Tratatele de pace de dupa Primul Razboi Mondial

Primul Razboi Mondial a inceput pe 28 iulie 1914, odata cu declaratia de razboi semnata de Austro-Ungaria la adresa Serbiei, iar ostilitatile dintre Antanta si Puterile Centrale au continuat pana la semnarea armistitiului, pe 11 noiembrie 1918, pe o perioada de 4 ani, 3 luni si 14 zile. Totalul costurilor directe ale razboiului pentru ambele parti a fost de aproximativ 186 miliarde de dolari. Pierderile au totalizat mai mult de 37 de milioane de dolari. In ciuda sperantelor mondiale ca pacea de dupa razboi va fi permanenta, Primul Razboi Mondial a pus de fapt bazele unui conflict si mai devastator. Puterile Centrale infrante au acceptat cele 14 puncte ale declaratiei presedintelui Wilson ca baza pentru armistitiu, si s-au asteptat ca aliatii sa foloseasca principiile celor 14 puncte ca fundatie pentru tratate de pace. Totusi, aliatii s-au dus la conferinta de la Versailles si la conferintele de pace care au urmat, hotarati sa pretinda de la Puterile Centrale intregul cost al razboiului si sa isi imparta teritoriile si posesiunile natiunilor infrante dupa planuri facute intre 1915 si 1917, inainte ca Statele Unite ale Americii sa intre in razboi. La inceput, in timpul negocierilor de pace, Presedintele Wilson a insistat ca la Conferinta de Pace de la Paris sa se accepte intregul program alcatuit din 14 puncte, dar in final, pentru a asigura suportul aliatilor pentru foarte importantul punct 14, ce prevedea crearea unei asociatii a natiunilor, el a renuntat sa mai insiste asupra altor puncte. Tratatele de pace formate in urma conferintelor de la Versailles, Saint-Germain, Trianon, Neuilly si Sèvres au fost in ansamblu inadecvat aplicate de puterile victorioase, ceea ce a dus la renasterea militarismului si a nationalismului agresiv in Germania, precum si a dezordinii sociale in majoritatea Europei.

Tratatul de pace de la Neuilly sur Seine

Tratatul de pace de la Neuilly sur Seine a fost semnat la data de 27 noiembrie 1919 intre Puterile Aliate, invingatoare in primul razboi mondial (inclusiv Romania) si Bulgaria, tara invinsa in razboi.

1

ca urmare a unui acord bilateral incheiat in anul 1947. Cadrilaterul. Singurul castig teritorial recunoscut prin Tratatele de pace de la Paris incheiate cu statele invinse in al doilea razboi mondial a fost mentinerea Cadrilaterului in cadrul statului bulgar (articolul 1 al Tratatelor de Pace cu Bulgaria si Romania). croatilor si slovenilor urma traseul frontierei din 1913 dintre Bulgaria si Serbia. o serie de dispozitii referitoare la limitarea fortelor armate ale Bulgariei. predarea materialului militar. precum si parti din Dobrogea de Nord reintra in componenta Romaniei). recunoscut in anul 1913.Teritoriile cedate Serbiei si Greciei Tratatul este divizat in 13 capitole. Dupa al doilea razboi mondial. Bulgaria a obtinut prin Tratatul de la Craiova din 7 septembrie 1940. navigatia pe Dunare etc. cu exceptia a 4 teritorii atribuite Statului sarbo-croato-sloven. Primul capitol parte este reprezentata de Pactul Societatii Natiunilor. In anul 1941. Al doilea defineste frontierele Bulgariei. care era in razboi incepand din 1912. Bulgaria. astfel ca tratatul a fost considerat o catastrofa nationala. Frontiera cu Regatul sarbilor. Teritoriul Bulgariei era aproape acelasi ca si la inceputul razboaielor balcanice. in alianta Cu Germania. De asemenea. Tratatul cuprinde de asemenea. Bulgaria a recunoscut acest stat. Pentru Bulgaria. dispozitiile tratatului au fost considerate deosebit de severe. apropiindu-se de Germania si Italia in perioada interbelica. 2 . iesirea la Marea Egee a fost din nou pierduta. Frontiera cu Grecia si frontiera cu Turcia (la momentul respectiv teritoriul Turciei europene de azi nu fusese atribuit nici unui stat) era trasata astfel incat Bulgaria pierdea accesul la Marea Egee. Tracia Occidentala si Insula Tasos din Marea Egee. Bulgaria a ocupat teritoriile anexate de catre Regatul Sarbo-Croato-Sloven (devenit in 1929 Iugoslavia). In anul 1940 in contextul prabusirii frontierelor Romaniei. In privinta Romaniei s-a restabilit frontiera romano-bulgara hotarata in Tratatul de pace de la Bucuresti din 10 august 1913 (Cadrilaterul. ca si celelalte state invinse in primul razboi mondial a urmarit sa revizuiasca Tratatul de la Neuilly. iar "regiunile occidentale" au intrat in componenta Iugoslaviei. iar pierderile umane fusesera deosebit de ridicate.

Cehoslovacia. Tratatul de la Trianon a facut parte din seria tratatelor incheiate la finalul Primului Razboi mondial. In principiu. In principiu. stat invins in primul razboi mondial. Partea a treia (articolele 36-78) intitulata "Clauze politice pentru Europa". in calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar. continea o serie de clauze privind. Siam (Thailanda de azi) si China 3 . a Slovaciei si Ruteniei (azi Republica Slovacia si Regiunea Transcarpatia din Ucraina) in cadrul Cehoslovaciei. protectia minoritatilor nationale. Regatul Sirbilor Croatilor si Slovenilor (stat devenit ulterior Iugoslavia). Croatilor si Slovenilor. precum si intre Romania si Ungaria. Partea a doua (articolele 27-35) defineste frontierele Ungariei cu statele vecine. Frontiera romano-ungara este descrisa in sectiunea a doua a articolului 27 (traseul actualei frontiere intre Romania si Ungaria). Continutul tratatului Tratatul este divizat in patru parti. celelalte fiind tratatele de pace incheiate de Puterile Aliate cu Austria (la Saint Germain). pe de o parte cadrul bilateral al relatiilor dintre Ungaria si statele vecine. recunoasterea unor clauze politice privind anumite state din Europa (Belgia. a Transilvaniei si partii rasaritene a Banatului in cadrul Romaniei si a Burgenlandului in cadrul Republicii Austriei.Tratatul de la Trianon Tratatul de la Trianon a fost semnat la data de 4 iunie 1920 intre Puterile Aliate invingatoare in primul razboi mondial si Ungaria. Tratatul consfintea includerea teritoriului Croatiei-Sloveniei (partea de nord a Republicii Croatia) si Voivodinei (inclusiv treimea de vest a Banatului) in cadrul Regatului Sirbilor. Bulgaria (la Neuilly). Tratatul a fost semnat in Palatul Marele Trianon de la Versailles de catre 16 state aliate (inclusiv Romania) pe de o parte si de Ungaria de alta parte. acestea sunt actualele frontiere ale Ungariei. Partea a patra (articolele 79-101). Prima parte include Pactul Ligii Natiunilor (parte comuna pentru toate tratatele de pace incheiate dupa primul razboi mondial). dispozitii referitoare la cetatenie.). Tratatul a fost semnat pentru a stabili frontierele intre statele succesoare ale AustroUngariei: Austria. Ungaria. Luxemburg etc. Egipt. Germania (la Versailles) si Turcia (la Sevres). intitulata "Interesele Ungariei in afara Europei" continea prevederi referitoare la renuntarea de catre Ungaria la tratatele incheiate de catre Dubla Monarhie cu Maroc.

Dispozitiile tratatului referitoare la minoritatile din Ungaria au fost aplicate partial. prin infringerea de la Mohacs si divizarea teritoriilor sale intre Imperiul otoman si Sfintul Imperiu Roman (devenit ulterior Austria si. Din aceasta perspectiva Tratatul de la Trianon reprezinta doar actul care a consfintit sfirsitul regatului sfintului rege Stefan. in 1867. Austro-Ungaria). Tratatul de la Trianon a consfintit trecerea catre statele succesoare a 71% din teritoriul Transleithaniei (partea ungara a Dublei Monarhii) si a 63% din populatie. croatii. imparatii de la Viena purtind pina la sfirsit si titlul de regi apostolici ai Ungariei. astfel ca procesul de asimilare a acestora a continuat. in urma unui plebiscit tinut la data de 14 decembrie 1921. pentru acestea Tratatul de la Trianon a consfintit realizarea dreptului la autodeterminare al popoarelor din Transleithania (partea ungara a Dublei Monarhii) si a consfintit o realitate existenta pe teren (majoritatea teritoriilor fusesera deja ocupate de catre fortele armate ale Romaniei. chiar daca nu in frontierele imaginate de acestia. Dubla Monarhie. rutenii. astfel cum au fost descrise in tratat au fost delimitate in anii imediat urmatori. Desi istoriografia maghiara si unii oameni politici maghiari au sustinut ca Dubla Monarhie reprezentase o solutie mai echitabila pentru minoritati si ca slovacii. . Singura exceptie a fost orasul Sopron (in limba germana Odenburg) din Burgenland care. croatilor si slovenilor). Impactul tratatului Tratatul de la Trianon a consfintit existenta unui stat maghiar independent. ideal al revolutionarilor maghiari de la 1848 si al oamenilor politici maghiari in perioada de sfirsit a Dublei Monarhii. nici un grup etnic din Dubla Monarhie nu a sustinut revenirea la starea de lucruri anterioara Primului 4 Razboi Mondial. in principiu. aceasta din urma in majoritatea ei alcatuita din etnici ne-maghiari.Aplicarea dispozitiilor tratatului Frontierele Ungariei cu statele vecine. In ciuda acestui fapt Tratatul a fost si continua sa fie perceput in mentalul colectiv maghiar drept o catastrofa. a decis sa ramina parte a Ungariei. romanii din Transilvania ar fi fost mai favorizati in cadrul Dublei Monarhii decit in statele succesoare. Statului sirbilor. Tratatul nu a ocupat un rol la fel de important in constiinta populatiei statelor succesoare. regat care de facto disparuse in secolul al XVI-lea. Cehoslovaciei. dar care formal a continuat sa existe. Ungaria fiind in prezent unul din statele cele mai omogene etnic din Europa.

Polonia. 1940 nordul Transilvaniei. altfel luptele aveau sa inceapa din nou. a semnat Tratatul de pace de la Versailles la 28 iunie 1919. incheiat intre Puterile aliate si Ungaria. Reprezentantii noului Guvern german (Republica de la Weimar) au fost obligati de catre invingatori sa semneze acest tratat. fie si partiala a Tratatului de la Trianon. care.Regatul Ungariei. frontierele de la Trianon au fost consfintite din nou in anul 1947. Italia. Conditii Tratatul prevedea crearea Ligii Natiunilor. Austro-Ungaria. principiul nationalitatilor s-a 5 . Anglia. Germania si Italia. Tratatul stipula ca Germania sa-si asume completa responsabilitate pentru declansarea razboiului si sa plateasca mari compensatii (reparatii de razboi) trupelor aliate. Japonia. Croatia si Slovenia). Romania. Cehoslovacia) si cele ale Puterilor Centrale (Germania. SUA. 1939 Ucraina subcarpatica. Bulgaria). a contribuit la colapsul Republicii de la Weimar. 1941 teritorii aflate azi in Serbia. ce a pus punct luptelor. prin tratatul de pace din 10 februarie 1947. aliindu-se in acest scop cu statele revizioniste. deseori resimtit ca o trauma sau un complex anti-Versailles. Germania pierdea teritorii in fata tarilor vecine. In plus conform tratatului. in 1933. spre exasperarea atat a germanilor. Tratatul este urmarea armistitiului semnat cu luni inainte in padurea din Compiegne. Ministrul de Externe al Germaniei. Liga Natiunilor urma sa arbitreze conflictele dintre natiuni inainte ca ele sa fi ajuns la razboi. a urmarit revizuirea. si la accederea lui Adolf Hitler la putere. cat si a lui Wilson. suferea o severa limitare a fortelor armate si a fost deposedata de coloniile sale africane si cele de dincolo de ocean. Cu alte cuvinte. ce a dus la incheierea oficiala a Primului Razboi Mondial intre fortele Aliate (Franta. Serbia. Hermann Muller. In Germania. Imperiul Otoman. statul rezultat in urma Primului Razboi mondial. eventual. Tratatul a fost ratificat de catre Liga Natiunilor la 10 ianuarie 1920. tratatul a cauzat un soc. Desi in perioada 1938-1941 s-a reusit anexarea unor teritorii care apartinusera Dublei Monarhii (1938 sudul Slovaciei. un tel important pentru presedintele american Woodrow Wilson. Nu toate cele "14 puncte" ale presedintelui Wilson au fost realizate. Tratatul de la Versailles Tratatul de la Versailles din 1919 este un tratat de pace semnat ca rezultat al negocierilor de 6 luni purtate in cadrul Conferintei de Pace de la Paris din 1919.

nu cel national. din secolul XVII pana in 1871).000 locuitori).Estul Sileziei Superioare.815. prin politica expansionista a lui Ludovic al XIV-lea.800 km2 cu 4. pe care Prusia il cucerise in Glasvandul Poloniei.000 locuitori din Silezia Superioara). a fost redat Poloniei (3. dupa plebiscit. (in 1905)).938km2).224. .zona Hulczyn din Silezia Superioara. Inconsecventa aplicarii principiilor de drept. Tratatul de la Saint-Germain-en-Laye Tratatul de pace de la Saint Germain en Laye. inclusiv 510 km2 si 26.000 locuitori.214 km2 cu 965. a dus la frustrarile care au constituit samanta celui de-al Doilea Razboi Mondial.Alsacia-Lorena (apartinand Frantei.majoritatea teritoriului din Marea Poloniei ("Provinz Posen") si estul regiunii Pomerania (Prusia de Vest).zona oraselor germane Eupen si Malmedy a fost acordata Belgiei. doar atunci cand convenea aliatilor victoriosi. cunoscut sub numele de Tratatul de la Saint Germain a reprezentat tratatul de pace incheiat intre Aliatii din Primul razboi mondial si noii creeate Republici a Austriei. dupa Plebiscitul Schleswig. . 1. zona Tonder in Schleswig-Holstein. .000 locuitori (in 1931). .228 km2 sau 3.aplicat inconsecvent.000 locuitori). nu si in cazul teritoriilor cu majoritate germana aflate in disputa. Tratatul a fost semnat la data de 10 septembrie 1919 de catre reprezentantii Austriei si reprezentantii diplomatici ai 17 state. Alte prevederi includeau cedarea unor colonii aflate sub dominatie germana si pierderea unor teritorii anexate sau cucerite de catre Germania anterior: . .Nordul Schleswigului. respectiv recurgerea la argumentul national doar in detrimentul Germaniei. a fost redat Danemarcei (3. au fost redate Poloniei dupa Marea Rascoala Poloneza (53. In cazul unor teritorii locuite in majoritate de populatie germana s-a aplicat principiul istoric. a fost acordata Cehoslovaciei (316 sau 333 km2 si 49. a fost redata Frantei (14. . incluzand (calea ferata pe ruta Varsovia-Gdansk) a fost acordata Poloniei (492 km2). Satisfacerea revendicarilor din partea Frantei a fost obiectivul principal in acest tratat.522 km2.zona Soldau din Prusia de Est. Prin tratat. s-a recunoscut 6 .

Ungaria. Austria se angaja sa recunoasca independenta Cehoslovaciei si Statului Sarbilor. Croatilor si Slovenilor. Finlanda. prin constituirea statelor Polonia. care reprezinta o parte comuna a tratatelor de pace incheiate dupa Primul razboi mondial. Tratatul este divizat in 14 parti. partea austriaca a fostei monarhii). Din acest motiv. Croatilor si Slovenilor (devenit ulterior Iugoslavia) si Italia.independenta Republicii Austria (numita colocvial in acea perioada Austria Germana pentru a se marca diferenta fata de Austro-Ungaria). regiunea Klagenfurt urmand sa fie atribuita unuia din cele doua state in urma unui plebiscit. Frontiera cu Statul Sarbilor Croatilor si Slovenilor era stabilita doar in mod partial. Tratatul consfinteste independenta Cehoslovaciei (Cehia facuse parte din Transleithania. De asemenea. Cehoslovacia si Polonia a fost stabilita ulterior incheierii tratatului de pace de la Saint Germain insa constituie recunoasterea internationala a unirii Bucovinei cu Romania. Formularea este ambigua si a fost utilizata deoarece frontierele dintre Romania. Germania. Cehoslovacia si a Regatul Sarbilor. apartenenta Bucovinei la Romania si a Tirolului de Sud la Italia. aceasta sectiune defineste zona Klagenfurt in care populatia era mixta (slovena si germana) in care a fost organizat un plebiscit pentru a se stabili vointa majoritatii populatiei de a apartine fie Austriei fie Statului sarbo-croato-sloven. Croatilor si Slovenilor. Liechtenstein. se solicita Austriei sa se abtina de la orice actiuni care ar fi compromis 7 . Cehoslovacia. a fost recunoscuta de jure dezmembrarea Dublei Monarhii. Statul Sarbilor. Polonia). Partea a treia intitulata clauze politice pentru Europa contine in principal o serie de prevederi referitoare la relatiile bilaterale ale Austriei cu statele succesoare ale Dublei Monarhii. cu exceptia cazului in care Consiliul Ligii Natiunilor ar fi consimtit in acest sens. Partea a doua defineste frontierele Republicii Austria cu statele vecine: Elvetia. Sectiunea a patra (articolele 59-61) consacra renuntarea Austriei in favoarea Romaniei la orice drepturi si titluri asupra partilor fostului Ducat al Bucovinei aflate in componenta Romaniei. partea ungara dar populata in special de etnici de limba germana) in Austria. incorporarea Tirolului de Sud in teritoriul statului italian si a Burgenlandului (regiune care in perioada Monarhiei facuse parte din Transleithania. Prima parte este formata din Pactul Ligii Natiunilor. care prevedea ca independenta Austriei este inalienabila. precum si a teritoriilor care apartinusera Rusiei la data de 1 august 1914 (statele baltice. De o deosebita importanta era articolul 88.

Problema unirii cu Germania a ramas pe agenda politica interna austriaca pana in 1938. insa aceasta posibilitate a fost interzisa de catre invingatori. Austria a fost recunoscuta din nou ca stat independent (suveranitatea deplina a fost recunoscuta prin Tratatul de stat din 1955). s-a organizat in anul 1921 un nou referendum in care s-a decis ramanerea in Ungaria. Majoritatea populatiei si a clasei politice ar fi preferat. statul austriac nu a fost capabil sa plateasca despagubirile fixate prin tratatul de pace. Austria.000 de militari. la organizarea transporturilor feroviare intre Austria si celelalte state (deosebit de importanta tinand cont de pozitia Austriei in sistemul feroviar european) etc. 8 . Acest articol avea menirea de a interzice unirea Austriei cu Germania (alt stat invins in razboi). Egiptul. la regimul navigatiei pe Dunare. Dupa al doilea razboi mondial.suveranitatea sa. Celelalte noua parti ale tratatului cuprindeau dispozitii referitoare la despagubirile pe care Austria urma sa le plateasca. in frontierele stabilite prin Tratatul de la Saint Germain. Partea a cincea (clauze militare) prevedea limitarea capacitatii militare a Austriei la 30. in primii ani de dupa razboi. Teritoriul Burgenlandului a intrat in componenta Austriei. Ca urmare a crizei economice care a urmat incheierii razboiului. impreuna cu alte opt sate. Siamul (Thailanda) si China. Plebiscitul organizat in zona Klagenfurt a aratat ca majoritatea locuitorilor doreau sa ramana in cadrul Austriei. dar in orasul Sopron (in germana Odenburg). care nu doreau sa intareasca Germania. inclusiv ofiterii. nu a urmarit contestarea tratatului de pace si revenirea la situatia anterioara. Partea a patra (interesele austriece in exteriorul Europei) prevedea renuntarea de catre Republica Austria la o serie de tratate si drepturi ale fostei monarhii austro-ungare in relatiile cu Marocul. spre deosebire de toate celelalte state invinse in primul razboi mondial. sa se uneasca cu statul german. Aplicarea si consecintele tratatului Frontierele Austriei cu statele vecine au fost delimitate in anii imediat urmatori. cand Austria a fost anexata de Germania nazista a lui Adolf Hitler.

Tratatul de la Sèvres Tratatul de la Sèvres (10 august 1920) a fost un tratat de pace dintre Imperiul Otoman si Puterile Aliate semnat la sfarsitul Primului Razboi Mondial. fiind incepute la Conferinta de Pace de la Paris. Tratatul nu a fost niciodata ratificat de otomani. Inca din 1915 insa. Tratatul nu a fost trimis pentru ratificare Parlamentului otoman. mult mai favorabil Istambulului. Sir George Dixon Grahame a semnat pentru Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei. La semnarea tratatului de pace nu au participat Statele Unite ale Americii si Rusia. Imperiul Otoman a reprimit teritoriile pe care le pierduse in fata Imperiului Rus in timpul razboiului din 1877 . Kars si Batumi.1978. Delegatii au semnat tratatul in sala de expozitie a fabricii de portelan dinSèvres. una dintre puterile aliate. Negocierile de pace au durat peste 15 luni. Franta Tratatul a fost semnat de patru reprezentanti ai Imperiului Otoman. ambasadorul Hadi Pasa si ministrul educatiei Resid Halis. Grecia. (Ardahan. Franta. in timpul ocupatiei Constantinopolului. la sfarsitul caruia a fost semnat un nou tratat de pace – Tratatul de la Lausanne din 1923. Tratatul de la Versailles cu Germania a fost semnat mai inainte de semnarea celui cu Turcia si a anulat toate concesiunile si drepturile germane acordate de otomani. dar au permis fara voia lor aparitia unei puternice miscari nationale turce. Tratatul de la Sèvres a fost anulat practic in cursul Razboiului de Independenta al Turciei. Alexandre Millerand pentru Franta si contele Lelio Bonin Longare pentru Italia. Franta. nu a acceptat granitele asa cum au fost trasate de tratat si nu a ratificat niciodata intelegerea[6] . Marile puteri nu au ajuns la o intelegere. au continuat la Conferinta de la Londra si au ajuns la forma finala a documentului la Conferinta de la San Remo (aprilie 1920). care aveau imputerniciri depline din partea sultanului Mehmed al VI-lea: Rıza Tevfik. Regatul Unit si Italia au semnat de asemenea o „Intelegere Tripartita” secreta la aceeasi data cu semnarea tratatului depace„Intelegerea Trimpartita” confirma concesiunile petroliere si comerciale britanice din Turcia si transfera fostele intreprinderi germane din Imperiul Otoman unei coroporatii a semnatarilor sus-numitei intelegeri. Din partea Republica Democrata Armeana a semnat 9 . Rusia a fost exclusa datorita semnarii Tratatului de la Brest-Litovsk din 1918. la insistentele marelui vizir Talat Pasa. care a fost dizolvat de trupele britanice pe 10 august 1920. marele vizir Damat Ferid Pasa. In cadrul tratatului de la Sevres. Italia si Regatul Unit au purtat negocieri pentru impartirea Imperiului Otoman.

relevate in timpul Conferintei de pace de la Paris din 1919. a decis sa nu participe in niciun fel al impartirea Imperiului Otoman SUA dorea ca semnarea tratatului de pace sa se faca cat mai rapid posibil.Regatul Hedjaz Regatul Hedjaz a fost recunoscut international.000 km2 si o populatie de aproximativ 750. Tratatul stabilea expulzarea Imperiului Otoman din Europa.000 de locuitori) si Medina (40. Prevederile tratatului Tratatul nu facea decat sa dea o forma oficiala intelegerilor secrete la puterilor aliate cu privire la impartirea Imperiului Otoman. Dupa ce Senatul a respins planul presedintelului Woodrow Wilson cu privire la Armenia. SUA nu a mai putut decat sa ceara ajutorul influentului premier elen. Opinia publica a fost surprinsa atunci cand Aliatii au declarat ca erau de acord cu pastrarea conducerii de la Constantinopole. tratatul servea intereselor politice britanice. Aceasta a fostr prima recuoastere internationala. Eleftherios Venizelos.Avetis Aharonian. SUA.000 de locuitori. Cele mai importante orase erau Locurile Sfinte musulmane . al caror Senat respinsese propunerile cu privire la trasarea granitelor Armeniei. Armenia si-a asumat responsabilitatile financiare care decurgeau din transferul teritorial. Obiectivele invingatorilor Liderii Frantei. sub rezervele conditiilor din tratat. Se parea ca Londra reusise sa alunge „bolnavul Europei” in „patul de boala” din Asia Mica. Imperiul Otoman. orasul fiind in continuare desemnat drept capitala a imperiului. Armenia Republica Democrata Armeana a fost recunoscuta international prin semnarea partilor contractante. Regatului Unit si SUA aveau pozitii diferite cu privire la soarta Imperiului Otoman. urmata de planta unor compensatii financiare pentru cheltuielile militare pe care le facuse pe fronturile primei conflagratii mondiale. Acest regat avea o suprafata de aproximativ 260. era pe moarte.000 de locuitori). pentru reincluderea SUA in tratat. Pozitia comuna era aceea conform careia „bolnavul Europei”. Regatul isi obtinuse de facto idependenta din cadrul Imperiului Otoman (unde forma vilayetyl Hajaz) cu sprijinul britanic. Tratatul de la Batumi din 4 iunie 1918. 10 .Mecca (80. acelasi care semnase si primul tratat al noului stat armean. De asemenea.

istoria.wikipedia.html http://www.calificativ.ro/referate/referat-Primul_razboi_mondial-rid5810.md http://ro.org 11 .Bibliografie:    http://www.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful