P. 1
Tratatele de Pace de Dupa Primul Razboi Mondial

Tratatele de Pace de Dupa Primul Razboi Mondial

|Views: 4,892|Likes:
Published by Ioana Costina

More info:

Published by: Ioana Costina on Dec 17, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/23/2013

pdf

text

original

Tratatele de pace de dupa Primul Razboi Mondial

Primul Razboi Mondial a inceput pe 28 iulie 1914, odata cu declaratia de razboi semnata de Austro-Ungaria la adresa Serbiei, iar ostilitatile dintre Antanta si Puterile Centrale au continuat pana la semnarea armistitiului, pe 11 noiembrie 1918, pe o perioada de 4 ani, 3 luni si 14 zile. Totalul costurilor directe ale razboiului pentru ambele parti a fost de aproximativ 186 miliarde de dolari. Pierderile au totalizat mai mult de 37 de milioane de dolari. In ciuda sperantelor mondiale ca pacea de dupa razboi va fi permanenta, Primul Razboi Mondial a pus de fapt bazele unui conflict si mai devastator. Puterile Centrale infrante au acceptat cele 14 puncte ale declaratiei presedintelui Wilson ca baza pentru armistitiu, si s-au asteptat ca aliatii sa foloseasca principiile celor 14 puncte ca fundatie pentru tratate de pace. Totusi, aliatii s-au dus la conferinta de la Versailles si la conferintele de pace care au urmat, hotarati sa pretinda de la Puterile Centrale intregul cost al razboiului si sa isi imparta teritoriile si posesiunile natiunilor infrante dupa planuri facute intre 1915 si 1917, inainte ca Statele Unite ale Americii sa intre in razboi. La inceput, in timpul negocierilor de pace, Presedintele Wilson a insistat ca la Conferinta de Pace de la Paris sa se accepte intregul program alcatuit din 14 puncte, dar in final, pentru a asigura suportul aliatilor pentru foarte importantul punct 14, ce prevedea crearea unei asociatii a natiunilor, el a renuntat sa mai insiste asupra altor puncte. Tratatele de pace formate in urma conferintelor de la Versailles, Saint-Germain, Trianon, Neuilly si Sèvres au fost in ansamblu inadecvat aplicate de puterile victorioase, ceea ce a dus la renasterea militarismului si a nationalismului agresiv in Germania, precum si a dezordinii sociale in majoritatea Europei.

Tratatul de pace de la Neuilly sur Seine

Tratatul de pace de la Neuilly sur Seine a fost semnat la data de 27 noiembrie 1919 intre Puterile Aliate, invingatoare in primul razboi mondial (inclusiv Romania) si Bulgaria, tara invinsa in razboi.

1

predarea materialului militar. Bulgaria a recunoscut acest stat. dispozitiile tratatului au fost considerate deosebit de severe.Teritoriile cedate Serbiei si Greciei Tratatul este divizat in 13 capitole. Cadrilaterul. precum si parti din Dobrogea de Nord reintra in componenta Romaniei). navigatia pe Dunare etc. iesirea la Marea Egee a fost din nou pierduta. iar "regiunile occidentale" au intrat in componenta Iugoslaviei. astfel ca tratatul a fost considerat o catastrofa nationala. o serie de dispozitii referitoare la limitarea fortelor armate ale Bulgariei. Singurul castig teritorial recunoscut prin Tratatele de pace de la Paris incheiate cu statele invinse in al doilea razboi mondial a fost mentinerea Cadrilaterului in cadrul statului bulgar (articolul 1 al Tratatelor de Pace cu Bulgaria si Romania). Al doilea defineste frontierele Bulgariei. Tratatul cuprinde de asemenea. Primul capitol parte este reprezentata de Pactul Societatii Natiunilor. in alianta Cu Germania. ca si celelalte state invinse in primul razboi mondial a urmarit sa revizuiasca Tratatul de la Neuilly. Bulgaria. cu exceptia a 4 teritorii atribuite Statului sarbo-croato-sloven. apropiindu-se de Germania si Italia in perioada interbelica. In privinta Romaniei s-a restabilit frontiera romano-bulgara hotarata in Tratatul de pace de la Bucuresti din 10 august 1913 (Cadrilaterul. Frontiera cu Regatul sarbilor. 2 . croatilor si slovenilor urma traseul frontierei din 1913 dintre Bulgaria si Serbia. Bulgaria a obtinut prin Tratatul de la Craiova din 7 septembrie 1940. Bulgaria a ocupat teritoriile anexate de catre Regatul Sarbo-Croato-Sloven (devenit in 1929 Iugoslavia). De asemenea. Pentru Bulgaria. In anul 1941. Dupa al doilea razboi mondial. Frontiera cu Grecia si frontiera cu Turcia (la momentul respectiv teritoriul Turciei europene de azi nu fusese atribuit nici unui stat) era trasata astfel incat Bulgaria pierdea accesul la Marea Egee. recunoscut in anul 1913. In anul 1940 in contextul prabusirii frontierelor Romaniei. iar pierderile umane fusesera deosebit de ridicate. Tracia Occidentala si Insula Tasos din Marea Egee. care era in razboi incepand din 1912. ca urmare a unui acord bilateral incheiat in anul 1947. Teritoriul Bulgariei era aproape acelasi ca si la inceputul razboaielor balcanice.

Partea a doua (articolele 27-35) defineste frontierele Ungariei cu statele vecine. protectia minoritatilor nationale. Croatilor si Slovenilor. Frontiera romano-ungara este descrisa in sectiunea a doua a articolului 27 (traseul actualei frontiere intre Romania si Ungaria). Luxemburg etc. Egipt. dispozitii referitoare la cetatenie. Continutul tratatului Tratatul este divizat in patru parti. acestea sunt actualele frontiere ale Ungariei. pe de o parte cadrul bilateral al relatiilor dintre Ungaria si statele vecine. stat invins in primul razboi mondial. Bulgaria (la Neuilly). Partea a treia (articolele 36-78) intitulata "Clauze politice pentru Europa". Tratatul consfintea includerea teritoriului Croatiei-Sloveniei (partea de nord a Republicii Croatia) si Voivodinei (inclusiv treimea de vest a Banatului) in cadrul Regatului Sirbilor. Tratatul de la Trianon a facut parte din seria tratatelor incheiate la finalul Primului Razboi mondial.).Tratatul de la Trianon Tratatul de la Trianon a fost semnat la data de 4 iunie 1920 intre Puterile Aliate invingatoare in primul razboi mondial si Ungaria. celelalte fiind tratatele de pace incheiate de Puterile Aliate cu Austria (la Saint Germain). intitulata "Interesele Ungariei in afara Europei" continea prevederi referitoare la renuntarea de catre Ungaria la tratatele incheiate de catre Dubla Monarhie cu Maroc. In principiu. Partea a patra (articolele 79-101). precum si intre Romania si Ungaria. continea o serie de clauze privind. Siam (Thailanda de azi) si China 3 . Tratatul a fost semnat pentru a stabili frontierele intre statele succesoare ale AustroUngariei: Austria. Prima parte include Pactul Ligii Natiunilor (parte comuna pentru toate tratatele de pace incheiate dupa primul razboi mondial). a Slovaciei si Ruteniei (azi Republica Slovacia si Regiunea Transcarpatia din Ucraina) in cadrul Cehoslovaciei. Ungaria. Regatul Sirbilor Croatilor si Slovenilor (stat devenit ulterior Iugoslavia). recunoasterea unor clauze politice privind anumite state din Europa (Belgia. in calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar. In principiu. Germania (la Versailles) si Turcia (la Sevres). a Transilvaniei si partii rasaritene a Banatului in cadrul Romaniei si a Burgenlandului in cadrul Republicii Austriei. Tratatul a fost semnat in Palatul Marele Trianon de la Versailles de catre 16 state aliate (inclusiv Romania) pe de o parte si de Ungaria de alta parte. Cehoslovacia.

Statului sirbilor. in 1867. astfel cum au fost descrise in tratat au fost delimitate in anii imediat urmatori. . Impactul tratatului Tratatul de la Trianon a consfintit existenta unui stat maghiar independent. in principiu. Din aceasta perspectiva Tratatul de la Trianon reprezinta doar actul care a consfintit sfirsitul regatului sfintului rege Stefan. ideal al revolutionarilor maghiari de la 1848 si al oamenilor politici maghiari in perioada de sfirsit a Dublei Monarhii.Aplicarea dispozitiilor tratatului Frontierele Ungariei cu statele vecine. chiar daca nu in frontierele imaginate de acestia. Austro-Ungaria). regat care de facto disparuse in secolul al XVI-lea. imparatii de la Viena purtind pina la sfirsit si titlul de regi apostolici ai Ungariei. a decis sa ramina parte a Ungariei. dar care formal a continuat sa existe. pentru acestea Tratatul de la Trianon a consfintit realizarea dreptului la autodeterminare al popoarelor din Transleithania (partea ungara a Dublei Monarhii) si a consfintit o realitate existenta pe teren (majoritatea teritoriilor fusesera deja ocupate de catre fortele armate ale Romaniei. rutenii. prin infringerea de la Mohacs si divizarea teritoriilor sale intre Imperiul otoman si Sfintul Imperiu Roman (devenit ulterior Austria si. croatilor si slovenilor). croatii. In ciuda acestui fapt Tratatul a fost si continua sa fie perceput in mentalul colectiv maghiar drept o catastrofa. Dispozitiile tratatului referitoare la minoritatile din Ungaria au fost aplicate partial. in urma unui plebiscit tinut la data de 14 decembrie 1921. Dubla Monarhie. Tratatul de la Trianon a consfintit trecerea catre statele succesoare a 71% din teritoriul Transleithaniei (partea ungara a Dublei Monarhii) si a 63% din populatie. aceasta din urma in majoritatea ei alcatuita din etnici ne-maghiari. romanii din Transilvania ar fi fost mai favorizati in cadrul Dublei Monarhii decit in statele succesoare. Singura exceptie a fost orasul Sopron (in limba germana Odenburg) din Burgenland care. Tratatul nu a ocupat un rol la fel de important in constiinta populatiei statelor succesoare. Desi istoriografia maghiara si unii oameni politici maghiari au sustinut ca Dubla Monarhie reprezentase o solutie mai echitabila pentru minoritati si ca slovacii. astfel ca procesul de asimilare a acestora a continuat. nici un grup etnic din Dubla Monarhie nu a sustinut revenirea la starea de lucruri anterioara Primului 4 Razboi Mondial. Ungaria fiind in prezent unul din statele cele mai omogene etnic din Europa. Cehoslovaciei.

a semnat Tratatul de pace de la Versailles la 28 iunie 1919. a urmarit revizuirea.Regatul Ungariei. Tratatul este urmarea armistitiului semnat cu luni inainte in padurea din Compiegne. Polonia. frontierele de la Trianon au fost consfintite din nou in anul 1947. Germania pierdea teritorii in fata tarilor vecine. in 1933. Serbia. incheiat intre Puterile aliate si Ungaria. altfel luptele aveau sa inceapa din nou. Desi in perioada 1938-1941 s-a reusit anexarea unor teritorii care apartinusera Dublei Monarhii (1938 sudul Slovaciei. Tratatul a fost ratificat de catre Liga Natiunilor la 10 ianuarie 1920. 1941 teritorii aflate azi in Serbia. eventual. Nu toate cele "14 puncte" ale presedintelui Wilson au fost realizate. SUA. Romania. care. Japonia. spre exasperarea atat a germanilor. In plus conform tratatului. Hermann Muller. suferea o severa limitare a fortelor armate si a fost deposedata de coloniile sale africane si cele de dincolo de ocean. Italia. Anglia. aliindu-se in acest scop cu statele revizioniste. Bulgaria). Croatia si Slovenia). Cehoslovacia) si cele ale Puterilor Centrale (Germania. Austro-Ungaria. a contribuit la colapsul Republicii de la Weimar. Cu alte cuvinte. principiul nationalitatilor s-a 5 . Imperiul Otoman. deseori resimtit ca o trauma sau un complex anti-Versailles. fie si partiala a Tratatului de la Trianon. Tratatul de la Versailles Tratatul de la Versailles din 1919 este un tratat de pace semnat ca rezultat al negocierilor de 6 luni purtate in cadrul Conferintei de Pace de la Paris din 1919. 1939 Ucraina subcarpatica. statul rezultat in urma Primului Razboi mondial. Ministrul de Externe al Germaniei. Reprezentantii noului Guvern german (Republica de la Weimar) au fost obligati de catre invingatori sa semneze acest tratat. Liga Natiunilor urma sa arbitreze conflictele dintre natiuni inainte ca ele sa fi ajuns la razboi. ce a pus punct luptelor. si la accederea lui Adolf Hitler la putere. un tel important pentru presedintele american Woodrow Wilson. In Germania. Conditii Tratatul prevedea crearea Ligii Natiunilor. 1940 nordul Transilvaniei. ce a dus la incheierea oficiala a Primului Razboi Mondial intre fortele Aliate (Franta. tratatul a cauzat un soc. prin tratatul de pace din 10 februarie 1947. Tratatul stipula ca Germania sa-si asume completa responsabilitate pentru declansarea razboiului si sa plateasca mari compensatii (reparatii de razboi) trupelor aliate. cat si a lui Wilson. Germania si Italia.

incluzand (calea ferata pe ruta Varsovia-Gdansk) a fost acordata Poloniei (492 km2). a fost acordata Cehoslovaciei (316 sau 333 km2 si 49. Tratatul de la Saint-Germain-en-Laye Tratatul de pace de la Saint Germain en Laye. prin politica expansionista a lui Ludovic al XIV-lea. s-a recunoscut 6 .000 locuitori. nu si in cazul teritoriilor cu majoritate germana aflate in disputa.Nordul Schleswigului.zona oraselor germane Eupen si Malmedy a fost acordata Belgiei. .815. 1.000 locuitori din Silezia Superioara). a fost redata Frantei (14. a dus la frustrarile care au constituit samanta celui de-al Doilea Razboi Mondial. Tratatul a fost semnat la data de 10 septembrie 1919 de catre reprezentantii Austriei si reprezentantii diplomatici ai 17 state. dupa Plebiscitul Schleswig.aplicat inconsecvent. a fost redat Danemarcei (3. nu cel national. a fost redat Poloniei (3. dupa plebiscit. cunoscut sub numele de Tratatul de la Saint Germain a reprezentat tratatul de pace incheiat intre Aliatii din Primul razboi mondial si noii creeate Republici a Austriei. Satisfacerea revendicarilor din partea Frantei a fost obiectivul principal in acest tratat.Alsacia-Lorena (apartinand Frantei. . Inconsecventa aplicarii principiilor de drept.938km2). (in 1905)).522 km2. au fost redate Poloniei dupa Marea Rascoala Poloneza (53. Prin tratat. . zona Tonder in Schleswig-Holstein. din secolul XVII pana in 1871). . .214 km2 cu 965. pe care Prusia il cucerise in Glasvandul Poloniei.Estul Sileziei Superioare. .zona Hulczyn din Silezia Superioara.000 locuitori).zona Soldau din Prusia de Est.000 locuitori (in 1931).000 locuitori). In cazul unor teritorii locuite in majoritate de populatie germana s-a aplicat principiul istoric. inclusiv 510 km2 si 26. respectiv recurgerea la argumentul national doar in detrimentul Germaniei.228 km2 sau 3.800 km2 cu 4.majoritatea teritoriului din Marea Poloniei ("Provinz Posen") si estul regiunii Pomerania (Prusia de Vest).224. doar atunci cand convenea aliatilor victoriosi. Alte prevederi includeau cedarea unor colonii aflate sub dominatie germana si pierderea unor teritorii anexate sau cucerite de catre Germania anterior: .

Ungaria. care reprezinta o parte comuna a tratatelor de pace incheiate dupa Primul razboi mondial. aceasta sectiune defineste zona Klagenfurt in care populatia era mixta (slovena si germana) in care a fost organizat un plebiscit pentru a se stabili vointa majoritatii populatiei de a apartine fie Austriei fie Statului sarbo-croato-sloven. Frontiera cu Statul Sarbilor Croatilor si Slovenilor era stabilita doar in mod partial. Sectiunea a patra (articolele 59-61) consacra renuntarea Austriei in favoarea Romaniei la orice drepturi si titluri asupra partilor fostului Ducat al Bucovinei aflate in componenta Romaniei. Tratatul este divizat in 14 parti. Liechtenstein. Croatilor si Slovenilor. Tratatul consfinteste independenta Cehoslovaciei (Cehia facuse parte din Transleithania. incorporarea Tirolului de Sud in teritoriul statului italian si a Burgenlandului (regiune care in perioada Monarhiei facuse parte din Transleithania. precum si a teritoriilor care apartinusera Rusiei la data de 1 august 1914 (statele baltice. Partea a treia intitulata clauze politice pentru Europa contine in principal o serie de prevederi referitoare la relatiile bilaterale ale Austriei cu statele succesoare ale Dublei Monarhii. De asemenea. cu exceptia cazului in care Consiliul Ligii Natiunilor ar fi consimtit in acest sens. Cehoslovacia si Polonia a fost stabilita ulterior incheierii tratatului de pace de la Saint Germain insa constituie recunoasterea internationala a unirii Bucovinei cu Romania. apartenenta Bucovinei la Romania si a Tirolului de Sud la Italia. Austria se angaja sa recunoasca independenta Cehoslovaciei si Statului Sarbilor. Croatilor si Slovenilor (devenit ulterior Iugoslavia) si Italia. a fost recunoscuta de jure dezmembrarea Dublei Monarhii. Polonia). partea austriaca a fostei monarhii). Partea a doua defineste frontierele Republicii Austria cu statele vecine: Elvetia. Formularea este ambigua si a fost utilizata deoarece frontierele dintre Romania. Cehoslovacia.independenta Republicii Austria (numita colocvial in acea perioada Austria Germana pentru a se marca diferenta fata de Austro-Ungaria). Din acest motiv. Statul Sarbilor. Finlanda. partea ungara dar populata in special de etnici de limba germana) in Austria. Prima parte este formata din Pactul Ligii Natiunilor. De o deosebita importanta era articolul 88. se solicita Austriei sa se abtina de la orice actiuni care ar fi compromis 7 . prin constituirea statelor Polonia. regiunea Klagenfurt urmand sa fie atribuita unuia din cele doua state in urma unui plebiscit. Cehoslovacia si a Regatul Sarbilor. care prevedea ca independenta Austriei este inalienabila. Germania. Croatilor si Slovenilor.

Partea a cincea (clauze militare) prevedea limitarea capacitatii militare a Austriei la 30. in frontierele stabilite prin Tratatul de la Saint Germain. Egiptul. Ca urmare a crizei economice care a urmat incheierii razboiului. Celelalte noua parti ale tratatului cuprindeau dispozitii referitoare la despagubirile pe care Austria urma sa le plateasca. Dupa al doilea razboi mondial. insa aceasta posibilitate a fost interzisa de catre invingatori. Majoritatea populatiei si a clasei politice ar fi preferat. dar in orasul Sopron (in germana Odenburg). care nu doreau sa intareasca Germania. sa se uneasca cu statul german. Austria. impreuna cu alte opt sate. cand Austria a fost anexata de Germania nazista a lui Adolf Hitler. in primii ani de dupa razboi. Acest articol avea menirea de a interzice unirea Austriei cu Germania (alt stat invins in razboi). la organizarea transporturilor feroviare intre Austria si celelalte state (deosebit de importanta tinand cont de pozitia Austriei in sistemul feroviar european) etc. Problema unirii cu Germania a ramas pe agenda politica interna austriaca pana in 1938. Siamul (Thailanda) si China. Teritoriul Burgenlandului a intrat in componenta Austriei. statul austriac nu a fost capabil sa plateasca despagubirile fixate prin tratatul de pace. nu a urmarit contestarea tratatului de pace si revenirea la situatia anterioara. la regimul navigatiei pe Dunare. spre deosebire de toate celelalte state invinse in primul razboi mondial. Aplicarea si consecintele tratatului Frontierele Austriei cu statele vecine au fost delimitate in anii imediat urmatori. 8 . s-a organizat in anul 1921 un nou referendum in care s-a decis ramanerea in Ungaria.000 de militari. Austria a fost recunoscuta din nou ca stat independent (suveranitatea deplina a fost recunoscuta prin Tratatul de stat din 1955). inclusiv ofiterii. Plebiscitul organizat in zona Klagenfurt a aratat ca majoritatea locuitorilor doreau sa ramana in cadrul Austriei.suveranitatea sa. Partea a patra (interesele austriece in exteriorul Europei) prevedea renuntarea de catre Republica Austria la o serie de tratate si drepturi ale fostei monarhii austro-ungare in relatiile cu Marocul.

la insistentele marelui vizir Talat Pasa. Tratatul de la Sèvres a fost anulat practic in cursul Razboiului de Independenta al Turciei. Grecia. La semnarea tratatului de pace nu au participat Statele Unite ale Americii si Rusia. Tratatul nu a fost niciodata ratificat de otomani. Tratatul nu a fost trimis pentru ratificare Parlamentului otoman. (Ardahan.1978. in timpul ocupatiei Constantinopolului. una dintre puterile aliate. Inca din 1915 insa. marele vizir Damat Ferid Pasa. Imperiul Otoman a reprimit teritoriile pe care le pierduse in fata Imperiului Rus in timpul razboiului din 1877 . Marile puteri nu au ajuns la o intelegere. la sfarsitul caruia a fost semnat un nou tratat de pace – Tratatul de la Lausanne din 1923. Franta Tratatul a fost semnat de patru reprezentanti ai Imperiului Otoman. Regatul Unit si Italia au semnat de asemenea o „Intelegere Tripartita” secreta la aceeasi data cu semnarea tratatului depace„Intelegerea Trimpartita” confirma concesiunile petroliere si comerciale britanice din Turcia si transfera fostele intreprinderi germane din Imperiul Otoman unei coroporatii a semnatarilor sus-numitei intelegeri. Kars si Batumi. Rusia a fost exclusa datorita semnarii Tratatului de la Brest-Litovsk din 1918. Tratatul de la Versailles cu Germania a fost semnat mai inainte de semnarea celui cu Turcia si a anulat toate concesiunile si drepturile germane acordate de otomani. Sir George Dixon Grahame a semnat pentru Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei. ambasadorul Hadi Pasa si ministrul educatiei Resid Halis. Din partea Republica Democrata Armeana a semnat 9 . nu a acceptat granitele asa cum au fost trasate de tratat si nu a ratificat niciodata intelegerea[6] . Italia si Regatul Unit au purtat negocieri pentru impartirea Imperiului Otoman. care aveau imputerniciri depline din partea sultanului Mehmed al VI-lea: Rıza Tevfik. In cadrul tratatului de la Sevres. Alexandre Millerand pentru Franta si contele Lelio Bonin Longare pentru Italia. Franta. Negocierile de pace au durat peste 15 luni. Franta. au continuat la Conferinta de la Londra si au ajuns la forma finala a documentului la Conferinta de la San Remo (aprilie 1920). fiind incepute la Conferinta de Pace de la Paris. mult mai favorabil Istambulului. Delegatii au semnat tratatul in sala de expozitie a fabricii de portelan dinSèvres. dar au permis fara voia lor aparitia unei puternice miscari nationale turce. care a fost dizolvat de trupele britanice pe 10 august 1920.Tratatul de la Sèvres Tratatul de la Sèvres (10 august 1920) a fost un tratat de pace dintre Imperiul Otoman si Puterile Aliate semnat la sfarsitul Primului Razboi Mondial.

Cele mai importante orase erau Locurile Sfinte musulmane . sub rezervele conditiilor din tratat. Regatul isi obtinuse de facto idependenta din cadrul Imperiului Otoman (unde forma vilayetyl Hajaz) cu sprijinul britanic.000 de locuitori. Se parea ca Londra reusise sa alunge „bolnavul Europei” in „patul de boala” din Asia Mica. De asemenea. pentru reincluderea SUA in tratat. SUA. Tratatul de la Batumi din 4 iunie 1918.000 km2 si o populatie de aproximativ 750. Armenia Republica Democrata Armeana a fost recunoscuta international prin semnarea partilor contractante. Opinia publica a fost surprinsa atunci cand Aliatii au declarat ca erau de acord cu pastrarea conducerii de la Constantinopole. Regatului Unit si SUA aveau pozitii diferite cu privire la soarta Imperiului Otoman. orasul fiind in continuare desemnat drept capitala a imperiului. acelasi care semnase si primul tratat al noului stat armean. Aceasta a fostr prima recuoastere internationala.000 de locuitori). era pe moarte. Obiectivele invingatorilor Liderii Frantei. SUA nu a mai putut decat sa ceara ajutorul influentului premier elen. Eleftherios Venizelos. relevate in timpul Conferintei de pace de la Paris din 1919. urmata de planta unor compensatii financiare pentru cheltuielile militare pe care le facuse pe fronturile primei conflagratii mondiale.Avetis Aharonian.Regatul Hedjaz Regatul Hedjaz a fost recunoscut international. Acest regat avea o suprafata de aproximativ 260.000 de locuitori) si Medina (40. a decis sa nu participe in niciun fel al impartirea Imperiului Otoman SUA dorea ca semnarea tratatului de pace sa se faca cat mai rapid posibil. Prevederile tratatului Tratatul nu facea decat sa dea o forma oficiala intelegerilor secrete la puterilor aliate cu privire la impartirea Imperiului Otoman. 10 . Imperiul Otoman. Tratatul stabilea expulzarea Imperiului Otoman din Europa. Dupa ce Senatul a respins planul presedintelului Woodrow Wilson cu privire la Armenia. Armenia si-a asumat responsabilitatile financiare care decurgeau din transferul teritorial. al caror Senat respinsese propunerile cu privire la trasarea granitelor Armeniei.Mecca (80. tratatul servea intereselor politice britanice. Pozitia comuna era aceea conform careia „bolnavul Europei”.

Bibliografie:    http://www.wikipedia.calificativ.md http://ro.istoria.org 11 .html http://www.ro/referate/referat-Primul_razboi_mondial-rid5810.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->