Sunteți pe pagina 1din 25

CAPITOLUL I Prezentarea general a SC BIJUTERIA KATY SRL

1.1.

Organizarea activittii societatii comerciale KATY SRL

SC BIJUTERIA KATY SRL a fost infiintat in baza legii 31/1990 si functioneaza conform statutului societetii si a legilor in vigoare. A fost inmatriculata la Oficiul Comerului de pe langa Camera de Comert si Industrie Gorj, sub numarul de inmatriculare J18/496/1991, in anul 1991, avand ca obiect de activitate fabricarea bijuteriilor si articolelor similare din metale si pietre pretioase. Societatea comerciala are forma juridica de societate cu raspundere limitata, sediul societatii fiind in Romania, localitatea Targu Jiu, str. Unirii, bloc 7 parter. Durata societetii este nelimitata cu incepere de la data inregistrarii la Camera de Comert si Industrie. Capitalul social este in prezent de 52.000.000, din care aport in natura 200.000 si in numerar 51.800.000, impartit in 200 parti sociale a 260.000 fiecare, apartinand in mod egal asociatilor Popescu Ion si Popescu Elena, cate 100 de parti sociale fiecare, reprezentand cate 50 % din capitalul social. Capitalul social se poate mari in baza hotararii asociatilor, cu respectarea procedurilor prevazute de lege. Asociatii participa la beneficii si pierderi proportional cu aportul la capitalul social, respectiv in mod egal. SC BIJUTERIA KATY SRL isi desfasoar activitatea in conformitate cu legile romane si statutul propriu, iar pentru realizarea obiectului de activitate intreine relatii cu firme din tara, organe bancare, unitati transport. Evolutia in timp a intreprinderii, determinata de investitiile pentru dezvoltare si modernizare si de preocuparea permanenta pentru asimilarea de activitati noi, SC BIJUTERIA KATY SRL a ajuns sa realizeze in prezent si
1

activitati de comert cu amanuntul in magazine specializate cu vanzare predominanta de produse alimentare, bauturi alcoolice si tutun, fructe , legume, carne si produse din carne pe langa activitatea principala, societatea facand comert cu bunuri de ocazie vandute prin magazine, precum si casa de amanet. Cifra de afaceri a crescut de la an la an si, conform statutului si-a extins activitatea, in prezent ajungand ca cifra de afaceri sa depaseasca 15 miliarde, lucrand cu un numar mediu de 25 de slariati din care majoritatea femei. SC BIJUTERIA KATY SRL si-a respectat obligatiile in ceea ce priveste plata taxelor fat de bugetul statului, bugetele locale, in termenele stabilite de lege, cat si fata de ceilalti furnizori persoane juridice. In prezent SC BIJUTERIA KATY SRL lucreaza cu furnizori locali cat si din tara. Principalii furnizori de aur brut, de bijuterii din metale si pietre pretioase sunt:

SC SAFIR SRL, BUCURESTI SC IPUNCT SRL, BUCURESTI

Principalii furnizori de produse alimentare, bauturi alcoolice si tutun, fructe, legume, carne si produse din carne sunt:

SC TABCO CAMPOFRIO SA, RM. VALCEA SC DIANA SRL, RM. VALEA SC AQUILA SRL, PLOIESTI SC INTERBRANDS SRL, BUCURESTI SC BOROMIR SRL, RM. VALCEA

SC WHITELAND SRL, CRAIOVA

SC DAGSTAR SRL, TIMISOARA

Beneficiarii bijuteriilor si articolelor similare din metal si pietre pretioase sunt in principal persoane fizice. Benefiarii principali persoane juridice a produselor alimentare, bauturilor alcoolice si tutun, fructelor, legumelor, carnii si produselor din carne sunt: SC ASIROM SA, TG JIU SC SALVAMONT SA, TG JIU PREFECTURA MUN. TG JIU SC SNLO SA, TG JIU PIMRIA MUN. TG JIU SC SECOFARM SRL, TG JIU

1.2.

Analiza financiara a SC BIJUTERIA KATY SRL

Ea investigheaza doua domenii importante: - Echilibrul financiar; - Rentabilitatea. Analiza atenta a contului de rezultate este indispensabila pentru efectuarea analizei financiare. Astfel, analiza financiara se spijina pe documentele intreprinderii dar utlizeaza si alte surse de informare.

Pe langa un studiu strict al conturilor si bilantului, analiza financiara urmareste specificul activitatii intreprinderii, calitatea echipei de conducere, motivarea personalului, performantele si tehnologia aplicata. Rezultatele acestei analize pot fi utilizate fie in interiorul intreprinderii si serveste conducerii acesteia, fie in exteriorul intreprinderii, atunci cand este solicitata de catre partenerii acestuia. Echilibrul financiar al intreprinderii se apreciaza in cea mai mare parte utilizand datele din bilantul intreprinderii care, spre deosebire de bilantul contabil opereaza cu o concentrare a anumitor conturi. Prezentarea conturilor de activ si pasiv se face dupa criteriul omogenitatii. Criteriile de baza utilizate in elaborarea bilantului financiar sunt: - Lichiditatea; - Exigibilitatea. In ceeea ce priveste activul bilantului este necesar ca toate elementele inscrise la acest capitol sa reprezinte o valoare reala a activului, procedandu-se la eliminarea nonvalorilor. In cazul activelor se cuprind imobilizarile necorporale, imobilizarile corporale, imobilizarile financiare, stocurile, creantele de exploatare, valorile mobiliare de plasament si disponibilitatile, primele pentru rambursarea obligatiunilor, regularizarile. In ceea ce priveste pasivul bilantului, analiza financiara se efectueaza asupra unui bilant la care s-a realizat repartizarea veniturilor. In pasiv intra: capitalurile proprii, datoriile pe termen mediu si lung, provizioanele pentru riscuri si accidente. Analiza financiara trebuie sa aprecieze daca gradul liciditatii activelor intreprinderii este suficient de ridicat pentru a-i permite acesteia s fac fat n
4

orice moment angajamentelor pe care si le-a asumat, respectiv pentru a-i asigura solvabilitatea. Echilibrul financiar este apreciat prin confruntarea gradului de lichiditate a activelor cu gradul de exigibilitate a elementelor pasivului. Pentru realizarea acestei analize pot fi utilizate ca instrumente fondul de rulment si indicatorii de structur. Fondul de rulment reprezint marja de securitate ce msoar echilibrul financiar i se poate aprecia fie ca diferenta ntre capitalurile permanente si activul imobilizat, fie ca diferensa ntre activul circulant si datoriile pe termen scurt. Fondul de rulment poate avea valori pozitive sau negative. n ceea ce priveste situatia trezoreriei, aceasta reprezint diferenta ntre nivelul totalurilor valorilor din cas si a nivelului contributiilor bancare curente si a soldurilor creditoare ale bncii. Situatia trezoreriei mai poate fi determinat si ca o diferen ntre fondul de rulment si nevoia de fond de rulment. Dificulttile trezoreriei survin frecvent n cazul n care trezoreria nregistreaz o crestere a activittii mrindu-si vnzrile si sporind nevoia de fond de rulment. Cresterea fondului de rulment devine o restrictie pentru dezvoltarea ntreprinderii, pentru c o finantare la nivel nalt si pe termen lung urmeaz unei dezvoltri a ntreprinderii. Utilizarea fondului de rulment a fost si este contestat. Multe ntreprinderi folosesc din ce n ce mai mult un credit pe termen scurt ce se renoieste continuu si capt caracter permanent.

n aceast situatie fondul de rulment devine o marj de securitate inutil, iar n perioadele dificile de activitate ale ntreprinderii sau ale bncii un asemenea credit poate s nu mai fie renoit crendu-se disfunctionalitti ale ntreprinderii.

CAPITOLUL II Analiza contabilittii stocurilor de materii prime, materiale consumabile si a materialelor de natura obiectelor de inventar 2.1. Caracterizarea si clasificarea stocurilor Stocurile reprezint activele circulante materiale, deci mijloacele economice destinate consumului sau vnzrii. Caracteristica stocurilor este c se consum de la prima utilizare, transmindu-si integral valoarea asupra produselor realizate. Din punct de vedere financiar, sunt componente ale activului patrimonial. Stocurile se clasific dup mai multe criterii:

Dup apartenenta la patrimoniu avem:


o

Stocuri ce apartin societtii comerciale si care se gsesc n incinta acesteia, fie se gsesc temporar la terti, fiind date spre prelucrare sau n pstrare (custodie)

Stocuri ce nu apartin societtii comerciale, dar care se gsesc n incinta acesteia, aduse de ctre terti pentru prelucarare sau n custodie.

Dup provenienta lor, avem:


o o

Stocuri cumprate, provenite din achizitii de la terti Stocuri fabricate, provenite din productie proprie

Cele dou criterii de clasificare influenteaz modul de nregistrare n contabilitate a stocurilor. Stocurile cuprind urmtoarele categorii:
1.

Materii prime particip direct la realizarea produselor si se regsesc integral n acestea;

2.

Materiale consumabile particip indirect la procesul de productie si nu se regsesc n produsele realizate (materiale auxiliare, consumabile, materiale de ambalat, piese de schimb, seminte, furaje, alte materiale);

3.

Materiale de natura obiectelor de inventar stocuri ce nu ndeplinesc simultan cele dou conditii pentru a fi mijloace fixe, au fie valoare mai mare de 8.000.000 lei si durata de folosint mai mic de un an, fie valoarea mai mic de 8.000.000 lei si durata de folosint mai mare de un an ( scule, dispozitive, verificatoare, echipamente de protectie, etc.);

4.

Produse stocuri realizate n productie proprie sub form de: produse finite, semifabricate si produse reziduale;

5. 6.

Animale si psri destinate vnzrii; Productie neterminat ce nu a parcurs toate fazele procesului tehnologic;
7

7. Mrfuri stocuri cumprate pentru a fi vndute ca atare;


8.

Ambalaje stocuri ce nsotesc produsele si mrfurile n procesul circulatiei lor.

Stocurile se reflect n contabilitate prin conturile din clasa 3 din Planul General de Conturi. Conturile functioneaz dup regula de activ: ncep s functioneze prin a se debita si se debiteaz cu existentul initial si cu cresterile de activ ( la intrarea n gestiune a stocurilor ), se crediteaz cu diminurile de activ ( la iesirea din gestiune a stocurilor ), iar soldul final debitor reflect stocurile existente n gestiune la un moment dat. nregistrarea n contabilitate a operatiunilor privind stocurile se poate realiza prin dou metode: - Metoda inventarului intermitent; - Metoda inventarului permanent. Inventarul permanent este utlizat n majoritatea societtilor comerciale ( dar obligatoriu n cele mari ). Etapele de nregistrare sunt urmtoarele:
-

Valoarea stocului la nceputul lunii se gseste n soldul initial debitor al conturilor din clasa 3;

Intrrile n gestiune din timpul lunii se nregistreaz pe debitul conturilor din clasa 3 (rulaj debitor );

Iesirile din gestiune din timpul lunii se nregistreaz pe creditul conturilor din clasa 3 ( rulaj creditor);

Valoarea stocului la sfrsitul lunii se determin prin relatia

Valoare stoc final = Valoare stoc initial + valoare intrri Valoare iesiri
8

Este cea mai utilizat metod de contabilitate a stocurilor, ntruct permite cunoasterea stocului existent n fiecare moment din lun si permite exercitarea unui control riguros n gestiunea stocurilor. Inventarul intermitent poate fi utilizat numai n societti mici si mijlocii ( optional). Etapele de nregistrare sunt urmtoarele:
-

Valoarea stocului la nceputul lunii ( provenit din inventarierea stocului la sfrsitul lunii precedente) se anuleaz ( se reia ) prin trecerea ei pe cheltuieli, n ipoteza c stocul se va consuma sau se va vinde n luna curent ( se debiteaz contul de cheltuieli si se crediteaz contul de stocuri);

Intrrile n gestiune din timpul lunii se nregistreaz direct pe cheltuielile societtii;

Iesirile din timpul lunii nu se nregistreaz; La sfrsitul lunii se inventariaz obligatoriu stocul final, determinnd valoarea acestuia, care se nregistreaz n debitul contului de stocuri.

Deci, conturile de stocuri se utilizeaz numai la nceputul lunii pentru anularea stocului initial - si la sfrsitul lunii pentru nregistrarea stocului final. Iesirile din timpul lunii se determin la sfrsitul lunii, conform relatiei: Valoare iesiri = Valoare stoc initial + Valoare intrri Valoare stoc final Metoda prezint dezavantajul c nu nregistreaz iesiri din gestiune cronologic si impune inventarierea obligatorie la sfrsitul fiecrei luni. n acest mod, nu se poate exercita n mod global la sfrsitul lunii, n functie de stocul

final inventariat poate ascunde nereguli precum: lipsuri n gestiune, risip, neglijent, etc.

2.2. Conturi utilizate pentru evidenta materiilor prime, materialelor consumabile si obiectelor de inventar Contul 300 "Materii prime" cu ajutorul acestui cont se tine evidenta existentei si miscrii stocurilor de materii prime. Este un cont de activ, si n debitul contului se nregistreaz: - valoarea la pret de nregistrare a materiilor prime, achizitionate de la furnizori sau din avansuri de trezorerie; - valoarea la pret de nregistrare a materiilor prime aduse de la terti; - valoarea la pret de nregistrare a materiilor prime reprezentnd aportul n natur, precum si a celor primite cu titlu gratuit; - valoarea materiilor prime constatate plus la inventar; - valoarea la pret de nregistrare a materiilor prime de la grup, unitate sau subunitti. n creditul contului se nregistreaz: valoarea la pret de nregistrare a materiilor prime, incluse pe

cheltuieli,constatate lips la inventar,precum si pierderile din deprecieri; - valoarea la pret de nregistrare a materiilor prime retrase din aport de ntreprinztor; - valoarea la pret de nregistrare a materiilor prime vndute ca atare;

10

- valoarea la pret de nregistrare a materiilor prime livrate la grup, unitate sau subunitti; - valoarea la pret de nregistrare a materiilor prime iesite din donatie precum si pierderile din calamittile; - valoarea la pret de nregistrare a materiilor prime trimise spre prelucrare sau n custodier la terti. Soldul contului este reprezentat prin valoarea materiilor prime existente n stoc. Contul 300 "Materii prime" functioneaz diferit n functie de sistemul de inventar cu care se opereaz. Manifestarea sa complet se regseste n cazul inventarului permanent se debiteaz cu pretul de facturare al materialelor (prime si consumabile) primite de la furnizori si evaluate la "pretul productorului" precum si cu pretul efectiv al materialelor provenite din productia proprie,din lichidri de mijloace fixe sau investitii compromise. n creditul contului se nregistreaz materialele eliberate din depozit pentru pro-ductie, consum gospodresc,sau alte destinatii, precum si cele constatate lips, clasate sau declasate. Are ntotdeauna sold debitor si reflect valoarea materialelor aflate n depozitele unittii. Pentru varianta "stocului intermitent" i contul 300 "Materii prime" functioneaz cu intermitent, n sensul c n debitul lui se preiau la finele lunii stocurilor (cumprate) constatate n fapt la finele lunii de gestiune sau deduse din "contabilitatea analitic a stocurilor" pentru ca n prima zi a perioadei urmtoare de gestiune s fie creditat prin trecerea stocului asupra cheltuielilor de exploatare.

11

Contul 301 "Materiale consumabile" cu ajutorul acestui cont se tine evidenta existentei si miscrii stocurilor de materiale consumabile (materiale auxiliare, combustibil), ambalaje, piese de schimb, seminte si materiale de plantat, furaje si alte materiale consumabile . Este un cont de activ. n debitul contului se nregistreaz: - valoarea la pret de nregistrare a materialelor consumabile achizitionate de la furnizori sau din avansuri de trezorerie; - valoarea la pret de nregistrare a materialelor consumabile aduse de la terti; - valoarea la pret de nregistrare a materialelor consumabile reprezentnd aport n natur, precum si a celor primite cu titlu gratuit; - valoarea la pret de nregistrare a materialelor consumabile constatate plus la inventar; - valoarea la pret de nregistrare a materialelor consumabile primite de la grup,unitate sau subunitate. n creditul contului se nregistreaz: - valoarea la pret de nregistrare a materialelor consumabile incluse pe cheltuieli,a celor constatate lips la inventar, ct si pierderile din deprecieri; - valoarea la pret de nregistrare a materialelor consumabile vndute ca atare; - valoarea la pret de nregistrare a materialelor consumabile retrase din aport de ntreprindere; - valoarea la pret de nregistrare a materialelor consumabile livrate la grup, unitate sau subunitti; - valoarea la pret de nregistrare a materialelor consumabile donate ct si a pierderilor de calamitti;
12

- valoarea la pret de nregistrare a materialelor consumabile trimise spre prelucrare si n custodie la terti. Soldul reprezint valoarea la pret de nregistrare a materialelor consumabile existente n stoc. Acest cont funcioneaz similar cu contul 300 "Materii prime" cu obligativitatea desfurrii n operare pe conturile de gradul II prevzute n planul contabil general. Contul 308 "Diferente de pret la materii prime si materiale" cu ajutorul acestui cont se tine evidenta diferentelor (n plus sau n minus) ntre pretul de nregistrare prestabilit si costul de achizitie, aferente materiilor prime si materialelor consumabile. Contul este un cont rectificativ al valorii de nregistrare a materiilor prime si al materialelor consumabile. n debit se nregistreaz: - diferenele de pret n plus (costul de achizitie este mai mare dect pretul prestabilit, aferente materiilor prime si materialelor consumabile intrate n gestiune prin achizitionare de la furnizori sau din avansuri de trezorerie; - diferentele de pret n minus aferente materiilor prime si materialelor consumabile iesite din gestiune.

n credit se nregistreaz: - diferene de pret n minus aferente materiilor prime si materialelor consumabile iesite din gestiune;

13

- diferene de pret n minus aferente materiiilor prime si materialelor consumabile achizitionate de la furnizori. Acest cont este un cont de activ, rectificativ prin modul de suplimentare a pretului si mai ales a cheltuielilor ocazionate de materialele consumate cu cheltuielile de transport-aprovizionare si alte influente ce pot aprea pe parcursul exerciiului. Cazul inventarului intermitent pornete de la ideea c valorile economice sunt destinate consumului sau circulrii sau stocrii,stocul ca, cantitate fiind determinat la finele fiecrei iesirile si implicit rezultatele. Fcnd parte din categoria mijloacelor circulante materiale,se caracterizeaz prin aceea c servesc la mai multe cicluri ale procesului de exploatare si si transmit n consecint, treptat valoarea asupra diverselor perioade de gestiune,caracteristica includerii lor n aceasta fiind dat de faptul c au fie o durat de utilizare mai mic de un an, fie o valoare individual mai mic dect limita trecerii lor n categoria mijloacelor fixe. Contul 321 "Obiecte de inventar" cu ajutorul acestui cont se tine evidenta existen-tei si miscrii stocurilor de obiecte de inventar. Este un cont de activ. n debitul contului se nregistreaz: - valoarea la pret de nregistrare a obiectelor de inventar achiztionate de la furnizori sau din avansuri de trezorerie; - valoarea la pret de nregistrare a obiectelor de inventar reprezentnd aport n natur, precum si a celor primite cu titlu gratuit; - valoarea la pret de nregistrare a obiectelor de inventar constatate ca plus de inventar
14

perioade de gestiune si fiind luat n calcul

"abatarea" dintre stocurile initiale si finale spre a influentta corect consumurile,

- valoarea la pret de nregistrare a obiectelor de inventar primite de la grup, unitate sau subunitti; n creditul contului se nregistreaz: - valoarea la pret de nregistrare a obiectelor de inventar scoase din folosint, constatate lips de inventar, ct si pierderile din deprecieri; - valoarea la pret de nregistrare a obiectelor de inventar vndute ca atare; - valoarea la pret de nregistrare a obiectelor de inventar trimise la terti; - valoarea la pret de nregistrare a obiectelor de inventar donate, ct si pierderi din calamitti; - valoarea la pret de nregistrare a obiectelor de inventar retrase din aport. Soldul reprezint valoarea la pret de nregistrare a obiectelor de inventar existente n stoc. Acest cont se debiteaz cu valoarea obiectelor de inventar aprovizionate sau obtinute din productie proprie si se crediteaz pe msura scoaterii lor din uz ca urmare a folosirii. Acest cont cumuleaz exitente ca stoc: - a obiectelor de inventar n depozit; - a obiectelor de inventar n folosint, departajarea gestionar realizndu-se prin con-tabilitatea analitic a stocurilor. Poate prezenta sold debitor i reprezint valoarea la pret de procurare a obiectelor de inventar aflate n depozite,precum si n folosint. Contul 322 "Amortizarea obiectelor de inventar" cu ajutorul acestui cont se tine evidenta uzurii obiectelor de inventar a cror valoare se include n cheltuielile de ex-ploatare,fie integral la darea n folosint, fie n mod esalonat pe o durat de cel mult trei ani,pe baza de scadent. Contul 322 este un cont rectificativ al valorii obiectelor de inventar.
15

n creditul contului se nregistreaz uzura obiectelor de inventar inclus pe cheltuieli de exploatare, iar n debit valoarea obiectelor de inventar scoase din uz. Soldul su este creditor si arat amortizarea aferent a obiectelor de inventar aflate n folosint. n ceea ce priveste organizarea corect a contabilittii obiectelor de inventar se retine n primul rnd ideea c singura solutie rezonabil const n utilizarea variantei "cazului inventarului permanent". n al doilea rnd,este de remarcat c rezolvarea contabil a aprovizionrii nu ridic nici un fel de probleme; n ceea ce priveste cosumul apar unele particularitti generale legate de faptul c n timpul folosirii lor n procesul de producie obiectele de inventar se uzeaz treptat,echivalentul valoric al acestei uzuri trebuind s fie,de asemenea ,considerat ca o cheltuial ocazional de procesul economic si deci inclus n costul acesteia. Uzura obiectelor de inventar se calculeaz lundu-se ca baz pretul de facturare al acestora si se poate include n cheltuielile de productie prin una din urmtoarele metode: * Metoda integral care const n trecerea pe cheltuieli a ntregii valori a obiectelor de inventar odat cu darea lor n folosint; * Metoda cotelor medii lunare care necesit stabilirea unor cote lunare de uzur n functie de valoarea obiectelor de inventar date n folosint. Cotele lunare de uzur pot fi stabilite pe sectii, ateliere, locuri de munc sau pe total societate; * Metoda cotelor duble - porneste de la afectarea costurilor cu 50% din valoarea obiectelor de inventar la darea n folosint iar cealalt jumtate la scoaterea din uz.

16

"Legea contabilittii" prevede c "obiectele de inventar de mic valoare sau scurt durat se nregistreaz pe cheltuieli integral sau ealonat pe o perioad de cel mult trei ani de la darea lor n folosint". Dac la scoaterea din uz a obiectelor de inventar, echipamentului si materiilor de protecie se obtin anumite valori materiale reutilizabile, atunci cu valoarea acestora, stabilit la pretul zilei se ncarc gestiunea stocurilor (deci se debiteaz contul 301 "Materii consumabile) si se scad cheltuielile (creditarea contului 602 "Cheltuieli privind obiectele de inventar") . n acest mod se asigur ca n costurile de exploatare s fie incluse numai cheltuielile efective (nete) efectuate cu obiecte de inventar. 2.4. Monografii contabile referitoare la stocurile de materii prime, materiale consumabile si obiecte de inventar
A.

O societate comercial are pe stoc la data de 01.03.2007, 1.00 kg

materie prim la cost de achizitie 2.000 lei/kg. Miscri n timpul lunii:


a.

07.03 = cumprare cu factura de la furnizor : 2.00 kg la costul de achizitie 3.000 lei/kg, TVA deductibil 19%

b. c.

10.03 = consum n productie 2.500 kg 15.03 = cumprare cu factur : 4.000 kg la cost de achizitie 5.000 lei/kg, TVA deductibil 19 %

d.

25.03 = lipsa la inventar, 1.500 kg care se imput gestionarului la pretul de imputatie de 7.00 lei/kg, TVA colectat 19%. Se recupereaz creanta prin cont. Vom nregistra intrrile si ieirile din gestiune, utilizind pentru iesirile metoda CMP.

Rezolvare:
17

a.

07.03. = nregistrm cumprarea prin cont 301 Materii prime activ, contul 4426 TVA deductibil activ si contul 401 Furnizori pasiv. % 301 4426 = 401 7.140.000 6.000.000 1.140.000

b.

10.03 :nregistrm consumul prin contul 601 Cheltuieli cu materii

prime activ si contul 301 Materii prime activ CMP1 = ( 2.000.000 + 6.000.000) / ( 1.000 kg + 2.000 kg) = 2.667 lei/kg 2.500 kg x 2.667 lei/kg = 6.667.500 lei 601 = 301 6.667.500

c.15.03 :nregistrm cumprarea asemntor cu data de 07.03 % 301 4426 = 401 23.800.000 20.000.000 3.800.000

d. 25.03 : nregistrm lipsa la inventar prin contul 6588 Alte cheltuieli din exploatare activ si contul 301 Materii prime activ CMP2 = ( 500 kg x CMP 1) + 20.000.000 / ( 500 kg + 4.000 kg) = 4.740 lei/kg 1.500 kg x 4.740 lei/kg = 7.110.000 lei 6588 = 301 7.100.000

18

e. se imput lipsa, nregistrnd prin contul 461 Debitori diversi activ, contul 7588 Alte venituri din exploatare pasiv si contul 4427 TVA colectat pasiv 461 = % 7588 4427 12.495.000 10.500.000 1.995.000

f. recuperarea sumei se nregistreaz prin contul 5121 Conturi la bnci n lei bifunctional si 461 Debitori diversi activ 5121 = 461 12.495.000

g. determinm stocul final de materie prim si valoarea acestuia la costul de achiziie: Sf = Si + I E = 1.000 kg + 2.000kg 2.500 kg + 4.000 kg 1.500 kg = 3.000 kg h. conturile de venituri si cheltuieli se inchid prin contul de rezultate 121 121 = % 601 6588 7588 = 121 13.777.500 6.667.500 7.110.000 10.500.000

B. SC ,, BIJUTERIA KATY ,, SA

are organizat contabilitatea

stocurilor dup metoda inventarului permanent, fiecare intrare si iesire de bunuri nregistrndu-se valoric n conturile de stocuri specifice. Aceast nregistrare se face la nivelul contului sintetic, cantittile evalundu-se la costul de achizitie.
19

Utilizarea acestei metode permite cunoasterea n permanent a cantittilor si valorilor existente n stoc. Societatea este pltitoare de tax pe valoarea adugat.

Aplicatii privind contabilitatea achizitiilor de bunuri, lucrri sau servicii 1.n data de 03.12. 2010 se aprovizioneaz de la SC ,, SAFIR ,, SRL Bucureti, cu materii prime evaluate la cost de achizitie de 62.484, 80 RON , TVA 11.872,11 RON. Se ntocmeste nota de receptie cu numrul 21281 n baza facturii numrul 86 din 03. 12. 2010. Se nregistreaz urmtoarea operatiune:

74356,91 = 401 ,, Furnizorii,, 62484,80 11872,11

301,, Materii prime,, 4426 ,, TVA deductibil

2.n data de
Achizitionarea cu factura numrul 86 din 03.12. 2007 a unor materii prime

07.12.2007 societatea

achizitioneaz materiale consumabile de la

SC ,, IPUNCT ,, SRL

Bucuresti, la cost de achizitie de 655,04 RON , receptia cu numrul 21284 efectndu-se n baza avizului de expeditie nr.55634 din 07.12.2007 :
% nesosite 302 ,, Materiale consumabile,, 4428 ,, TVA neexigibil,,
20

408 ,, Furnizori- facturi

779,50

Receptionarea, pe baza avizului de nsotire, a materialelor consumabile

655,04 124,46

3.n data de 12.12. 2007 se primeste factura cu numrul 9985737 n valoare de 779,50 RON din care TVA 124,46 RON aceeai valoare care afost nregistrat n baza avizului de nsotire a mrfii:

408 ,, Furnizori- facturi nesosite,,

401 ,, Furnizorii,,

779,50

779,50

Primirea facturii nr.9985737 din 12.12. 2007 de la SC ,, IPUNCT ,, SRL Bucureti pentru materiale consumabile nregistrate n baza avizului nr. 55634 din 07.12.2007 4426 ,, TVA deductibil,, neexigibil,, = 4428 ,, TVA 124,46 124,46

Transformarea TVA neexigibil n TVA deductibil

4.

n data de 13.12.2007 se achizitionez de la SC ,, SAFIR ,, SRL Bucureti, cu factura numrul 5012986, materile de natura obiectelor de inventar evaluate la cost de achizitie de 1143,36 RON, TVA 217,24 RON. Plata sete fcut n baza unui avans de trezorerie.

% 303,, Materiale de natura obiectelor de inventar,, 4426 ,, TVA deductibil

542 ,, Avansuri de trezorerie,,

1360,60 1143,36

217,24

21

Se nregistreaz achizitia de materiale de natura obiectelor de inventar din avansuri de trezorerie, cost de achizitie de 1143,36 RON i TVA 217,24 RON.-

5. Consumul de energie electric facturat de ,,ELECTRICA SA Trgiu Jiu cu factura nr. 860608030 n data de 14.12.2007 n valoare de 22975,69 RON, TVA 4365,38.
% 605,, Cheltuieli privind energia si apa,, 4426 ,, TVA deductibil nregistrat, conform facturii nr.860608030 din 14.12.2007, consumul de energie electric n valoare de 22975,69 RON, TVA 4365,38 RON. 27341,07 = 401 ,, Furnizorii,, 22975,69 4365,38

6.Reparatiile curente

executate de o unitate specializat, respectiv SC,, SAFIR,, SRL , conform facturii nr. 50634 din 15.12.2007, n valoare de 340,80 RON, TVA 64,75 RON.
% 611,, Cheltuieli cu ntretinerea si reparatiile ,, 4426 ,, TVA deductibil nregistrat reparatii curente executate de terti, conform facturii nr. 50634 din 15.12.2007. 64,75 405,55 = 401 ,, Furnizorii,, 340,80

7. Serviciile postale i

taxele de telecomunicatii facturate au valoarea de 486,14 RON, TVA 92,36 RON.

22

% 626,, Cheltuieli potale si taxe de Telecomunicatii,, 4426 ,, TVA deductibil

401 ,, Furnizorii,,

486,14

578,50

92,36

nregistrat servicii postale si taxe de telecomunicatii facturate n sum de 578,50 RON, TVA 92,36 RON.

9. Transferarea produselor la materiale de natura obiectelor de inventar, conform bonului de transfer nr. 45 din 18.02.2007

303 ,, Materiale de natura obiectelor de inventar,, = 345 ,, Produse finite,, din 18.12. 2007 Transferarea produselor la materiale de natura obiectelor de inventar conform bonului de transfer nr. 45 din 18.12. 2007 1084

1084

10. Se achizitioneaz echipament de lucru cu factura numrul 26527 din 18.12. 2007 de la S.C. SNIF S.A. la pretul de facturare de 1648 RON, TVA 313,12 RON
1961,12 %

= 401 Furnizori

1648,00 313,12

303 ,, Materiale de natura obiectelor de inventar 4426 TVA deductibil Achiziionarea echipamentului de lucru la cost de achizitie 1648,00 RON, TVA 313,12 RON conform facturii nr. 26527 din 18.12.2007
23

12. Pentru deplasarea la Bucureti societatea alimenteaz mijlocul de transport cu combustibil de la statia SC PETROM SA cu bonul fiscal nr. 457 din 18.12.2007 la cost de achizitie 84,04 RON, TVA 15,96 RON.

% 6022 ,,Cheltuieli cu combustibilul 4426 TVA deductibil

= 401 Furnizori

84,04 15,96

100,00

Combustibil achizitionat cu bon fiscal nr. 457 din 18.12.2007

24

BIBLIOGRAFIE

1. "Bazele Contabilittii" Oprea Clin, Mihai Ristea, Ed. Didactic si Pedagogic, Bucuresti, 1995, pg 27-30 2. "mblnzirea junglei contabilittii" Niculae Feleag, Ed. Economic, Bucureti 3. Ministerul nvtmntului "Sistemul contabil al agentilor economici". 4.Dr. C.M. Drgan "Noua contabilitate managerial".

25