1.

Criminalistica ca tiin i disciplin de studiu Termenul de criminalistic a fost utilizat pentru prima dat de magistratul austriac Hans Gross n Manualul judectorului de instrucie publicat n 1893. Punnd bazele tiinei criminalisticii, Hans Gross a definit-o ca o tiin a strilor de fapt n procesul penal. Def1: Criminalistica este o stiinta ce studiaza , activitatea infractionala , mecanismul de reflectare a acesteia in sursele de informatii , precum si activitatea de stabilire a adevarului in cauzele instrumentate prin metode , procedee si mijloace speciale , elaborate in baza cunoasterii acestor activitati , a experientei pozitive si a realizarilor stiintelor naturii, tehnicii, disciplinelor umanistice. Def2: criminalistica este tiina care elaboreaz metodele tactice i mijloacele tehnico-tiinifice de descoperire, cercetare i prevenire a infraciunilor Obiectul criminalisticii: activitatea infractionala, mecanismul de reflectare , activitatea criminalistica de cercetare a infractiunii , metodele de cercetare. Structura cursului cuprinde trei pri: TEORIA GENERALA A CRIMINALISTICII- un sistem de principii conceptuale notiuni si categorii ,definitii si conexiuni ce interpreteaza obiectul stiintei in ansamblu. Acest compartiment cuprinde 3 blocuri de cunostinte: bazele scientologice, bazele metodogice ale criminalisticii, sistemul de teorii doctrinare. TEHNICA CRIMINALISTICA- sistem de cunostinte sintetice(amestec) in baza carora se elaboreaza metode si diverse tehnici destinate colectarii si utilizariimaterialelor de proba Este alcatuit din 2 bl: tezele generale si mijloacele tehnico-criminalistice propriu-zise de procesare a materialelor de proba. TACTICA CRIMINALISTICA- sist.de cunostinte teoretice si recomandari practice elaborate in baza cunoasterii legitatilor din sfera organizarii, planificarii si efectuarii urmaririi penale destinat optimizarii procesului de investigatie Cuprinde 2 bl.:tezele generale si procedeele de efectuare a urmaririi penale. METODICA CRIMINALISTICA- sistem de teze stiintifice in baza carora se elaboreaza indicatii metodice si recomandari practice de realizare a investigatiilor diverselor genuri de infractiuni . Cuprinde 2 bl:tezele generale si metodicele criminalistice particulare de investigare a anumitor genuri de infractiuni.

2. Sarcinile criminalisticii in asigurarea ordinii de drept Criminalistica are ca scop infaptuirea justitiei in sensul larg al stiintelor juridice. Sarcinile criminalisticii sunt: Studierea practicii infractionale.Datele empirice obtinute contribuie la clasificarea infractiunilor dupa anumite elemente caracteristice privind modul de actiune si , in ultima instanta, la elaborarea metodicilor de investigare specifice anumitor categorii de infractiuni; Studierea legitatilor crearii urmelor infractiunilor si elaborarea , in baza cunoasterii acestor legitati , a mijloacelor si metodelor adecvate de cercetare criminalistica; Studierea si adaptarea la necesitatile practicii de investigare criminalistica a realizarilor altor stiinte , cu preponderenta a celor naturale- fizica , chimia, biologia , matematica , cibernetica e.t.c Analiza practicii de investigre a faptelor penale in vederea elaborarii unor noi metode tactice de organizare si efectuare a actiunilor procesuale , necesare stabilirii adevarului intr-un proces penal; Elaborarea mijloacelor tehnice si a metodelor privind aplicarea lor in activitatea operativa de prevenire si curmare a infractiunilor ; Elaborarea mijloacelor tehnice si a principiilor metodice ale expertizei criminalistice; Comunicarea prin publicitate a celor mai impresionante realizari ale criminalisticii, precum si a practicii inaintate in domeniul investigatiei infractiunilor;

3. Rolul criminalisticii in prevenirea i descoperirea infractiunilor 4. Criminalislica in sistemul tiinelor juridice Sarcinile ce stau n faa criminalisticii i specificul obiectului de cercetare determin locul ei distinct n sistemul tiinelor implicate n realizarea actului de Justiie (drept penal, drept procesual penal, criminologie, medicin legal, psihologie judiciar etc.), ea oferind instrumente tiinifice eficiente de soluionare a diferitelor cauze.

criminalistica i dreptul penal- aceast legtur se manifest prin urmrirea unui scop comun realizarea politicii penale. Studiind aciunile ce constituie infraciuni, dreptul penal determin elementele constitutive ale acestora, prilej pentru care criminalistica elaboreaz procedee i mijloace ce contribuie la descoperirea i cercetarea lor.
criminalistica i dreptul procesual penal,- prima elabornd procedee i reguli tactice pentru o realizare mai eficient a activitilor anchetei penale, a doua stabilind limitele i condiiile de aplicare a acestor reguli i recomandaii la nfptuirea aciunilor de anchet, competenele participanilor privind utilizarea metodelor i mijloacelor criminalistice. criminalistic i criminologie- parametrii criminologici ai fenomenului infracional n ansamblu (starea, dinamica, structura etc.) demonstreaz nu numai msura eficacitii practice a utilizrii mijloacelor i cunotinelor criminalistice de specialitate, dar i eventualele puncte i direcii de aplicare a unor astfel de metode i mijloace n scopul descoperirii i cercetrii infraciunilor. Criminalistica si medicina legala si psihiatria judiciara- criminalistica detine continuu legaturi cu stiintele auxiliare dreptului , in special cu medicina legala. Exista cazuri cand medicii legisti au aplicat datele stabilite de criminalisti pentru determinarea faptelor cu care se confrunta si invers cand criminalistii au apelat la datele medico legale pentru stabilirea faptelor cu semnificatie judiciara. Criminalistica si psihologia judiciara- psihologia judiciara reprezinta o ramura a stiintei psihologice , care studiaza persoana umana in vedera punerii in evidenta a legitatilor psihologice ce determina comportamentul acesteia in situatii specifice savarsirii si investigarii actelor delictuoase. Practic toate actiunile procesuale necesita ca organul de urmarire penala sa posede cunostinte referitor la comportamentul omului in situatii respective.

5. Rapotrurile criminalisticii cu alte tiine 6. Sistemul criininalisticii 7. Metodologia criminalisticii Metoda criminalistica- o totalitate de actiuni , operatii si mijloace, inerente insusirii realitatii obiective, privind cercetarea infractiunilor . La nivel practic , metodele criminalistice se prezinta in forma unor masuri , operatii si mijloace tehnicostiintifice, aplicarea carora asigura eficienta activitatii organelor judiciare in vederea investigarii si prevenirii faptelor penale Exista trei ctegorii : m.General stiintifice; particular stiintifice , speciale. 1. General-stiintifice specifice tuturor formelor de activitate umana: 1. Metoda observatiei 2. Metoda masurarii (valorificaraea cantitativa si calitativa a diferitor fenomene , procese si obiecte materiale in raposrt cu spatiul) Prin masurare in crim.se determina;

Interpozitia diverselor obiecte , urme si corpuri delicte in baza carora devine posibila reconstituirea tabloului in ansamblu al locului savarsirii infractiunii; Vechimea unor evenimente ca: timpul impuscaturii , viteza deplasarii e.t.c Forma si dimensiunile urmelor create prin reproducerea constructiei exterioare a obiectelor materiale Volumul , greutatea , temperatura concentratia, gradul de rezistenta , elasticitatea, densitatea ,alte caracteristici ale obiectelor materiale 3. Metoda experimentala (reproducerea administrata a unui fapt , activitate sau fenomen asigura verificarea prin experienta , posibilitatea acestora de a exista in conditii de timp si spatiu) Se disting: Experimentul stiintific Judiciar De expertiza 4. Metoda modelarii ( investigarea obiectului de studiu prin intermediul cercetarii modelului creat artificial al acestuia) 5. Metoda comparatiei ( confruntarea obiectelor materiale in vederea determinarii identitatii la grup) 6. Metoda descrierii( se aplica in vederea fixarii informatiei probante obtinute de catre organul judiciar prin contactul direct cu fiinta sau obiectul material in cadrul actiunilor procesuale sau in urma prezentarii de catre persoanele cointeresate in proces a anumitor obiecte)

II. Metode particular stiintifice( metode ce tin de obiectul de cercetare a unui domeniu stiintific aparte) 1. Metode fizice sau fizio-chimice: a) Metoda optica b) Metoda palparii c) Metoda efectului de luminiscienta d) Metoda convertizarii electrono-optice e) Metoda difuzo-copiativa prin contact 2. Metode matematice 3. Metode antropologice III. Metode speciale 1. Metode tehnico-criminalistice: (destinate descoperirii fixarii si ridicarii urmelor materiale asle infractiunii , desfasurarii evidentei criminalistice si a masurilor de protejare a valorilor sociale de atentari criminale ) 2. Metodele expertizelor criminalistice (grafoscopice , traseologice,balistice. e.t.c) 3. Metode tactice de organizare si desfasurare a actiunilor procesuale , a intregii activitati de cercetare a anumitor categorii de infractiuni cunoscute sub denumirea de procedee tactice

8. Tendine actuale de dezvoltare a criminalisticii 9. Activitatea infracional si activitatea de investigare a acesteia ca obiecte de studiu ale stiintei criminalistice 20. Notiunea i sarcinile identificrii criminalistice