Sunteți pe pagina 1din 13

Intr-o perioada in care totul este tehnologizat si nimic nu mai pare sa aiba suflet, sa poarte amprenta artistica a unui

creator, incepe sa fie reapreciata din ce in ce mai mult arta lucrurilor manuale, care readuce in atentia omului modern conceptele de originalitate si valoare. Fie ca sunteti mestesugari ai frumosului din pura pasiune, sau din ratiuni economice merita sa va puneti in valoare talentul si indemanarea. 1. Felicitri personalizate hand-made Felicitrile confecionate manual reprezint veritabile opere de art. Realizate cu miestrie n exlusivitate manual, felicitrile confecionate manual vor bucura ochiul i sufletul persoanei care le va primi n dar. Acestea sunt cele mai originale, fiind executate din diverse materiale : hrtie cretat, carton artistic, stof, mrgele, pietricele, plastic, sticl, piele etc. 2. Impletituri din macrameu Cuvantul macrameu are la origine arabul"migramah", ceea ce inseamna franjuri ornamentale. Prin extensie, aceasta denumire a fost data obiectelor realizate prin innodare manuala a firelor, intr-o anumita ordine,pentru a forma un model. Numeroase documente atesta faptul ca macrameul, ca tahnica de lucru manual, era cunoscut din cele mai vechi timpuri. Se pare ca nodul a fost folosit intai cu functie practica si mult mai tarziu cu functie decorativa. Cele mai vechi reprezentari de noduri decorative s-au gasit pe un basorelief asirian datand aproximativ din anul 850 i.e.n. si pe unele piese decorative din mormintele faraonilor. La fel car si alte tehnici de lucru manual, si aceasta a cunoscut de-a lungul anilor perioade de inflorire alternand cu cele de declin. Mergand inapoi pe firul istoriei, aflam ca era foarte dezvoltata si secolul al XIII-a la arabi. Spaniolii au invatat tehnica innodatului de la mauri si au practicat-o cu mare indemanare.In secolele alXV-lea si al XVI-lea minunate macrameuri au fost executate in Spania, din fire de matase cu fibre metalice,combinatie rafinata,

festiva. Acest fapt este atestat si de o pictura aflata in catedrala din orasul Valladolid(Spania). De la spanioli macrameul a trecut foarte repede la italieni care au obtinut, din fire albe de in, dentele deosebit de frumoase ce concurau cu cele realizate prin tehnicile practicate in acea perioada. Urmeaza o perioada de stagnare si chiar de regres a acestei tehnici, dupa care in a doua jumatate a secolului al XIX-lea renaste cu o mai mare amploare in intreaga Europa. 3. Impletiturile din sfoara, cunoscute la nivel international sub forma de "macrame", se crede ca isi au originea in tesatoriile arabe din secolul al 13-lea. Cuvantul "macrame" isi are originea in arabescul "migramah",ce insemna franjuri ornamentale. Prin extensie, aceasta denumire a fost data obiectelor realizate prin innodare manuala a firelor, intr-o anumita ordine, pentru a forma un model. Numeroase documente atesta faptul ca macrame-ul, ca tehnica de lucru manual, era cunoscut din cele mai vechi timpuri. Se pare ca nodul a fost folosit intai cu functie practica si mult mai tarziu cu functie decorativa. Cele mai vechi reprezentari de noduri decorative s-au gasit pe un basorelief asirian datand aproximativ din anul 850 i.e.n. si pe unele piese decorative din mormintele faraonilor. La fel ca si alte tehnici de lucru manual, si aceasta a cunoscut de-a lungul anilor perioade de inflorire alternand cu cele de declin. Arabii au lucrat la impletiturile din sfoara inca din secolul al 13-lea, in timp ce spaniolii au deprins tehnica innodatului de la mauri al 15-lea. Impletiturile lor erau in cea mai mare parte din fir de matase combinat cu fir de matel, o combinatie foarte rafinata, atesta si de o pictura aflata in catedrala din orasul Valladolid (Spania). De la spanioli, impletiturile din sfori au trecut foarte repede la italieni care au obtinut, din fire albe de in, dantele deosebit de frumoase. La nivel european, impletiturile din sfoara au prins avant cu adevarat abia incepand cu a doua jumatate a secoului al 19lea, aducand la lumina tehnicile specifice fiecarui popor. Si in Romania, arta traditionala a impleturilor din sfoara are

radacini in trecut, reusind sa isi puna amprenta specific romaneasca asupra lucrarilor. Arta din hartie Nu multi stiu sa faca din hartie, lucrusoare pe care le vor purta, sau care le vor darui cuiva drag. Atunci cand iti doresti sa faci un lucru frumos, fiecare bucatica de hartie devina pretioasa. Astfel de lucrari sunt un amestec superb intre origami si quilling. Impresionante sunt subtilitatea coloristica, mestesugul, rabdarea si fragilitatea acestor mici obiecte decorative, fie rame, ornamente sau bijuterii. 4. quilling Este o tehnica veche din Egiptul Antic si consta in a rula mici fasii de hartie pe un betisor pentru a crea diferite forme. Acestea se pot utiliza pentru felicitari, scrapbooking, mici tablouri etc. Efectele sunt deosebite. Nu putem vorbi despre Tehnica Quilling, fara a mentiona cateva lucruri despre materialul folosit in aceasta tehnica si anume, hartia. Ce semnifica pentru noi azi, o bucata de hartie si cat pret am pune pe ea? Acum, acest material comun si aproape indispensabil, de care ne folosim zi de zi, nu este nici scump si nici rar intalnit, asa cum era in timpurile vechi. Inainte ca oamenii sa prelucreze lemnul, pentru obtinerea hartiei egiptenii au folosit trestie de hartie sau foi din radacina de papirus(planta acvatica) pe care le presau si le lipeau intre ele, strat peste strat, batandu-le cu un ciocan de lemn. Compozitia rezultata, era slefuita cu ajutorul unei pietre sau scoici, transformandu-se astfel, intr-un material asemanator hartiei, denumit papirus. De la egipteni, papirusul a fost preluat si perfectionat de greci si de romani. Mai tarziu, prin sec. II d. Hr, in China apare un nou material, realizat din foi de canepa, in si bumbac. Reteta prepararii acestuia era una foarte valoroasa, fiind pastrata in secret de catre chinezi si mongoli pana prin sec VII, cand a fost aflata de persi si raspandita in Orientul Mijlociu. Mai

tarziu, este descoperita de catre negustorii italieni si francezi, care la randul lor, devin producatori. Astfel, Italia devine primul producator european de hartie, fiind urmata de Franta. Din aceste doua tari, hartia este trimisa mai departe, devenind cunoscuta in intrega lume. Cele mai cunoscute tehnici artistice de "modelare" a hartiei sunt Tehnica rularii hartiei(Tehnica Quilling), practicata de chinezi si Tenica plierii hartiei(Tehnica Origami), venita din Japonia. Ambele tehnici sunt vechi si ambele necesita rabdare, indemanare si imaginatie. Din unele surse, aflam ca tehnica quilling era practicata inca din vremea Egiptului Antic, insa pe atunci nu putea fi vorba de rularea hartiei, ci mai degraba de papirus. In Evul Mediu si mai tarziu, in perioada Renasterii, aceasta tehnica era folosita de catre vechii carturari si de preoti, care impodobeau cu maiestrie copertile cartilor acelor vremuri, transformandu-le in adevarate obiecte de arta. Prin sec. al XVIII, in Europa, tehnica quilling devine una dintre principalele preocupari ale doamnelor de vita nobila, devenind si una dintre disciplinele artistice, studiate in scolile vremii. De-a lungul timpului, aceasta tehnica a suferit numeroase modificari; tipul de hartie folosit, motivele create si culorile difera de la o perioada la alta. Scopul tehnicii quilling, ramane pastrat intact, de-a lungul veacurilor: scopul de a transforma un obiect oarecare, intr-unul ingenios infrumusetat, intr-o podoaba, intr-un obiect de arta. In zilele noastre, tehnica quilling ofera omului de rand sansa de a-si pune imaginatia la incercare si de a-si dovedi lui insusi ca muncind cu rabdare, poate realiza cu propriile maini, ceva spectaculos, din lucruri marunte si nainsemnate pana in acel moment. Cu putin timp in urma, am descoperit si noi farmecul tehnicii quilling si am inceput sa postam pe site-ul nostru, fotografii cu numeroase produse din hartie rulata. Imi amintesc de primele flori realizate din hartie; cat de gingase mi s-au parut aceste flori si cat de minunate...

Ne-am intalnit cu tehnica quilling din intamplare, intr-una din numeroasele vizite pe site-urile cu produse handmade si am hotarat sa incercam. Materialele folosite sunt destul de ieftine si usor de gasit pe piata. In magazinele de profil, puteti gasi fasii multicolore de hartie, taiate si pregatite pentru a fi "modelate"; le puteti cumpara impreuna cu un betisor de lemn, cu ac(e) in capat, cu ajutorul caruia puteti executa din hartia deja "preparata", spiralele dorite. Noi, am improvizat: am mers la Hanul cu Tei, am cumparat hartie cartonata de diverse culori pe care am taiat-o fasii, lipici Bison si am folosit un cui pentru rularea hartiei. Inceputul a fost unul timid, ca oricare alt inceput, dar rezultatul a fost unul cat se poate de frumos. Am fost incantati si am inceput sa folosim flori din hartie pentru a decora cutiile pictate manual, lipindu-le peste straturile de acuarela si lac. Am reusit sa realizam si cateva bijuterii din hartie rulata, pe care le-am impodobit cu margele de diverse forme si culori. Mai tarziu, am descoperit ca ne putem folosi de tehnica quilling si pentru a realiza semne de carte sau pentru a imbraca diverse obiecte. Hartia colorata, rulata, lipita si lacuita cu drag si grija, se poate transforma in aproape orice; puteti realiza flori de diferite forme si dimensiuni, animale de tot felul si numeroase compozitii decorative. O floare de hartie poate fi transformata la randul ei intr-o mica, delicata si frumoasa bijuterie, poate fi lipita pe o felicitare, pe coperta unei carti sau poate fi presata intr-un album. Ea mai poate inflori in pieptul unei persoane dragi, in pragul lunii Martie, transformandu-se intr-un minunat martisor handmade si de asemenea, poate creste pe un semn de carte sau pe capacul unei cutii handmade. Un animalut din hartie, poate deveni si el o brosa, un martisor sau un personaj important intr-un tablou executat prin tehnica quilling. Asadar, din hartia rulata, se pot executa numeroase forme a caror importanta isi are un loc bine meritat in topul accesoriilor si obiectelor handmade.

Nu uitati, orice lucru frumos necesita munca, rabdare si imaginatie ...dar nu poate fi realizat fara a pune suflet. 5. origami Shintoitii venereaz pe kami, termen care are nelesul de "cei de sus", "cei superiori", unde divinul circumscrie toate elementele, forele i fenomenele naturii, strmoii, eroii patriei, familia imperial. Kami sunt soarele, luna, stelele, munii, dealurile, ploaia, vntul, fulgerul, tunetul, arborii din pdure i cei de pe lang casele oamenilor, stnca de pe marginea drumului, marea, nisipul, izvoarele, rul din apropiere, focul, orezul, animalele, etc. Oamenii sunt descendeni ai zeilor. Kami reprezint pentru japonez legatur permanent dintre fiina sa, existena sa fizic i spiritual i natura din care se trage, prin strmoii de care este legat biologic, i n mijlocul creia se va ntoarce ntr-o zi. Kami constituie fora misterioas pe care o posed natura nconjuratoare i universul n fenomenalitatea sa de necuprins, care are puterea de a juca un anumit rol n destinul individului i, prin acesta, n destinul rii sale. Modul tradiional de a mpturi hrtia colorat, pentru a putea reprezenta diferite animale, psri, brci, flori etc. obinute prin combinaii variate de suprafee i linii st la baza acestei ndeletniciri. Exist posibilitatea crerii unei diversiti de modele, ceea ce confer acestei ndeletniciri un plus de originalitate. Unii au considerat origami ca un simplu joc, dar cei mai multi l socotesc art, datorit posibilitii de a reprezenta n mod creator i realist diferite subiecte. Adevrata frumusee a artei origami este simplitatea care const n abilitatea de a exprima caracteristicile eseniale ale obiectelor, urmrinduse simplificarea formelor spre limitele cele mai pure. Origami (din japonez origami, hrtie pliat) constituie arta plierii hrtiei colorate n modele de creaturi vii, obiecte nensufleite sau forme decorative abstracte.

Lumea artelor tradiionale japoneze a reprezentat ntotdeauna pentru occidentali o fascinaie, iar discipline precum ikebana arta aranjrii florilor, chanoyu ceremonia ceaiului, origami arta plierii hrtiei i multe altele au simbolizat elemente ale frumuseii i perfeciunii japoneze. Etimologic, cuvntul origami, de origine japonez, este format din oru care are sensul de a ndoi i kami cu sensul de hrtie, deci hrtie ndoit. Numele de origami a fost adoptat n anul 1880, pn atunci arta plierii hrtiei fiind denumit orikata. Formele care pot fi realizate prin aceast art sunt legate de imaginaia celui care pliaz hrtia, dar exist i categorii de forme tradiionale care includ flora i fauna. Arta origami din zilele noastre acoper o zon larg de forme, de la ceasuri cu cuc i dragoni, pn la forme simple care exprim mai degrab spiritul dect forma unei imagini. Exist multe stiluri de origami, acestea pornind de la cele mai simple compoziii pn la compoziii extraordinar de complexe, alctuite din mai multe uniti origami pentru a forma un poliedru, precum i reprezentri formate din dou sau mai multe coli de hrtie. Cu toate aceste multe forme de abordare, cele mai simple forme de origami sunt modelele formate dintr-un ptrat de hrtie, fr a utiliza lipiciul. Se pot folosi diferite feluri de hrtie, de la cea subire la cea groas, precum i hrtia velin a revistelor sau hrtia de mpachetat. Arta origami a fost creat n baza aceleai estetici care a stat la baza ceremoniei ceaiului (cha no yu). O particularitate a modelelor origami vine n contradicie, totui, cu principiile estetice nipone: simetria. Dei japonezul ndrgete asimetria, arta origami, prin fora lucrurilor, produce simetrie. Cu toate acestea, excepia nu face din modelele artei plierii hrtiei un produs mai puin valoros i apreciat de ctre japonezi. Pe lng valoarea estetic, arta origami mai are, n viaa cotidian, i una utilitar n vestimentaie (broe, ornamente de pr) i decorarea interioarelor (lmpi, bibelouri, abajururi). Uneori ndemnarea meteugului origami produce cupe, farfurii, cutii de diferite forme, erveele ornamentale. Dar,

nu trebuie s uitm c formele tradiionale ale acestei arte sunt modelele de cocori, broate, berze, baloane i corbii. ncepnd cu aproximativ secolul nti al erei noastre, momentul cnd se presupune c a fost inventat hrtia n China, oamenii acelor meleaguri au ndoit hrtia n diferite forme i scopuri. Chinezii au realizat cteva modele simple de pliere a hrtiei, unele dintre ele pstrndu-se pn azi. Tradiia atribuie importarea hrtiei, pentru prima dat n Japonia, unui clugr coreean, n anul 610, dar este posibil ca hrtia s fi fost produs n Japonia dinainte. Fiecare regiune i-a dezvoltat tehnica sa proprie de prelucrare a hrtiei, de unde i multele ntrebuinri pe care le avea hrtia n Japonia: din hrtie se confecionau paravane, perei despritori glisani, lanterne, batiste, evantaie. Prelucrat pentru a deveni translucid, hrtia inea loc de geam, garderobe, umbrele, mantale impermeabile, perne, tapete, ambalaje rezistente i frnghii. Deci, hrtia a fost rapid integrat n cultura japonez, devenind un material indispensabil vieii de zi cu zi. Tehnica de fabricare a hrtiei a produs schimbri majore n producia manufacturier japonez, dnd natere unui nou gen de hrtie, numit washi, care a fost folosit i n arta origami. Dar, n Japonia secolului al VI-lea hrtia era un material rar i preios, astfel plierea hrtiei a fost practicat la nceput doar de ctre familiile nobiliare. Creterea comerului a dus la rspndirea hrtiei n Japonia, iar origami a devenit o art accesibil att celor bogai ct i japonezilor obinuii. Datorit specificului culturii japoneze, care sublinia respectul pentru cruarea naturii, practicanii nu au uitat niciodat s economiseasc pn i hrtia folosit n arta origami, astfel rezultnd impresionante modele miniaturale de origami. n timpul perioadei Heian (794-1185) simboluri abstracte formate din plierea hrtiei au aprut n religia shinto, ca obiecte de veneraie, i n eticheta vieii nobiliare. Japonezii realizau din suprafee de hrtie ptrate sau dreptunghiulare, prin tiere i pliere, forme utilizate ca reprezentri simbolice ale unui spirit sau ale unei zeiti. Asemenea simboluri slujeau ca obiecte de practicare a cultului strmoesc, ele fiind atrnate n Marele Sanctuar Imperial de la Ise (Kotai

Jingu). Mai trziu, produsele din hrtie au fost folosite i la alte ceremonii fie religioase, fie laice. O alt form cu destinaie religioas, practicat i n zilele noastre, const n ataarea la un cadou oferit cu prilejul cstoriilor sau funerarilor, o panglic mpturit n hrtie (orinoshi). Tradiia de a oferi buci de hrtie mpturit n forma unui dar (mokuroku-tsutsumi) este pstrat i astzi. Un alt model de origami religios ar fi senbazuru, tradus prin expresia o mie de cocori. Cea mai frumoas i popular form de origami este cocorul. Conform unei credine populare nipone, cel care reuete s plieze o mie de cocori din hrtie, va primi drept rsplat din partea zeilor mplinirea unei dorine. Legat de aceast credin, un episod tragic este cel al fetiei Sadako Sasaki, elev la coala Noborimachi din Hiroshima, victim a bombei atomice, care, datorit radiaiilor provocate de explozie, s-a mbolnvit de leucemie. Ndjduind c se va nsntoi, fetia fcea zilnic, n spital, cocori de hrtie. A murit nereuind s fac dect 643 de cocori. n amintirea ei i a tuturor copiilor ucii de bomba atomic, n centru oraului Hiroshima, s-a ridicat un impresionant monument. Acesta este reprezentat de o rachet supl, ndreptat spre cer i susinut de trei stlpi, n vrful creia se afl statuia fetiei Sadako purtnd n minile, ntinse spre cer, un cocor. De atunci s-a ncetenit obiceiul ca n memoria acestui trist eveniment, fiecare vizitator, s depun la baza statuii, n semn de omagiu, un cocor de hrtie. Era Edo (1603-1868) corespunde cu perioada n care hrtia a nceput s fie folosit pe scar larg de ctre japonezi, aceasta procurndu-se la un pre mic i fiind fabricat n cantiti mari. nclinaia japonezilor acestei perioade spre artele tradiionale specifice poporului lor s-a datorat faptului c, fiind o perioad de linite, n care conflictele dintre clanuri erau rare, samuraii s-au dedicat artei, acetia realiznd adevrate capodopere. n aceast perioad apare primul manual de origami, avnd titlul Secretul celor 1000 de cocori, care a fost publicat n anul 1797, aceast art fiind transmis pn atunci pe cale oral. ncepnd cu aceast dat vor aprea i alte manuale care, datorit

faptului c nu se adresau numai amuzamentului copiilor, ci i cultivrii spiritului frumosului la aduli, conineau modele de origami dificile, care necesitau urmrirea unui numr mare de pai n realizarea figurinelor. Cu toate acestea, muli inventatori de noi forme n arta plierii hrtiei au rmas necunoscui pn astzi. n anul 1845 a fost publicat o colecie de figurine origami intitulat Kan no modo (Fereastr ctre miezul iernii). n timpul erei Meiji (1868-1912) arta plierii hrtiei a fost folosit ca metod educaional n grdiniele i colile primare japoneze. Prin nvarea formelor de baz ale acestei arte se ajunge la o anumit rafinare a gndurilor copiilor n direcia nelegerii relaiei existente ntre un corp solid, concret, viu i reprezentarea sa din hrtie, prin intermediul culorii i a structurii liniilor sale de pliere. Datorit faptului c arta origami, ca metod pedagogic, necesita urmrirea unor indicaii stricte, aceast art nu a fost binevenit n Japonia erei Taisho (1912-1926). Pedagogii acestei perioade considerau c origami nu poate oferi elemente de originalitate i creativitate n procesul educaional, concepie care s-a dovedit mai apoi fals. Practica artei origami stimuleaz gndirea i fantezia, dezvolt simul tactil, adncete intuiia despre forma esenial coninut ntr-un obiect, obiectele fiind simplificate pn la cteva trsturi definitorii. Arta modern a plierii hrtiei i datoreaz existena lui Akira Yoshizawa, cel mai influent i prolific artist japonez de origami al secolului al XX-lea. ncepnd cu anii 30, Akira Yoshizawa a creat sute de modele inspirate din viaa de zi cu zi. El, mpreun cu americanul Sam Randlett, sunt creatorii sistemului de nvare a artei origami bazat pe simboluri convenionale i scheme din linii continue, ntrerupte i sgei. Expoziiile de origami din Occident ale maestrului Akira Yoshizawa, din anii 50, au fost punctul de inspiraie a multor occidentali, care au dezvoltat n Occident arta plierii hrtiei, realiznd modele la fel de valoroase ca i cele ale lui Akira Yoshizawa din Japonia. Japonezul Matsuo Terada a dezvoltat un nou stil de pliere a hrtiei, numit sculptura n hrtie. Numele provine de la

faptul c se realizeaz forma unui model origami prin folosirea mai multor foi mici care apoi sunt pliate i lipite ntre ele, pentru a reda un ntreg. n ceea ce privete tematica acestei noi metode origami, aceasta poate fi foarte variat. Exist o teorie conform creia sculptura n hrtie s-a nscut n Polonia, n urm cu aproximativ 400 de ani, i apoi s-a dezvoltat mai ales n Europa, de unde japonezii au preluat-o i integrat-o n arta origami. Arta origami a fost introdus n Europa n secolul al XII-lea, primind cu timpul o form distinct de cea tradiional japonez. Dar, la nceput, aceast art nu a fost primit cu acelai entuziasm cu care au mbriat-o japonezii. i n Spania a existat o form a artei plierii hrtiei. n timpul invaziei arabe din secolul al VIII-lea, maurii au adus secretul fabricrii hrtiei n Spania. Musulmani fiind, religia le interzicea maurilor crearea de simboluri religioase. Dar, acetia au folosit plierea hrtiei n studierea geometriei i astronomiei. Dup ce maurii au fost alungai din Spania, n anul 1492, tradiia plierii hrtiei a supravieuit. n timpul Inchiziiei, spaniolii au realizat mai mult dect forme geometrice din hrtie, ei punnd bazele unei arte numite papiroflexia, art popular n Spania i Argentina chiar i n zilele noastre. De exemplu, poetul i filosoful Miguel de Unamuno (1864-1936) a creat modele din hrtie originale, incluznd o goril, un ceainic i un vultur. n anul 1902, el a scris un eseu comic intitulat Amor y pedagogia (Iubire i pedagogie) care includea i o prezentare a modului de a plia hrtia. Partea pedagogic a artei origami a fost influenat, n anul 1850, de concepiile nvatului Friederich Wilhelm August Frbel (1782-1852), care a dezvoltat noi metode de folosirea a artei origami ca produs educaional. Arta plierii hrtiei fcea parte, n grdinie, din programul de nvare prin joac. Frbel credea c scopul educaiei era s demonstreze unitatea universului printr-un set de activiti simbolice care s promoveze cooperarea i nu competiia, studiul naturii, lucrul manual. n origami el a vzut una din cile de a-i pune n practic teoria. Mai apoi concepiile lui au fost preluate i de ctre pedagogii japonezi.

Dezvoltarea artei origami n epoca modern n Occident a nceput n anul 1945, prin studiile efectuate de Gershon Legman, la nceput n America, iar mai apoi n Frana. Legman l-a contactat pe maestrul japonez Akira Yoshizawa precum i ali practicani de origami, cum ar fi cei aparinnd Ligii Montoya din Argentina, astfel ncurajnd dezvoltarea acestei arte n Occident. n anul 1956, magicianul englez Robert Harbin a inclus n volumul Hrtia magic modele de origami realizate de Legman. Un alt pionier al artei origami este i Lillian Oppenheimer, cea care a fondat, n anul 1958, Centrul Origami din New York, iar mai apoi Centrul Origami American. Robert Harbin a pus bazele unui terminologii specifice, mai trziu combinat cu reprezentarea prin linii punctate a lui Akira Yoshizawa, toate aceste fiind publicate de Samuel Randlett n anul 1961. Simbolurile standard adoptate fac din origami o art independent, care nu ine seama de barierele dintre civilizaii i se dovedete un minunat mijloc de comunicare ntre oameni. Plierea hrtiei a devenit celebr i n rndul copiilor englezi din timpul perioadei Victoriene, dovad fiind dou ilustraii ale lui John Tenniel, fcute pentru povestea Through the Looking Glass (Prin oglind) de Lewis Carroll, publicat n anul 1872. Acestea erau dou plrii realizate din hrtie. Societatea Britanic de Origami, fondat n anul 1967, este una dintre centrele de origami din Occident a crui influen i recunoatere este acceptat pe ntreg globul. Azi, maetrii origami pot fi gsii n multe ri, iar noile tehnici i modele pe care acetia le inventeaz stau la baza unor modele origami remarcabile. Astfel dac n trecut a realiza din hrtie o insect cu corpul segmentat i multe picioare era dificil, azi se realizeaz insecte care s aparin unor anumite specii, cu o anatomie corect. Pe lng multe alte tehnici de pliere a hrtiei, este de amintit cea inventat de Akira Yoshizawa, numit plierea la umed, n care modelele origami sunt realizate dintr-o hrtie groas umezit. Aceast tehnic i d posibilitatea artistului origami s incrusteze pe suprafaa hrtiei diferite motive.

n Romnia, arta plierii hrtiei este nc considerat a face parte doar din segmentul disciplinelor pedagogice care dezvolt ndemnarea, uitndu-se, poate din ignoran, de latura spiritual pe care aceast art o are n ara ei de origine, Japonia. Cu toate acestea exist profesori, care propag acest spirit, precum doamna profesoar Isabela Neamu din Arad, care n activitate ei profesional ncearc nu numai cultivarea ndemnrii elevilor ei ci i introducerea lor n acel plan spiritual de care dispun artele tradiionale japoneze, prin predarea artei origami. Obiectul din hrtie, spre deosebire de cel din piatr, este perisabil. El nu poate sluji eternitii. Viaa hrtiei cu forma ce o mbrac este pasager, creeaz doar un moment de bucurie estetic, dincolo de care se pstreaz doar memoria esenelor. Aadar, ceea ce pierde n durat arta plierii hrtiei ctig n acuitatea tririi estetice. Origami este arta tradiional japonez ce folosete hrtia ca materie prim. Rezultatele sunt extrem de surprinztoare, din hrtia obinuit colorat putnd fi obinute adevrate sculpturi din hrtie ndoit. Dei numrul de piese de baz este mic, totui acestea se pot combina pentru a forma o varietate de desene i forme. Quilling este o art asemntoare cu Origami, cu deosebirea c aceasta folosete mai multe piese de hrtie ce sunt modelate n aa fel nct pot forma desene decorative. Multe aranjamente de acest gen sunt gsite pe birouri, vitrine, ca insigne, epolei sau etichete-blazon pe diverse produse de calitate. Unele piese sunt special concepute pentru quilling avnd suprafee ncastrate, astfel aranjamentele fcute din hrtie pot fi combinate cu tehnicile de broderie i pictur. Astzi Origami i Quilling sunt tehnici artisitice la ndemna tuturor. Pentru c acestea presupun costuri reduse n raport cu celelalte metode de a realiza obiecte de art, muli apeleaz la ele pentru a se exprima i a surprinde frumosul. Aceste tehnici pot fi foarte utile pentru a realiza invitaii de nunt originale, felicitri, pagini de albume i chiar cutii.