Tratatele de pace de dupa Primul Razboi Mondial

Primul Razboi Mondial a inceput pe 28 iulie 1914, odata cu declaratia de razboi semnata de Austro-Ungaria la adresa Serbiei, iar ostilitatile dintre Antanta si Puterile Centrale au continuat pana la semnarea armistitiului, pe 11 noiembrie 1918, pe o perioada de 4 ani, 3 luni si 14 zile. Totalul costurilor directe ale razboiului pentru ambele parti a fost de aproximativ 186 miliarde de dolari. Pierderile au totalizat mai mult de 37 de milioane de dolari. In ciuda sperantelor mondiale ca pacea de dupa razboi va fi permanenta, Primul Razboi Mondial a pus de fapt bazele unui conflict si mai devastator. Puterile Centrale infrante au acceptat cele 14 puncte ale declaratiei presedintelui Wilson ca baza pentru armistitiu, si s-au asteptat ca aliatii sa foloseasca principiile celor 14 puncte ca fundatie pentru tratate de pace. Totusi, aliatii s-au dus la conferinta de la Versailles si la conferintele de pace care au urmat, hotarati sa pretinda de la Puterile Centrale intregul cost al razboiului si sa isi imparta teritoriile si posesiunile natiunilor infrante dupa planuri facute intre 1915 si 1917, inainte ca Statele Unite ale Americii sa intre in razboi. La inceput, in timpul negocierilor de pace, Presedintele Wilson a insistat ca la Conferinta de Pace de la Paris sa se accepte intregul program alcatuit din 14 puncte, dar in final, pentru a asigura suportul aliatilor pentru foarte importantul punct 14, ce prevedea crearea unei asociatii a natiunilor, el a renuntat sa mai insiste asupra altor puncte. Tratatele de pace formate in urma conferintelor de la Versailles, Saint-Germain, Trianon, Neuilly si Sèvres au fost in ansamblu inadecvat aplicate de puterile victorioase, ceea ce a dus la renasterea militarismului si a nationalismului agresiv in Germania, precum si a dezordinii sociale in majoritatea Europei.

Tratatul de pace de la Neuilly sur Seine

Tratatul de pace de la Neuilly sur Seine a fost semnat la data de 27 noiembrie 1919 intre Puterile Aliate, invingatoare in primul razboi mondial (inclusiv Romania) si Bulgaria, tara invinsa in razboi.

1

care era in razboi incepand din 1912. Tracia Occidentala si Insula Tasos din Marea Egee. dispozitiile tratatului au fost considerate deosebit de severe. Dupa al doilea razboi mondial. recunoscut in anul 1913. In anul 1940 in contextul prabusirii frontierelor Romaniei. precum si parti din Dobrogea de Nord reintra in componenta Romaniei). Singurul castig teritorial recunoscut prin Tratatele de pace de la Paris incheiate cu statele invinse in al doilea razboi mondial a fost mentinerea Cadrilaterului in cadrul statului bulgar (articolul 1 al Tratatelor de Pace cu Bulgaria si Romania). 2 . iar pierderile umane fusesera deosebit de ridicate. o serie de dispozitii referitoare la limitarea fortelor armate ale Bulgariei.Teritoriile cedate Serbiei si Greciei Tratatul este divizat in 13 capitole. Primul capitol parte este reprezentata de Pactul Societatii Natiunilor. croatilor si slovenilor urma traseul frontierei din 1913 dintre Bulgaria si Serbia. Frontiera cu Grecia si frontiera cu Turcia (la momentul respectiv teritoriul Turciei europene de azi nu fusese atribuit nici unui stat) era trasata astfel incat Bulgaria pierdea accesul la Marea Egee. Cadrilaterul. De asemenea. iar "regiunile occidentale" au intrat in componenta Iugoslaviei. Bulgaria a obtinut prin Tratatul de la Craiova din 7 septembrie 1940. Bulgaria a recunoscut acest stat. Bulgaria. Pentru Bulgaria. predarea materialului militar. Bulgaria a ocupat teritoriile anexate de catre Regatul Sarbo-Croato-Sloven (devenit in 1929 Iugoslavia). In anul 1941. cu exceptia a 4 teritorii atribuite Statului sarbo-croato-sloven. astfel ca tratatul a fost considerat o catastrofa nationala. Tratatul cuprinde de asemenea. Frontiera cu Regatul sarbilor. ca si celelalte state invinse in primul razboi mondial a urmarit sa revizuiasca Tratatul de la Neuilly. apropiindu-se de Germania si Italia in perioada interbelica. In privinta Romaniei s-a restabilit frontiera romano-bulgara hotarata in Tratatul de pace de la Bucuresti din 10 august 1913 (Cadrilaterul. Al doilea defineste frontierele Bulgariei. navigatia pe Dunare etc. in alianta Cu Germania. Teritoriul Bulgariei era aproape acelasi ca si la inceputul razboaielor balcanice. ca urmare a unui acord bilateral incheiat in anul 1947. iesirea la Marea Egee a fost din nou pierduta.

Frontiera romano-ungara este descrisa in sectiunea a doua a articolului 27 (traseul actualei frontiere intre Romania si Ungaria). In principiu. celelalte fiind tratatele de pace incheiate de Puterile Aliate cu Austria (la Saint Germain). Tratatul consfintea includerea teritoriului Croatiei-Sloveniei (partea de nord a Republicii Croatia) si Voivodinei (inclusiv treimea de vest a Banatului) in cadrul Regatului Sirbilor. precum si intre Romania si Ungaria. In principiu. pe de o parte cadrul bilateral al relatiilor dintre Ungaria si statele vecine. continea o serie de clauze privind. acestea sunt actualele frontiere ale Ungariei. Bulgaria (la Neuilly). Regatul Sirbilor Croatilor si Slovenilor (stat devenit ulterior Iugoslavia). Tratatul de la Trianon a facut parte din seria tratatelor incheiate la finalul Primului Razboi mondial. Partea a patra (articolele 79-101). a Slovaciei si Ruteniei (azi Republica Slovacia si Regiunea Transcarpatia din Ucraina) in cadrul Cehoslovaciei. Tratatul a fost semnat pentru a stabili frontierele intre statele succesoare ale AustroUngariei: Austria. Croatilor si Slovenilor. protectia minoritatilor nationale.). intitulata "Interesele Ungariei in afara Europei" continea prevederi referitoare la renuntarea de catre Ungaria la tratatele incheiate de catre Dubla Monarhie cu Maroc. Ungaria. Partea a treia (articolele 36-78) intitulata "Clauze politice pentru Europa".Tratatul de la Trianon Tratatul de la Trianon a fost semnat la data de 4 iunie 1920 intre Puterile Aliate invingatoare in primul razboi mondial si Ungaria. recunoasterea unor clauze politice privind anumite state din Europa (Belgia. in calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar. Luxemburg etc. a Transilvaniei si partii rasaritene a Banatului in cadrul Romaniei si a Burgenlandului in cadrul Republicii Austriei. Germania (la Versailles) si Turcia (la Sevres). Prima parte include Pactul Ligii Natiunilor (parte comuna pentru toate tratatele de pace incheiate dupa primul razboi mondial). Continutul tratatului Tratatul este divizat in patru parti. stat invins in primul razboi mondial. Cehoslovacia. Egipt. Partea a doua (articolele 27-35) defineste frontierele Ungariei cu statele vecine. Siam (Thailanda de azi) si China 3 . Tratatul a fost semnat in Palatul Marele Trianon de la Versailles de catre 16 state aliate (inclusiv Romania) pe de o parte si de Ungaria de alta parte. dispozitii referitoare la cetatenie.

Tratatul de la Trianon a consfintit trecerea catre statele succesoare a 71% din teritoriul Transleithaniei (partea ungara a Dublei Monarhii) si a 63% din populatie.Aplicarea dispozitiilor tratatului Frontierele Ungariei cu statele vecine. astfel cum au fost descrise in tratat au fost delimitate in anii imediat urmatori. astfel ca procesul de asimilare a acestora a continuat. imparatii de la Viena purtind pina la sfirsit si titlul de regi apostolici ai Ungariei. in 1867. in principiu. Singura exceptie a fost orasul Sopron (in limba germana Odenburg) din Burgenland care. Tratatul nu a ocupat un rol la fel de important in constiinta populatiei statelor succesoare. pentru acestea Tratatul de la Trianon a consfintit realizarea dreptului la autodeterminare al popoarelor din Transleithania (partea ungara a Dublei Monarhii) si a consfintit o realitate existenta pe teren (majoritatea teritoriilor fusesera deja ocupate de catre fortele armate ale Romaniei. in urma unui plebiscit tinut la data de 14 decembrie 1921. Cehoslovaciei. prin infringerea de la Mohacs si divizarea teritoriilor sale intre Imperiul otoman si Sfintul Imperiu Roman (devenit ulterior Austria si. regat care de facto disparuse in secolul al XVI-lea. rutenii. Dispozitiile tratatului referitoare la minoritatile din Ungaria au fost aplicate partial. Impactul tratatului Tratatul de la Trianon a consfintit existenta unui stat maghiar independent. romanii din Transilvania ar fi fost mai favorizati in cadrul Dublei Monarhii decit in statele succesoare. chiar daca nu in frontierele imaginate de acestia. croatilor si slovenilor). In ciuda acestui fapt Tratatul a fost si continua sa fie perceput in mentalul colectiv maghiar drept o catastrofa. Austro-Ungaria). ideal al revolutionarilor maghiari de la 1848 si al oamenilor politici maghiari in perioada de sfirsit a Dublei Monarhii. . nici un grup etnic din Dubla Monarhie nu a sustinut revenirea la starea de lucruri anterioara Primului 4 Razboi Mondial. Ungaria fiind in prezent unul din statele cele mai omogene etnic din Europa. Desi istoriografia maghiara si unii oameni politici maghiari au sustinut ca Dubla Monarhie reprezentase o solutie mai echitabila pentru minoritati si ca slovacii. aceasta din urma in majoritatea ei alcatuita din etnici ne-maghiari. Dubla Monarhie. a decis sa ramina parte a Ungariei. croatii. Statului sirbilor. dar care formal a continuat sa existe. Din aceasta perspectiva Tratatul de la Trianon reprezinta doar actul care a consfintit sfirsitul regatului sfintului rege Stefan.

Tratatul de la Versailles Tratatul de la Versailles din 1919 este un tratat de pace semnat ca rezultat al negocierilor de 6 luni purtate in cadrul Conferintei de Pace de la Paris din 1919. Tratatul stipula ca Germania sa-si asume completa responsabilitate pentru declansarea razboiului si sa plateasca mari compensatii (reparatii de razboi) trupelor aliate. incheiat intre Puterile aliate si Ungaria. Desi in perioada 1938-1941 s-a reusit anexarea unor teritorii care apartinusera Dublei Monarhii (1938 sudul Slovaciei. ce a dus la incheierea oficiala a Primului Razboi Mondial intre fortele Aliate (Franta. Nu toate cele "14 puncte" ale presedintelui Wilson au fost realizate. a urmarit revizuirea. a contribuit la colapsul Republicii de la Weimar. Cehoslovacia) si cele ale Puterilor Centrale (Germania. In plus conform tratatului. Liga Natiunilor urma sa arbitreze conflictele dintre natiuni inainte ca ele sa fi ajuns la razboi. tratatul a cauzat un soc. Germania pierdea teritorii in fata tarilor vecine. a semnat Tratatul de pace de la Versailles la 28 iunie 1919. statul rezultat in urma Primului Razboi mondial. Italia. SUA. Cu alte cuvinte. aliindu-se in acest scop cu statele revizioniste. spre exasperarea atat a germanilor. Bulgaria). Anglia. Reprezentantii noului Guvern german (Republica de la Weimar) au fost obligati de catre invingatori sa semneze acest tratat. eventual. Germania si Italia. cat si a lui Wilson. Serbia. principiul nationalitatilor s-a 5 .Regatul Ungariei. ce a pus punct luptelor. Tratatul a fost ratificat de catre Liga Natiunilor la 10 ianuarie 1920. deseori resimtit ca o trauma sau un complex anti-Versailles. Polonia. In Germania. frontierele de la Trianon au fost consfintite din nou in anul 1947. Tratatul este urmarea armistitiului semnat cu luni inainte in padurea din Compiegne. care. prin tratatul de pace din 10 februarie 1947. Croatia si Slovenia). Hermann Muller. suferea o severa limitare a fortelor armate si a fost deposedata de coloniile sale africane si cele de dincolo de ocean. Ministrul de Externe al Germaniei. 1940 nordul Transilvaniei. altfel luptele aveau sa inceapa din nou. Austro-Ungaria. in 1933. Imperiul Otoman. si la accederea lui Adolf Hitler la putere. 1941 teritorii aflate azi in Serbia. Japonia. Romania. fie si partiala a Tratatului de la Trianon. 1939 Ucraina subcarpatica. Conditii Tratatul prevedea crearea Ligii Natiunilor. un tel important pentru presedintele american Woodrow Wilson.

majoritatea teritoriului din Marea Poloniei ("Provinz Posen") si estul regiunii Pomerania (Prusia de Vest). In cazul unor teritorii locuite in majoritate de populatie germana s-a aplicat principiul istoric. .214 km2 cu 965. (in 1905)). a dus la frustrarile care au constituit samanta celui de-al Doilea Razboi Mondial.815. din secolul XVII pana in 1871). dupa plebiscit. a fost acordata Cehoslovaciei (316 sau 333 km2 si 49. Alte prevederi includeau cedarea unor colonii aflate sub dominatie germana si pierderea unor teritorii anexate sau cucerite de catre Germania anterior: .Estul Sileziei Superioare.000 locuitori.938km2). Tratatul a fost semnat la data de 10 septembrie 1919 de catre reprezentantii Austriei si reprezentantii diplomatici ai 17 state. inclusiv 510 km2 si 26.224.000 locuitori). . Satisfacerea revendicarilor din partea Frantei a fost obiectivul principal in acest tratat. .000 locuitori (in 1931). Tratatul de la Saint-Germain-en-Laye Tratatul de pace de la Saint Germain en Laye. respectiv recurgerea la argumentul national doar in detrimentul Germaniei. Inconsecventa aplicarii principiilor de drept. a fost redata Frantei (14.000 locuitori din Silezia Superioara).800 km2 cu 4. prin politica expansionista a lui Ludovic al XIV-lea.aplicat inconsecvent.Alsacia-Lorena (apartinand Frantei. au fost redate Poloniei dupa Marea Rascoala Poloneza (53.zona Soldau din Prusia de Est.000 locuitori). a fost redat Danemarcei (3. incluzand (calea ferata pe ruta Varsovia-Gdansk) a fost acordata Poloniei (492 km2). pe care Prusia il cucerise in Glasvandul Poloniei. nu cel national. Prin tratat. cunoscut sub numele de Tratatul de la Saint Germain a reprezentat tratatul de pace incheiat intre Aliatii din Primul razboi mondial si noii creeate Republici a Austriei.zona oraselor germane Eupen si Malmedy a fost acordata Belgiei.228 km2 sau 3. nu si in cazul teritoriilor cu majoritate germana aflate in disputa. 1. s-a recunoscut 6 . doar atunci cand convenea aliatilor victoriosi. . dupa Plebiscitul Schleswig.Nordul Schleswigului.522 km2. . a fost redat Poloniei (3. zona Tonder in Schleswig-Holstein. .zona Hulczyn din Silezia Superioara.

Formularea este ambigua si a fost utilizata deoarece frontierele dintre Romania. Statul Sarbilor. apartenenta Bucovinei la Romania si a Tirolului de Sud la Italia. Germania. Partea a treia intitulata clauze politice pentru Europa contine in principal o serie de prevederi referitoare la relatiile bilaterale ale Austriei cu statele succesoare ale Dublei Monarhii. cu exceptia cazului in care Consiliul Ligii Natiunilor ar fi consimtit in acest sens. Croatilor si Slovenilor. care reprezinta o parte comuna a tratatelor de pace incheiate dupa Primul razboi mondial. Cehoslovacia si Polonia a fost stabilita ulterior incheierii tratatului de pace de la Saint Germain insa constituie recunoasterea internationala a unirii Bucovinei cu Romania. care prevedea ca independenta Austriei este inalienabila. Polonia). Croatilor si Slovenilor (devenit ulterior Iugoslavia) si Italia. Partea a doua defineste frontierele Republicii Austria cu statele vecine: Elvetia. incorporarea Tirolului de Sud in teritoriul statului italian si a Burgenlandului (regiune care in perioada Monarhiei facuse parte din Transleithania. Frontiera cu Statul Sarbilor Croatilor si Slovenilor era stabilita doar in mod partial. precum si a teritoriilor care apartinusera Rusiei la data de 1 august 1914 (statele baltice. Austria se angaja sa recunoasca independenta Cehoslovaciei si Statului Sarbilor. Finlanda. aceasta sectiune defineste zona Klagenfurt in care populatia era mixta (slovena si germana) in care a fost organizat un plebiscit pentru a se stabili vointa majoritatii populatiei de a apartine fie Austriei fie Statului sarbo-croato-sloven. Ungaria. Cehoslovacia. De o deosebita importanta era articolul 88. regiunea Klagenfurt urmand sa fie atribuita unuia din cele doua state in urma unui plebiscit. Din acest motiv. a fost recunoscuta de jure dezmembrarea Dublei Monarhii. Cehoslovacia si a Regatul Sarbilor. Liechtenstein. Sectiunea a patra (articolele 59-61) consacra renuntarea Austriei in favoarea Romaniei la orice drepturi si titluri asupra partilor fostului Ducat al Bucovinei aflate in componenta Romaniei. Tratatul consfinteste independenta Cehoslovaciei (Cehia facuse parte din Transleithania. Prima parte este formata din Pactul Ligii Natiunilor.independenta Republicii Austria (numita colocvial in acea perioada Austria Germana pentru a se marca diferenta fata de Austro-Ungaria). partea austriaca a fostei monarhii). Croatilor si Slovenilor. De asemenea. Tratatul este divizat in 14 parti. prin constituirea statelor Polonia. partea ungara dar populata in special de etnici de limba germana) in Austria. se solicita Austriei sa se abtina de la orice actiuni care ar fi compromis 7 .

Partea a patra (interesele austriece in exteriorul Europei) prevedea renuntarea de catre Republica Austria la o serie de tratate si drepturi ale fostei monarhii austro-ungare in relatiile cu Marocul. dar in orasul Sopron (in germana Odenburg). sa se uneasca cu statul german. Teritoriul Burgenlandului a intrat in componenta Austriei. Aplicarea si consecintele tratatului Frontierele Austriei cu statele vecine au fost delimitate in anii imediat urmatori. Problema unirii cu Germania a ramas pe agenda politica interna austriaca pana in 1938. in primii ani de dupa razboi. Partea a cincea (clauze militare) prevedea limitarea capacitatii militare a Austriei la 30. nu a urmarit contestarea tratatului de pace si revenirea la situatia anterioara. Acest articol avea menirea de a interzice unirea Austriei cu Germania (alt stat invins in razboi). Celelalte noua parti ale tratatului cuprindeau dispozitii referitoare la despagubirile pe care Austria urma sa le plateasca. la regimul navigatiei pe Dunare. Austria. insa aceasta posibilitate a fost interzisa de catre invingatori. Majoritatea populatiei si a clasei politice ar fi preferat. in frontierele stabilite prin Tratatul de la Saint Germain. inclusiv ofiterii. Austria a fost recunoscuta din nou ca stat independent (suveranitatea deplina a fost recunoscuta prin Tratatul de stat din 1955). Plebiscitul organizat in zona Klagenfurt a aratat ca majoritatea locuitorilor doreau sa ramana in cadrul Austriei. care nu doreau sa intareasca Germania. spre deosebire de toate celelalte state invinse in primul razboi mondial. statul austriac nu a fost capabil sa plateasca despagubirile fixate prin tratatul de pace. impreuna cu alte opt sate. 8 . Egiptul. s-a organizat in anul 1921 un nou referendum in care s-a decis ramanerea in Ungaria. cand Austria a fost anexata de Germania nazista a lui Adolf Hitler. Siamul (Thailanda) si China. la organizarea transporturilor feroviare intre Austria si celelalte state (deosebit de importanta tinand cont de pozitia Austriei in sistemul feroviar european) etc. Dupa al doilea razboi mondial.suveranitatea sa.000 de militari. Ca urmare a crizei economice care a urmat incheierii razboiului.

Imperiul Otoman a reprimit teritoriile pe care le pierduse in fata Imperiului Rus in timpul razboiului din 1877 . Grecia. ambasadorul Hadi Pasa si ministrul educatiei Resid Halis. care a fost dizolvat de trupele britanice pe 10 august 1920. Franta. Negocierile de pace au durat peste 15 luni. Franta Tratatul a fost semnat de patru reprezentanti ai Imperiului Otoman. Italia si Regatul Unit au purtat negocieri pentru impartirea Imperiului Otoman. Franta. In cadrul tratatului de la Sevres.Tratatul de la Sèvres Tratatul de la Sèvres (10 august 1920) a fost un tratat de pace dintre Imperiul Otoman si Puterile Aliate semnat la sfarsitul Primului Razboi Mondial. una dintre puterile aliate. Inca din 1915 insa. Kars si Batumi. la insistentele marelui vizir Talat Pasa. (Ardahan. Regatul Unit si Italia au semnat de asemenea o „Intelegere Tripartita” secreta la aceeasi data cu semnarea tratatului depace„Intelegerea Trimpartita” confirma concesiunile petroliere si comerciale britanice din Turcia si transfera fostele intreprinderi germane din Imperiul Otoman unei coroporatii a semnatarilor sus-numitei intelegeri. au continuat la Conferinta de la Londra si au ajuns la forma finala a documentului la Conferinta de la San Remo (aprilie 1920). dar au permis fara voia lor aparitia unei puternice miscari nationale turce. Sir George Dixon Grahame a semnat pentru Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei. Din partea Republica Democrata Armeana a semnat 9 . Tratatul de la Versailles cu Germania a fost semnat mai inainte de semnarea celui cu Turcia si a anulat toate concesiunile si drepturile germane acordate de otomani. nu a acceptat granitele asa cum au fost trasate de tratat si nu a ratificat niciodata intelegerea[6] . Rusia a fost exclusa datorita semnarii Tratatului de la Brest-Litovsk din 1918. Tratatul de la Sèvres a fost anulat practic in cursul Razboiului de Independenta al Turciei.1978. Tratatul nu a fost niciodata ratificat de otomani. in timpul ocupatiei Constantinopolului. La semnarea tratatului de pace nu au participat Statele Unite ale Americii si Rusia. mult mai favorabil Istambulului. marele vizir Damat Ferid Pasa. Alexandre Millerand pentru Franta si contele Lelio Bonin Longare pentru Italia. la sfarsitul caruia a fost semnat un nou tratat de pace – Tratatul de la Lausanne din 1923. Marile puteri nu au ajuns la o intelegere. Tratatul nu a fost trimis pentru ratificare Parlamentului otoman. care aveau imputerniciri depline din partea sultanului Mehmed al VI-lea: Rıza Tevfik. Delegatii au semnat tratatul in sala de expozitie a fabricii de portelan dinSèvres. fiind incepute la Conferinta de Pace de la Paris.

Prevederile tratatului Tratatul nu facea decat sa dea o forma oficiala intelegerilor secrete la puterilor aliate cu privire la impartirea Imperiului Otoman.000 de locuitori. urmata de planta unor compensatii financiare pentru cheltuielile militare pe care le facuse pe fronturile primei conflagratii mondiale. Imperiul Otoman. SUA. orasul fiind in continuare desemnat drept capitala a imperiului. Tratatul de la Batumi din 4 iunie 1918. Dupa ce Senatul a respins planul presedintelului Woodrow Wilson cu privire la Armenia. relevate in timpul Conferintei de pace de la Paris din 1919. Aceasta a fostr prima recuoastere internationala. Regatul isi obtinuse de facto idependenta din cadrul Imperiului Otoman (unde forma vilayetyl Hajaz) cu sprijinul britanic. SUA nu a mai putut decat sa ceara ajutorul influentului premier elen. pentru reincluderea SUA in tratat. era pe moarte. Opinia publica a fost surprinsa atunci cand Aliatii au declarat ca erau de acord cu pastrarea conducerii de la Constantinopole. Armenia Republica Democrata Armeana a fost recunoscuta international prin semnarea partilor contractante. Eleftherios Venizelos.000 km2 si o populatie de aproximativ 750.Mecca (80. sub rezervele conditiilor din tratat. acelasi care semnase si primul tratat al noului stat armean.000 de locuitori). Armenia si-a asumat responsabilitatile financiare care decurgeau din transferul teritorial. 10 . Regatului Unit si SUA aveau pozitii diferite cu privire la soarta Imperiului Otoman. Cele mai importante orase erau Locurile Sfinte musulmane . De asemenea. a decis sa nu participe in niciun fel al impartirea Imperiului Otoman SUA dorea ca semnarea tratatului de pace sa se faca cat mai rapid posibil. Se parea ca Londra reusise sa alunge „bolnavul Europei” in „patul de boala” din Asia Mica. tratatul servea intereselor politice britanice. Pozitia comuna era aceea conform careia „bolnavul Europei”. Obiectivele invingatorilor Liderii Frantei. al caror Senat respinsese propunerile cu privire la trasarea granitelor Armeniei.Avetis Aharonian.Regatul Hedjaz Regatul Hedjaz a fost recunoscut international.000 de locuitori) si Medina (40. Tratatul stabilea expulzarea Imperiului Otoman din Europa. Acest regat avea o suprafata de aproximativ 260.

calificativ.org 11 .ro/referate/referat-Primul_razboi_mondial-rid5810.wikipedia.html http://www.Bibliografie:    http://www.istoria.md http://ro.