Referat de investigatie stiintifica Indepentent

Data initierii referatului : 02.12.2011 Data finalizarii referatului : 08.12.2011

Profesor Indrumator : Ilie Maria

Elev : Istrate Iulian

Disciplina : Asamblari mecanice

Denumirea referatului : Abaterea de la pozitia reciproca a suprafetei

Clasa : a-X-a C

Data : 09.12.2011

Cuprins

I . Abaterile de la coaxialitate i de la concentricitate

II. Bataia Radiala

III. Bataia Frontala IV. Neparalelism V. Abaterea de la pozitia axelor VI. Perpendicularitate VII. Bibliografie

I . Abaterile de la coaxialitate i de la concentricitate. Abaterea de la coaxialitate sau de la concentricitate este egal cu distanta maxim ntre axele de simetrie a dou suprafee de rotaie, msurat in limitele lungimii de referin. Daca abaterea se msoar intr-un plan transversal pentru suprafee ce se cuprind reciproc eava apare ca abatere de la concentricitate sub forma de excentricitate, "e". n aceast situaie toleranala concentricitate apare ca interiorul unui cerc cu raza egal cu abaterea limit.

n cazul cnd abaterea se msoar n limitele lungimii de referin se va numi abatere de lacoaxialitate i dac lungimea de referin este mai scurt dect distana ntre capetele limit alecelor dou suprafee de rotaie, este necesar precizarea poziiei lungimii de referin. Avnd in vedere c, n general, axele sunt dou drepte oarecare, pentru evaluarea ct mairiguroas a abaterii de la coaxialitate este necesar sa se precizeze poziia distantei minime ( sauchiar interseciei) in raport cu limitele lungimii de referin. Astfel pot fi ntlnite dou cazuridistincte: cnd punctul de distant minim se gsete ntre limitele lungimii de referin, figura11.17, a , i cnd punctul de distan minim se gsete n afara limitelor lungimii de referin,figura 11.17, b. Este evident deosebirea intre poziiile n cele dou cazuri dei abaterea de lacoaxialitate se consider valoarea maxim dintre h1 si h2 . Abaterea de la coaxialitate se prezint sub forma de frngere(necoaxialiate unghiular)dac suprafeele de rotaie sunt cap la cap i axele se intersecteaz, ca n figura 11.18.a. i sub formde necoaxialitate ncruciat, cnd axele sunt oarecare in spaiu,figura 11.18.b. Fig. 11.18. Necoaxialitate; a--frngere ib--ncruciare.Fig. 11.19. Abatere de la simetrie Toleranta la coaxialitate se prezint sub forma unui cilindru cu raza egal cu abaterea limita, coaxial cu baza de referinta .

II. Bataia Radiala Btaia radialai btaia frontalsunt abateri ale suprafeelor pieselor n micare de rotaie in raport cu axa de rotaie .aceste abateri nu cuprind jocurile in lagrele de susinere Btaia radial este diferena dintre distanta maxim si minim ntre suprafaa efectiv si axade rotaie msurat pe direcia normal la generatoare ca n figura 11.20. Tolerana la

btaia radialeste o coroan circular concentric cu axa de rotaie la care diferena razelor este egal cu btaia radial limit.

III. Bataia Frontala Btaia frontal este abaterea de la paralelism intre un plan perpendicular pe axa de rotaie i planul unui cerc de diametru. D dat, cum se sugereaz nfigura 11.21. Btaia frontal estediferena dintre valorile extreme indicate la instrumentul C cu direcia de msurare paralele cu axade rotaie la distanta D/2 de aceasta, pe parcursul unei rataii complete. Pentru eliminarea joculuiaxial se aplic de obicei o for axial, Fa . Tolerana la btaia frontal este similar cu tolerana laperpendicularitate intre dou drepte, figura 11.12, dar planele sunt distanate cu btaia frontal maxim.

IV. Neparalelism Abaterea de la paralelism, este diferena ntre distana maxim si minim pe direcie normalla baza de referina dintre aceasta i profilul sau suprafaa adiacent, n limitele lungimii sausuprafeei de referina.

Dac dreptele sunt cuprinse n spaiu, figura 11.8. msurarea se face n dou planeperpendiculare Px si Py , fiecare coninnd cate una din drepte, 1 si respectiv 2 . Abaterea de laparalelism intre dreptele 1 si 2 este suma geometric a abaterilor APlx si APly msurata n raportcu intersecia celor doua plane 3. In acest caz tolerana apare cu spaiul cuprins n interiorul uneiprisme dreptunghiulare cu muchiile paralele cu baza de referina si de seciune transversal, APlxlimit i APly limit sau ca spaiul interior unui cilindru paralel cu baza de referina de diametru egalcu abaterea limit. Pentru aprecierea abaterii de la paralelism intre o dreapt (axa) i un plan, figura 11.9 se va considera proiectia dreptei pe planul respectiv. Dreapta si proiecia ei determina un plan perpendicular. Abaterea de la paralelism intre o dreapt i un plan este identic cu abaterea de la paralelism a dou drepte nplan. Tolerana la paralelism dintre o dreapt i un plan este spaiul cuprins ntre dou plane paralele cu planul dat, distanate ntre ele cu abaterea limit. Abaterea de la paralelism ntre dou plane este diferena dintre valorile extreme ale distanelordintre plane msurate in cele patru colturi ale unui dreptunghi cu suprafaa egala cu suprafaa dereferina, figura 11.10. Tolerana la paralelism dintre dou plane este similar cu cea dintre o dreapt i un plan.

V. Abaterea de la pozitia axelor

VI. Perpendicularitate

VII. Bibliografie : http://www.scribd.com/doc/27675576/11-Toleran%C5%A2ele-%C5%9EiAbaterile-Geometrice-11-1-Suprafe%C5%A3e http://www.scribd.com/doc/62851084/29/Verificarea-abaterii-de-la-intersectare-a-axelor