Aerul este factorul de mediu care constituie cel mai rapid suport ce favorizeaza transportul poluantilor in mediu.

Poluarea aerului are multe si semnificative efecte adverse asupra sanatatii populatiei si poate provoca daune florei si faunei in general. Din aceste motive acordam o atentie deosebita activitatii de supraveghere si de imbunatatire a calitatii aerului. Calitatea aerului este determinata de emisiile in aer provenite de la sursele stationare si sursele mobile (traficul rutier), cu preponderenta in marile orae, precum si de transportul poluantilor la lunga distanta. Romnia i-a exprimat dorina de a deveni membru al Uniunii Europene (UE) si in acest sens armonizeaza legislatia nationala cu cea a U.E. Poluantii aerului provin dintro larga varietate de surse mobile sau stationare. In legislatia UE exista trei categorii de legi: 1. Privind in general evaluarea calitatii si gestiunea aerului si cea privind controlul emisiilor provenite din surse mobile. 2. Privind emisiile provenite din surse stationare, legate de instalatiile industriale si cele de producere a energiei. 3. Privind emisiile provenite de la incineratoare. Acest proces de armonizare implic Directive europene n domeniul protectiei mediului i a calitaii aerului, inclusiv Directiva Cadru nr.96/62/CE din 27 septembrie 1996 privind evaluarea i gestionarea calitatii aerului ambiental, directiva cunoscuta sub numele de Directiva cadru privind Calitatea Aerului. Romnia a devenit membru al Ageniei Europene de Mediu (EEA) n anul 2002 i este asteptata sa furnizeze date privind calitatea mediului. Poluanii monitorizati, metodele de masurare, valorile limita, pragurile de alerta si de informare si criteriile de amplasare a punctelor de monitorizare sunt stabilite de legislatia nationala privind protectia atmosferei si sunt conforme cerintelor prevazute de reglementarile europene. Directiva Consiliului nr.96/62/CE i directivele fiice (Directiva Consiliului nr.1999/30/CE privind valorile limita pentru SO2, dioxid de azot i oxizi de azot, particule n suspensie i Pb n aerul atmosferic, Directiva Consiliului nr. 2000/69/CE privind valorile limita pentru benzen i monoxid de carbon in aerul inconjurator i Directiva Consiliului nr.2002/3/CE privind poluarea aerului cu ozon) sunt transpuse deja

n legislaia din Romnia. Acest lucru a fost realizat prin Ordinul Ministerului Mediului nr.592/2002. OBIECTIVE: - evaluarea calitatii aerului inconjurator, bazat pe metode si criterii comune cu cele UE; - obtinerea informatiei adecvate privind calitatea aerului inconjurator si asigurarea ca aceasta informatie a fost pusa la dispozitia publicului; mentinerea calitatii aerului inconjurator acolo unde aceasta este corespunzatoare standardelor sau imbunatatirea acesteia in cazuri necorespunzatoare. MASURI GENERALE: - evaluarea preliminara a calitatii aerului in regiuni si proiectarea retelelor locale si regionale pentru monitorizarea calitatii aerului; - crearea Sistemului National de Evaluare si Gestionare Integrata a Calitatii Aerului prin dotarea autoritatilor locale si regionale pentru protectia mediului cu echipamente de monitorizare a calitatii aerului si cu echipamente de laborator; - monitorizarea calitatii aerului si informarea publicului cu privire la depasirile pragurilor de informare si alerta prevazute in legislatia in vigoare; - colaborarea cu autoritatile de sanatate publica locala in vederea evaluarii efectelor poluarii aerului asupra sanatatii populatiei; - identificarea surselor responsabile de poluarea aerului si elaborarea planurilor si programelor de gestionare a calitatii aerului. ELABORAREA PLANURILOR SI PROGRAMELOR DE GESTIONARE A CALITATII AERULUI: In zonele si aglomerarile unde, in urma evaluarii calitatii aerului, se constata ca valorile concentratiilor in aerul inconjurator pentru unul sau mai multi poluanti depasesc valoarea limita si/sau pragul de alerta, autoritatea publica teritoriala pentru protectia mediului initiaza elaborarea planului/programului de gestionare a calitatii aerului; Autoritatea publica teritoriala pentru protectia mediului informeaza si avertizeaza autoritatile administratiei publice locale in cazul in care sursa care a generat episodul de poluare este reprezentata de o sursa mobila;

Autoritatea publica teritoriala pentru protectia mediului colaboreaza cu autoritatile administratiei publice locale in vederea elaborarii planului/programului de gestionare a calitatii aerului. Directiva Cadru privind Calitatea Aerului a fost urmata de asa numitele directive fiica, care stabilesc valorile limita numerice si valorile tinta pentru fiecare din poluantii identificati. n ciuda stabilirii limitelor de calitate a aerului si a pragurilor de alerta, obiectivele directivelor fiica sunt de a armoniza strategiile de monitorizare, metodele de masurare, calibrare si metodele de estimare a calitatii aerului pentru a ajunge la masuri comparabile cu cele din UE si sa asigure informarea definitiva a publicului. Dezvoltarea legislatiei fiica este sustinuta de grupuri de lucru formate din experti prin pregatirea documentului lor de pozitie pe care Comisia l utilizeaza ca baza pentru proiectarea legislatiei. Directiva Cadru, ca si Directivele Fiica, necesita estimarea calitatii aerului din statele membre pe baza de metode si criterii comune. Prima Directiva fiica (1990/30/EC) referitoare la valorile limita pentru NOx, SO2, Pb si PM10 din aer a intrat n vigoare n iulie 1999. Statele membre au avut la dispozitie doi ani pentru transpunerea directivei si stabilirea strategiilor de monitorizare, ca si pentru asigurarea punerii regulat la dispozitia publicului a informatiilor cele mai recente privind concentratiile de NOx, SO2, particule si plumb. Valorile limita ale NOx pentru protectia vegetatiei trebuiesc atinse pna n 2001. Valorile limita privind SO2 si PM10 trebuie sa fie atinse pna n 2005. Celelalte valori limita privind NO 2 si Pb trebuie atinse pna n 2010. Statele membre trebuie sa pregateasca programele de conformare aratnd cum vor fi atinse la timp valorile limita pentru acele zone unde nu poate fi realizata conformarea prin afaceri traditionale. Aceste programe trebuie sa fie puse direct le dispozitia publicului si trebuie de asemenea sa fie trimise Comisiei Europene. Unul din cele mai importante standarde de mediu a fost standardul de calitate a aerului care prevede concentratiile maxime admisibile intr-o anumita perioada de timp ale unor poluanti importanti in zonele protejate STAS 12574 87, care este partial inlocuit prin Ordinul MAPM nr. 592 din 25.06.2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limita, a valorilor de prag si a criteriilor si metodelor de

evaluare a SO2, NO2 si a oxizilor de azot, pulberilor in suspensie (PM10 si PM2,5), plumbului, benzenului, CO si ozonului in aerul atmosferic. Standardul de calitate a aerului cuprinde doua parti si anume: - indicatii generale; - conditii de calitate; In prima parte sunt enuntate o serie de notiuni care vizeaza concentratiile poluantilor si modul lor de calcul. Astfel, prin concentratie medie lunara sau anuala se intelege media aritmetica a concentratiilor medii zilnice obtinute in perioada respectiva. Pentru calculul concentratiei medii lunare sunt necesare minimum 15 valori medii zilnice, iar pentru calculul concentratiei medii anuale sunt necesare minimum 100 valori medii zilnice, uniform repartizate pe perioada respectiva de timp. Se constata ca in Romania sunt specificate mai mult normele privind concentratiile medii maxim admisibile de scurta durata (30 minute) sau zilnice si mai putin cele de lunga durata, lunare sau anualejoaca rolul cel mai important in estimarile si evaluarile privind poluarea atmosferei. Noile reglementari (anul 2002-2005) introduc si impun exprimarea sub aceasta forma a acestor concentratii de poluanti vvizati in aer. In cea de-a doua parte a standardului privind conditiile de calitate a aerului sunt prezentate principalele substante chimice poluante si concentratiile lor maxim admisibile, principalele aspecte privind pulberile sedimentabile si, respectiv, radioactivitatea. Concentratiile medii admisibile ale substantelor chimice poluante din aerul zonelor protejate nu trebuie sa depaseasca valorile din tabelul prezentat in Anexa I a primei directive fiica. Concentartia maxima admisa pentru urmatoarele substante cu actiune sinergica, daca sunt prezente simultan in aer: SO2, NO2, NH3; SO2 si F (compusi anorganici); SO2 si aerosoli de H2SO4; SO2 si pulberi in suspensie; NO2 si pulberi in suspenie. Ordinul Ministerului Mediului MAPM nr. 592/2002 ofera rezolvarea acestor probleme si propune o evaluare a emisiilor in atmosfera in acord cu cerintele internationale pentru unii din poluantii studiati si in STAS 12574 87 si anume: SO 2, NO2 si NOx, PM10 si PM2,5, plumbului, benzenului, CO si ozonului. Prevederile Ordinului MAPM nr. 592/2002 se aplica la:

- masurarea si evaluarea SO2, NO2 si NOx, pulberi in suspensie, plumb, benzen, CO si ozon in aerul inconjurator. - masurarea si evaluarea calitatii aserului inconjurator in Sistemul national de evaluare si gestionare integrata a calitatii aerului; - masurarea si evaluarea calitatii aerului inconjurator in statiile de monitorizare a calitatii aerului care nu fac parte din Reteaua nationala de monitorizare a calitatii aerului, exploatate de institutii publice sau autoritatile administrative locale, de catre agentii economici, organizatii neguvernamentale sau alte persoane juridice private, in scopul monitorizarii impactului poluarii atmosferice asupra sanatatii populatiei si mediului; - autoritatile publice teritoariale pentru protectia mediului coopereaza cu autoritatile competente la pregatirea planurilor operative de actiune pentru reducerea efectelor nocive asupra sanatatii si mediului in cazul in care exista posibilitatea de depasire a valorilor limita sau pragul de alerta. Valorile pentru pragul de informare, pragul inferior si superior de evaluare, tehnici de modelare, timp minim acoperit, valoare tinta pentru compusii poluanti SO2 , NO2 si NOx, pulberi in suspensie, plumbului, benzenului, CO si ozonului in aerul inconjurator sunt prezentate sintetic in Anexa II, impreuna cu pragurile de alerta. Deoarece poluarea este influentata de un numar mare de factori, efectele poluarii asupra sanatatii si mediului sunt dificil de cuantificat, aparand controverse si valori diferite de C.M.A. in diferite tari. Se cunosc cativa poluanti care au intrunit un consens in ceea ce priveste nivelele generale la care efectele adverse specificate sunt detectabile. PRAGURI DE CALITATE A AERULUI: Dioxid de sulf: Valorile limit sunt exprimate n micrograme/mc. Volumul trebuie exprimat n condiii standard temperatur de 293 K si presiunea de 101,3 kPa. Perioada de mediere 1. Valoarea limita orara pentru protectia sanatatii 1h 24 h 5 umane 2. Valoarea limita zilnica Valoarea limita 350 micrograme/mc a nu se depasi de peste 24 de ori intr-un an calendaristic; 125 micrograme /mc; a nu

pentru

protectia

sanatatii an calendaristic (1 oct 31 martie)

se depasi de peste 3 ori intrun an calendaristic; 20 micrograme /mc;

umane 3. Valoarea limita pentru protectia ecosistemelor Dioxid de azot si oxizi de azot:

Perioada de mediere 1. Valoarea limita orara pentru protectia sanatatii 1h umane 2. Valoarea limita anuala pentru protectia sanatatii an calendaristic umane 3. Valoarea limita anuala pentru protectia vegetatiei Pulberi n suspensie (PM10): Perioada de mediere 1. Valoarea limita zilnica pentru protectia sanatatii 24 h umane 2. Valoarea limita anuala pentru umane Plumb: Perioada de mediere 1. Valoarea limita anuala pentru umane protectia sanatatii an calendaristic protectia sanatatii an calendaristic

Valoarea limita 200 micrograme/mc NO2 a nu se depasi de peste 18 ori intr-un an calendaristic; 40 micrograme/mc NO2;

an calendaristic

30 micrograme/mc NOx;

Valoarea limita 50 micrograme/mc PM10; a nu se depasi de peste 35 de ori intr-un an calendaristic; 40 micrograme/mc PM10;

Valoarea limita 0,5 micrograme/mc;

Benzen: Perioada de mediere 1. Valoarea limita anuala pentru umane Monoxid de carbon: Parametrul 1. Valoarea limita pentru Valoarea maxima zilnica a protectia sanatatii umane mediilor pe 8 ore Valoarea limita 10 mg/mc protectia sanatatii an calendaristic 5 micrograme/mc; Valoarea limita

Valoarea maxima zilnica a mediilor pe 8 ore se alege prin examinarea mediilor curente pe 8 ore, calculate din datele orare si actualizate din ora in ora. Fiecare medie pe 8 ore astfel calculata este atribuita zilei n care se termina, respectiv prima perioada de calcul pentru oricare zi este perioada care ncepe la ora 17,00 din ziua precedent si se termin la ora 1,00 in ziua respectiva; ultima perioada de calcul pentru o zi este perioada de la ora 16,00 la ora 24,00 din ziua respectiva PRAGURI DE ALERTA: Dioxid de sulf: 500 micrograme/mc masurat timp de 3 ore consecutive n puncte reprezentative pentru calitatea aerului, pe o suprafata de cel putin 100 km2 sau pentru o ntreaga zona sau aglomerare, depinde care este mai mica. Dioxid de azot: 400 micrograme/mc masurat timp de 3 ore consecutive n puncte reprezentative pentru calitatea aerului, pe o suprafata de cel putin 100 km2 sau pentru o ntreaga zona sau aglomerare, depinde care este mai mica. Ozon: Parametrul Media pe 1 h Pragul 240 micrograme/mc

Pragul de alerta

Depasirea acestui prag trebuie s fie masurata sau prognozata timp de 3 ore consecutive.

Metode de referinta pentru evaluarea concentratiilor: 1. Dioxid de sulf: - metoda de referinta pentru analiza - metoda de referinta pentru analiza dioxidului de sulf este cea prevazuta n ISO/FDIS 10498 (proiect de standard) "Aer nconjurtor - determinarea dioxidului de sulf" - metoda fluorescentei n ultraviolet 2. Dioxid de azot si oxizi de azot: - metoda de referinta pentru analiza - metoda de referinta pentru analiza dioxidului de azot si a oxizilor de azot este cea prevazuta n ISO 7996/1985 "Aer nconjurtor - determinarea concentratiei masive de oxizi de azot" - metoda prin chemiluminiscenta 3. Plumb: - metoda de referinta pentru prelevare - metoda de referinta pentru prelevarea plumbului este aceea si cu metoda de prelevare pentru PM10 - metoda de referinta pentru analiza - metoda de referinta pentru analiza plumbului este cea prevazut n ISO 9855/1993 "Aer nconjurtor determinarea continutului de plumb din aerosolii colectati pe filtre" - metoda - spectroscopie cu absorbie atomic 4. PM10: - metoda de referinta pentru prelevare si masurare - metoda de referinta pentru prelevarea si msurarea PM10 este cea descrisa n EN 12341 "Calitatea aerului procedura de testare pe teren pentru a demonstra echivalenta de referint a metodelor de prelevare a fractiunii PM10 din pulberile n suspensie". Principiul de masurare se bazeaza pe colectarea pe filtre a fractiunii PM10 a pulberilor n suspensie si determinarea masei acestora cu ajutorul metodei gravimetrice 5. Benzen: - metoda de referinta pentru prelevare si analiza

- metoda de referinta pentru masurarea benzenului este metoda de prelevare prin aspirare printr-un cartus absorbant, urmata de determinare gaz-cromatografica, standardizata n prezent de ctre Comitetul European pentru Standardizare (CEN) 6. Monoxid de carbon: - metoda de referinta pentru masurarea monoxidului de carbon este metoda spectrometrica n infrarosu nedispersiv (NDIR): ISO 4224 7. Ozon: Metode de referinta pentru analiza ozonului si de calibrare a instrumentelor pentru ozon: - metoda de analiza: metoda fotometrica n UV (ISO 13964) - metoda de calibrare: fotometru de referinta n UV (ISO 13964)

CONCLUZII: Serviciul Centrul de Evaluare a Calitatii Aerului (CECA) administreaza informatiile si datele provenite din reteaua nationala de monitorizare automata a calitatii aerului (RNMCA) (www.calitateaer.ro). RNMCA cuprinde 117 statii de monitorizare continua a calitatii aerului, dotate cu echipamente automate pentru masurarea concentratiilor principalilor poluanti atmosferici: dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx), monoxid de carbon (CO), ozon (O3), pulberi in supensie (PM10 si PM2,5), benzen (C6H6) i plumb (Pb). Statiile locale sunt administrate de catre agentiile judeene pentru protectia mediului. Datele privind calitatea aerului sunt colectate si transmise catre panourile de informare a publicului, iar dupa validarea primara n centrele judetene sunt transmise spre certificare Centrului de Evaluare a Calitatii Aerului. Poluanii monitorizati, metodele de masurare, valorile limita, pragurile de alerta i de informare precum i criteriile de amplasare a punctelor de monitorizare sunt stabilite de legislatia naionala privind calitatea aerului armonizata cu reglementarile europene. Centrul de Evaluare a Calitatii Aerului: datelor aerului utilizeaza instrumente software avansate pentru prelucarea datelor de calitatea colaboreaza cu laboratoarele si serviciile de monitoring din reteaua autoritatii de particip la instruirea personalului din cadrul ageniilor teritoriale de mediu particip la elaborarea i implementarea programelor de asigurare a calitii mediu, cu alte instituii si autoriti, in vederea asigurarii fluxului de date i informaii implicat in activitile de colectare i transmitere a datelor si informaiilor ctre CECA

10

BIBLIOGRAFIE: Carmen Zaharia Legislatia privind protectia mediului, Ed. Politehnium, Iasi -2008; Carmen Zaharia Legislatia pentru protectia mediului, Ed. Universitatii Alexandru Ioan Cuza, Iasi -2003; Matei Macoveanu Politici si strategii de mediu, Ed. Ecozone, Iasi -2006; Popovici Eveline Studiul mediului inconjurator, Ed. Universitatii Alexandru Ioan Cuza, Iasi -1998; http://www.anpm.ro http://www.calitateaer.ro/

11