la data nasterii copiluluiiar in ce priveste drepturile acestuia de la conceptia lui.