Tratatele de pace de dupa Primul Razboi Mondial

Primul Razboi Mondial a inceput pe 28 iulie 1914, odata cu declaratia de razboi semnata de Austro-Ungaria la adresa Serbiei, iar ostilitatile dintre Antanta si Puterile Centrale au continuat pana la semnarea armistitiului, pe 11 noiembrie 1918, pe o perioada de 4 ani, 3 luni si 14 zile. Totalul costurilor directe ale razboiului pentru ambele parti a fost de aproximativ 186 miliarde de dolari. Pierderile au totalizat mai mult de 37 de milioane de dolari. In ciuda sperantelor mondiale ca pacea de dupa razboi va fi permanenta, Primul Razboi Mondial a pus de fapt bazele unui conflict si mai devastator. Puterile Centrale infrante au acceptat cele 14 puncte ale declaratiei presedintelui Wilson ca baza pentru armistitiu, si s-au asteptat ca aliatii sa foloseasca principiile celor 14 puncte ca fundatie pentru tratate de pace. Totusi, aliatii s-au dus la conferinta de la Versailles si la conferintele de pace care au urmat, hotarati sa pretinda de la Puterile Centrale intregul cost al razboiului si sa isi imparta teritoriile si posesiunile natiunilor infrante dupa planuri facute intre 1915 si 1917, inainte ca Statele Unite ale Americii sa intre in razboi. La inceput, in timpul negocierilor de pace, Presedintele Wilson a insistat ca la Conferinta de Pace de la Paris sa se accepte intregul program alcatuit din 14 puncte, dar in final, pentru a asigura suportul aliatilor pentru foarte importantul punct 14, ce prevedea crearea unei asociatii a natiunilor, el a renuntat sa mai insiste asupra altor puncte. Tratatele de pace formate in urma conferintelor de la Versailles, Saint-Germain, Trianon, Neuilly si Sèvres au fost in ansamblu inadecvat aplicate de puterile victorioase, ceea ce a dus la renasterea militarismului si a nationalismului agresiv in Germania, precum si a dezordinii sociale in majoritatea Europei.

Tratatul de pace de la Neuilly sur Seine

Tratatul de pace de la Neuilly sur Seine a fost semnat la data de 27 noiembrie 1919 intre Puterile Aliate, invingatoare in primul razboi mondial (inclusiv Romania) si Bulgaria, tara invinsa in razboi.

1

2 . Teritoriul Bulgariei era aproape acelasi ca si la inceputul razboaielor balcanice. Singurul castig teritorial recunoscut prin Tratatele de pace de la Paris incheiate cu statele invinse in al doilea razboi mondial a fost mentinerea Cadrilaterului in cadrul statului bulgar (articolul 1 al Tratatelor de Pace cu Bulgaria si Romania). recunoscut in anul 1913. precum si parti din Dobrogea de Nord reintra in componenta Romaniei). ca si celelalte state invinse in primul razboi mondial a urmarit sa revizuiasca Tratatul de la Neuilly. dispozitiile tratatului au fost considerate deosebit de severe. navigatia pe Dunare etc. Frontiera cu Grecia si frontiera cu Turcia (la momentul respectiv teritoriul Turciei europene de azi nu fusese atribuit nici unui stat) era trasata astfel incat Bulgaria pierdea accesul la Marea Egee. Primul capitol parte este reprezentata de Pactul Societatii Natiunilor. croatilor si slovenilor urma traseul frontierei din 1913 dintre Bulgaria si Serbia. Tracia Occidentala si Insula Tasos din Marea Egee. Frontiera cu Regatul sarbilor. care era in razboi incepand din 1912. ca urmare a unui acord bilateral incheiat in anul 1947. predarea materialului militar. iesirea la Marea Egee a fost din nou pierduta. apropiindu-se de Germania si Italia in perioada interbelica. Tratatul cuprinde de asemenea. iar "regiunile occidentale" au intrat in componenta Iugoslaviei. Bulgaria a recunoscut acest stat. Pentru Bulgaria. Bulgaria. In anul 1940 in contextul prabusirii frontierelor Romaniei. Bulgaria a obtinut prin Tratatul de la Craiova din 7 septembrie 1940. In anul 1941. in alianta Cu Germania. iar pierderile umane fusesera deosebit de ridicate. Cadrilaterul.Teritoriile cedate Serbiei si Greciei Tratatul este divizat in 13 capitole. De asemenea. o serie de dispozitii referitoare la limitarea fortelor armate ale Bulgariei. astfel ca tratatul a fost considerat o catastrofa nationala. Bulgaria a ocupat teritoriile anexate de catre Regatul Sarbo-Croato-Sloven (devenit in 1929 Iugoslavia). Dupa al doilea razboi mondial. In privinta Romaniei s-a restabilit frontiera romano-bulgara hotarata in Tratatul de pace de la Bucuresti din 10 august 1913 (Cadrilaterul. Al doilea defineste frontierele Bulgariei. cu exceptia a 4 teritorii atribuite Statului sarbo-croato-sloven.

Tratatul a fost semnat pentru a stabili frontierele intre statele succesoare ale AustroUngariei: Austria. Luxemburg etc. precum si intre Romania si Ungaria. celelalte fiind tratatele de pace incheiate de Puterile Aliate cu Austria (la Saint Germain). dispozitii referitoare la cetatenie. Cehoslovacia. protectia minoritatilor nationale. Siam (Thailanda de azi) si China 3 . In principiu. Partea a patra (articolele 79-101). acestea sunt actualele frontiere ale Ungariei. Ungaria. Tratatul de la Trianon a facut parte din seria tratatelor incheiate la finalul Primului Razboi mondial. continea o serie de clauze privind.). intitulata "Interesele Ungariei in afara Europei" continea prevederi referitoare la renuntarea de catre Ungaria la tratatele incheiate de catre Dubla Monarhie cu Maroc. recunoasterea unor clauze politice privind anumite state din Europa (Belgia. Germania (la Versailles) si Turcia (la Sevres). pe de o parte cadrul bilateral al relatiilor dintre Ungaria si statele vecine. a Transilvaniei si partii rasaritene a Banatului in cadrul Romaniei si a Burgenlandului in cadrul Republicii Austriei. stat invins in primul razboi mondial. Partea a doua (articolele 27-35) defineste frontierele Ungariei cu statele vecine. Bulgaria (la Neuilly). a Slovaciei si Ruteniei (azi Republica Slovacia si Regiunea Transcarpatia din Ucraina) in cadrul Cehoslovaciei. Frontiera romano-ungara este descrisa in sectiunea a doua a articolului 27 (traseul actualei frontiere intre Romania si Ungaria).Tratatul de la Trianon Tratatul de la Trianon a fost semnat la data de 4 iunie 1920 intre Puterile Aliate invingatoare in primul razboi mondial si Ungaria. Prima parte include Pactul Ligii Natiunilor (parte comuna pentru toate tratatele de pace incheiate dupa primul razboi mondial). Egipt. Croatilor si Slovenilor. In principiu. Regatul Sirbilor Croatilor si Slovenilor (stat devenit ulterior Iugoslavia). Tratatul a fost semnat in Palatul Marele Trianon de la Versailles de catre 16 state aliate (inclusiv Romania) pe de o parte si de Ungaria de alta parte. Continutul tratatului Tratatul este divizat in patru parti. Partea a treia (articolele 36-78) intitulata "Clauze politice pentru Europa". Tratatul consfintea includerea teritoriului Croatiei-Sloveniei (partea de nord a Republicii Croatia) si Voivodinei (inclusiv treimea de vest a Banatului) in cadrul Regatului Sirbilor. in calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar.

ideal al revolutionarilor maghiari de la 1848 si al oamenilor politici maghiari in perioada de sfirsit a Dublei Monarhii. prin infringerea de la Mohacs si divizarea teritoriilor sale intre Imperiul otoman si Sfintul Imperiu Roman (devenit ulterior Austria si. Impactul tratatului Tratatul de la Trianon a consfintit existenta unui stat maghiar independent. nici un grup etnic din Dubla Monarhie nu a sustinut revenirea la starea de lucruri anterioara Primului 4 Razboi Mondial. Statului sirbilor. chiar daca nu in frontierele imaginate de acestia. croatilor si slovenilor). rutenii. astfel ca procesul de asimilare a acestora a continuat. Singura exceptie a fost orasul Sopron (in limba germana Odenburg) din Burgenland care. croatii.Aplicarea dispozitiilor tratatului Frontierele Ungariei cu statele vecine. Din aceasta perspectiva Tratatul de la Trianon reprezinta doar actul care a consfintit sfirsitul regatului sfintului rege Stefan. Austro-Ungaria). regat care de facto disparuse in secolul al XVI-lea. romanii din Transilvania ar fi fost mai favorizati in cadrul Dublei Monarhii decit in statele succesoare. Tratatul de la Trianon a consfintit trecerea catre statele succesoare a 71% din teritoriul Transleithaniei (partea ungara a Dublei Monarhii) si a 63% din populatie. aceasta din urma in majoritatea ei alcatuita din etnici ne-maghiari. Dispozitiile tratatului referitoare la minoritatile din Ungaria au fost aplicate partial. in 1867. dar care formal a continuat sa existe. . a decis sa ramina parte a Ungariei. Dubla Monarhie. Cehoslovaciei. Tratatul nu a ocupat un rol la fel de important in constiinta populatiei statelor succesoare. in principiu. imparatii de la Viena purtind pina la sfirsit si titlul de regi apostolici ai Ungariei. Ungaria fiind in prezent unul din statele cele mai omogene etnic din Europa. In ciuda acestui fapt Tratatul a fost si continua sa fie perceput in mentalul colectiv maghiar drept o catastrofa. in urma unui plebiscit tinut la data de 14 decembrie 1921. Desi istoriografia maghiara si unii oameni politici maghiari au sustinut ca Dubla Monarhie reprezentase o solutie mai echitabila pentru minoritati si ca slovacii. astfel cum au fost descrise in tratat au fost delimitate in anii imediat urmatori. pentru acestea Tratatul de la Trianon a consfintit realizarea dreptului la autodeterminare al popoarelor din Transleithania (partea ungara a Dublei Monarhii) si a consfintit o realitate existenta pe teren (majoritatea teritoriilor fusesera deja ocupate de catre fortele armate ale Romaniei.

Nu toate cele "14 puncte" ale presedintelui Wilson au fost realizate.Regatul Ungariei. Cehoslovacia) si cele ale Puterilor Centrale (Germania. deseori resimtit ca o trauma sau un complex anti-Versailles. suferea o severa limitare a fortelor armate si a fost deposedata de coloniile sale africane si cele de dincolo de ocean. In Germania. a semnat Tratatul de pace de la Versailles la 28 iunie 1919. Liga Natiunilor urma sa arbitreze conflictele dintre natiuni inainte ca ele sa fi ajuns la razboi. statul rezultat in urma Primului Razboi mondial. aliindu-se in acest scop cu statele revizioniste. altfel luptele aveau sa inceapa din nou. in 1933. Bulgaria). Germania si Italia. cat si a lui Wilson. tratatul a cauzat un soc. Desi in perioada 1938-1941 s-a reusit anexarea unor teritorii care apartinusera Dublei Monarhii (1938 sudul Slovaciei. Cu alte cuvinte. 1941 teritorii aflate azi in Serbia. principiul nationalitatilor s-a 5 . Croatia si Slovenia). a contribuit la colapsul Republicii de la Weimar. Anglia. incheiat intre Puterile aliate si Ungaria. Serbia. In plus conform tratatului. ce a pus punct luptelor. 1939 Ucraina subcarpatica. Reprezentantii noului Guvern german (Republica de la Weimar) au fost obligati de catre invingatori sa semneze acest tratat. eventual. si la accederea lui Adolf Hitler la putere. Ministrul de Externe al Germaniei. frontierele de la Trianon au fost consfintite din nou in anul 1947. Germania pierdea teritorii in fata tarilor vecine. Imperiul Otoman. care. fie si partiala a Tratatului de la Trianon. Hermann Muller. Polonia. Tratatul a fost ratificat de catre Liga Natiunilor la 10 ianuarie 1920. Italia. Tratatul de la Versailles Tratatul de la Versailles din 1919 este un tratat de pace semnat ca rezultat al negocierilor de 6 luni purtate in cadrul Conferintei de Pace de la Paris din 1919. prin tratatul de pace din 10 februarie 1947. ce a dus la incheierea oficiala a Primului Razboi Mondial intre fortele Aliate (Franta. SUA. spre exasperarea atat a germanilor. Japonia. Tratatul este urmarea armistitiului semnat cu luni inainte in padurea din Compiegne. 1940 nordul Transilvaniei. Romania. Austro-Ungaria. Tratatul stipula ca Germania sa-si asume completa responsabilitate pentru declansarea razboiului si sa plateasca mari compensatii (reparatii de razboi) trupelor aliate. Conditii Tratatul prevedea crearea Ligii Natiunilor. un tel important pentru presedintele american Woodrow Wilson. a urmarit revizuirea.

din secolul XVII pana in 1871).Estul Sileziei Superioare. nu cel national. prin politica expansionista a lui Ludovic al XIV-lea. inclusiv 510 km2 si 26. . Satisfacerea revendicarilor din partea Frantei a fost obiectivul principal in acest tratat. zona Tonder in Schleswig-Holstein.000 locuitori). In cazul unor teritorii locuite in majoritate de populatie germana s-a aplicat principiul istoric.224.000 locuitori. respectiv recurgerea la argumentul national doar in detrimentul Germaniei. doar atunci cand convenea aliatilor victoriosi.zona Soldau din Prusia de Est.zona Hulczyn din Silezia Superioara.000 locuitori din Silezia Superioara). (in 1905)). a dus la frustrarile care au constituit samanta celui de-al Doilea Razboi Mondial. Prin tratat.majoritatea teritoriului din Marea Poloniei ("Provinz Posen") si estul regiunii Pomerania (Prusia de Vest). . . pe care Prusia il cucerise in Glasvandul Poloniei. Tratatul a fost semnat la data de 10 septembrie 1919 de catre reprezentantii Austriei si reprezentantii diplomatici ai 17 state.815.Alsacia-Lorena (apartinand Frantei.214 km2 cu 965. cunoscut sub numele de Tratatul de la Saint Germain a reprezentat tratatul de pace incheiat intre Aliatii din Primul razboi mondial si noii creeate Republici a Austriei.938km2).Nordul Schleswigului. .aplicat inconsecvent.522 km2.228 km2 sau 3. 1. Inconsecventa aplicarii principiilor de drept. nu si in cazul teritoriilor cu majoritate germana aflate in disputa. au fost redate Poloniei dupa Marea Rascoala Poloneza (53.zona oraselor germane Eupen si Malmedy a fost acordata Belgiei. . dupa Plebiscitul Schleswig. a fost redata Frantei (14. . Alte prevederi includeau cedarea unor colonii aflate sub dominatie germana si pierderea unor teritorii anexate sau cucerite de catre Germania anterior: . dupa plebiscit. incluzand (calea ferata pe ruta Varsovia-Gdansk) a fost acordata Poloniei (492 km2). a fost redat Poloniei (3.000 locuitori). Tratatul de la Saint-Germain-en-Laye Tratatul de pace de la Saint Germain en Laye.800 km2 cu 4. a fost redat Danemarcei (3. a fost acordata Cehoslovaciei (316 sau 333 km2 si 49.000 locuitori (in 1931). s-a recunoscut 6 .

Partea a doua defineste frontierele Republicii Austria cu statele vecine: Elvetia. Tratatul este divizat in 14 parti. precum si a teritoriilor care apartinusera Rusiei la data de 1 august 1914 (statele baltice. Formularea este ambigua si a fost utilizata deoarece frontierele dintre Romania. Germania. Liechtenstein. Din acest motiv. Croatilor si Slovenilor (devenit ulterior Iugoslavia) si Italia. partea ungara dar populata in special de etnici de limba germana) in Austria.independenta Republicii Austria (numita colocvial in acea perioada Austria Germana pentru a se marca diferenta fata de Austro-Ungaria). care reprezinta o parte comuna a tratatelor de pace incheiate dupa Primul razboi mondial. Austria se angaja sa recunoasca independenta Cehoslovaciei si Statului Sarbilor. Cehoslovacia si Polonia a fost stabilita ulterior incheierii tratatului de pace de la Saint Germain insa constituie recunoasterea internationala a unirii Bucovinei cu Romania. Polonia). Prima parte este formata din Pactul Ligii Natiunilor. Ungaria. De asemenea. care prevedea ca independenta Austriei este inalienabila. Finlanda. prin constituirea statelor Polonia. Sectiunea a patra (articolele 59-61) consacra renuntarea Austriei in favoarea Romaniei la orice drepturi si titluri asupra partilor fostului Ducat al Bucovinei aflate in componenta Romaniei. incorporarea Tirolului de Sud in teritoriul statului italian si a Burgenlandului (regiune care in perioada Monarhiei facuse parte din Transleithania. Statul Sarbilor. a fost recunoscuta de jure dezmembrarea Dublei Monarhii. De o deosebita importanta era articolul 88. Croatilor si Slovenilor. se solicita Austriei sa se abtina de la orice actiuni care ar fi compromis 7 . aceasta sectiune defineste zona Klagenfurt in care populatia era mixta (slovena si germana) in care a fost organizat un plebiscit pentru a se stabili vointa majoritatii populatiei de a apartine fie Austriei fie Statului sarbo-croato-sloven. Frontiera cu Statul Sarbilor Croatilor si Slovenilor era stabilita doar in mod partial. Partea a treia intitulata clauze politice pentru Europa contine in principal o serie de prevederi referitoare la relatiile bilaterale ale Austriei cu statele succesoare ale Dublei Monarhii. regiunea Klagenfurt urmand sa fie atribuita unuia din cele doua state in urma unui plebiscit. Cehoslovacia si a Regatul Sarbilor. Cehoslovacia. apartenenta Bucovinei la Romania si a Tirolului de Sud la Italia. Croatilor si Slovenilor. partea austriaca a fostei monarhii). Tratatul consfinteste independenta Cehoslovaciei (Cehia facuse parte din Transleithania. cu exceptia cazului in care Consiliul Ligii Natiunilor ar fi consimtit in acest sens.

statul austriac nu a fost capabil sa plateasca despagubirile fixate prin tratatul de pace. impreuna cu alte opt sate. Problema unirii cu Germania a ramas pe agenda politica interna austriaca pana in 1938. in frontierele stabilite prin Tratatul de la Saint Germain. Ca urmare a crizei economice care a urmat incheierii razboiului. Teritoriul Burgenlandului a intrat in componenta Austriei. inclusiv ofiterii. Majoritatea populatiei si a clasei politice ar fi preferat. dar in orasul Sopron (in germana Odenburg). Siamul (Thailanda) si China. Plebiscitul organizat in zona Klagenfurt a aratat ca majoritatea locuitorilor doreau sa ramana in cadrul Austriei. Aplicarea si consecintele tratatului Frontierele Austriei cu statele vecine au fost delimitate in anii imediat urmatori. Austria a fost recunoscuta din nou ca stat independent (suveranitatea deplina a fost recunoscuta prin Tratatul de stat din 1955). la regimul navigatiei pe Dunare. in primii ani de dupa razboi. la organizarea transporturilor feroviare intre Austria si celelalte state (deosebit de importanta tinand cont de pozitia Austriei in sistemul feroviar european) etc. cand Austria a fost anexata de Germania nazista a lui Adolf Hitler. insa aceasta posibilitate a fost interzisa de catre invingatori. s-a organizat in anul 1921 un nou referendum in care s-a decis ramanerea in Ungaria. Dupa al doilea razboi mondial. nu a urmarit contestarea tratatului de pace si revenirea la situatia anterioara. spre deosebire de toate celelalte state invinse in primul razboi mondial. 8 . Partea a cincea (clauze militare) prevedea limitarea capacitatii militare a Austriei la 30. Acest articol avea menirea de a interzice unirea Austriei cu Germania (alt stat invins in razboi).000 de militari. Celelalte noua parti ale tratatului cuprindeau dispozitii referitoare la despagubirile pe care Austria urma sa le plateasca. Partea a patra (interesele austriece in exteriorul Europei) prevedea renuntarea de catre Republica Austria la o serie de tratate si drepturi ale fostei monarhii austro-ungare in relatiile cu Marocul. Austria. sa se uneasca cu statul german.suveranitatea sa. Egiptul. care nu doreau sa intareasca Germania.

Tratatul nu a fost niciodata ratificat de otomani. La semnarea tratatului de pace nu au participat Statele Unite ale Americii si Rusia. la insistentele marelui vizir Talat Pasa. Franta. dar au permis fara voia lor aparitia unei puternice miscari nationale turce. la sfarsitul caruia a fost semnat un nou tratat de pace – Tratatul de la Lausanne din 1923. Marile puteri nu au ajuns la o intelegere. Franta Tratatul a fost semnat de patru reprezentanti ai Imperiului Otoman. Tratatul nu a fost trimis pentru ratificare Parlamentului otoman. marele vizir Damat Ferid Pasa. Italia si Regatul Unit au purtat negocieri pentru impartirea Imperiului Otoman.1978. Kars si Batumi. Negocierile de pace au durat peste 15 luni. (Ardahan. Sir George Dixon Grahame a semnat pentru Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei. Din partea Republica Democrata Armeana a semnat 9 . fiind incepute la Conferinta de Pace de la Paris.Tratatul de la Sèvres Tratatul de la Sèvres (10 august 1920) a fost un tratat de pace dintre Imperiul Otoman si Puterile Aliate semnat la sfarsitul Primului Razboi Mondial. in timpul ocupatiei Constantinopolului. Regatul Unit si Italia au semnat de asemenea o „Intelegere Tripartita” secreta la aceeasi data cu semnarea tratatului depace„Intelegerea Trimpartita” confirma concesiunile petroliere si comerciale britanice din Turcia si transfera fostele intreprinderi germane din Imperiul Otoman unei coroporatii a semnatarilor sus-numitei intelegeri. nu a acceptat granitele asa cum au fost trasate de tratat si nu a ratificat niciodata intelegerea[6] . Rusia a fost exclusa datorita semnarii Tratatului de la Brest-Litovsk din 1918. mult mai favorabil Istambulului. care a fost dizolvat de trupele britanice pe 10 august 1920. Delegatii au semnat tratatul in sala de expozitie a fabricii de portelan dinSèvres. au continuat la Conferinta de la Londra si au ajuns la forma finala a documentului la Conferinta de la San Remo (aprilie 1920). una dintre puterile aliate. ambasadorul Hadi Pasa si ministrul educatiei Resid Halis. Tratatul de la Sèvres a fost anulat practic in cursul Razboiului de Independenta al Turciei. Alexandre Millerand pentru Franta si contele Lelio Bonin Longare pentru Italia. Franta. Grecia. In cadrul tratatului de la Sevres. care aveau imputerniciri depline din partea sultanului Mehmed al VI-lea: Rıza Tevfik. Tratatul de la Versailles cu Germania a fost semnat mai inainte de semnarea celui cu Turcia si a anulat toate concesiunile si drepturile germane acordate de otomani. Imperiul Otoman a reprimit teritoriile pe care le pierduse in fata Imperiului Rus in timpul razboiului din 1877 . Inca din 1915 insa.

Avetis Aharonian. Prevederile tratatului Tratatul nu facea decat sa dea o forma oficiala intelegerilor secrete la puterilor aliate cu privire la impartirea Imperiului Otoman. Obiectivele invingatorilor Liderii Frantei. era pe moarte.Regatul Hedjaz Regatul Hedjaz a fost recunoscut international. Armenia Republica Democrata Armeana a fost recunoscuta international prin semnarea partilor contractante. De asemenea. Dupa ce Senatul a respins planul presedintelului Woodrow Wilson cu privire la Armenia. acelasi care semnase si primul tratat al noului stat armean. Se parea ca Londra reusise sa alunge „bolnavul Europei” in „patul de boala” din Asia Mica.Mecca (80. orasul fiind in continuare desemnat drept capitala a imperiului.000 de locuitori) si Medina (40. al caror Senat respinsese propunerile cu privire la trasarea granitelor Armeniei. Tratatul stabilea expulzarea Imperiului Otoman din Europa. sub rezervele conditiilor din tratat.000 de locuitori). SUA nu a mai putut decat sa ceara ajutorul influentului premier elen. relevate in timpul Conferintei de pace de la Paris din 1919. Regatului Unit si SUA aveau pozitii diferite cu privire la soarta Imperiului Otoman. Armenia si-a asumat responsabilitatile financiare care decurgeau din transferul teritorial. Regatul isi obtinuse de facto idependenta din cadrul Imperiului Otoman (unde forma vilayetyl Hajaz) cu sprijinul britanic.000 de locuitori. Acest regat avea o suprafata de aproximativ 260. Opinia publica a fost surprinsa atunci cand Aliatii au declarat ca erau de acord cu pastrarea conducerii de la Constantinopole. Imperiul Otoman.000 km2 si o populatie de aproximativ 750. a decis sa nu participe in niciun fel al impartirea Imperiului Otoman SUA dorea ca semnarea tratatului de pace sa se faca cat mai rapid posibil. pentru reincluderea SUA in tratat. Cele mai importante orase erau Locurile Sfinte musulmane . 10 . Eleftherios Venizelos. Tratatul de la Batumi din 4 iunie 1918. Pozitia comuna era aceea conform careia „bolnavul Europei”. tratatul servea intereselor politice britanice. urmata de planta unor compensatii financiare pentru cheltuielile militare pe care le facuse pe fronturile primei conflagratii mondiale. Aceasta a fostr prima recuoastere internationala. SUA.

md http://ro.html http://www.org 11 .calificativ.wikipedia.Bibliografie:    http://www.istoria.ro/referate/referat-Primul_razboi_mondial-rid5810.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful