Sunteți pe pagina 1din 68

PRIMA PAGINA

CUPRINS
Introducere. .3 CAP.1. DIZOLVAREA SOCIETATILOR COMERCIALE 1.1. Despre societati comerciale.Definire. Tipuri 4 1.2. Notiunea de dizolvare a societatilor comerciale... 5 1.3. Cauzele generale de dizolvare a societatilor comerciale... 5 1.4. Caile dizolvarii societatilor comerciale. 8 1.5. Efectele dizolvarii societatii comerciale... ...11 CAP.2.LICHIDAREA SOCIETATILOR COMERCIALE 2.1. Notiunea de lichidare a societatilor comerciale............11 2.2. Principiile si regulile generale ale lichidarii societatilor comerciale12 2.3. Lichidatorul...14 2.4. Lichidarea activului societatii comerciale dizolvate.17 2.5. Satisfacerea pasivului ( lichidarea pasivului)...18 2.6. Drepturile asociatilor cuvenite din lichidarea societatii comerciale.19 CAP.3.CONTABILITATEA OPERATIUNILOR DE LICHIDARE A SOCIETATILOR COMERCIALE 3.1. Dizolvarea si lichidarea SC TRARODANA SA Bistrita.37 CONCLUZII BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE
Lucrarea prezinta operatiunile ocazionate de dizolvarea si lichidarea voluntara si cea judiciara a societatilor comerciale,atributiunile lichidatorilor precum si reflectarea in evidentele contabile ale agentilor economici a respectivelor operatiuni, cu studiu de caz dizolvarea si lichidarea judiciara a unei societati pe actiuni in urma lichidarii careia au fost satisfacuti toti creditorii ,activul net disponibil fiind distribuit actionarilor acesteia. Lucrarea este structurata pe trei capitole. In primul capitol prezint operatiunea de dizolvarea a societatilor comerciale tratata sub aspectele sale de natura teoretica,respectiv notiune,cauzele, caile si efectele acesteia asupra societatii si asociatilor acesteia. In cel de al doilea capitol prezint lichidarea, respectiv notiunea, principiile si regulile generale ale lichidarii societatilor comerciale, lichidatorul si atributiunile acestuia. In cel de al treilea capitol prezint, descriptive, operatiunile economice ocazionate de lichidarea societatilor comerciale precum si inregistrarile in evidentele contabile ale societatii lichidate a respectivelor operatiuni. Analiza cuprinde doua situatii dintre cele mai des intalnite in practica cu accent pe un studiu de caz vizand lichidarea judiciara a unui agent economic de tip societate pe actiuni. In finalul lucrarii imi expun puntul de vedere in legatura cu fiscalitatea aplicata fondurilor obtinute in urma lichidarii societatilor comerciale.

CAP.1.DIZOLVAREA SOCIETATILOR COMERCIALE

1.1.Despre societati comerciale.Definire.Tipuri.


In literatura de specialitate,precum si in acceptiunea generala,notiunea de societate comerciala este definita ca fiind un contract prin care doua sau mai multe personae,fizice sau juridice, se invoiesc sa puna ceva in comun,cu scopul declarat de a imparti foloasele ce ar putea deriva din aceasta. Societatea comerciala este o asociere, in general voluntara, realizata in scopul efectuarii unor activitati comerciale. In tarile cu o economie de piata dezvoltata aceasta asociere constituie si o tehnica de organizre a parteneriatului dintre asociati,o tehnica de organizre a activitatii,cat si de organizare a patrimoniului fiecarei societati. Orice societate comerciala actioneaza in circuitul civil independent de vointa proprie a fiecarui asociat, aceasta caracterizandu-se printr-o dubla natura juridica, in sensul ca are loc o imbinare a laturii volitionale (a asociatilor), cat si o latura institutionalizata, in temeiul dispozitiilor legale referitoare la societatile comerciale. Conform prevederilor legale incidente1, societatile comerciale pot fi: in nume colectiv; in comandita simpla; pe actiuni; in comandita pe actiuni;

- cu raspundere limitata.

Legea nr 31/1990 republicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr 1066 din 17 noiembrie 2004

Fiecare dintre tipurile de societati comerciale are caracteristici proprii in ce priveste modul de constituire si functionare,caracteristici stabilite prin legea privind societatile comerciale cat si prin actul constitutiv adoptat de asociati. 1.2.Notiunea de dizolvarea a societatilor comerciale.

O societate comerciala dispare ca entitate economica,sociala si juridica odata cu dizolvarea si lichidarea ei. Procesul de incetare a existentei societatii comerciale cuprinde mai multe operatiuni care trebuie indeplinite in conditiile legii. Dizolvarea societatii priveste acele operatiuni care declanseaza acest proces si asigura premisele lichidarii patrimoniului social. Aceste operatiuni se refera la hotararea de dizolvare a societatii si aducerea ei la cunostinta celor interesati. Potrivit legii,hotararea privind dizolvarea societatii este luata,dupa caz,de adunarea asociatilor ori de instanta judecatoreasca.In mod exceptional,dizolvarea societatii se poate produce in temeiul legii. Dizolvarea priveste insasi societatea comerciala ca entitate juridica si nu incetarea actului constitutiv al acesteia. Intrucat operatiunile mentionate au numai rolul de a declansa procesul de incetare a existentei societatii comerciale,inseamna ca dizolvarea nu afecteaza personalitatea juridica a societatii.Calitatea de persoana juridica este indispensabila societatii pentru indeplinirea operatiunilor care privesc lichidarea patrimoniului sau social.

1.3.Cauzele generale de dizolvare a societatilor comerciale


In cele ce urmeaza voi examina numai cauzele generale de dizolvare. Potrivit legii2 o societate comerciala se dizolva in una din urmatoarele situatii:

a.Trecerea timpului stabilit pentru durata societatii.


2

Legea nr 31/1990 republicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr 1066 din 17 noiembrie 2004

Potrivit legii,in contractul de societate trebuie sa se prevada durata societatii. De vreme ce insusi actul constitutiv stabileste durata existentei societatii inseamna ca la expirarea termenului contractual,societatea se dizolva.Astfel fiind,acest efect este expresia vointei asociatilor privind soarta societatii.Daca in contractul de societate nu s-a prevazut durata societatii, oricare asociat poate cere dizolvarea acesteia,care se considera nelegal constituita. Societatea comerciala se poate constitui si pe durata determinata. In acest caz, dizolvarea societatii opereaza in temeiul legii,fara a fi necesara vreo formalitate. Efectul dizolvarii societatii,ca urmare a expirarii termenului stabilit pentru durata societatii,poate fi inlaturat prin prelungirea duratei acesteia. Ca o masura preventiva, asociatii trebuie consultati,cu cel putin un an inainte de expirarea duratei societatii,cu privire la eventuala prelungire a acesteia. Daca administratorii societatii nu organizeaza consultarea,la cererea oricarui asociat,tribunalul va putea dispune,prin incheiere,efectuarea consultarii.

b.Imposibilitatea realizarii obiectul de activitate al societatii sau realizarea acestuia.


Societatea comerciala se dizolva in cazul imposibilitati de a realiza obiectului sau. Orice societate comerciala are un obiect de activitate,care trebuie precizat in actul constitutiv.Acest obiect se realizeaza in cursul duratei societatii. Daca se constata o imposibilitate a realizarii obiectul de activitate propus,evident,societatea isi pierde ratiunea de a exista si se dizolva. Acest efect se produce,atat in cazul cand imposibilitatea s-a ivit in cursul duratei societatii,cat si in cazul cand obiectul nu s-a realizat deloc. Daca obiectul societatii s-a realizat si scopul asociatilor a fost atins, atunci societatea se dizolva. Imposibilitatea realizarii obiectului societatii si realizarea obiectului sunt chestiuni de fapt,care trebuie dovedite pentru a justifica dizolvarea societatii.
6

Atat in cazul imposibiliatii realizarii obiectului societatii,cat si in cazul realizarii acestuia,asociatii pot sa modifice obiectul de activiate al societatii.

c. Declararea nulitatii societatii.


Societatea comerciala se dizolva si in cazul nulitatii ei.Nerespectarea cerintelor legale privind constituirea societatii atrage nulitatea acesteia.Pe data la care hotararea judecatoreasca de declarare a nulitatii a devenit irevocabila,societatea inceteaza fara efecte retroactive si intra in lichidare. O atare incetare a existentei societatii echivaleaza cu dizolvarea ei.

d. Hotararea adunarii generale a asociatilor.


Societatea comerciala se dizolva in baza hotararii adunarii asociatilor. Intrucat constituirea societatii comerciale se bazeaza pe vointa asociatilor, manifestata prin actul constitutiv,asociatii pot decide si dizolvarea societatii. Vointa asociatilor privind dizolvarea societatii se manifesta in cadrul adunarii asociatilor care exprima vointa sociala. Adunarea asociatilor poate hotara dizolvarea societatii in toate cazurile impuse de interesele asociatilor.Intradevar,intrucat legea nu limiteaza cazurile in care societatea poate fi dizolvata prin hotararea adunarii asociatilor, inseamna ca asociatii sunt liberi sa aprecieze motivele de dizolvare a societatii. Un caz de dizolvare a societatii de catre adunarea asociatiatilor,care este reglementat de lege,priveste dizolvarea societatii inainte de expirarea termenului fixat pentru durata acesteia.

e.Hotararea tribunalului.
Dizolvarea societatii prin hotararea tribunalului are loc atunci cand dizolvarea nu se poate realiza prin hotararea adunarii generale.La cererea oricarui asociat,pentru motive temeinice,precum neintelegerile grave dintre asociatii,care impedica functionarea societatii.
7

f. Falimentul societatii.
Societatea comerciala se dizolva in cazul cand aceasta a fost supusa procedurii falimentului. Societatea comerciala care a incetat platile pentru datoriile sale comerciale poate fi supusa procedurii reorganizarii judiciare si a falimentului. Daca societatea face obiectul procedurii falimentului,patrimoniul acesteia este lichidat in vederea satisfacerii creantelor creditorilor sai si,in consecinta,societatea se dizolva.

g. Alte cauze prevazute de lege sau de actul constitutiv al societatii.


Societatea comerciala se dizolva si in alte cazuri reglementate de lege sau stabilite prin actul constitutiv al acesteia si anume: societatea nu mai are organe statutare sau acestea nu se mai pot intruni; societatea nu a depus, timp de 3 ani, consecutivi bilantul contabil sau alte acte, societatea si-a incetat activitatea sau nu are sediul cunoscut ori asociatii au

care potrivit legii, se depun la oficiul registrului contabil; disparut sau nu au domiciliul sau resedinta cunoscuta.

1.4. Caile dizolvarii societatii comerciale


Dizolvarea societatii comerciale se realizeaza pe trei cai:
-

de drept; prin vointa asociatilor; pe cale judecatoreasca.

Fiecare dintre aceste cai de dizolvare impune respectarea anumitor conditii prevazute de lege.

a. Dizolvarea de drept a societatii.


In cazul dizolvarii de drept a societatii,dizolvarea se produce de plin drept,daca ipoteza legii este satisfacuta.In consecinta,pentru dizolvarea societatii nu este necesara indeplinirea nici unei formalitati. Legea consacra un singur caz de dizolvare de drept a societatii si anume expirarea termenului stabilit pentru durata societatii. Din moment ce asociatii au stabilit,prin actul constitutiv,durata societatii,iar termenul fixat a expirat,societatea se dizolva,de plin drept,la data expirarii termenului. Intrucat dizolvarea se produce de drept,nu este necesara nici o manifestare de vointa a asociatilor si nici o formalitate de publicitate. Vointa asociatilor a fost exprimata prin actul constitutiv si,daca nu prelungirea duratei societatii,ea isi produce efectul. O publicitate prin mentiunea in registrul comertului si publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei este superflua,de vreme ce prin publicitatea actului constitutiv,facut cu ocazia constituirii societatii,tertii au luat la cunostinta despre durata societatii. In caz de litigiu,orice persoana interesata poate cere tribunalului constatarea dizolvarii societatii.Instanta nu pronunta dizolvarea,ci constata ca,fiindindeplinita cerinta legii,dizolvarea a operat in puterea legii. s-a hotarat

b. Dizolvarea societatii prin vointa asociatilor.

Societatea comerciala se poate dizolva prin vointa asociatilor, manifestata in cadrul adunarii generale. Pentru dizolvarea societatii prin vointa asociatilor trebuie respectate conditiile stabilite de lege pentru modificarea actului constitutiv. Hotararea privind dizolvarea se ia cu respectarea conditiilor de cvorum si majoritate prevazute de lege pentru adunarea generala extraordinara. Actul care constata hotararea privind dizolvarea societatii,in forma autentica,se depune la oficiul registrului comertului pentru a se mentiona in registru,dupa care se transmite,din oficiu,Monitorului Oficial,spre publicare.
9

In cazul dizolvarii societatii inainte de expirarea termenului fixat pentru durata sa,dizolvarea produce efecte fata de terti numai dupa trecerea unui termen de 30 de zile de la publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei. Pentru a proteja pe asociati,legea permite revenirea asupra hotararii privind dizolvarea societatii. Hotararea privind revenirea asupra dizolvarii societatii trebuie luata in conditiile de cvorum si majoritate cerute de lege pentru adunarea extraordinara. Revenirea este permisa atata timp cat nu s-a facut nici o repartitie de active intre asociati. Noua hotarare se va mentiona in registrul comertului,dupa care oficiul registrului comertului o va trimite Monitorului Oficial al Romaniei,spre publicare. Impotriva aceste hotarari orice persoana interesata poate face opozitie, in termen de 30 de zile de la data publicarii in Monitorul Oficial. In cazul societatilor in nume colectiv,in comandita simpla si cu raspundere limitata,asociatii pot hotara,in conditiile cerute pentru modificarea actului constitutiv,odata cu dizolvarea societatii si modul de lichidare a acesteia.Legea cere insa ca asociatii sa fie de acord cu privire la repartizarea si lichidarea patrimoniului societatii si sa asigure stingerea pasivului sau regularizarea lui,cu consimtamantul creditorilor.

c. Dizolvarea societatii pe cale judecatoreasca.


Societatea comerciala poate fi dizolvata prin hotarare a tribunalului. In cazul falimentului,dizolvarea societatii se pronunta de tribunalul investit cu procedura falimentului.Orice asociat poate cere tribunalului,pentru motive temeinice, dizolvarea societatii.Legea prezuma drept motive temeinice neintelegerile grave dintre asociati,care impiedica functionarea societatii.Se intelege ca,daca datorita neintelegerilor dintre asociati,se creaza un blocaj care face imposibila desfasurarea activitatii,singura solutie este dizolvarea si lichidarea societatii. Hotararea judecatoreasca privind dizolvarea societatii trebuie inscrisa in registrul comertului si publicata in Monitorul Oficial al Romaniei.Aceste formalitati trebuie indeplinite in temen de 15 zile de la data la care hotararea judecatoreasca a devenit irevocabila.
10

Dizolvarea societatii se poate cere de camera de comert,industrie si agricultura teritoriala sau de orice persoana interesata. Hotararea tribunalului privind dizolvarea se publica in Monitorul Oficial al Romaniei si intr-un ziar de larga raspandire. Impotriva hotararii orice persoana interesata poate face apel,in termen de 30 de zile de la data publicarii ei in Monitorul Oficial al Romaniei. Pe data ramanerii definitive a hotararii tribunalului,societatea va fi radiata din registrul comertului.

1.5. Efectele dizolvarii societatii comerciale

Indiferent de modul in care se realizeaza,dizolvarea societatii produce anumite efecte.Aceste efecte privesc deschiderea procedurii lichidarii si interdictia unor operatiuni comerciale noi. Trebuie aratat ca dizolvarea nu are o consecinta asupara personalitatii juridice a societatii.Prin dizolvare,societatea nu se desfinteaza,ci ea isi continua existenta juridica,insa numai pentru operatiunile de lichidare. Dizolvarea societatilor comerciale trebuie sa fie mentionata in registrul comertului si publicata in Monitorul Oficial al Romaniei si are ca efect deschiderea procedurii lichidarii. Dizolvarea are loc fara lichidare in cazul fuziunii ori divizarii totale a societatii. Din momentul dizolvarii,administratorii nu mai pot intreprinde noi operatiuni comerciale, ei fiind personal si solidar raspunzatori pentru operatiunile pe care le-ar intreprinde dupa aceasta data. Hotararea privind dizolvarea societatii comerciale apartine asociatilor sau justitiei si are drept consecinta interdictia de a efectua operatiunei noi, altele decat cele destinate lichidarii. Aceasta interdictie impusa administratorului,de a angaja operatiuni comerciale noi,se explica prin starea in care se afla societatea.Activitatea societatii nu mai este una normala,care sa urmareasca realizarea de beneficii, ci o activitate orientata spre lichidare. a administratorului pentru operatiunile intreprinse.
11

CAP.2. LICHIDAREA SOCIETATILOR COMERCIALE


2.1. Notiunea de lichidare a societilor comerciale.
Lichidarea societatii comerciale presupune un ansamblu de operatiuni care are drept scop realizarea activului societatii in vederea platii creditorilor sai si realizarea partajului activului net intre actionari, respectiv asociati. Incetarea existentei societatii comerciale reclama indeplinirea unor operatiuni care sa puna capat activitatii societatii, si, totodata, sa duca in final la incetarea statutului de persoana juridica al societatii. Ca urmare a dizolvarii,societatea nu mai poate angaja noi operatiuni comerciale dar,operatiunile aflate in curs la data dizolvarii trebuie finalizate. Aceasta inseamna ca societatea trebuie sa isi execute obligatiile si sa isi valorifice drepturile care au ca izvor raporturile juridice incheiate anterior dizolvarii. Pentru a dispune de mijloacele de plata necesare satisfacerii creantelor creditorilor,bunurile societatii sunt prefacute in bani,pe calea licitatiei publice sau negocierii directe. Iar,ca ultima masura,eventualul activ net,va fi impartit intre asociati potrivit drepturilor lor cuprinse in actul constitutiv.

2.2. Principiile si regulile generale ale lichidarii societatilor comerciale


Lichidarea societatii,ca o faza subsecventa a dizolvarii societatilor comerciale,este guvernata de anumite principii si reguli.Aceste principii definesc statutul juridic al societatii aflate in lichidare. Principiile generale ale lichidarii societatii comerciale sunt urmatoarele :

a.Personalitatea juridica a societatii subzista pentru nevoile lichidarii.


Din pura logica juridica,din moment ce societatea comerciala a fost
12

dizolvata,indiferent de cauza,ea inceteaza sa mai existe ca persoana juridica. Cu toate acestea,nevoile lichidarii patrimoniului societatii si ale ocrotirii drepturilor asociatilor si creditorilor sociali impun necesitatea mentinerii personalitatii sale juridice.Deci,in faza de lichidare,societatea comerciala continua sa beneficieze de personalitate juridica,dar numai pentru nevoile lichidarii. Mentinerea personalitatii juridice a societatii are anumite consecinte. Astfel,societatea comerciala isi conserva atributele de identificare;ea isi pastreaza firma, sediul social si nationalitatea. Legea cere insa ca toate actele care emana de la societate sa arate ca societatea este in lichidare. Apoi,patrimonial societatii continua sa apartina acesteia,ca subiect de drept distinct.Patrimoniul social constituie,si dupa dizolvarea societatii,gajul general al creditorilor sai sociali.Intradevar,lichidarea societatii nu aduce modificari raporturilor juridice dintre societate si creditorii sai.Acestia isi pot valorifica drepturile lor impotriva societatii,care va raspunde cu patrimonial sau. In sfarsit,in faza lichidarii,organele societatii nu isi inceteaza activitatea. In cazul lichidarii voluntare, adunarea asociatilor numeste lichidatorii iar in cel al lichidarii judiciare numirea lichidatorului este facuta de catre judecatorul sindic,la propunerea adunarii creditorilor societatii lichidate. Administratorii societatii continua mandatul lor pana la intrarea in functie a lichidatorului,fiindu-le interzise insa, din momentul dizolvarii societatii,operatiuni comerciale noi. Cenzorii societatii isi continua activitatea lor de control asupra gestiunii societatii.Potrivit legii,cenzorii exercita controlul si asupra activitatii lichidatorilor,care organizeaza si conduc operatiunile de lichidare a societatii.

b. Lichidarea societatii se face in interesul asociatilor.


Lichidarea voluntara a societatii,ca urmare a dizolvarii ei,se face,in principal,in interesul asociatilor. Desigur ,prin reglementarea lichidarii sunt avute in vedere si interesele creditorilor societatii,dar numai in mod secundar.Intradevar,asociatii nu pot primi nici o suma de bani in contul partilor ce li s-ar cuveni din lichidare, inaintea achitarii creantelor creditorilor

societatii. Interesul asociatilor imprima specificitatea acestei lichidari si o deosebeste de procedura falimentului,care este menita sa ocroteasca,in mod exclusiv,interesele creditorilor. Finalitatea lichidarii rezulta din anumite dispozitii ale legii. In primul rand,lichidarea voluntara a societatii comerciale poate fi ceruta numai de catre asociati,cu excluderea creditorilor societatii. In al doilea rand,asociatii constituiti in adunarea asociatilor sunt in drept sa numeasca pe lichidatori si sa stabileasca puterile acestora. In al treilea rand,legea permite asociatilor sa stabileasca prin actul constitutiv conditiile lichidarii societatii. Regulile stabilite prin actul constitutiv se aplica in masura in care nu sunt incompatibile cu cele inscrise in legea privind societatile comerciale in ce priveste lichidarea.

c.Lichidarea societatii este obligatorie si nu faculativa.


In doctrina dreptului comercial s-a discutat daca lichidarea societatii are un caracter obligatoriu ori facultativ. Intr-o opinie, s-a sustinut ca,intrucat dizolvarea societatii nu este un scop in sine,ea trebuie sa fie urmata,in mod obligatoriu,de lichidarea societatii.Deci,lichidarea societatii ar fi o consecinta fireasca si necesara a dizolvarii. In alta opinie,lichidarea societatii este considerata facultativa,iar nu obligatorie. Aceasta opinie se bazeaza pe faptul ca,potrivit legii,fiecare asociat are dreptul sa ceara lichidarea societatii,daca aceasta s-a dizolvat datorita cauzelor stabilite de lege. In plus,lichidarea ar putea fi inlaturata, daca asociatii hotarasc fuziunea societatii cu o alta societate sau divizarea acesteia. Dizolvarea societatii are ca efect deschiderea pocedurii lichidarii. Intrucat dizolvarea are ca efect deschiderea lichidarii,inseamna ca lichidarea este obligatorie.Doar in cazul fuziuni si divizarii societatilor dizolvarea are loc fara lichidare. In finalitatea acestor discutii,lichidarea este obligatorie deoarece societatea nu poate ramane in faza de dizolvare;dupa dizolvare urmeaza,de regula,lichidarea,si doar exceptional,transmiterea universala a patrimoniului, prin fuziune sau divizare.

2.3. Lichidatorii. Precizari prealabile.


Lichidatorii sunt persoanele nsrcinate s organizeze si sa conduca operatiunile de lichidare a societatilor comerciale . Avand in vedere rolul pe care il au in administarea societatii aflate in lichidare,legea reglementeaza conditiile de numire a lichidatorilor,puterile si raspunderea lor.

Calitatea de lichidator.
Lichidatorul poate fi o persoana fizica sau o persoana juridica. Lichidatorul persona fizica,ca si persoana fizica - desemnata ca reprezentant permanent de catre lichidatorul persoana juridica - trebuie sa fie lichidatori autorizati,in conditiile legii3.

Numirea lichidatorilor.
Lichidatorii sunt numiti prin hotararea adunarii asociatilor; in cazul societatilor in nume colectiv,in comandita simpla si cu raspundere limitata.Hotarerea trebuie luanta in unanimitate,daca in actul constitutiv nu se prevede altfel; in cazul societatilor pe actiuni sau in comandita pe actiuni,hotararea trebuie sa se adopte cu majoritatea prevazuta de lege pentru modificarile actului constitutiv. In toate cazurile in care nu sunt indeplinite conditiile mentionate, lichidatorii sunt numiti de catre instanta judecatoreasca,la cererea oricarui dintre creditori sau asociatii. Solutionarea cererii se face cu citarea asociatilor si administartorilor in conditiile stabilite de lege4. Impotriva hotararii instantei se poate declara recurs de catre asociatii sau creditorii nemultumiti,in termen de 15 zile de la pronuntare. Pentru lichidarea si repartizarea activului net,chiar daca in actul constitutiv sunt prevazute norme in acest scop,sunt obligatorii o serie de reguli,respectiv: - pana la preluarea functiei de catre lichidatori,administratorii isi continua
3

Art.253 alin.1 din Legea nr.31/1990,republicata Art.262 alin.2 din Legea nr.31/1990,republicata

madatul lor; - actul de numire a lichidatorilor, ori sentinta care ii tine locul, si orice act ulterior care ar aduce schimbari in persoana acestora, trebuie depuse,prin grija lichidatorilor,la oficiul registrului comertului, pentru a fi inscrise si publicate in Monitorul Oficial al Romaniei. Numai dupa indeplinirea formalitatilor de mai sus lichidatorii vor depune semnatura lor in registrul comertului si vor exercita aceasta functie. Incepand cu acesta data nici o actiune nu se poate exercita pentru societate sau contra acesteia decat in numele lichidatorilor sau impotriva lor. Pe timpul lichidarii toate actele emanand de la societatea aflata in procedura lichidarii trebuie sa arate ca aceasta este in lichidare.

Natura juridica a functiei lichidatorilor.


Lichidatorii au aceleasi raspunderi ca si administratorii si isi indeplinesc mandatul, in cazul lichidarii judiciare sub controlul judecatorului - sindic iar in cel al lichidarii voluntare,sub controlul cenzorilor. Mandatul lichidatorilor,ca si cel al administratorilor,are un continut contractual si legal.Anumite puteri ale lichidatorilor sunt conferite de asociati,cu aceasi majoritate ceruta pentru numirea lor.

Puterile lichidatorilor.
Lichidatorii au in principal urmatoarele atributii5: - sa stea in judecata si sa fie actionati in interesul lichidarii.Acest lucru se explica prin aceea ca,potrivit legii,de la data intrarii in functie a lichidatorilor,nici o actiune nu se poate exercita pentru societate sau contra acesteia decat in numele lichidatorului sau impotriva lui; - sa execute si sa termine operatiunile de comert referitoare la lichidare.Ei nu pot intreprinde noi operatiuni comerciale,care nu sunt necesare scopului lichidarii.Daca se angazeaza asemenea operatiuni, lichidarorii raspund personal si solidar de executarea lor;
5

Art.255 nr.31/1990,republicata

alin.1din

Legea

sa vanda,prin negociere directa ori prin licitatie publica , imobilele si orice

avere mobiliara a societatii.Legea cere ca vanzarea sa aiba ca obiect bunurile singure sau in bloc a societatii comeciale.Sumele obtinute din valorificarea bunurilor societatii,ca si cele provenite din valorificarea creantelor acesteia,sunt destinate satisfacerii creditorilor societatii,iar restul satisfacerii drepturilor cuvenite asociatilor.Potrivit legii lichidatorul nu poate plati asociatilor nici o suma de bani in contul partilor ce li s-ar cuveni din lichidare,inaintea achitarii creditorilor societatii; - sa faca tranzatii; - sa lichideze si sa incaseze creantele societatii.Lichidatorii trebuie sa ii urmareasca pe debitorii sociali,pentru satisfacerea creantelor societatii.In cazul in care debitorul social este supus procedurii reorganizarii judiciare si a falimentului,lichidatorii trebuie sa declare creantele societatii si vor participa la aceasta procedura.Pentru creantele incasate lichidatorii sunt in drept sa dea chitanta; - sa contracteze imprumuturi neipotecare si orice alte acte necesare lichidarii.Legea are in vedere numai asumarea obligatiilor care servesc scopului lichidarii si care nu sunt pagubitoare pentru patrimonial societatii aflate in lichidare. Bunurile societatii vor putea fi ipotecate daca exista dispozitii in acest sens in actul constitutiv,sau in actul de numire a lichidatorului.In absenta unor asemenea dispozitii,ipotecarea bunurilor societatii se poate face cu avizul cenzorilor si autorizatia instantei judecatoresti.

Raspunderea lichidatorilor.
Lichidatorii au aceeasi raspundere ca si administratori societatii,ei raspund pentru nerespectarea obligatiilor izvorate din imputernicirile asociatilor,(raspundere civila contractuala), precum si pentru nerespectarea obligatiilor stabilite de legea societatilor comerciale (raspundere civila delictuala sau raspundere penala). Raspunderea lichidatorilor se angazeaza potrivit dispozitiilor stabilite de lege pentru raspunderea administratorilor,care se aplica in mod corespunzator.

2.4.Lichidarea activului societatii comerciale dizolvate.


Lichidarea societatii comerciale impune efectuarea unor operatiuni care au drept

rezultat lichidarea patrimoniului societatii. Scopul operatiunilor de lichidare a activului este prefacerea bunurilor societatii in bani si incasarea creantelor pe care societatea le are fata de terti. Transformarea bunurilor societatii in bani se realizeaza pe calea licitatiei publice.Potrivit legii,lichidatorii vor putea sa vanda,prin licitatie publica,imobilele si orice avere imobiliara a societatii.Ca masura de protectie,legea interzice in cazul lichidarii voluntare,vanzarea in bloc a bunurilor societatii,adica vanzarea bunurilor pe un pret forfetar.Prin urmare, fiecare bun care se vinde prin licitatie trebuie evaluat in mod individual. Din dispozitiile legii rezulta ca toate bunurile societatii trebuie prefacute in bani,in vederea satisfacerii creantelor creditorilor sociali si impartirea restului intre asociati.Aceasta concluzie se intemeiaza si pe faptul ca legea nu reglementeaza partajul bunurilor societatii intre asociati ci activul net al acesteia. Totusi anumite bunuri ale societaii vor putea fi sustrase vanzarii la licitatie daca prin actul constitutiv s-a stabilit ca bunurile in cauza vor reveni, in contul partilor ce li sar cuveni din lichidare,asociatilor care le-au adus ca aport social. Lichidatorii trebuie sa incaseze de la debitorii societatii creantele acestora.Aceasta operatiune se face la scadenta,potrivit dispozitiilor asumate.Solutia are la baza faptul ca starea de lichidare a societaii nu are nici o consecinta asupra raporturilor juridice ale societatii cu debitorii sai. In situatia in care fondurile societaii,realizate din vinderea la licitatie a bunurilor acesteia si din incasare creantelor nu sunt indestulatoare pentru plata creditorilor societatii, lichidatorii care probeaza,prin prezentarea bilantului,ca fondurile de care dispune societate nu sunt suficiente sa acopere pasivul exigibil,trebuie sa ceara sumele necesare asociatilor care raspund nelimitat sau celor care nu au efectuat integral varsamintele,daca acestia sunt obligati sa le procure, dupa forma societii sau,daca sunt debitori fata de societate,pentru varsamintele neefectuate la care erau obligati in calitate de asociati. Pentru complinirea fondurilor necesare pot fi urmariti asociatii care raspund nelimitat pentru obligatiile sociale sau asociatii care datoreaza societatii anumite sume de bani cu titlu de aport. Asociatii urmariti nu vor putea sa invoce compensatia sumelor datorate societatii cu sumele care li s-ar cuveni din lichidare,intrucat s-ar incalca dispozitiile legii care

prevad ca asociatii nu pot primii nici o suma de bani in contul partilor ce li s-ar cuveni din lichidare,inaintea achitarii creditorilor societatii. Fondurile necesare platii creantelor societatii pot fi asigurate si prin contractarea de imprumuturi neipotecare si de obligatii cambiale in conditiile prevazute de lege. Lichidarea activului societatii se realizeaza de catre lichidatori,sub supravegherea cenzorilor societatii.

2.5.Satisfacerea pasivului.
Prin satisfacerea (lichidarea)pasivului societatii se intelege plata datoriei acesteia care creditorii sai. Operatiunea de lichidare a pasivului societatii se realizeaza la randul sau tot de catre lichidatori,in conditiile legii. Plata datoriilor fata de creditorii sociali se face cu sumele de bani realizate din lichidarea activului societaii. Asa cum am arata anterior, pentru singerea datoriilor societatii,lichidatorii pot contracta obligatii cambiale ori imprumuturi. Datoriile societatii pot fi achitate de catre lichidatori si cu proprii lor bani.Intr- un asemenea caz,lichidatorii au dreptul la restituirea sumelor achitate creditorilor insa acestia nu vor putea reclama impotriva societatii drepturi mai mare decat acelea ce au fost platite creditorilor.Solutia reprezinta o aplicare a institutiei subrogatiei in drepturile creditorului prin plata creantei. Intrucat procedura lichidarii nu afecteaza raporturile juridice ale societatii cu creditorii sai,plata datoriilor se face la scadenta si integral. Pentru a proteja interesele creditorilor societatii,legea consacra anumite actiuni prin care acestia isi pot valorifica drepturile lor. Astfel,creditorii societatii au dreptul de a exercita contra lichidatorilor actiunile care decurg din creantele ajunse la termen,pana la concurenta bunurilor existente in patrimonial societatii lichidate.Potrivit regulilor generale,creditorii societatii care nu au fost satifacuti in drepturile lor pot actiona societatea,prin lichidatori,pentru a urmarii bunurile existente in patrimonial social al acesteia. In subsidiar,creditorii au o actiune impotriva asociatilor,pentru plata sumelor datorate din valoarea actiunilor subscrise,sau din aceea a aporturilor la capitalul

societatii.Aceasta actiune are ca obiect plata sumelor de bani datorate ca aport de catre asociati.Recunoasterea unei asemenea actiuni directe a creditorilor sociali impotriva asociatilor care are ca obiect sumele datorate de acestia fata de societate constituie o masura de favoare pentru creditorii sociali fiind in prezenta unei derogari de la regimul juridic al actiunii oblice reglementat de Codul civil. In pofida faptului ca legea nu cuprinde dispozitii in acest sens,totusi creditorii sociali pot actiona in subsidiar,si pe actionarii,care raspund nelimitat si solidar pentru obligatiile sociale, aceasta privind pe asociatii societatii in nume colectiv si asociatii comanditati din societatea in comandita.

2.6.Drepturile asociatilor cuvenite din lichidarea societatii


La incetarea existentei societatii ca urmare a dizolvarii si lichidarii, asociatii sunt indreptatiti sa li se restituie valoarea aporturilor efectuate la consituirea societatii sau cu ocazia majorarii capitalului social,precum si sa primeasca partea ce li se cuvine din eventualele beneficii ramase nedistribuite. Asemenea drepturi pot fi insa valorificate numai dupa ce au fost achitate toate datoriile fata de creditorii societatii si numai daca a mai ramas un sold activ. Uneori,activul societatii este suficient de mare fata de pasivul acesteia, incat lichidatorii pot platii asociatilor anumite sume de bani in contul drepturilor care li se cuvin chiar inainte de a incheia operatiunile de lichidare. Cel mai adesea insa, numai la incheierea operatiunilor de lichidare lichidatorii pot constat daca exista un activ net care urmeaza sa fie impartit intre asociati. In acest caz, lichidatorii sunt obligatii sa incheie bilantul final si,daca este cazul,sa faca propuneri pentru impartirea intre asociati a activului net. Asociatii vor putea cere lichidatorilor ca sumele realizate din operatiunile de lichidare sa fie depuse la CEC si sa se faca repartizarea asupra actiunilor sau partilor sociale chiar in timpul lichidarii.O asemenea cerere a asociatilor poate fi satisfacuta numai daca,afara de ceea ce este necesar pentru indeplinirea tuturor obligatiilor societatii,scadente sau care vor ajunge la scadenta, mai ramane un disponibil de cel putin 10 % din cuntumul sumelor depuse. Lichidatorii care fac platii asociatilor cu nesocotirea acestor dispozitii legale sunt

pasibili de sanctiuni penale,in conditiile legii. Dupa terminarea operatiunilor de lichidare a activului si satisfacere a pasivului societatii,lichidatorii sunt obligatii sa intocmeasca bilantul final pentru a constata rezultate lichidarii. Bilantul final consemneaza,pe de o parte,sumele de bani rezultate din vanzarea bunurilor societatii si din incasare creantelor acesteia si,pe de alta parte,sumele de bani achitate pentru plata obligatiilor societatii.Totodata bilantul constata eventualul activ net ca diferenta intre activul si pasivul societatii. Activul net constituie sursa din care sunt satisfacute drepturile asociatilor rezultate din lichidare. In mod normal, activul net ar trebui sa serveasca pentru rambursarea valorii aporturilor asociatilor iar restul, care reprezinta beneficiul net,sa fie repartizat intre asociati, proportional cu participarea la capitalul social. Pentru simplificare,cele doua operatiuni sunt contopite si intregul activ net este repartizat asociatilor. Bilantul final de lichidare si proiectul de repartizare a activului net, intocmite si semnate de lichidator,trebuie aduse la cunostinta asociatilor. Asociatii nemultumiti pot face opozitie impotriva bilantului final de lichidare si a proiectul de repartizare. Opozitia se face la tribunal in termen de 15 zile de la data notificarii. Dupa solutionarea de catre tribunal a eventualelor opozitii,pe baza propunerilor de repartizare intocmite de lichidatori, asociatii vor incasa sumele de bani ce li se cuvin,in schimbul unor chitante de primire. Prin aprobarea bilantului final al lichidarii si repartizarii activului net intre asociati lichidatorii sunt liberati. La randul sau,falimentul,ca forma de lichidare,a unei societati presupune parcurgerea de catre lichidatori a umatoarelor etape6: - sigilarea bunurilor care fac parte din averea debitoarei falite,sigilandu-se magazinele,locurile de depozitare,birourile,corespondenta comerciala si toate bunurile mobile care aprtin debitorului.Nu se sigileaza bunurile perisabile care trebuie vandute imediat,registrele de contabilitate, cambiile si alte titluri de valoare scadente sau care au o
6

Legea nr.64/1995,republicata,publicata in Monitorul Oficial al Romaniei,Partea I,nr.1066 din 17 noiembrie 2004.

scadenta intr-un termen scurt fiind luate de judecatorul sindic in vederea obtinerii numerarului necesar activitatilor de lichidare sau pentru conservarea altor bunuri din patrimoniul debitorului; - inventarierea si evaluarea bunurilor falitei. In acest scop sunt supuse inventarierii si evaluarii toate elementele patrimoniale, inclusive cele nesigilate,intocmindu-se un bilant care prezinta situatia activelor si pasivelor falitei la inceputul operatiunilor de faliment.In scopul efectuarii evaluarii, lichidatorul judiciar poate angaja,pe cheltuiala debitorului, un expert pentru a-l asista la evaluare ; - vanzarea bunurilor.Dupa inventariere si evaluarea bunurilor se procedeaza la vanzarea acestora,incepand cu cele perisabile.Trebuie avut in vedere ca vanzarea bunurilor debitorului trebuie facuta cat mai avantajos si cat mai repede posibil,cu acordul prealabil al creditorilor.Operatiunea de vanzare a bunurilor debitorului trebuie facuta de lichidator sub supravegherea judecatorului sindic.Vanzarea bunurilor se poate face in bloc sau fiecare in parte si poate fi facuta prin negociere directa ori prin licitatie; - incasarea contravalorii bunurilor vandute si a altor creante si depunerea sumelor la banca,in contul lichidarii,recipisele eliberate de banca fiind depuse judecatorului - sindic; - prezentarea planului de distribuire a sumelor obtinute din operatiunea de lichidare.La fiecare 3 luni de la data declansarii procedurii falimentului, lichidatorul judiciar va prezenta judecatorului sindic spre aprobare o situatie privind sumele obtinute din lichidare si propunerile de distribuire; Sumele vor fi distribuite in urmatoarea ordine de prioritate7 a. taxele,timbrele si orice alte cheltuieli aferente procedurii instituite prin lege,inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea si administrarea bunurilor din averea falitei,remuneratiile personelor angajate de lichidator precum si indemnizatia acestuia; b. creantele reprezentand creditele cu dobanzile si cheltuielile aferente,acordate de institutii de credit dupa deschiderea procedurii precum si ceantele rezultand din continuarea activitatii debitoarei dupa deschiderea procedurii; c. creantele izvorate din raporturi de munca,pe cel mult 6 luni anterioare deschiderii procedurii;
7

Art.122 din Legea nr.64/1995,republicata

d. creantele bugetare; e. creantele reprezentand sumele datorate de catre debitor unor terti in baza unor obligatii de intretinere,alocatii pentru minori sau de plata a unor sume periodice destinate asigurarii mijloacelor de existenta; f.. creantele reprezentand sumele stabilite de judecatorul sindic pentru intretinerea debitorului si a familie sale, daca acesta este persoana fizica; g. creantele reprezentand credite bancare cu cheltuielile si dobanzile aferente,cele rezultate din livrari de produse, prestari de servicii sau alte lucrari,precum si din chirii; h. alte creante chirografare; i. j. constitutiv. Sumele de distribuit intre creditori in acelasi rang de prioritate vor fi acordate proportional cu suma alocata pentru fiecare creanta din tabelul de creante aprobat. Titularilor de creanta dintr-o categorie li se vor putea distribui sume numai dupa deplina indestulare a titularilor de creanta din categoria erarhica superioara. - intocmirea raportului final al lichidarii.Dupa ce bunurile debitoarei au fost vandute si sumele obtinute au fost distribuite creditorilor in baza tabelului de creante aprobat, lichidatorul judiciar intocmeste un raport final al lichidarii impreuna cu bilantul final al acesteia.Acestea este supus aprobarii adunarii creditorilor intr-un termen de 30 de zile de la data intocmirii. Lichidarea societatii trebuie terminata in cel mult 3 ani de la data dizolvarii.Pentru motive temeinice,tribunalul poate prelungii acest termen cu cel mult 2 ani. Dupa terminarea lichidarii,lichidatorii intocmesc situatia financiara finala,aratand partea ce se cuvine fiecarei actiuni din repartizarea activului societatii, insotita de raportul cenzorilor. Situatia finaciara astfel intocmita se va depune pentru a fi mentionata la oficiul registrului comertului si va fi publicata in Monitorul Oficial al Romaniei. Daca in terment de 30 de zile de la publicare nu s-a formulat vreo opozitie de catre creantele subordinate; creantele membrilor,asociatilor sau actionarilor personae juridice

debitoare,derivand din dreptul rezidual al calitatii lor, in conditiile prevazute in actul

actionari sau creditori,situatia financiara se considera aprobata de toti actionarii,iar lichidatorii sunt liberati,sub rezerva repartizarii activului societatii. Sumele cuvenite actionarilor, respectiv asociatilor, neancasate in termen de 2 luni de la publicarea situatie financiare vor fi depuse la banca cu aratarea numelui si prenumelui actionarului ,respectiv asociatului. In termen de 15 zile de la terminarea lichidarii,lichidatorii trebuie sa ceara, sub sanctiunea unei amenzi judiciare de 200 lei pentru fiecare zi de intarziere, radierea societatii lichidate din registrul comertului . La cererea de radiere vor fi anexate, in vederea arhivarii de catre oficiul registrul comertului pentru o durata de 5 ani, registrele societatii, respectiv: - registrul actionarilor; - registrul sedintelor si deliberarilor adunarilor generale; - registrul sedintelor si deliberarilor consiliului de administratie; - registrul deliberarilor si constatarilor cenzorilor. In cazul dizolvarii si lichidarii judiciare, radierea societatii debitoare este dispusa de judecatorul sindic,la cererea lichidatorului judiciar, prin sentinta de inchidere a procedurii falimentului fata de aceasta.

CAP.3 CONTABILITATEA OPERATIUNILOR DE LICHIDARE A SOCIETATILOR COMERCIALE


Efectuarea operatiilor propru-zise de lichidare nu ridica probleme deosebite in ceea ce priveste contabilizarea lor,in raport cu inregistrarile efectuate in cursul vietii,pentru operatii similare Operatiile de lichidare sunt contabilizate in intregime in contabilitatea societatii aflate in lichidare,sub autoritatea lichidatoriul si supravegherea judecatorului sindic.

3.1.Lichidarea hotarata de adunarea generala a actionarilor sau a asociatilor,in situatia in care se obtine profit din lichidare
Cu aceasta ocazie se efectueaza: Inventarierea si evaluarea elementelor de activ si de pasiv ale societatiilor comerciale care urmeaza sa se lichideze si inregistrarea rezultatelor inventarierii si ale evaluarii; Intocmirea situatiilor financiare de catre societatile comerciale care urmeze sa se lichideze: Bilantul societatii Y Nr.rd. Sold A.ACTIVE IMOBILIZATE II.IMPOBILIZARI CORPORALE (ct.212-2812) (2.000.000 1.2000.000) ACTIVE IMOBILIZATE TOTAL (rd.01 la 03) B.ACTIVE CIRCULANTE I.STOCURI (ct.301-391)(200.000-40.000) II.CREANTE (Sumele ce urmeaza a fi incasate dupa o perioda mai mare de un an sunt prezentate separate.) (ct.4111+4118-491)(250.000+50.000-20.000) IV.CASA SI CONTURI LA BANCI (ct.5121) 08 ACTIVE CIRCULANTE TOTAL (ct.05 la 08) 09 D.DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O 11 PERIOADA DE PANA LA UN AN (ct.404) 60.000 500.000 600.000 02 04 05 06 800.000 800.000 160.000 280.000

E.ACTIVE CIRCULANTE NETE,

RESPECTIV 12 13 SI 15

- 100.000 700.000 100.000

DATORII CRENTE NETE (.rd.09+10-11-18) F.TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE (rd.04+12-17) H.PROVIZIOANE PENTRU RISCURI

CHELTUIELI (ct.151) J.CAPITAL SI REZERVE I.CAPIATL (rd.20 la 22), din care - capital sibscris varsat (ct.1012) (500 mii actiuni x 1 leu/actiune IV.REZERVE (ct.1061) TOTAL CAPITALURI PROPRII (rd.19+23+24-25+26+27-28+29-30-31) TOTAL CAPITALURI (rd.32+33)

19 21 26 32 34

500.000 500.000 100.000 600.000 600.000

- Stabilirea de catre adunarea generala a actionarilor sau a asociatilor operatiunilor care urmeaza sa fie efectuate de catre lichidator in numele societatii comerciale ce se lichideaza; - Valorificarea elementelor de activ (vanzarea imobilizarilor si a stocurilor,incasarea creantelor,a investitiilor financiare pe termen scurt); Achitarea datoriilor societatii comerciale catre bugetul de stat,bugetul asigurarilor sociale de stat,celelalte obligatii sociale si alte fonduri,salariati si alti terti.

Operatiuni de lichidare a societatilor comerciale efectuate de lichidator:


1.cladirile au fost vandute cu 900.000 lei fata de valoarea contabila neta de 800.000 lei; 2.materiile prime au fost vandute cu 140.000 lei fata de valoarea contabila neta de 160.000 lei; 3.clientii incerti sunt in suma de 50.000 lei,din care se incaseaza 24.000 lei,iar pentru incasarea inainte de termen a clinentilor certi s- au acordat sconturi in suma totala de 5.000 lei; 4. pentru plata inainte de termen a datoriilor catre furnizori,acestia au acordat

sconturi in suma de 20.000 lei; 5.cheltuielile efectuate cu lichidarea societatii sunt de 52.000 lei.

Inregistrarile in evidenta contabila a operatiunilor de lichidare lei:


1.Valorificarea impobilizarilor corporale: - vanzarea cladirilor 461 = 7583 4427 - incasarea contravalorii cladirii vindute 5121 1.071.000 % 1.071.000 900.000 171.000

- scaderea din evidenta contabila a cladirilor vandute % 281 658.3 = 212 2.000.000 1.200.000 800.000

- inchiderea contului de 7583 758.3 = 121 900.000

- inchiderea contului 6583 121 = 658.3 800.0000

2 .vanzarea materiilor prime 411 = % 171.360

707 4427
-

144.000 27.360

trecerea la marfuri a materiilor prime si scaderea din gestiune a marfurilor vindute 371 = 301 200.000

anularea provizionului 607 = 371 391 = 7814 200.000 40.000

inchiderea contului 607 121 = 607 200.000

- inchidrea contului 707 si 7814

% 707 7814

121

184.000 144.000 40.000

- incasarea contravalorii materiilor prime vandute 5121 = 411 3.Inregistarea creantelor: - incasarea partiala de la clienti incerti 5121 = 4118 24.000 171.360

- trecerea pe cheltuieli a clientilor incerti neincasati 6588 = 4118 - anularea provizioanelor 26.000

491 = 7814

20.000

- incasarea clientilor incerti


5121

= 411

245.000

-acordarea sconturilor
607 = 411 - inchiderea conturilor 667 si 6588 121 = % 667 6588 - inchiderea contului 7814 7814 = 121 4.Plata datoriilor: - plata furnizorilor de imobilizari 404 = 5121 580.000 20.000 31.000 5.000 6.000 5000

- scont primit 404 = 767 20.000

- inchiderea cont 767 767 = 121 5.Cheltuieli de lichidare: - cheltuieli efectuate 628 = 5121 52.0000 20.000

- inchiderea contului 628 121 = 628 52.000

6.Anularea provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli - anularea provizioanelor 151 = 7812 100.000

- inchiderea contului 7812 7812 = 121 100.000

7.Regularizarea TVA: - TVA de plata 4427 = 4423 198.360

- plata TVA 4423 = 5121 198.360

- Calcularea,retinerea si virarea impozitului pe profit /venit si a impozitului pe dividende in urma actiunii de dizolvare /lichidare. - Societatea Y se incadreaza in prevederile de aplicare a cotei de 16 %, iar asociatii sunt personae fizice. 8.Impozitul pe profit pentru profitul din lichidare: - impozit pe profit datorat 691 = 441 32.250

- inchiderea contului 691 121 = 691 32.250

- virarea impozitului pe profit 441 = 5121 32.350

situatia conturilor 121 si 5121 inainte de efectuarea partajului:


---------------------------------D 800.000 200.000 31.000 52.000 -------------1.083.000 35.250 1.118.250 705.750 sold C ------------------------------------------1.224.000 1.571.360 sold D 105.750 ------------------------------------------------------865.610 121 C 900.000 184.000 20.000 20.000 100.000 --------------------------------------------------------D 60.000 1.071.000 171.360 24.000 245.000 ------------580.000 198.360 52.000 35.250 5121 C

Bilantul inainte de efectuarea partajului


Nr.rd. Sold B. ACTIVE CIRCULANTE IV. CASA SI CONTURI LA BANCI (ct.5121) ACTIVE CIRCULANTE TOATL (rd.05 la 08) D. DATORII CETREBUIE PLATITE PERIOADA DE PANA LA UN AN E. ACTIVE CIRCULANTE NETE, RESPECTIV DATORII CURENTE NETE 9rd.09+10-11-18) F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE ( rd.04+12-17) J. CAPITAL SI REZERVE I. CAPITAL (rd.20 la 22) din care: 13 705.750 08 09 705.750 705.750 0 705.750

INTR-O 11 12

19

500.000

capital subscris varsat (ct.1012

21 26 29 32 34

500.000 100.000 105.750 705.750 705.750

(500 mii actiuni x 1 leu actiune) IV. REZERVE (ct.1061) VI. REZULTATUL EXERCITIULUI FINANCIAR (ct.121) Sold C TOTAL CAPITALURI PROPRII (rd.19+23+24-25+26+27-28+29-30+31) TOTAL CAPITALURI (rd.32+33)

Efectuarea partajului capitalului propriu (activul net) al societatii comerciale,rezultat din lichidarea acesteia,in functie de: -

prevederile statutului si/sau ale contractului de societate; hotararea adunarii generale a actionarilor sau a asociatilor consemnata in registrul sedintelor adunarii generale; cota de partcipare la capitalul social. Partajul consta in impartirea capiatalului propriu (activul net), rezultat din

lichidare,intre asociati sau asociatii societatii comerciale.

Inregistarile contabile privind operatiunile de partaj intre asociati sau actionari,personae fizice,in lei:
1.Restituirea capitalului social 1012 = 456 456 = 5121 500.000 500.000

2.Decontarea rezervelor legale impozit pe profit aferent rezervelor

1016 = 456 456 = 441 441 = 5121

100.000 25.000 25.000

3.Decontarea profitului din lichidare 121 = 456 105.750

4.Impozitul pe dividende aferent rezervelor legale si profitul din operatiuni de lichidare 456 = 446 5.Virarea impozitului pe dividende 446 = 5121 9.037 9.037

6.Plata dividendelor din rezerva legala si din lichidare 456 = 5121 171.712

Situatia conturilor 456 si 5121,dupa efectuarea partajului,se prezinta astfel:


----------------------------------D 500.000 25.000 9.037 171.712 --------------------------------705.750 705.750 -------------------------------------------------705.750 705.750 456 C 500.000 100.000 105.750 -----------------------------------------------------------------------------------D 705.750 5121 C 500.000 250.000 9.037 171.712 --------------------------------------------------

3.3.Dizolvarea si lichidarea SCTRARODANA SA Bistrita


Societatea comerciala care nu mai poate face fata datoriilor sale exigibile cu sumele de bani disponibile denumita si debitor poate urma,pe baza cererii ei introduse la tribunal sau a cererii introduse de creditori,procedura reorganizarii judiciare si a falimentului. Scopul acestei proceduri este plata pasivului debitorului,aflat in situatia de incetare de plati,fie prin reorganizare societatii si a activitatii acesteia sau lichidarea unor bunuri din averea debitorului pana la acoperirea pasivului,fie prin faliment. In aplicarea procedurii reorganizarii judiciare si a falimentului sunt implicate urmatoarele organe: - instanta judecatoreasca (tribunalul); - judecatorul sindic; - administratorul; - lichidatorul; - adunarea creditorilor; - comitetul creditorilor. Procedura de reorganizare judiciara si de falimet sunt de compententa exclusiva a tribunalului in jurisdictia caruia se afla sediul comercial principal al debitorului. In atributiiletribunalului se afla si desemnarea judecatorului-sindic si,dupa caz,a administratorului(in cazul reorganiazaii) sau a lichidatorului (in cazul falimentului). Administratorul,ca si lichidatorul,persoana fizica sau delegatul permanent persoana fizica - al societatii comerciale administratoare sau lichidatoare,dupa caz,trebuie sa aiba calitatea de lichidator dobandita in conformitate cu legile in vigoare. Creditorii debitorului se constituie in adunarea creditorilor prezidata de un judecator - sindic.Creditorii au dreptul sa aleaga,in cadrul primei sedinte a adunarii creditorilor,un comitet al creditorilor format din 3-5 creditori,cei mai reprezentativi,din totalul creantei.Din acest comitet al creditorilor va face parte,in mod obligatoriu,un reprezentant al creditoarelor bugetare,daca in procedura respectiva exista creditoare avand aceasta calitate. Atunci cand s-a declansat procedura de reorganizare judiciara sau cea de

faliment,debitorul,anumiti creditori ai societatii sau alte personae abilitate de lege vor putea propune un plan de reorganizare care sa prevada plata datoriilor prin continuarea activitatii debitoarei ori prin vanzarea unor active, fara ca societatea sa intre in faliment. In cazul in care se propune continuarea activitatii,proiectul planului de reaorganizarea va indica perspectivele de redresare in raport cu posibilitatile si specificul activitatii debitorului,cu mijloacele financiare disponibile si cu cererea pietei fata de oferta debitorului.Deasemenea,in proiectul planului de reorganizare prin continuarea activitatii, se vor mentiona modaliatatile de lichidarea a pasivului cat si politica sociala a societatii in aceasta perioada (se vor preciza si justifica nivelul si perspectivele locurilor de munca, conditiile sociale prevazute pentru continuarea activitatii si alte asemenea obiective). Proiectul planului de reorganizare al societatii este aprobat de adunarea creditorilor si confirmat de catre judecatorul-sindic.O data cu aprobarea planului,tribunalul poate impune debitorului unele conditii sau limitary pentru desfasurarea activitatii, concordante cu planul aprobat. Cand hotararea care confirma un plan de reorganizare intra in vigoare, activitatea debitorului este redresata in mod corespunzator,creantele si drepturile creditorilor si ale celorlalte parti interesat fiind modificate dupa cum este prevazut in plan. Debitorul aflat in situatia de reorganizare judiciare,pe baza unui plan de redresare confirmat de judecatorul - sindic,va putea continua sa-si conduca activitatea si sa-si administreze averea,sub stricta supraveghere a administratorului judiciar ai a judecatoruluisindic,pana ce acesta va dispune,motivat,incetarea reorganizarii ca urmare a achitarii creantelor sau inceperea procedurii lichidarii judiciare a averii debitorului in situatia in care acesta nu a respectat planul de reorganizare aprobat. Asa cum am aratat anterior,o societate comerciala aflata in procedura reorganizarii judiciare continua sa fie condusa de persoanele legal imputernicite sa o reprezinte,sub supravegherea administratorului judiciar desemnat si a judecatorului - sindic insa actionarii dai sau asociatii cu raspundere limitata nu au dreptul de a interveni in conducerea activiatii ori in administrarea averii debitorului. In lipsa unui plan de reorganizare confirmat de tribunal,la propunerea administratorului judiciar,judecatorul sindic dispune incepere procedurii falimentului.Deasemenea,procedura de faliment se declanseaza si atunci cand tribunalul

dispune motivat ca reorganizarea inceteaza sau cand debitorul nu se conformeaza planului de reorganizare si exista o cere scrisa din partea persoanelor abilitate de lege. Operatiunile care se efectueaza in cazul in care societatea comerciala intra in faliment sunt8 : sigilarea bunurilor care fac parte din averea societatii comerciale.

Vor fi puse sub sigiliu magazinele, magaziile, depozitele, birourile, corespondenta comerciala, contractele, marfurile si orice alte bunuri mobile apratinand averii debitorului.Nu vor fi puse sub sigilii obiectele care vor trebui vandute de urgenta care vor fi luate de lichidator spre a obtine numerar sau pentru a efectua activitatile de conservare cerute; numerarul pe care lichidatorul il va depune intr-un cont la banca pe numele debitoare deschis la dispozitia judecatorului-sindic; Inventarierea si evaluarea bunurilor din patrimonial societaii comerciale. Inventarul va trebui sa descrie toate bunurile debitorului,chiar si pe cele nepuse sub sigiliu,si sa indice valoarea lor aprximativa la data inventarului. Judecatorul-sindic poate numi un expert,pe cheltuiala debitorului pentru a-l asista pe lichidatorul judiciar la evaluarea bunurilor; - intocmirea bilantului de incepere a lichidarii; - vanzarea bunurilor perisabile supuse deprecierii iminente; - vanzarea bunurilor importante din averea debitorului ( terenuri, fabrici,instalatii),cat mai avantajos si cat mai repede,cu acordul prealabil al creditorilor.Lichidarea bunurilor din averea debitorului este efectuata de lichidator, sub supravegherea judecatorului - sindic. Bunurile vor putea fi vandute in bloc,ca un ansamblu in stare de functionare,sau individual.Vanzare se poate face prin licitatie publica si prin negociere directa; - depunerea la banca,in contul debitorului,a sumelor rezulatate din vanzarea bunurilor si transmiterea recipiselor catre judecatorul- sindic; - stabilirea masei pasive ,adica intocmirea listei creditorilor.Aceasta operatiune este facuta de lichidatorul judiciar in baza cererilor de admitere a creantelor formulate de creditorii falitei,cereri insotite de actele doveditoare a creantelor ,a
8

Ordinul Ministerului Finantelor nr.1376/2004 publicat in Monitorul Oficial al Romaniei,partea I,nr.1012/03.11.2004

garantiilor si a altor gajuri detinute. Dupa verificarea cererilor depuse lichidatorul judiciar intocmeste tabelul preliminar al creantelor falitei. Pentru fiecare se va stabili suma acceptata, prioritatea de plata si situatia creantei, respectivegarantata sau negarantata distribuirea sumelor realizate in urma lichidarii,potrivit planului de distribuire intre creditori in ordinea prevazuta de lege. La fiecare 3 luni , calculate de la data inceperii procedurii de lichidare, lichidatorul va prezenta judecatorului-sindic un raport asupra fondurilor obtinute din lichidare si din incasarea creantelor si un plan de distribuire a acestor sume intre creditori; - intocmirea si aprobarea raportului final. Dupa ce bunurile din averea debitorului au fost lichidate si toate contestatiile cu privire la creante au fost solutionate,lichidatorul judiciar intocmeste un raport final,impreuna cu bilantul lichidarii pe care il supune aprobarii judecatorului sindic; - intocmirea bilantului final de lichidare. Distribuirea integrala a fondurilor sau a bunurilor din averea debitorului (eventualele fonduri nereclamate fiind depuse la banca) si aprobarea raportului final de catre judecatorul-sindic semnifica incheierea procedurii de lichidare judiciara a unei societati comerciale. Dizolvarea si lichidarea SCTRARODANA SA Bistrita

Scurt istoric al societaii. Societatea SC TRARODANA BISTRITASA a luat fiinta in anul 1996 prin divizarea SC AGROMEC LECHINTASA si are ca obiect principal de activitate servicii pentru mecanizarea,chimizarea agriculturii si protectiei fitosaniatare . Natura capitalului social este integral privat, roman. Capitalul social al societii este de 116.250 lei divizat in 116.250 de actiuni,a cate 1 leu fiecare,detinute de : actionari PPM un numar de 69.722 actiuni, respectiv 60% din capitalul social; Asociatia PAS TRARODANA SA Bistrita un numar de 46.500 actiuni,

respectiv 40 % din capitalul social.

Sediul social al societatii este in loc.Bistrita, str.Cuza Voda, nr. 27, judetul Bistrita Nasaud si se identifica cu CUI 8171847 si nr.ORC J/06/496/1996. Ca urmare a modificarilor intervenite in structura agriculturii judetului dupa decembrie 1989 societatea,care a luat fiinta in urma divizarii unei societati similare de dimensiuni mari, s-a confruntat cu dificultati de natura economica si finaciara chiar de la constituirea ei, dovedindu-se ca divizarea societatilor nu era o solutie de redresare a activitatii acestora. Dificultatile societatii erau de natura lipsei comenzilor pentru servicii ca urmare a restituirii terenurilor agricole catre micii proprietari care nu aveau disponibilitatile banesti necesare pentru a apela la serviciile prestate de societate dar si cu lipsa de incredere si de disponibilitate a bancilor comerciale in a finanta activitatea societatii dar mai cu seama achizitia de utilaje performante necesare activitatii societatii. Toata aceasta conjuctura, vadit ostila, a determinat restrangerea drastica a activitatii societatii si, ca o consecinta imediata si inevitabila, intrarea in insolventa a acesteiaa. La data declansarii procedurii acesta avand datorii de 90.368 lei.

Deschiderea si desfasurarea procedurii de reorganizare judiciara. La solicitarea creditorului Moldovan Augustin formulata la data de 27.02.2006,Tribunalul Bistrita Nasaud, prin Sentinta civila nr.1887 din 13 iunie 2006, a constatat ca societatea se afla in insolventa si a dispus deschiderea procedurii reorganizarii si falimentului fata de aceasta. Pentru indeplinirea procedurilor prevazute de lege, in cauza a fost desemnat un administrator judiciar. Cum sentinta de deschidere a procedurii nu a fost contestata, iar debitoarea a solicitat si ea trecerea in procedura falimentului, judecatorul sindic a procedat,prin incheiere civila, la deschiderea procedurii falimentului fata de societate numindu-l ca lichidator judiciar pe administratorul judiciar numit prin sentinta de deschidere a procedurii fata de debitoare. Lichidatorul judiciar numit procedeaza de urgenta la inventarierea bunurilor

societatii.In urma inventarierii nu s-au constat diferente numerice fata de evidentele tehnico operative si cele contabile ale societatii. Bunurile societatii,dupa inventariere, au fost lasate in custodia fostului administrator al societatii care a fost mentinut ca salariat al societatii. Conform dispozitivului sentintei de deschidere a procedurii administratorul societatii a depus la dosarul cauzei : - bilantul incheiat la 31.12.2005 impreuna cu registrul jurnal si registru inventar complectate la zi; - lista bunurilor detinute de societate la data deschiderii procedurii cu precizarea ca societate isi ruleaza fondurile prin BRD GSG, Sucursala Bistrita; - lista numelor si adreselor creditorilor cu indicarea cuantumului creantelor acestora; contul de profit si pierderi pe anul 2005; declaratie prin care isi arata intentia de intrare in faliment; declaratie pe proprie raspundere a administratorului din care rezulta ca

societatea nu a mai fost supusa procedurii reorganizarii judiciare ori falimentului in ultimii 5 ani anteriori. Lichidatorul judiciar, in urma consultarii evidentei contabile puse la dispozitia sa de catre administratorul debitoarei, intocmeste lista creditorilor care vor fi notificati in vederea participarii la prima sedinta a creditorilor stabilita de judecatorul- sindic si raportul privind cauzele si imprejurarile care au condus la incetarea de plati a SCTRARODANA BISTRITASA (vezi anexa nr.1). Din raportul intocmit rezulata ca societatea a inregistrat in ultimi anii pierderi substantiale si ca un plan de reorganizare nu ar conduce la redresarea activitatii acesteia intrucat cauza principala a intrarii in insolventa este lipsa comenzilor de servicii cuprinse in obiectul de activitate al societatii, modificarea obiectului de activitate in cursul procedurii nefiind legal posibila. Totodata se intocmeste si bilantul de deschidere a procedurii.(vezi anexa nr.2). In urma notificarii deschiderii procedurii, prin remiterea de adrese catre creditorii inregistrati in evidentele contabile ale debitoarei precum si prin publicarea acesteia in ziarul de larga circulatie Adevarul,la grefa tribunalului sunt inregistrate cereri de creanta din partea urmatorilor creditori:

- Moldovan Augustin creanta reprezentand salarii neplatite; Directia Generala a Finatelor Publice Bistrita Nasaud; Casa Judeteana de Pensii Bistrita Nasaud; Agentia Judeteanu pentru Ocuparea Fortei de Munca; Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate Bistrita Nasaud; Wester Radu.

In urma verificarii cererilor de creanta depuse , lichidatorul judiciar a intocmit tabelul preliminar al creantelor aceeptate privind pe debitoare cu aratarea tipului creantei si ordinea platii acesteia (anexa nr.3). Totalul creantelor inscrise pe tabelul preliminar este 90.367 lei. Bunurile inventariate au fost evaluate de experti autorizati in evaluare de constructii si terenuri, respectiv utilaje . Expertizele intocmite de cei doi experti evaluatori au fost depuse la grefa tribunalului in vedrea consultarii acestora de catre debitoare si comitetul creditorilor. Judecatorul - sindic a convocat adunarea generala a creditorilor in vederea aprobarii rapoartelor de expertiza, a modaliatii de valorificare a bunurilor,a preturilor de vanzare precum si a tabelului de creante intocmit de lichidatorul judiciar. Adunarea generala a creditorilor a aprobat preturile de vanzare a bunurilor societaii stabilit prin expertize si a aprobat tabelul defitiv al creantelor debitoarei pentru suma de 80.367 lei, fiind exclusa de pe tabel creanta chirografara a numitului Wester Radu, judecatorul - sindic apreciind ca actele justificative privind aceasta creanta sunt insuficiente,creditorul in cauza neputand sa-si probeze creanta cu acte doveditoare acceptabile legal. Dupa parcurgerea acestor etape s-a procedat la publicarea in ziarul local a anuntului privind organizarea licitatiei. In anuntul publicat si afisat la sediul societatii debitoare,la sediul instantei cat si la sediul lichidatorului s-a facut precizare privind conditiilor de participare la licitatie care presupuneau depunerea la sediul lichidatorului a unei oferte de cumparare impreuna cu un avans de 10 % din pretul de vanzare a bunului ofertat. La un interval de 15 zile de la data aparitiei in ziarul local a anuntului privind vanzarea bunurilor s-a organizat prima licitatie la care au fost vandute numai o parte din bunurile debitoarei.

Ulterior,la intervale de 15 zile,licitatia s-a repetat pentru celelalte bunuri cu reducerea pretului de incepere a liciatiei de pana la 25 % din cel stabilit prin expertize si aprobat de adunarea generala a creditorilor. Bunurile mobile nevandute nici in urma acestei reduceri de pret au fost valorificate prin vanzare ca deseuri de metal la unitati specializate din judet. In ce priveste terenul si constructiile aferente intrucat nu au existat nici un fel de oferte de pret la licitatiile organizate,cu aprobarea adunarii creditorilor, s-a procedat la vanzarea acestora prin negociere directa. Pentru fiecare din bunurile vandute s-a intocmit un proces verbal de licitatie,respectiv negociere,contract de vanzare cumparare,factura fiscala precum si chitanta prin care s-a incasat pretul bunului licitat (vezi anexele nr.6,7,8,9). Inregistrarea in evidenta contabila a operatiunilor de lichidare. Scaderea din evidenta contabila a creantei exclusa de pe tabloul de creante aprobat de judecatorul sindic lei: 462 = 758 10.000 Inregistarile contabile privind operatiunile de valorificare a bunurilor societatii,lei: - se vinde terenul 461 = % 7583 4427 - incaseaza contavaloare terenului vindut 5121 = 461 40.000 40.000 33.614 6.386

- se scade din evidenta terenul vindut 6583 = 211 - vanzarea cladirilor 461 = % 7583 20.0000 16.806 17.262

4427 - incasarea contravaloarei cladirilor 5121 = 461

3.194

20.000

- scaderea din evidenta a cladirilor vandute % 281 6583 - vanzarea utilajelor 461 = % 7583 4427 415.439 349.109 66.330 = 212 5.794 1.867 3.927

- incasarea contravalorii utilajelor 5121 = 461 415.439

- scaderea din gestiune a utilajelor % 281 6583 = 212 51.272 27.842 23.430

Valorificarea bunurilor debitoarei in procedura de lichidare fiind asimilata unei valorificari in sistem de executare silita TVA aferenta s-a inregistrat in evidentele contabile si s-a virat la bugetul de stat in termen de 3 zile de la incasare sumelor respective. Lichidatorul judiciar a angajat experti in vederea evaluarii bunurilor valorificate cu ocazia aceasta s-au inregistart cheltuieli in suma de 15.500 lei conform decontului de cheltuieli depus odata cu raportul de expertiza la tribunal in vederea aprobarii de catre judecatorul-sindic. Inregistrarea in contabilitate a facturii privind cheltuielile de evaluare mii lei: 628 = 401 15.500

Pe timpul lichidarii lichidatorul judiciar a mentinut,salariati in vederea pazei si conservarii bunurilor pentru care s-a intocmit lunar state de plata. Intrucat pe parcursul anului 2004 si inceputul anului 2005 au fost valorificate sub diferite forme toate bunurile mobile ale societatii ramand doar constructiile si terenul mentinerea salariatilor a devenit inutila astfel incat prin, dispozitia sa numarul 01 din 21.04.2005, lichidatorul judiciar a dispus incetarea contractului de munca a personei mentinute initial ca salariat,incepand cu data de 01.05.2005. Inregistarea in evidenta contabila a salariilor si a datoriilor aferente, lei: - salarii datorate - retinerile din salarii - contributia personalului la asigurari sociale - impozit pe venituri din salarii - contributia personalului la CASS - contributia personal la fond somaj - contributia unitatii la asigurari sociale - contributia unitatii la fond somaj - contributia unitatii la ASS - contributia unitatii la fonduri speciale - comision pentru Inspectoratul Teritorial de Munca 641 = 421 421 = % 4312 444 4314 4372 6451 = 4311 6452 = 4371 6453 = 4313 635 = 447 628 = 462 38.400 7.297 3.648 769 2.496 384 8.448 1.152 2.688 192 288

Pe timpul lichidarii evidenta contabila a societatii a fost condusa de o societate specializata de contabililate, in baza contractului de prestari de servicii semnat de lichidatorul judiciar. S-au inregistrat cheltuielile privind conducerea evidentei contabile in baza facturilor depuse de societate: % 628 4426 = 401 42.840 36.000 6.840

De asemenea au fost efectuate cheltuieli de publicitate, au fost achizitionate, imprimate precum si serviciile postale toate in valoare de 8.430.000 lei a caror inregistare in contabiliate a fost efectuata astfel:

- imprimate lei % = 604 4426 - servicii publicare notificari lei % = 628 638 4426 401 4.000 559 426 3.362 401 3.500 559 2.941

In cursul operatiunilor de lichidare si incasare a sumelor lichidatorul judiciar a supus aprobarii judecatorului-sindic planuri de distribuire a sumelor incasate. La intocmirea raportului privind cauzele care au condus la intrarea in insolventa a debitoarei, lichidatorul judiciar a constatat ca in evidentele contabile ale acesteia exista inregistrate creante in cuntum de 53.633 lei reprezentand facturi emise pentru vanzarea unor bunuri anterior deschiderii procedurii si neancasate pana la aceea data. - inregistarea incasarii creantelor in evidentele contabile a unitatii debitoare lei 5121 529.072 lei obtinute din: - din incasarea creantelor debitoarei - din vanzarea bunurilor debitoarei 53.633 lei; 475.439 lei. = 461 53.633 In urma valorificarii bunurilor debitoarei,s-a acumulat in contul lichidarii suma de

Lichidatorul judiciar si-a intocmit decontul de cheltuieli privind activitatea desfasurata in perioada de la deschiderea procedurii si pana la termenul din data de 14.03.2004 in cuantum de 86.000 lei (vezi anexa nr.10). - inregistarea in evidenta contabila a decontului de cheltuieli 628 = 401 86.000 Judecatorul aproba Planul de distribuire a sumelor iar lichidatorul judiciar achita cheltuieli ocazionate de procedura de lichidare precum si o creantele societatii in

ordinea de prioritate stabilita in tabelul definitiv al acestora,aprobat de judecatorul-sindic astfel: creante cu titlu de salarii - creditori bugetari - creditori chirografari 15.303 lei; 13.856 lei; 49.012 lei.

Inregistarea in evidentele contabile ale unitatii a platii cheltuielilor ocazionate cu procedura de lichidare si a creantelor conform planului de distribuire aprobat de judecatorul-sindic lei: - plata indemnizatiei lichidatorului - plata expertilor tehnici evaluatori - plata servicii contabilitate - plata chelt.diverse publicitate, materiale consumabile si posta - plata salariilor Plata retinerilor din salarii si a contributiilor aferente lei % 4312 4372 4314 4313 4371 444 447 462 4311 - se inchid conturile de TVA: = 5121 11.617 3.648 384 2.496 2.688 1.152 769 192 288 8.448 401 = 5121 421 = 5121 8.430 15.303 401 = 5121 401 = 5121 401 = 5121 86.000 15.500 42.000

% 4426 423

4427

75.910 8.038 67.872

In urma operatiunilor bancare efectuate de societate prin contul acesteia banca isi incaseaza comisioane bancare in suma totala de 500 lei. Inregistrarea in contabilitate a comisioanelor lei 627 = 5121 500

Plata impozitului pe cladiri si impozit teren dupa inregistrarea declaratiei depuse la Primaria mun. Bistrita lei : 635 446 = = 446 5121 1.553 1.553 4423 421 462 462 = 5121 = 5121 = 5121 = 5121 67.871 31.103 15.302 13.856 49.012

- TVA de plata aferent vanzarilor - salarii personal - plata altor creditori - plata catre creditori bugetari - plata catre creditori chirografari

462 = 5121

- se inchid conturile de cheltuieli 121 = % 604 626 627 628 635 641 451 242.572 2.941 930 500 141.149 1.746 38.400 8.448

6452 648.3 658.3 - se inchid conturile de venituri: 121 = % 758 758.3

1.152 2.688 44.618

409.528 10.0000 399.528

Societatea se incadreaza in situatia de platitoare impozit pe venit microintrepinderi si se calculeaza 3 % la profitul obtinut. - inregistrarea impozitului pe venit microintrepinderi - virarea impozitului pe venit 698 = 441 441 = 5121 5.008 5.008

In urma operatiunilor efectuate in procedura de lichidarea rezulta un profit net in suma de 161.947 lei care se repartizeaza dupa cum urmeaza: -acoperirea pierderilor din anii precedenti in suma de 115.693 lei; -dividende cuvenite asociatilor 46.254 lei. - inregistrarea in evidentele contabile ale societaii repartizarea profitului: 121 = % 117 457 - se inregistreaza impozit dividende - se vireaza impozit pe dividende: 1012 = 456 115.250 161.947 115.693 46.254 457 = 446 446 = 5121 4.625 4.625

- se inregisreaza distribuirea catre actionari a capitalului social al societatii: In urma acestor operatiuni bilantul contabil se prezinta conform anexei nr.15. Aceste documente intocmite de lichidatorul judiciar, respectiv bilantul final al lichidarii si propunerile de distribuire catre actionari a activului net rezultat in urma lichidarii activului si pasivului societatii au fost depuse la grefa tribunalului. Judecatorul-sindic a convocat adunarea generala a creditorilor societatii debitoare

precum si pe reprezentantii acesteia supunandu-le spre aprobare propunerile lichidatorului judiciar. Dupa aprobarea acestor documente lichidatorul judiciar a intocmit tabelul nominal cuprinzand actionarii societatii si sumele cuvenite fecaruia dintre acestia in functie de numarul de actiuni detinute.( vezi anexa nr.12). In baza acestui tabel lichidatorul a ridicat din contul lichidarii sumele existente si a distribuit actionarilor sub semnatura de primire sumele cuvenite acestora. -inregistrarea in evidenta contabila a ridicarii sumei din contul de la banca si plata sumelor distribuite catre actionari lei: 311 = % = 456 457 5121 156.937 156.937 116.250 40.687

5311

Dupa distribuirea sumei cuvenite actionarilor societatii,lichidatorul judiciar a adresat o cerere judecatorului-sindic prin care a solicitat inchiderea procedurii falimentului fata de debitoare si radierea societatii din registrul comertului. Prin sentinta civila pronuntata judecatorul-sindic a admis cererea si a dispus cele solicitate de lichidatorul judiciar .

Concluzii si propuneri.
In linii mari, operatiunile contabile ce reflecta relatia societatii cu tertii sunt identice atat in perioada de functionare cat si in cea de dizolvare, respectiv lichidare, cu exceptia faptului ca in perioada de lichidare ponderea operatiunilor o reprezinta scaderea din evidentele contabile a bunurilor societatii, vandute prin licitatie,incasarea creantelor si plata datoriilor catre creditorii societatii. Si in ce priveste regimul fiscal regulile aplicate sunt aceleasi atat in perioada de functionare normala cat si in cea de reorganizare si lichidare.

In ce priveste regimul fiscal al operatiunilor ocazionate de lichidarea judiciara a bunurilor comerciantilor faliti apreciez ca situatia se prezinta insa diferit. Codul fiscal adoptat nu contine dispozitii derogatorii pentru comercianti aflati in procedura reorganizarii si lichidarii judiciare nici din punct de vedere al impozitului pe profit,respectiv venit, si nici al TVA. In lege exista o singura dispozitie derogatorie de la dreptul comun si anume cea referitoare la calculul dobanzilor si penalitatilor care se face pana in momentul deschiderii procedurii falimentului fata de debitori. Clarificarea regimului juridic al comerciantilor aflati in procedura de reorganizare judiciara si faliment comporta,in prealabil,o familializare cu regulile si principiile de interpretare a dreptului fiscal. In dreptul fiscal interpretarea normelor juridice este supusa atat unor reguli consacrate in teoria generala a dreptului dar si a unor reguli specifice, care au la baza principiile dominante care guverneaza dreptul fiscal.Aceste principii intre care la loc de frunte se situeaza principiul legalitatii conduc la consecinte importante in ce priveste prioritatea anumitor reguli de interpretare in raport cu altele. Principiul legalitatii,enuntat expres in consitutia Romaniei,dispune ca taxele si impozitele se pot stabili numai prin acte de forta juridicala a legii; in literatura juridica de drept se apreciaza ca acest principiu ocupa in dreptul fiscal un rol dominant avand drept consecinta limitarea libertatii de miscare a interpretului in sensul ca nici organul administrativ nu poate sa adauge prin interpretare,noi impozite sau conditii neprevazute de lege pentru a beneficia de exonerari si nici contribuabilul nu poate actiona in interesul sau prin extinderea prin analogie a exceptiilor,scutirilor,etc. In consecinta intreaga doctrina si juristprudenta admit ca interpretarea stricta a textului fiscal,care are valoare de regula fundamentata de interpretare in dreptul fiscal,isi are originea tocmai in principiul legalitatii si in rolul predominant al acestuia. Daca norma de drept fiscal este clara,fara ambiguitati, textul trebuie interpretat literar,fara a se mai apela la acte,norme,etc. situate in afara textului pentru a identifica elemente suplimentare de clarificare. Astfel fiind analiza textului legal nu se extinde la nivelul actelor administrative de aplicare a legii,cel mai adesea norme metodologice elaborate de Ministerul Finantelor Publice si aprobate prin Hotararea Guvernului,acestea putand chiar altera sensul textului de

lege. In cazul lichidarii judiciare a comerciantilor declarati faliti prin hotarari ale tribunalului,lichidarea bunurilor acestora si plata din sumele obtinute in urma vanzarii bunurilor a datoriilor falitei este una imperativa si ea se face in conditiile legii privind reorganizarea judiciara si falimentul,lege speciala.Astfel fiind,operatiunea de vanzare a bunurilor nu este o activitate economica in sensul sau strict,ea fiind efectuata de lichidatorul judiciar desemnat de judecatorul sindic,deci de un tert in ceea ce o priveste pe falita si pe creditorii sai. Astfel fiind,supunerea operatiunilor de lichidare judiciara unui regim de fiscalitate aplicabil activitatilor economice curente este,dupa opinia mea, lipsita de temei legal,intruct legea privind reorganizarea judiciara si falimentul,lege speciala,statuiaza ca sumele obtinute in urma vanzarii bunurilor falitei si a incasarii creantelor acesteia se repartizeaza pentru plata cheltuielilor ocazionate de procedura de lichidare si creditorilor societatii, intr-o ordine de prioritate strict prevazuta in respectiva lege. Creantele bugetare, respectiv taxele si impozitele datorare de falita, impreuna cu celelalte creante, sunt inscrise in tabelul de creante al debitoarei, intocmit de lichidatorul judiciar inaintea inceperii operatiunilor de lichidare,cu precizarea ordinei de prioritate in care acestea vor fi platite. Astfel fiind, plata in afara repartizarii stabilite prin tabelul de creante a TVA din sumele incasate in urma lichidarii activului falitei precum si a unui impozit pe profit/venit, nu are temei legal intrucat plata unor astfel de impozite nu este prevazuta in legea care reglementeaza reorganizarea judiciara si falimentul,ea defavorizand vadit pe ceilalti creditori ai falitei, intrucat sumele respective nu sunt cuprinse in tabelul de creante. Dealtfel, plata TVA la sumele incasate din valorificarea bunurilor falitei este, de cele mai multe ori, fara temei intrucat respectivele bunuri au fost achizitionate de faliti inainte de data aplicarii legii privind TVA, astfel incat acestia nu a uzat de dreptul de decucere a TVA la cumpararea bunurilor si este firesc ca acestia sa nu fie oblicati la plata TVA la valorificarea respectiveloe bunuri. Situatia este similara si in ce priveste impozitul pe profit/venit intrucat vanzarea bunurilor falitei este o vanzare fortata si ea nu este facuta pentru a se obtine profit in urma vanzarii ci sume din care sa fie satisfacuti creditorii societatii falite.Plata unei impozit

pe profit la sumele incasate cu acest titlu apare ca fiind, dupa opinia mea, lipsit de moralitate.

BIBLIOGRAFIE
BOULESCU MIRCEA, BARNEA CORNELIU,Auditul financiar,reorganizarea judiciara si lichidarea societatilor comerciale,Editura Fundatiei Romania de Maine. CAPRENARU STANCIU D. Drept commercial roman,Editia a III a ,Editura ALL BECK. COMAN FLORIN ,Contabilitatea financiara, Editura Fundatiei Romania de Maine. FELEANGA NICULAE , lOAN IONASCU. Tratat de contabilitate financiara,Editura Economica. IONESCU LUMINITA, Contabilitatea aprofundata, Editura Fundatiei Romania de Maine. IONESCU CICILIA ,Contabilitate,bazele teoriei si preactici contabile,Editura Fundatiei Romania de Maine. Legea nr.31/1990,republicata,publicata in Monitor! Oficial al Romaniei,Partea I, nr.1066 din 17 noiembrie 2004. Legea nr.82/1991,republicata,publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.380 din 05 iunie 2002. Legea nr,64/1995,republicata, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.1066 din 17 noiembrie 2004. Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal ,modificata prin OUG nr.138/2004 si parobata de Legea nr. 163/01.06.2005,publicata in Monitorul Oficial al Romanie nr.466 din 01 iunie 2005.

Ordinul Ministerul Finantelor nr.1376/2004,publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I,nr.1012/03 noiembrie 2004 Revista de insolventa PHOENIS, Editura Uniunea Nationala a Practicienilor in Reorganizare si Lich

627 = 5121 500