Sunteți pe pagina 1din 8

1

PLANETA TERRA
I.Pozitia Pamantului in Sistemul solar Terra a III a planeta a Sist. Solar Distanta medie P-S: 149 000 000 km Terra apartine ECOSFEREI (spatiul cosmic din jurul soarelui unde este posibila aparitia si existenta vietii; intre orbitele planetelor Venus si Marte

Mercur

Venus

Pamant

Marte

http://www.rense.com/general72/size.htm

II. FORMA PAMANTULUI Forma reala a P este GEOIDUL, Geoidul este asemanator cu sferoidul de rotatie( un corp rotund, bombat la ecuator) Bombarea geoidului este cauzata de miscarea de rotatie Consecinta: diametrul ecuatorial este mai lung cu 43 km decat diametrul polar Cele mai mari deviatii locale fata de supr. Geoidului sunt: Vf. Everest( 8850m) si Groapa Marianelor (-11022m) Consecinte principale ale formei Pamantului (geoid): 1. meridianele sunt elipse; 2. g scade de la P la Ecuator; 3. cant. De energ. Solara scade de laEcuator la Poli Circumferinta polara: 40 008 km Circumferinta ecuatoriala 40 075 km III DIMENSIUNILE PAMANTULUI Supr totala: 510 900 000 kmp; Suprafata uscatului (continente si insule):148 939 100 kmp Suprafata apei (Oceanul Planetar): 361,126,400 kmp Circumferinta polara: 40 008 km Circumferinta ecuatoriala 40 075 km Diametrul ecuatorial: 12,756 km Diametrul polar polar: 12. 713 km. Raza ecuatoriala: 6378 km Raza polaa: 6356.75 km Volumul Terrei: 1 083 207 300 000 kmc. Diametrul ec 12 756 km Temp min - 890 C Diametrul polar 12. 713 km. Masa 5.9736 1024 kg Volumul 1 083 x1012km3 Densitatea 5,515 g/cm3 Dist. min.Pamant-147 098 290 km Soare (periheliu) Dist max. Pamant-152 098 232 km Soare (afeliu) g (acceleratia9,78m/s2 gravitationala) la ecuator g la poli 9,83 m/s2 g (la supraf) 9,81 m/s2 Timpul de rotatie 23 h 5604 Timpul de revolutie 365 zile 5h Viteza medie orbitala 29,78 km/s 107.200 km/h Temp. max R. ecuatoriala R. polara Suprafata S. uscatului S. apei Circumf. ec Circumf. Pol. Inclinarea axei 57,7 0 C 6378 km 6356,75 km 510 900 000 km2 148 939 (29,2%) 361 126 (70,8%) 100 400 km2 km2

40 075,16 km 40 008 km 230 27

3 IV. COMPOZITIA CHIMICA Materia terestra este alcatuita din: Fe 32,1% O2 30.1%, Si 15.1% Mg 13.9% S 2.9%, Ni 1.8%, Ca 1.5%, Al 1.4% Alte elemente - 1.2% V. PROPRIETATI FIZICE

1. densitatea medie creste cu adancimea: Densitatea scoartei terestre: 2-3 g/cm3 Densitatea mantalei: 4-6 g/cm3 Densitatea nucleului:17 g/cm3 2.Presiunea litostatica creste direct proportional cu adancimea pt ca in ceasta directie creste greutatea coloanei de roci (in nucleul terestru atnige 3,5 mil atm) 3. Forta de atractie Forta de atractie gravitationala variaza cu latitudinea si cu altitudinea Ea mentine toate corpurile pe Pamant, si in jurul acestuia, in campul gravitational terestru (inclusiv Luna) 4. Magnetismul terestru Campul magnetic terestru este asemanator cu cel al unui dipol magnetic ( magnet bara) Polii magnetici nu coincid cu sunt cei geografici Campul magnetic este generat de miscarile convective ale magmei din nucleul extern Campul magnetic formeaza magnetosfera care capteaza particule aduse de vantul solar. Se formeaza Centurile Van Allen (o pereche de zone inelare alcatuite din particule incarcate electric). Cand plasma solara intra in atmosfera terestra, deasupra polilor magnetici , se formeaza aurorele polare fenomene luminoase - ionizari ale atomilor din atmosfera

4 5.Inclinarea axei terestre (axa polilor geografici) Axa polilor nu este verticala. Ea este inclinata cu 23027, fata de verticala si cu 66033, fata de planul orbitei in jurul Soarelui

Consecinte: -repartitia inegala a cantitatii de enrgie solara pe suprafata Globului (scade odata cu crestera latitudinii -variatia, in timpul anului a perioadei de lumina si intuneric -formarea anotimpurilor, care sunt evidente la latitudini medii (zona temperata) si mari (zona polara/rece) 6. MISCARILE PAMANTULUI MISCAREA DE ROTATIE MISCAREA DE REVOLUTIE MISCAREA DE ROTATIE Directia: V-E, in jurul axei polilor; Durata: 24h 56 4 Viteza: scade de la Ec. la poli ; Ec: 465m/s Poli: 0 m/s Consecintele miscarii de rotatie 1. ALTERNANTA ZILELOR SI A NOPTILOR: Pamantul expune, Soarelui, alternativ, cate o parte din suprafata sa 2 VARIATIA OREI PE GLOB :Orice punct de pe Glob executa o rotatie completa (3600) in 24h. Orice pct. parcurge intr-o ora 15 grade de longitudine (360 grd:24 h =15grd longitudine) Lungimea arcului de 15 grade se numeste FUS ORAR

5 In mod conventional primul fus orar(0) este cel prin care trece meridianul de 00long (Greenwich) TIMPUL UNIVERSAL ESTE ORA MERIDIANULUI GREENWICH (GMT) 3. ACTIONEAZA FORTA CORIOLIS (forta de inertie care apare datorita miscarii de rotatie a Pamantului). EA DETERMINA ABATEREA CORPURILOR AFLATE IN MISCARE: -spre dreapta in emisf.N -spre stanga in emisf.S Valoarea acestei forte este nula la Ecuator si se manifesta din ce in ce mai pregnant cu ct ne apropiem de poli. Actiunea fortei Coriolis determina abaterea cursurilor rurilor spre malul drept n emisfera nordica si spre malul stng n emisfera sudica, dirijeaza directia de deplasare a principalilor curenti oceanici, precum si circulatia aerului ntre centrele de presiune maxima si minima (alizeele bat din directia N-E n emisfera nordica si dinspre S-E n emisfera sudica) 4 MODIFICAREA TEMP. AERULUI IN TIMPUL UNEI ZILE ( 24h)

MISCAREA DE REVOLUTIE -Miscarea Pamantului in jurul Soarelui -Orbita Pamantului in jurul soarelui este elipsa, cu Soarele in centrul de masa intr-unul dintre focare - Timpul de revolutie365 zile 5h Viteza medie orbitala 29,78 km/s (107.200 km/h) - In timpul miscarii de revolutie, datorita. inclinarii axei polilor Pamantul, expune pe rand catre Soare, cate o parte mai mare din fiecare dintre cele 2 emisfere. S produce astfeo o iluminarea si incalzire neuniforma ale celor 2 emisfere.,in timpul anului Consecintele miscarii de revolutie 1.Formarea anotimpurilor. Cele 4 anotimpuri sunt determinate de cele 4 momente definitorii ale miscarii de revolutie intr-un an: 2 echinoctii (de primavara si de toamna) si 2 solstitii (de vara si de iarna)

Echinoctiile : De primavara: 21 martie De toamana: 23 sept; la


echinoctii razele Soarelui cad perpendicular pe ecuator.; cei 2 poli primesc ceeasi cantitate de energ. Ziua si noaptea sunt egale pe toata suprafata Pamantului (12 ore); cantitatea de energie solara receptionata de suprafata terestra scade uniform de la Ecuator la poli. La 21 03, in emisfera nordica incepe primavera, in cea sudica, toamna; L a 23 09 in emisfera sudica incepe primavera, in ce nordica, toamana

Solstitiile: De vara : 22 iunie; de iarna: 22 decembrie; la 22 06 Pamantul expune spre soare cea mai mare parte din emidfera nordica razele Soarelui cad perpendicular pe Tropicul de Nord (Racului); Incepe vara in emisfera nordica, iar in cea sudica iarna; La 22 12 Pamantul expune spre Soare cea mai mare parte a emisf. sudice, Razele Soarelui cad perpendicular pe Tropicul de Sud(Capricornului). Incepe vara in emisfera sudica, iar in cea nordica, iarna;
2. Durata zilelor si a noptilor: Variatia in timpul anului a duratei perioadei de lumina si intuneric -in regiunle polare: La Polul Nord: in intervalul 21 03 23 09, cand emisfera nordica este mai mult luminata, Soarele nu apune. In regiune Polului Nord este asa-numita zi polara (durata=6 luni); in aceeasi perioada, la Polul Sud, soarele nu mai rasare; este noaptea polara (durata=6 luni) In intervalul 23 09 21 03, fenomenul se produce exact invers: La Polul Nord este noapte polara iar la Polul Sud, zi polara -in afara regiunilor polare Durata zilei si anoptii variaza in decursul anului. Astfel, in emisfera nordica, durata zilei creste continuu de la echinoctiul de primavara la solstitiul de vara (cand are durata maxima) si scade de la solstitiul de vara, pana la echinoctiul de toamna. De la echinoctiul de toamana pana la solstitiul de iarna, ziua este in continua scadere, atingand durata minima la 22 dec.; Apoi ziua creste continuu pana la echinoctiul de primavara, ziua ramanand insa mai scurta decat noaptea in tot acest interval. In functie de durata zilelor si anopilor se formeaza anotimpurile. La latitudini mijlocii se formeaza 4 anotimpuri; la latitudini mari (dincolo de Cercurile polare) se formeaza 2 anotimpuri (vara si iarna)

PENTRU CEI CARE VOR SA STIE MAI MULTE... Aceasta perioada poate fi masurata diferit, n functie de reperul luat n aprecierea unei revolutii complete a Terrei: Anul sideral este timpul necesar pentu ca Pamntul sa revina ntr-un punct dat de pe orbita sa n raport cu stelele fixe (sau n miscarea sa aparenta pe bolta cereasca, Soarele efectueaza o miscare de rotatie completa fata de aceeasi stea). Perioada de timp dintre doua echinoctii de primavara reprezinta anul tropic, cu 365 de zile, 5 ore, 48 de minute si 45,68 secunde Anul Gregorian ( anul calendaristic ), din timpul papei Grigore al XIII- lea, se bazeaza pe anul tropic, are o durata de 365,2424 zile solare mijlocii si se foloseste din anul 1582 n tarile catolice, iar din 1918 n Rusia si din 1924 n Romania. Anul lunar porneste de la luna sinodica de 29,5 zile. n consecinta el va cuprinde 12,13 luni si va avea 265,37 zile. Anul anomalistic reprezinta intervalul de timp dintre doua treceri consecutive ale Soarelui prin perihelii, fiind de 365,2595 zile.

8 Fazele Lunii

http://keeperofstories.blogspot.com/2011/01/moon-phases_07.html