Universitatea Bucuresti Facultatea de Teologie Ortodoxa

Lucrare de seminar

Mandria si slava desarta la pr. Cleopa

Coordonator: assist. Pr. Jean Nedelea Student: Condrea Pompiliu Gr.III

Bucuresti 2011

Introducere

Caderea lui Adam: La caderea lui Adam au contribuit doua patimi rationale ale omului:mandria si pofta1 Fatarnicia: se afla in stransa legatura cu mandria si slava desarta fiind aspra mustrata de catre Mantuitorul:Vai voua carturarilor si fariseilor fatarnici(Mt 23, 13). Ne spune pr ca fatarnicia are ca temelie viclesugul avand roade ca dorinta de castig, slava desarta, rautatea, ravnirea. Si pentru a ne exemplifica un exemplu graitor care a fost foarte vatamator pentru cel care era stapanti de aceasta patima este Iuda care sub masca milosteniei face remarca cu mirul irosit de catre pacatoasa care a spalat picioarele Mantuitorului, care putea fi vandut cu 300 dinari iar banii ar fi fost impartasiti saracilor, de asemenea cea mai injositoare fapta constituind-o sarutul lui Iuda care constituie culmea fatarniciei. Faptele bune: nu trebuiesc lucrate cu scopul de a fi vazuti si laudati de oameni caci altfel ele isi pierd valoarea duhovniceasca. Faptele bune nu trebuiesc sa fie un mijloc de superioritatea fata de alti care nu fac sau magulirea imaginii a eului nostru, pr specifica:cine ajunge sa faca fapta buna din dragoste, fara alt scop, acela a ajuns la masura desavarsirii2. Deci nu trebuie sa fim mandri de faptele noastre bune caci atrage pierderea acestora si vatamarea noastra sufleteasca. Iubirea de sine: naste , trufia, semetie, ura, zavistia, pizma, invidia, rautatea, lacamoia pantecelui, pacate foarte grele printre care si mandria. Pr spune ca:cel mai mare pacat sub cer la mintea omeneasca este iubirea de sine3, ceea ce ne duce cu gandul asemanarii iubirii de sine cu un izvor curgator cu cele mai grele pacate care infecteaza chipul lui Dumnezeu in om si-l umbreste slabindu-l de toate puterile sufletesti. Este vital ca omul sa reuseasca sa se indeparteze de iubirea de sine, de mandrie prin smerenie pentru ca numai atunci cand aceasta se intampla atunci el se poate elibera de lantul in care a fost si descatusat fiind se poate apropia de Dumnezeu cu nadejde.

Din cuvintele Arhimandritului Cleopa Ilie Indrumari Duhovnicesti pentru vremelnicie si vesnicie, ed. Teognost, Cluj-Napoca, 2004, p.31. 2 Idem 3 Idem

Intelepciunea: inteleptul este cel mai fericit crestin pentru ca in acesta nu se afla mandrie, nu se considera vrednic de mila lui Dumnezeu sau mai presus de orice om, se considera a fi cel din urma dintre oameni si are intotdeauna inaintea sa pacatele sale, frica de Dumnezeu si recunostina pe care o poarta fata de Dumnezeu . Mandria: Pr subliniaza dimensiunea universala a pacatului mandriei:vreau sa spun ca astazi, mai mult ca oricand, acest mare pacat al mandriei a cuprins toata lumea; fiecare doreste sa fie mai mare peste altii, sa-I robeasca sa-I stapaneasca; fiecare doreste sa fie mai bogat de altul, fiecare mai cinstit, mai vestit si mai bagat in seama decat altul.4 Pacatul mandriei capata un statut de principal vinovat pentru nenorocirile care se intampla in lumea de astazi. Lumea nu mai este capabila sa fie supusa fiecare doreste sa se afirme, sa fie recunoscut de ceilalti ca avand o calitate superioara care il face pe el mai special decat ceilalti; eu devine termenul definitoriu in lumea contemporana. Toti vor sa fie un eu, toti vor sa fie sefi, toti vor ceea ce este mai lesne, mai usor sau mai comod si care poate fi dobandit cu putina truda sau chiar prin mijloace condamnabile si toate acestea numai din pricina mandriei, din pricina mea ca om care nu doresc sa aleg calea cea stramta care presupune rabdare, nadejde, persistent, munca asidua si cunoasterea rolului meu pentru care am fost adus in aceasta lume si anume acela de folosi timpul care mi s-a dat pentru mantuirea mea si ajutorarea aproapelui meu. Pr arata ca mandria are cinci trepte: 1) omul are bunuri si nu recunoaste originea acestora de la Dumnezeu, ci le are de la sine insusi; 2)omul recunoaste ca le are de le Dumnezeu, dar I se cuvin pentru ca este vrednic de ele; 3) omul care considera care daruri pe care de fapt nu le are; 4) omul inferiorizeaza pe alti, iar pe sine se crede vrednic de a fi cinstit de altii fiind mai bun decat aceia; 5) omul defaima sfintele legi nesupunandu-le lor5. Deasemenea pr ne dezvolta si ramurile mandriei:Mandria are 12 fiice:slava desarta, iscodirea, inaltarea cu mintea, pregetarea, marturisirea cu fatarnicie, lepadarea de credinta, voia cea sloboda si deplina deprindere a pacatului.6 Mandria este de doua feluri: mandria voii noastre si mandria mintii, cea din urma fiind cea mai vatamatoare. Pr Cleopa arata de ce cea din urma este mai periculoasa pentru suflet prin faptul ca ea insusi se crede a fi judecator mai bun decat a altora, caci ea fiind infectata de mandrie ii este foarte anevoie a se repune pe drumul cel bun pentru ca necesita din partea noastra multa tarie prin care sa infranam iutimii mintii noastre sis a putem sa urmam sfaturile celorlalti. Deci mandria este unealta cea mai de seama a diavolului, caci face pe om prin ea sa se asemene diavolului,distrugand integritatea fiinitei umane, omul considerandu-se superior semenilor lui si liber de a nu lua in considerare sfaturile si ajotorul altora. Pr face o deosebire clara intre mandrie si slava desarta luand ca exemplu un tanar si un batran sau intre grau si paine, asa de mare e deosebirea, parintele zicand:precum viermele de
4 5

Ibidem, p.142 Idem 6 Ibidem, p.144

omida se face future, tot asa si slava desarta crescand in sufletul cuiva, se preface in mandrie! Putem zice ca slava desarta este inceputul, iar mandria sfarsitul. Pr:Mai bines a faci de fatarnicie o fapta buna, decat sa n-o faci deloc (batranica cu servetelul) ca pe urma vine si smerenie in inima!7 Vorbind despre minte ca parte din fiinta omului pr. arata ca cei care au mintea slaba si niscusita cad usor in greseala si incep sa aibe vedennii si vise care par adevarate si-I fac sa se gandeasca despre sine cum ca sunt invredniciti de Dumnezeu de mari daruri dupa cum Sf Ioan Scararul arata:Dracii slavei desarte, pe cei slabi la minte, ii fac prooroci in vedenii si vise. 8 Pr Cleopa vorbind despre fiinta pacatului si feluriule pacatului categoriseste pacatul mandriei ca: cel mai urat pacat inaintea lui Dumnezeu, caci acesta a facut pe ingeri diavoli, dupa cum si smerenia poate face din diavoli ingeri9 Vindecarea de pacatul mandriei si al slavei desarte se face prin smerenie, prin cunoasterea de sine, prin defaimarea de sine, prin rabdare si prin punerea pe seama lui Dumnezeu a faptelor noastre bune tot timpul ruguandu-ne si nadajduind spre mila lui Dumnezeu, recunoscatori fiind de grija lui Dumnezu pentru noi. Smerenia ca act de izbavire din pacatul slavei desarte si al mandriei Exemplul suprem este insusi Iisus Hristos care s-a smerit atat de mult pentru mantuirea noastra, cu atat mai mult noi trebuie sa fim smeriti care suntem tarana si plini de patimi si pacate . Smerenia in viziunea pr Cleopa nu numai ca este mama tutuor virtutilor si leacul de baza impotriva tuturor pacatelor de slava desarta, mandrie, fatarnicie, ba chiar este singurul mijloc in care diavolul se indeparteaza de la noi in mod neconditionat. Smerenia este calea lina si linistita si cu odihna sufleteasca in veacul cel de acum10. Avem exemplul vamesului si a fariseului, unde fariseul se indreptatea pe sine insusi cu faptele sale bune de milostenie, astfel el impletea plinirea dreptatii cu mandria, pe cand vamesul nu stia cum se poate invrednici de mila lui Dumnezeu din pricina pacatelor pe care le avea, iar acesta impleteste pacatul cu smerenia. Sinuciderea ajunge sa fie facuta de om din pricina nu numai a deznadejdii, a necredintei, a razbunarii sau lipsa unui duhovnic bun, ci si din pricina mandriei. Omul smerit cauta sa indrepte ceea ce a savarsit sau sa se incredinteze in mainile lui Dumnezeu in problemele profund vatamatoare pentru suflet.
7 8

Ibidem, p.155 Ibidem,p158. 9 Ibidem,p.186 10 Ibidem,p.307

Slava desarta