Sunteți pe pagina 1din 2

Conceptele de rasa si etnicitate Definitie - "Prin rasa se intelege un grup de oameni care au o mostenire biologica comuna si pe care o transmit

generatiilor urmatoare. Rasa este definita in functie de anumite caracteristici fizice cum ar fi: culoarea pielii, structura parului, forma nasului, etc". In literatura de specialitate s-au afirmat doua modalitati de clasificare a raselor: 1. Prin apelul la o singura caracteristica (culoarea pielii. statura, forma craniului, trasaturile fetei, forma nasului, forma ochilor, grosimea buzelor, structura parului). 2. Printr-o combinatie a trasaturilor fizice (culoarea pielii si structura parului, culoarea pielii si forma ochilor, etc.) Criteriile fenotipice cel mai des utilizate pentru distingerea raselor umane sunt urmatoarele: a. Indexul cefalic (raportul dintre latimea maxima a capului si latimea lui maxima). Oamenii cu un cap lung sunt cei care au capetele lungi si inguste, iar cei cu un cap scurt sunt cei care au capetele scurte si latite. Capetele ce se inscriu intre aceste extreme sunt cele de marime intermediara. b. Indexul nazal clasifica nasurile in functie de latimea si lungimea lor. Astfel ele pot fi: inguste, intermediare si late. c. Structura si forma parului Privit din perspectiva structurii, parul poate fi fin sau aspru. Ca forma parul poate fi neted, ondulat, rasucit, incretit, lanos. Privit dintr-o sectionare transversala, parul neted are o forma circulara iar cel lanos are forma ovala. Parul neted se intalneste cel mai des la asiatici iar cel incretit si lanos la oamenii din Africa subsahariana. Cele mai multe populatii europene au un par ce se inscrie intre neted si rasucit. d. Forma ochiului variaza in functie de starea pliului mic al pielii de deasupra pleoapei de sus. In cazul asiaticilor acest pliu al pielii atarna si ascunde complet marginea pleoapei (pliu complet) sau acopera doar coltul dinauntru al pleoapei (pliu intern). In cazul populatiilor nonasiatice, pliul pielii de deasupra pleoapei cade paralel cu marginea pleoapei (fara pliu). e. Culoarea pielii, parului si ochilor. Culoarea pielii poate varia de la grupe de alb sau roz deschis la masliniu, galben sau negru cenusiu. Oamenii ce traiesc in regiunile tropicale au in general pielea de culoare inchisa si cea mai obisnuita culoare a parului este brun inchis sau negru. Nuantele deschise ale parului (auriu, brun deschis si rosu) sunt limitate in general la unele populatii europene. Irisul poate avea diverse nuante de albastru, cenusiu, verde, caprui pana la negru. Pentru intelegerea variatiei caracteristicilor fizice in randul populatiilor umane, trebuie tinut seama de trei tipuri de cauze: - Procesele evolutionare - care afecteaza diversitatea genetica dintre populatii. Ansamblul total de gene al unei populatii se numeste urna de gene. Genele pot avea una sau mai multe fazoane alternative, fenomen ce se numeste polimorfism. Diferentele se exprima in caracteristici fizice, de la caracteristicile parului pana la aspecte mai putin vizibile cum ar fi chimismul sangelui. "Speciile constituite din populatii care pot fi diferentiate regional pe baza unor trasaturi fizice discrete se numesc politipice." Variatia genetica este produsul a patru procese fundamentale de evolutie: mutatia (schimbare aleatoare in codul genetic), selectia naturala (proces care va determina care mutatii vor intra intr-o populatie), fluxul genei (proces prin care anumite caracteristici fizice sunt distribuite in populatie in mod neutru) si curentul genetic (procesul de selectie ce altereaza frecventa formelor altenative ale genelor si care explica diferentele ce apar in cadrul populatiilor izolate). - Mediul inconjurator - variatia experientei unice de viata in medii inconjuratoare unice. Diferentele fizice pot aparea ca urmare a calitatii conditiilor gasite pentru crestere. "Aclimatizarea este procesul fiziologic de acomodare unui nou mediu inconjurator." Influenta mediului inconjurator este evidenta cand intre indivizi cu aceeasi dotare genetica exista variatii fizice. - Cultura - variatia datorata credintelor si practicilor culturale, insusite in timpul anilor de formare si reintarite de-a lungul vietii. Oamenii difera intre ei prin obiceiurile si credintele ce le ghideaza modurile de alimentatie, de a se imbraca si de constructie a caselor; accesul crescut la alimentatie determina o crestere mai accentuata. Pentru a da culoare pielii, se combina trei substante: - Carotenul - este un pigment portocaliu-galben, ce confera o nuanta galbena, se gaseste in anumite alimente si astfel oamenii cu o mare cantitate de caroten in dieta au o tenta portocalie in piele. - Melanina - este pigmentul negru care este responsabil pentru bronzare. Ea determina cat de inchisa sau de deschisa este culoarea pielii. - Hemoglobina - este o proteina ce contine fier si ofera celulelor de sange culoarea lor rosie. Analiza distributiei pigmentilor pielii arata ca la populatiile ce se gasesc mai aproape de ecuator pielea este mai inchisa, iar mai departe, la N si la S de zona ecuatoriala coloratia pielii este mai deschisa. Cea mai veche clasificare a raselor se datoreaza vechilor egipteni care au divizat populatiile umane in patru categorii: - Rosu - pentru egipteni; - Galben - pentru oamenii din Est; - Alb - pentru oamenii din Nord; - Negru - pentru africanii din Sud. In 1758, Carolus Linnaeus a realizat o clasificare a oamenilor in patru rase: - Alba (europenii);

- Galbena (asiaticii); - Rosie (indienii din America de Nord); - Neagra (Africanii); Johann Blumenbach a impartit oamenii in cinci categorii, luand in considerare pe langa culoarea pielii si forma barbiei, culoarea parului, infatisarea fetei: - Caucaziana (alb); - Mongoloida (galben); - Melaeziana (brun); - Etiopiana (negru); - Nativii americani (rosu). Clasificarile de mai sus nu tin cont de principiile selectiei naturale, ereditatii si geneticii populatiei. In 1950 William Boyd a realizat o clasificare a raselor dupa grupele de sange: el a semnalat rasele europeana, africana, asiatica, a indienilor americani, australoida si european timpurie. O persoana poate avea una din urmatoarele tipuri de sange: O, A, B sau AB. Studiile unor populatii diferite au aratat existenta unor procente diferite ale frecventei distributiei acestor grupe de sange in randul oamenilor. Garn imparte oamenii in zece rase: - Amerindiana; - Polinesiana; - Micronesiana; - Melanesiana; - Papuana; - Australiana; - Asiatica; - Indiana; - Africana; - Europeana. Etnia Exista mai multe interpretari ale etniei: - Grupul etnic este o existenta prenationala afirmata in istorie in primele sale faze. - Interpretarea biologica a etniei conform careia etnia este identica cu rasa. - Intelegerea etniei intr-o maniera spiritualist-psihologizanta conform careia etnicul unei natiuni este sufletul acesteia. - "Etnicitatea se concentreaza asupra elementelor culturale. Membrii unui grup etnic impartasesc o mostenire culturala comuna care include originea nationala, limba, religia, portul, preferintele culinare si un sentiment al unei mosteniri istorice comune." Caracteristicile etnice sunt invatate si transmise din generatie in generatie. Oamenilor le este mai usor sa evite etichetarea cu identitatea unui grup etnic decat cu o identitate rasiala. Max Weber a definit etnia in modul urmator: "grupuri umane ce sustin o credinta subiectiva intr-o origine comuna, datorita similaritatilor de tip fizic sau a obiceiurilor, sau a amandorura, sau datorita memoriei colonizarii sau migratiei" Aspecte ale etniei: a. Etnia este un grup relativ mare de oameni; b. Etnia este o parte dintr-un grup mai larg; c. Etnia se particularizeaza in raport cu alte grupuri prin trasaturi proprii, reale sau imaginare; acest fapt are mai multe situatii: - Etnia reala - cea care poate fi determinata prin studii stiintifice; - Etnia ca imagine a altora - pentru cunoasterea acesteia se folosesc chestionare in care subiectilor li se cere sa mentioneze atributele diferitelor etnii; - Etnia ca imagine proprie - caracteristicile pe care membrii unei etnii si le atribuie lor insisi; d. Membrii etniei cred ca au o descendenta comuna, iar grupul etnic o istorie proprie a devenirii si evolutiei lui; e. Trasaturile proprii unei etnii sunt bazate pe traditie; f. Etnia se deosebeste de rasa prin aceea ca ea nu se determina prin raportare la anumite trasaturi biologice mostenite, ci la trasaturi achizitionate si insusite prin socializare si inculturatie; g. Internalizarea prin socializare a trasaturilor specifice etniei de catre membrii ei da nastere constiintei identitatii etnice; h. Pe baza constiintei identitatii membrii unei etnii construiesc o comunitate specifica manifestata prin relatii stranse intre ei, uneori partinitoare in raport cu relatiile cu membrii altor etnii; i. Trasaturile ce caracterizeaza o etnie sunt de natura exclusiv culturala, dar in Dictionarul de Sociologie trasaturile ce apartin grupului etnic sunt urmatoarele: limba, obiceiuri, institutii; j. In societatea contemporana comunitatile etnice se afirma uneori ca unitati organizate, in special in institutii culturale, dar si economice si politice.