UNIVERSITATEA DANUBIUS GALAI FACULTATEA DE TIINE ECONOMICE FILIALA ROMAN MASTER:MANAGEMENT FINANCIAR PUBLIC I PRIVAT

REFERAT LA DISCIPLINA:Contabilitate in administratia publica Tema:Contabilitatea cheltuielilor, veniturilor si finantarilor

Coordonator stiinific, Masterand,

GALAI An universitar 2010/2011

CUPRINS

1. CAP.1 Notiuni introductive..............................................................1 - 4 2. CAP.II Caracteristicile institutiilor publice.....................................5 - 12 3. CAP III. Contabilitatea cheltuielilor, veniturilor si finantarilor...12 - 16 Concluzii..............................................................................................17 Bibliografie................................. .....................................................18

CAP.I NOTIUNI GENERALE PRIVIND CONTABILITATEA INSTITUTIILOR PUBLICE Institutiile publice au obligatia de a tine contabilitate proprie conform legii contabilitatii. Contabilitatea trebuie sa asigure inregistrarea cronologica si sistematica , prelucrarea , publicarea si pastarea informatilor cu privire la pozitia financiara, performanta financiara si fluxurile de trezorerie atat pentru cerintele interne ale acestora cat si pentru utilizatorii externi (guvernul, parlamentul, creditorii, debitorii). Contabilitatea institutilor publice asigura informatii ordonatorilor de credite (conducerii institutiilor publice) cu privire la executia bugetelor de venituri si cheltuieli (incasarea si respectiv plata veniturilor si cheltuielilor), patrimoniul aflat in administrare (patrimoniul privat si public), costul programelor aprobate prin buget, dat si informatii nrcesare pentru intocmirea contului general anual de executie a bugetului de stat, a bugetului asigurarilor sociale de stat si a fondurilor speciale . In categoria institutiilor publice se includ : - Parlamentul; - Administratia prezidentiala; - Ministerele; - Celelalte organe de specialitate ale administratie publice; - Alte autoritati publice; - Institutiile publice autonome precum si institutiile din subordinea acestora indiferent de modul de finantare a acestora. Institutiile publice pot fi finantate pe baza creditelor bugetare (sume primite din bugetul de stat si/sau bugetele locale pentru acoperirea cheltuielilor generate de defasurarea activitatii), pe seama veniturilor proprii obtinute , precum si pe seama fondurilor speciale. Contabilitatea publica cuprinde: - Contabilitatea veniturilor si cheltuielilor bugetare (reflecta incasarea veniturilor si plata cheltuielilor saferente exercitiului bugetar) - Contabilitatea generala bazata pe principiul constatarii drepturilor obligatiilor (reflecta evolutia situatie financiare si patrimoniale precum si excedentul sau deficitul patrimonial) - Contabilitatea trezoreriei statului - Contabilitatea destinata analizarii costurilor programelor aprobate (contabilitate de gestiune) PLANUL DE CONTURI - Planul de conturi al contabilitatii institutiilor publice cuprinde: - Conturi bugetare utilizate pentru reflectarea incasarii veniturilor platii cheltuielilor si determinarea rezultatului executiei bugetare (in planul de conturi acestea se clasifica pe structura clasificatiei bugetare) 3

Conturi generale utilizate pentru reflectarea activelor si pasivelor institutiei precum si a cheltuielilor si veniturilor aferente exercitiului bugetar indiferent daca veniturile au fost incasate iar cheltuielile platite, pentru determinarea rezultatului patrimonial) Planul de conturi general utilizat de institutiile publice cuprinde urmatoarele clase de conturi: - Clasa I conturi de capital; - Clasa II conturi de active fixe; - Clasa III conturi de stocuri si productie in curs de executie; - Clasa IV conturi de terti; - Clasa V conturi la trezoreria statului si banci comerciale; - Clasa VI conturi de cheltuieli; - Clasa VII conturi de venituri si finantari; Cu ajutorul acestor conturi, institutiile publice inregistreaza operatiunile economico- financiare pe baza principiilor contabilitatii de drepturi si obligatii, respectiv la momentul crearii, transformarii sau disparitiei / anularii unei valori economice, a unei creante sau unei obligatii. Corespondentele stabilite in cadrul functiunii fiecarui cont prin prezentele norme nu sunt limitative. Ele pot fi dezvoltate de catre conducatorul compartimentului financiar-contabil al fiecarei institutii, cu conditia sa corespunda continutului economic al operatiunii respective, sa respecte cerintele contabilitatii bazata pe principiul drepturilor si obligatiilor si prevederile legale in vigoare. Conturile din planul de conturi nu reprezinta temei legal pentru inregistrarea unor operatiuni in contabilitate. CAP.II CARACTERISTICILE INSTITUTIILOR PUBLICE Institutiile publice isi defasoara activitatea de regula in sfera nemateriala (invatamant, securitate nationala, sanatate, ordine publica) avand drept scop satisfacerea unor nevoi generale ale populatiei.Trimestrial institutiile publice au obligatia intocmirii si depunerii unor dari de seama contabile, iar anual situatii financiare. Patrimoniul este primit initial de la bugetul de stat sau local , de regula prin transfer de la alte institutii publice. Banul public trebuie cheltuit cu eficienta maxima. Desi contabilitatea sectorului public se organizeaza pe baza unor planuri de conturi distincte, cu particularitati, atat in ceea ce priveste structura conturilor, cat si functionarea acestora, la baza contabilitatii publice stau reguli si norme comune cu cele ale contabilitatii generale, si anume: folosirea unor modele de registre contabile si formulare comune privind activitatea financiara si contabila; modelele bilanturilor contabile, ca si planul de conturi general pentru institutiile publice, sunt stabilite de acelasi organ, respectiv de Ministerul 4

Finantelor Publice; in aceasta privinta existand o conceptie unitara in materie (plan de conturi, bilant si alte formulare specifice); functionarea acesteia este obligatoriu a se face dupa aceleasi reguli si metode astfel: contabilitatea se conduce in partida dubla; unele exceptii permise pentru anumite institutii publice care au dreptul sa organizeze contabilitati in partida simpla (consiliile locale comunale) nu infirma regula; inregistrarea cronologica si sistematica in contabilitate a tuturor operatiunilor de incasari si plati in mod simultan, in debitul unor conturi si creditul altora; stabilirea totalului sumelor debitoare si sumelor creditoare, precum si a soldului final al fiecarui cont; intocmirea, cel putin lunar, a balantei de verificare, care reflecta egalitatea intre totalul sumelor debitoare si creditoare, si totalul soldurilor debitoare si creditoare ale conturilor; prezentarea executiei finale lunar, trimestrial, anual, a veniturilor incasate si platilor efectuate, precum si excedentului sau deficitului, comparativ cu contul de profit si pierderi, in cazul contabilitatii financiare. Ca si in cazul contabilitatii generale (financiare), contabilitatea publica trebuie sa asigure o imagine fidela, cu privire la situatia executiei bugetului general consolidat, a informatiilor necesare pentru necesitatile proprii ale institutiilor publice, cat si in ceea ce priveste furnizarea acestora catre organele in drept, cu prerogative in materie. In acest sens, contabilitatea publica trebuie sa respecte, cu buna credinta, regulile si normele unitare, general valabile, ale contabilitatii generale, precum si principiile acesteia, si anume: Principiul prudentei, care nu admite subevaluarea veniturilor si supraevaluarea cheltuielilor, atat in procesul de intocmire a bugetelor, cat si in cel de executie mai ales. Acest principiu in contabilitatea publica trebuie sa se manifeste mai ales in ceea ce priveste corecta evaluare si inregistrare a drepturilor bugetare pe care le au institutiile publice. Principiul permanentei metodelor, care impune continuitatea regulilor si normelor privind modul de evaluare a veniturilor si criteriile de stabilire a creditelor bugetare, asigurandu-se comparabilitatea in timp a informatiilor cu privire la structura bugetelor; Principiul continuitatii activitatii, care, in cazul contabilitatii publice, determina existenta ei atat timp cat va exista sectorul public, iar acesta va exista atata timp cat va exista organizarea statala. In aceasta directie am putea mentiona, eventual, despre o dezvoltare a atributiilor contabilitatii publice, odata cu expansiunea sectorului public, ale carui cheltuieli publice, a raportului dintre acestea si produsului intern brut, a crescut in ultimul secol de aproape cinci ori; Principiul independentei exercitiului, care determina inceperea executiei bugetare la o anumita data, incheierea ei la o alta data precisa si, in consecinta, a neadmiterii ca in 5

acesta perioada sa se inregistreze venituri si sa se efectueze cheltuieli care apartin altor exercitii. Acest principiu l-am putea denumi si al adaptabilitatii informatiei contabile la sistemul executiei bugetare folosit, de gestiune sau al exercitiului. In acest sens, sectorul public a adoptat sistemul potrivit caruia are loc o evidentiere anuala a creditelor bugetare, a platilor de casa si a incasarilor la bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetele locale. Acest sistem impune valabilitatea creditelor bugetare deschise si repartizate numai in cadrul exercitiului bugetar respectiv; de asemenea, platile de casa pot fi efectuate numai in limita si in cadrul termenului de valabilitate a creditelor. La partea de venituri sunt valabile numai acele incasari care se colecteaza in cursul anului financiar-bugetar, iar cele incasate dupa 31 decembrie se evidentiaza pe exercitiul financiar urmator; Principiul necompensarii, care in contabilitatea publica isi gaseste expresia cea mai larga prin aceea ca nu pot fi efectuate plati direct din incasari, toate veniturile se inregistraza in buget, si pentru orice cheltuiala care se efectueaza exista obligatia unei aprobari. Unele exceptii de la aceasta regula, mai ales in cazul fondurilor din mijloacele extrabugetare si speciale, nu infirma principiul general; Principiul intangibilitatii bilantului de deschidere se aplica numai partial in situatia contabilitatii publice, deoarece, in cazul fondurilor publice, veniturile cuvenite anului curent, dar incasate in anul viitor, se inregistreaza, ca venit, in anul in care s-au incasat. De asemenea, si fondurile aprobate prin bugetele anuale si nefolosite in acel an isi pierd valabilitatea la sfarsitul exercitiului. Numai in cazul anumitor bugete, ca de exemplu in cele din mijloace extrabugetare si fondurile speciale, care au dreptul sa-si reporteze soldul executiei din anul precedent, am putea vorbi despre o anume intangibilitate a bilantului de deschidere; de asemenea, ca si in cazul unitatilor patrimoniale, unde raspunderea pentru organizarea si tinerea contabilitatii, in conformitate cu prevederile legii o are administratorul, si in cazul institutiilor publice raspunderea, din acest punct de vedere, revine ordonatorului de credite (ministri, conducatorii institutiilor publice, centrale si locale etc.). Fata de regulile enuntate, in legatura cu modul de functionare a contabilitatii publice in Romania, autorii la care ne-am referit mai devreme, Vincent Raude si Jean Claude Pagat, in aceeasi lucrare mentioneaza urmatoarele principii fundamentale ale contabilitatii publice franceze: principiul distinctiei intre oportunitate si regularitate; al distinctiei intre ordonatori si contabili, si al neafectarii incasarilor si cheltuielilor. La aceste trei principii de baza s-ar mai putea adauga: principiul responsabilitatii (pentru ordonatori si contabili) si al unitatii (unitate de reglementare, abilitatea de manevrare a conturilor, unitatea de Trezorerie). Unele asemanari si paralelisme intre contabilitatea publica si cea generala (financiara) sunt si in ceea ce priveste bilantul contabil. Daca in cazul unitatilor patrimoniale bilantul contabil se compune din bilant, cont de profit si pierdere, si ca anexa raportul de gestiune, in cazul institutiilor publice acesta se compune din: bilant, cu adaptarile de rigoare, contul de executie, si in locul contului de profit si pierdere, iar ca 6

anexa un raport explicativ. Referitor la bilant, care nu este supus verificarii si certificarii de catre cenzori, experti contabili etc., sau in cazul unitatilor patrimoniale contul de executie privind bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetele locale, este necesar sa fie aprobat de aceleasi organe care au aprobat bugetele respective, iar in cazul institutiilor publice sa fie auditat. Desigur ca, intre modul de organizare si tinere a contabilitatii institutiilor publice si cel al contabilitatii financiare exista asemanari, dar si insemnate deosebiri, si anume: planul de conturi al institutiilor publice contine conturi specifice acestor unitati, dar exista unele conturi, atat ca denumire cat si ca continut, care se aseamana cu conturile din planul de conturi general. De exemplu, contul Casa din planul de conturi al institutiilor publice cu contul Casa din planul general de conturi. Distingem unele asemanari dupa continut si functie mai ales intre conturile din planul de conturi general si cel al institutiilor publice, cum ar fi: clasa a 2-a, 21 Imobilizari corporale din planul de conturi general, cu conturile din clasa 0, 01 Mijloace fixe din planul de conturi pentru institutiile publice; contul 51 Conturi la banci din planul de conturi general, cu contul 10, contul 11 Mijloace banesti, Disponibilul din mijloace cu destinatie speciala din planul de conturi a institutiilor bugetare; clasa a 6-a Conturile de cheltuieli din planul de conturi general, cu clasa a 4a, contul 41 Cheltuielile institutiilor din planul de conturi al institutiilor publice, care prin debitul sau creditul lor inregistreaza aceleasi fenomene economice, iar soldurile lor exprima acelasi continut. Organizarea contabilitatii si raspunderea pentru organizarea acesteia Raspunderea pentru organizarea si conducerea contabilitatii la institutiile publice revine ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligatia gestionarii unitatii respective. Institutiile publice organizeaza si conduc contabilitatea de regula, in compartimente distincte, conduse de catre directorul economic, contabilul sef sau alta persoana imputernicita sa indeplineasca aceasta functie. Aceste persoane trebuie sa aiba studii economice superioare si raspund impreuna cu personalul din subordine de organizarea si conducerea contabilitatii, in conditiile legii. In sensul prevederilor Legii finantelor publice nr. 500/2002, compartimentul financiar-contabil reprezinta o structura organizatorica in cadrul institutiei publice, in care este organizata executia bugetara (serviciu, birou, compartiment). Seful compartimentului financiar-contabil este persoana care ocupa functia de conducere a compartimentului financiar-contabil si care raspunde de activitatea de incasare a veniturilor si de plata a cheltuielilor sau, dupa caz, una dintre persoanele care indeplineste aceste atributii in cadrul unei institutii publice care nu are in structura sa un compartiment financiar-contabil sau persoana care indeplineste aceste atributii pe baza de contract, in conditiile legii. Numirea directorului economic, a contabilului sef sau a altei persoane imputernicita sa indeplineasca aceasta functie, din cadrul ministerelor, celorlalte organe 7

de specialitate ale administratiei publice centrale si alte autoritati publice ai caror conducatori au calitatea de ordonatori principali de credite, se face cu avizul Ministerului Finantelor Publice. Directorii economici, contabilii sefi sau alte persoane imputernicite sa indeplineasca aceasta functie din cadrul institutiilor subordonate ministerelor si celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale se numesc cu avizul conducatorului compartimentului financiar-contabil din cadrul ministerului sau organului central respectiv, pe baza propunerii ordonatorului de credite al institutiei respective. Conducatorii compartimentelor financiar-contabile din cadrul consiliilor locale municipale, ale sectoarelor municipiului Bucuresti, orasenesti si comunale, se numesc cu avizul directiilor generale ale finantelor publice judetene si a municipiului Bucuresti. Conducatorii compartimentelor financiar-contabile din cadrul institutiilor publice finantate din bugetele locale se numesc cu avizul conducatorului financiar-contabil al consiliului local respectiv. Contabilitatea poate fi organizata si condusa pe baza de contracte de prestari de servicii in domeniul contabilitatii, incheiate cu persoane fizice sau juridice autorizate, care raspund potrivit legii. Conceptele de baza privind contabilitatea institutiilor publice 1. Finantele publice exprima relatii economice care se formeaza in procesul de constituire si repartizare a fondurilor publice in scopul satisfacerii nevoilor de interes general ale societatii. Ele sunt asociate cu statul, cu unitatile administrativ-teritoriale si alte servicii si institutii de drept public implicate in procesul de constituire, repartizare si utilizare a fondurilor publice. 2. Bugetul este un document prin care sunt prevazute si aprobate in fiecare an veniturile si cheltuielile sau, dupa caz, numai cheltuielile. 3. Procesul bugetar este constituit din etape consecutive de elaborare, aprobare, executare si control ale bugetului, care se incheie cu aprobarea contului general de executie a acestuia. 4. Legea bugetara anuala este legea care prevede si autorizeaza, pentru fiecare an, veniturile si cheltuielile cuprinse in bugetul de stat, si bugetele fondurilor speciale, anexe la acesta, bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetul fondului pentru plata ajutorului de somaj, anexa la acesta. 5. Legea de rectificare este legea care modifica in cursul anului bugetar legea bugetara anuala. 6. Anul bugetar este anul financiar pentru care se aproba bugetul. Altfel spus, acesta este anul calendaristic care incepe la 1 ianuarie si se incheie la 31 decembrie. 7. Buna gestiune financiara o constituie asigurarea legalitatii, regularitatii, economicitatii, eficacitatii si eficientei in angajarea si utilizarea fondurilor publice si administrarea patrimoniului public. 8

8. Cadrul multianulal este o perioada de timp care include proiectiile indicatorilor macroeconomici ale veniturilor si cheltuielilor publice pe termen mediu, in general 3 ani. 9. Clasificatia bugetara este gruparea, intr-o ordine obligatorie si dupa criterii unitare, precis determinate, a veniturilor si cheltuililor cuprinse in bugetele institutiilor si serviciilor publice si bugetele activitatilor finantate din venituri extrabugetare; se utilizeaza atat in faza de elaborare si aprobare a bugetelor respective, cat si in executia acestora, servind la inscrierea in bugete a veniturilor in functie de natura si provenienta lor si a cheltuielilor in raport cu obiectivul sau cu actiunea careia ii sunt destinate aceste cheltuieli, precum si cu caracterul economic al operatiunilor in care acestea se concretizeaza. 10. Clasificatia economica este clasificarea cheltuielilor dupa caracterul lor pentru a evalua natura si efectul economic al operatiunilor respective. 11. Clasificatia functionala este clasificatia cheltuielilor dupa obiectul lor pentru a evalua alocarea fondurilor publice unor activitati sau obiective; ea arata domeniul spre care se indreapta acele cheltuieli. 12. Articolul bugetar reprezinta o subdiviziune a clasificatiei cheltuielilor bugetare in functie de caracterul economic al operatiunilor in care acestea se concretizeaza si care desemneaza natura unei cheltuieli, indiferent de actiunea sau domeniul la care se refera. 13. Creditul bugetar reprezinta suma aprobata in bugetele institutiilor si serviciilor publice si in bugetele activitatilor finantate integral din venituri extrabugetare, si reprezinta suma limita maxima pana la care se pot angaja si efectua plati de casa si cheltuieli efective. Creditul bugetar mai este definit ca fiind suma aprobata prin buget, suma maxima pana la care se pot efectua plati in contul creditelor de angajament, contractate in cursul exercitiului bugetar si/sau din exercitiile anterioare pentru actiuni multianuale. 14. Fondul de rezerva bugetara este fondul prevazut la partea de cheltuieli a bugetelor. Cuantumul acestui fond se stabileste odata cu elaborarea si adoptarea bugetului respectiv, fiind destinat finantarii unor actiuni sau sarcini intervenite in cursul anului, precum si inlaturarii efectelor unor calamitati naturale. 15. Fondul de rulment este partea din excedentul anual bugetar definitiv al bugetului local, care se constituie la nivelul fiecarei unitati administrativ-teritoriale si se utilizeaza potrivit prevederilor prezentei legi. 16. Deschiderea de credite bugetare inseamna aprobarea comunicata ordonatorului principal de credite de catre Trezoreria Statului din cadrul Ministerului Finantelor Publice, in limita careia se pot efectua repartizari de credite bugetare si /sau efectua plati de casa. 17. Alocarea reprezinta autorizarea ordonatorilor de credite de a angaja si/sau efectua plati pe destinatiile aprobate intr-o perioada, data de limita creditelor bugetare deschise sau a creditelor bugetare repartizate, dupa caz.

18. Alocatiile bugetare reprezinta fluxurile financiare rezultate din fondurile publice aprobate prin bugetul de stat, repartizate pe trimestre, destinate finantarii unor actiuni sau obiective precis stabilite prin legea bugetului. 19. Angajamentul bugetar reprezinta orice act prin care o autoritate publica competenta potrivit legii, afecteaza fonduri publice unei anumite destinatii, in limita creditelor bugetare aprobate. 20. Angajamentul legal reprezinta orice act cu efecte juridice din care rezulta sau ar putea rezulta o obligatie pe seama fondurilor publice. 21.Creditele destinate unor actiuni multianuale sunt sumele alocate unor programe, proiecte, subproiecte, obiective si alte asemenea, care se desfasoara pe o perioada mai mare de un an si determina credite de angajament si credite bugetare. 22. Creditul de angajament este costul total al obligatiilor juridice contractate, in timpul exercitiului bugetar si in limitele aprobate, pentru actiunile multianule. 23. Virarea de credite bugetare este diminuarea creditului bugetar de la o subdiviziune a clasificatiei bugetare care prezinta disponibilitati de credite si majorarea corespunzatoare a unei alte subdiviziuni la care creditele sunt insuficiente, cu respectarea dispozitiilor legale privind efectuarea operatiunilor respective. 24. Lichidarea cheltuielilor este faza in procesul de executie bugetara in care se verifica existenta angajamentelor, se determina sau se verifica realitatea si suma datorata, se verifica conditiile de exigibilitate ale angajamentului. 25. Ordonantarea cheltuielilor este faza in procesul executiei bugetare in care se confirma ca livrarile de bunuri si serviciii au fost efectuate sau alte creante au fost verificate si ca plata poate fi efectuata. 26. Plata cheltuielilor este actul final prin care institutia publica achita obligatiile sale fata de terti. 27. Executia de casa a bugetului reprezinta un complex de operatiuni care se refera la incasarea, pastrarea si eliberarea de resurse financiare pentru efectuarea cheltuielilor publice. La baza executiei de casa a bugetului stau urmatoarele principii: delimitarea atributiilor persoanelor care dispun de utilizarea resurselor financiare de atributiile celor care executa incasarea acestora. Unitatea de casa, potrivit careia veniturile fiecarui buget sunt concentrate in intregime in cont, de unde se elibereaza resurse financiare pentru efectuarea cheltuielilor, fiind interzisa efectuarea de plati direct din veniturile bugetare incasate. Executia bugetara mai este definita ca fiind activitatea de incasare a veniturilor bugetare si de efectuare a cheltuielilor aprobate prin buget. 28. Trezorerie - totalitatea operatiunilor banesti, financiare si bugetare, efectuate de catre autoritatile executive, pentru mobilizarea mijloacelor banesti necesare indeplinirii sarcinilor si functiilor acestora. 29. Trezoreria Statului este o institutie financiara prin intermediul careia se deruleaza constituirea si utilizarea fondurilor publice sub un strict control fiscal si financiar preventiv. Gestioneaza datoria publica, inclusiv serviciul acesteia, efectueaza plasamente financiare, atrage disponibilitati banesti din economie in vederea acoperirii 10

temporare a deficitelor bugetare si efectueaza operatiuni care tin de interventia statului in economie. 30. Varsamantul reprezinta plata unei sume, efectuata de un agent economic sau de o institutie publica ori financiara, in vederea stingerii unei obligatii legale catre buget. 31. Veniturile bugetare sunt resursele banesti care se cuvin componentelor bugetului general consolidat din mijloace bugetare si extrabugetare (o anumita cota din soldul de la sfarsitul anului in baza unor prevederi legale), formate din impozite, taxe, contributii si alte varsaminte. 32. Fondurile speciale sunt venituri publice constituite prin legi specifice, legi prin care se stabilesc si destinatiile acestora. 33. Sumele defalcate reprezinta parti din unele venituri ale bugetului de stat, care se aloca unitatilor administrativ-teritoriale in vederea echilibrarii bugetelor proprii ale acestora. 34. Donatia reprezinta incasarea nerambursabila, pentru care nu se datoreaza nimic in schimb. 35. Mijloacele de echilibrare reprezinta fluxuri financiare derulate dinspre bugetul de stat sau bugetele ierarhice superioare spre bugetele locale sau bugetele ierarhic inferioare pentru acoperirea diferentei (deficitului) dintre veniturile proprii mai mici si cheltuielile, mai mari, prevazute prin bugetele respective. La noi in tara ele se manifesta sub forma cotelor defalcate sau sumelor defalcate din impozitul pe venit si taxa pe valoarea adaugata. 36. Co-finantarea reprezinta finantarea unui program, proiect, subproiect, obiectiv si alte asemenea, partial prin credite bugetare, partial prin finantarea provenita din surse externe. 37. Transferurile sunt fluxuri financiare nerambursabile, care se creeaza, de obicei, prin bugetul de stat, si sunt destinate finantarii unor obiective si actiuni precis stabilite, cuprinse intr-un buget ierarhic inferior. 38. Cheltuielile bugetare sunt cheltuieli aprobate si efectuate prin componentele bugetului general consolidat, in limitele si cu destinatiile stabilite prin bugetele respective. 39. Platile de casa reprezinta operatiunile de plati prin decontari fara numerar si in numerar, efectuate de catre institutiile publice prin conturile lor deschise la Trezoreria Statului sau prin casieriile lor proprii, pentru plati de salarii, aprovizionari de bunuri materiale sau servicii de la terte persoane juridice sau fizice. 40. Platile nete de casa reprezinta diferenta dintre platile de casa efectuate in contextul punctului 39 si eventualele operatiuni de restituiri de fonduri care au diminuat cuantumul platilor initiale. Operatiunea se mai numeste si reantregire de credite bugetare, daca restituirea de sume priveste finantarea anului curent, iar daca restituirea de sume (din vanzari de materiale etc.) priveste finantarea anilor precedenti, atunci acele restituiri se fac venit la bugetul din care s-au efectuat platile initiale. In acest ultim caz nu mai are loc operatiunea de reantregire de credite bugetare. 11

41. Excedentul bugetar este partea veniturilor bugetare care depaseste nivelul cheltuielile bugetare intr-un an bugetar anume. 42. Deficitul bugetar este partea cheltuielilor ce nu poate fi acoperita din veniturile proprii bugetare pe anul respectiv. 43. Echilibrul bugetar reprezinta egalitatea dintre veniturile bugetare in cadrul unui exercitiu bugetar. 44. Buna gestiune financiara o constituie asigurarea legalitatii, regularitatii, economicitatii, eficacitatii si oportunitatii, in angajarea si utilizarea fondurilor publice si administrarea patrimoniului public. CAP.III CONTABILITATEA CHELTUIELILOR, VENITURILOR si FINANRILOR n evidenta contabila pentru reprezentarea cheltuielilor si veniturilor se porneste de la caracterul de proces al activitatilor consumatoare de resurse si producatoare de rezultate. Ocazionarea cheltuielilor si crearea veniturilor se deruleaza n mai multe etape succesive sau simultane de timp. Astfel, n cazul procesului cheltuielilor se ntlnesc patru momente: angajarea, consumul, platile, imputarea. In cadrul institutiilor publice contabilitatea cheltuielilor se tine n conturi distincte, dupa natura si destinatie. Conturile de cheltuieli au functie contabila de activ. Se debiteaza cu cheltuielile efectuate n cursul perioadei de gestiune si se crediteaza la decontarea (repartizarea) cheltuielilor asupra rezultatelor. Prin functia contabila, conturile de venituri sunt asimilate conturilor de pasiv. Se crediteaza cu veniturile realizate n cursul perioadei de gestiune, se debiteaza cu ncorporarea veniturilor n rezultate. Conturile de cheltuieli si de venituri se nchid, dupa caz, lunar, sau cel mai trziu la ntocmirea situatiilor financiare prin contul 121 Rezultatul patrimonial. Cheltuielile se repartizeaza asupra rezultatului, iar veniturile se ncorporeaza n rezultate. La rndul sau contul 121 Rezultatul patrimonial este un cont de bilant, fiind inclus n categoria conturilor de capitaluri. Soldul creditor al contului evidentiaza excedentul patrimonial, iar soldul debitor deficitul patrimonial. n felul acesta contul 121 Rezultatul patrimonial realizeaza legatura dintre conturile de cheltuieli si venituri, pe de o parte, si conturile de bilant, pe de alta parte. Cheltuielile reflecta costul bunurilor si serviciilor utilizate n vederea realizarii serviciilor publice sau veniturilor, dupa caz, precum si subventii, transferuri, asistenta sociala acordata, aferente unei perioade de timp. Cheltuielile se clasifica astfel: Cheltuieli privind stocurile -(in acesta categorie sunt delimitate cheltuielile privind: materiile prime, materialele consumabile, materiale de natura obiectelor de inventar, materiale nestocate, animale si pasari, marfuri, ambalaje, alte stocuri. Conturile utilizate sunt cele incluse n grupa 60 Cheltuieli privind stocurile.) 12

Cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti- (cheltuielile ocazionate de lucrarile si serviciile executate de terti includ: energie si apa, ntretinere si reparatii, chirii, prime de asigurare, deplasari, detasari transferari. Conturile utilizate sunt cele incluse n grupa 61 Cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti) Cheltuieli cu alte servicii executate de terti- (cheltuielile cu alte servicii executate de terti includ: comisioane si onorarii, protocol, reclama si publicitate, transportul de bunuri si personal, servicii postale si taxe de telecomunicatii, servicii bancare si asimilate, alte servicii executate de terti si alte cheltuieli autorizate prin dispozitiile legale. Conturile utilizate sunt cele incluse n grupa 62 Cheltuieli cu alte servicii executate de terti) Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate- (aceasta grupa include cheltuielile cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate ce trebuie platite de institutiile publice, conform legii. Contul utilizat este 635 Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate) Cheltuieli cu personalul- (cheltuielile cu personalul includ: salariile personalului, drepturile salariale n natura, contributiile angajatorilor pentru asigurari sociale, asigurari de somaj, asigurari sociale de sanatate, accidente de munca si boli profesionale, alte cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala, indemnizatii de delegare detasare. Conturile utilizate sunt cele incluse n grupa 64 Cheltuieli cu personalul) Alte cheltuieli operationale- (in categoria altor cheltuieli operationale se includ: pierderi din creante si debitori diversi si alte cheltuieli operationale. Conturile utilizate sunt cele incluse n grupa 65 Alte cheltuieli operationale) Cheltuieli financiare (cheltuielile financiare includ: pierderi din creante imobilizate, cheltuieli privind investitiile financiare cedate, diferente de curs valutar, dobnzi, sume de transferat bugetului de stat reprezentnd cstiguri din schimb valutar n cadrul programelor PHARE, SAPARD, ISPA, alte pierderi-cheltuieli neeligibile PHARE, SAPARD, ISPA) Toate operatiile privind cheltuielile financiare sunt nregistrate prin conturile din grupa 66 Cheltuieli financiare. Alte cheltuieli finantate din buget (alte cheltuieli finantate din buget includ: subventii, transferuri curente ntre unitati ale administratiei publice, transferuri de capital ntre unitati ale administratiei publice, transferuri interne, transferuri n strainatate, asigurari sociale, ajutoare sociale, alte cheltuieli. Conturile utilizate sunt cele incluse n grupa 67 Alte cheltuieli finantate din buget) Cheltuieli de capital, amortizari, provizioane si ajustari (cheltuielile de capital includ: cheltuieli operationale privind amortizarile, provizioanele si ajustarile pentru depreciere, cheltuieli cu active fixe neamortizabile, cheltuieli financiare privind amortizarile, provizioanele si ajustarile pentru pierderea de valoare, cheltuieli privind rezerva de stat si de mobilizare. Conturile utilizate sunt cele incluse n grupa 68

13

Cheltuieli cu amortizarile, provizioanele si ajustarile pentru depreciere sau pierderile de valoare) Cheltuieli extraordinare- (cheltuielile extraordinare sunt acelea care apar ca urmare a evenimentelor extraordinare, cum sunt: calamitatile naturale, valoarea ramasa neamortizata a activelor fixe vndute sau scoase din folosinta nainte de expirarea duratei de viata. n activitatea extraordinara sunt cuprinse acele evenimente, distincte de activitatile curente ale institutiilor, care apar neregulat si cu frecventa redusa. Conturile utilizate sunt cele incluse n grupa 69 Cheltuieli extraordinare)

Definitie si clasificarea veniturilor Veniturile reprezinta impozite, taxe, contributii si alte sume de ncasat, potrivit legii, precum si pretul bunurilor vndute si serviciilor prestate, dupa caz, aferente unei perioade de timp. Veniturile se nregistreaza n contabilitatea institutiilor publice pe baza documentelor care atesta crearea dreptului de creanta, avize de expeditie, facturi, alte documente legal ntocmite sau n momentul ncasarii efective a acestora, n situatia n care nu exista documente anterioare ncasarii pentru nregistrarea creantei. Veniturile se clasifica astfel: Venituri din activitati economice (veniturile din activitati economice includ: venituri din vnzarea produselor finite, venituri din vnzarea semifabricatelor, venituri din vnzarea produselor reziduale, venituri din lucrari executate si servicii prestate, venituri din studii si cercetari, venituri din chirii, venituri din vnzarea marfurilor, venituri din activitati diverse si variatia stocurilor. Conturile utilizate sunt cele incluse n grupa 70 Venituri din activitati economice) Venituri din alte activitati operationale- (veniturile din alte activitati operationale includ: venituri din creante reactivate si debitori diversi si alte venituri operationale. Conturile utilizate sunt: 714 Venituri din creante reactivitate si debitori diversi si 719 Alte venituri operationale) Venituri din productia de active fixe (veniturile din productia de active fixe sunt: venituri din productia de active fixe necorporale si venituri din productia de active fixe corporale. Conturile utilizate pentru reflectarea acestor venituri sunt: 721 Venituri din porductia de active fixe necorporale si 722 Venituri din porductia de active fixe corporale.) Venituri fiscale (grupa veniturilor fiscale include veniturile bugetului general consolidat, nregistrate pe baza declaratiilor fiscale si a deciziilor emise de organul fiscal. Se dezvolta n analitic pe structura clasificatiei bugetare.) Venituri din contributii de asigurari (grupa Venituri din contributii de asigurari cuprinde: venituri din contributiile angajatorilor ( contributiile pentru asigurari sociale, contributiile pentru asigurari de somaj, contributiile pentru asigurari sociale de 14

sanatate, contributiile pentru accidente de munca si boli profesionale si alte contributii pentru asigurari sociale) si venituri din contributiile asiguratilor (contributiile pentru asigurari sociale, contributiile pentru asigurari de somaj, contributiile pentru asigurari sociale de sanatate, si alte contributii ale altor persoane pentru asigurari sociale). Aceste venituri sunt recunoscute la momentul constatarii, nregistrate pe baza declaratiilor fiscale si a deciziilor emise de organul fiscal. Se dezvolta n analitic pe structura clasificatiei bugetare.) Conturile utilizate fac parte din grupa 74 Venituri din contributii de asigurari. Venituri nefiscale (aceasta grupa cuprinde: veniturile din proprietate si veniturile din vnzari de bunuri si servicii. Veniturile sunt recunoscute la momentul ncasarii, neexistnd obligatia de a ntocmi declaratii conform legii. Se dezvolta n analitic pe structura clasificatiei bugetare) Conturile utilizate fac parte din grupa 75Venituri nefiscale. Venituri financiare (in aceasta grupa sunt incluse: veniturile din creante imobilizate, veniturile din investitii financiare cedate, venituri din diferente de curs valutar, venituri din dobnzi, sume de primit de la bugetul de stat pentru acoperirea pierderii din schimb valutar ( PHARE, SAPARD, ISPA), alte venituri financiare, sume de primit de la bugetul de stat pentru acoperirea altor pierderi) Conturile care reflecta aceste venituri fac parte din grupa 76 Venituri financiare. Venituri din provizioane si ajustari pentru depreciere sau pierdere de valoare (veniturile din reluarea provizioanelor si ajustarilor pentru depreciere sau pierdere de valoare se evidentiaza distinct n functie de natura acestora.) Venituri extraordinare- (grupa veniturilor - extraordinare cuprinde: venituri din despagubiri din asigurari obtinute din asigurarea bunurilor n urma calamitatilor si venituri din valorificarea unor bunuri) Conturile de venituri se inchid la sfarsitul perioadei (lunar sau cel mai tarziu la intocmirea situatiilor financiare) in vederea stabilirii rezultatului patrimonial. In situatia in care apar operatiuni ce trebuie inregistrate in debitul conturilor de venituri , acestea pot fi inregistrate si in creditul conturilor de venituri, in rosu. Finantari, subventii, transferuri, alocatii bugetare cu destinatie speciala, fonduri cu destinatie speciala (conturile care reflecta aceste venituri fac parte din grupa 77 Finantari, subventii, transferuri, alocatii bugetare cu destinatie speciala, fonduri cu destinatie speciala ) Institutiile publice mai pot folosi pentru desfasurarea activitatii lor, bunuri materiale si fonduri banesti primite de la persoane juridice si fizice sub forma de donatii si sponsorizari. Fondurile banesti acordate de persoanele juridice si fizice, primite ca donatii si sponsorizari de institutiile publice finantate integral de la buget, se varsa direct la bugetul

15

din care se finanteaza acestea. Cu aceste sume se majoreaza creditele bugetare ale bugetului institutiei publice beneficiare si care urmeaza sa se utilizeze potrivit legii. Cu fondurile primite de catre institutiile publice finantate integral din venituri proprii si cele finantate din venituri proprii si subventii de la buget, se majoreaza bugetele de venituri Inchiderea finantarii se realizeaza utilizandu-se conturile din clasa 7 Conturi de venituri si finantari, cu ajutorul contului 121 Rezultatul patrimonial, cu formula contabila generala. Clasa 7 = 121 STUDIU DE CAZ Primaria din Com.Cordun, jud.Neamt, institutie publica cu activitate din venituri proprii ( fonduri extrabugetare) prezinta urmatoarea situatie de cheltuieli si venituri aferente exercitului de la 31.12.2010: - cheltuieli cu materia prima = 1000 lei - cheltuieli cusalariile datorate = 25000 lei - venituri din servicii prestate tertilor = 43000 lei - venituri din chirii = 5000 lei Pentru stabilirea rezultatului patrimonial se efectueaza urmatoarele inregistrari: 1) Inchiderea conturilor de cheltuieli 121.10 = % 601 641 35000 1000 25000

2) Inchiderea conturilor de venituri % 704 705 = 121.10 48000 43000 4000

3) Stabilirea rezultatului si preluarea soldului aferent in contul 117.10Rezultatul reportat institutii publice finantate integral sau partial din venituri publice Rezultatul patrimonial = 43000- 35000 = 13000 LEI = 117.10 13000

121.10 D (2a) (3) RD TSD

121.10Rezultatul patrimonial C 35000 48000 (2) 13000 48000 48000 RC 48000 48000 TSC

16

Finantarile neconsumate( fondurile) raman la dispozitia institutiei publice autofinantate in contul 560 Disponibil al institutiilor publice finantate integral din venituri publice. CONCLUZII Conturile de cheltuieli si de venituri se nchid, dupa caz, lunar, sau cel mai trziu la ntocmirea situatiilor financiare prin contul 121 Rezultatul patrimonial. Cheltuielile se repartizeaza asupra rezultatului, iar veniturile se ncorporeaza n rezultate. La rndul sau contul 121 Rezultatul patrimonial este un cont de bilant, fiind inclus n categoria conturilor de capitaluri. Soldul creditor al contului evidentiaza excedentul patrimonial, iar soldul debitor deficitul patrimonial. n felul acesta contul 121 Rezultatul patrimonial realizeaza legatura dintre conturile de cheltuieli si venituri, pe de o parte, si conturile de bilant, pe de alta parte. Cheltuielile reflecta costul bunurilor si serviciilor utilizate n vederea realizarii serviciilor publice sau veniturilor, dupa caz, precum si subventii, transferuri, asistenta sociala acordata, aferente unei perioade de timp. Desi planul de conturi al institutiilor publice este comun tuturor institutiilor publice prezentate prin componentele bugetului general consolidat, intre conturile care reflecta sistemul de finantare a institutiilor publice, finantate pe de o parte din bugetul de stat si bugetele locale pe de alta parte, exista importante deosebiri, mai ales in ceea ce priveste evidentierea constituirii resurselor publice prin intermediul carora sunt finantate, precum si a conditiilor care trebuiesc indeplinite in ceea ce priveste plafonul pana la care se pot efectua plati de casa. O deosebire esentiala in cazul contabilitatii institutiilor publice fata de contabilitatea financiara a agentilor economici este faptul ca contravaloarea fondurilor fixe si a obiectelor de inventar, in cazul institutiilor publice, se inregistreaza direct pe cheltuieli la procurarea acestora. In cazul institutiilor publice nu intalnim notiunile de uzura si amortizarea fondurilor fixe sau a obiectelor de inventar, ca in cazul contabilitatii agentilor economici. In acelasi timp, intre conturile de cheltuieli mentionate in planul de conturi al institutiilor publice, pe de o parte, si conturile de cheltuieli din planul de conturi general si al Trezoreriei Statului, pe de alta parte, exista diferente in sensul ca conturile de cheltuieli din contabilitatea Trezoreriei Statului reflecta platile nete de casa, si nu cheltuielile efective, pe cata vreme, conturile de cheltuieli ale agentilor economici si institutiilor publice reflecta intotdeauna numai consumurile efective (plati de salarii, consumuri efective de materiale etc.). In concluzie, contabilitatea publica, si in primul rand cea a institutiilor publice, se aseamana in multe privinte cu contabilitatea generala, asemanare determinata mai ales de regulile si principiile contabilitatii in general, dar are multe si esentiale deosebiri determinate de specificul functionarii conturilor institutiilor publice in ceea ce priveste 17

modul cum acestea evidentiaza constituirea veniturilor publice si efectuarii cheltuielilor, dar mai ales a modului lor de inchidere la sfarsitul exercitiului financiar-bugetar.

Bibliografie 1.C.I.Jitaru, Mihaela C.Jitaru - Bazele managementului prin conturi a patrimoniului institutiilor publice Editura Danubius ,Braila,2007; 2. Reglementarile contabile pentru persoanele juridice fara scop patrimonial Editura Economica, Bucuresti,2004; 3. Neculina Chebac Contabilitatea publica Editura Fundatiei Danubius, Galati, 2006;

18