P. 1
CULTIVAREA CAPSUNULUI

CULTIVAREA CAPSUNULUI

|Views: 501|Likes:
Published by BarcodeBrother

More info:

Published by: BarcodeBrother on Dec 17, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/14/2013

pdf

text

original

CULTIVAREA CAPSUNULUI Prezenta editie inaugureaza o noua rubrica intitulata “Ghid pentru fermieri” si este publicata in cadrul Programului

de Antreprenoriat Rural al Fondului Britanic Know How, finantat de catre Guvernul Marii Britanii si Guvernul Danemarcei. Programul de Antreprenoriat Rural a luat inceput in vara anului 1997, avind drept scop ajutorarea taranilor improprietariti din Moldova in etapa de postprivatizare. Componentele principale ale programului s-au axat pe (1) mecanizarea asociatiilor de gospodarii taranesti, (2) diversificarea culturilor agricole, (3) contabilitatea si activitatea de planificare in gospodariile agricole privatizate, toate acestea incluzind asistenta materiala si de consultanta acordata de catre experti straini si autohtoni. Conceptul de diversificare a culturilor agricole a fost introdus in baza culturii capsunului, cu scopul de a demonstra o posibilitate de sporire a valorii productiei gospodariilor agricole prin cultivarea culturilor cu un randament sporit. Dl Tim Morton, consultant din Marea Britanie si dr. Ion Caraman de la Institutul de Cercetai Stiintifice, Selectie si Tehnologii pentru Pomicultura “Codru” din or. Chisinau au oferit consultatii producatorilor de capsune din cadrul Programului de Antreprenoriat Rural. Bucletul de fata a fost elaborat pentru a servi drept ghid fermierilor si persoanelor interesate de producerea capsunelor. Am dori sa aducem, pe aceasta cale, multumiri dlui dr. Ion Caraman, autorului editiei, si Programului Tacis Agroinform, care a contribuit la finantarea publicatiei. Pentru informatii suplimentare contactati: Programul de Antreprenoriat Rural, Chisinau, str. 31 August, 98, birou 411 Tel: 24 84 76, 24 84 78 E-mail: plunkett@khf.moldline.net Agroinform Proiect Tacis în Moldova Chisinau,Bd. Stefan cel Mare, 162, birou 1302, 1313 Tel: 24 81 41, Tel/Fax: 24 87 25 E-mail: heinz@ara.mldnet.com TEHNOLOGIA culturii capsunului Chisinau 1998

Lucrare intocmita de I.Caraman, doctor in stiinte agricole, I.C.s.S.T.P. I. Importanta culturii

Numarul mediu de inflorescente pe planta depinde de soi si variaza in limite de 2-12. Sistemul radicular superficial se resimte rapid si puternic la insuficienta apei din sol. iar alta dupa recoltare. Din mugurii floriferi apar inflorescentele. Majoritatea soiurilor de capsun ce se cultiva au flori hermafrodite. apoi se usuca.5 cm). care sint foarte gustoase si aspectuoase.5% acizi organici. Stolonii sint organe de inmultire vegetativa. cit si pentru calitatea fructelor sale. Iernile geroase si fara zapada dauneaza culturii.0.Capsunul. In stare proaspata capsunile contin 4. mai ales fier. Alaturi de cirese. cit si in sere si mai ales in solarii.3-0. gemuri.2 . Cerintele fata de conditiile de mediu Capsunul apartine zonei temperate ceea ce presupune o arie mare de raspindire.2-0. situata aproape de suprafata solului. Umiditatea optima a solului in timpul perioadei de vegetatie este de 70-80% din capacitatea de cimp. dintre speciile pomicole. . jeleuri. cernoziomuri. Biologia capsunului Capsunul este o planta perena semierboasa ce creste sub forma de tufa scunda. cind se formeaza noi frunze si incepe diferentierea mugurilor florali.6-10. dintre care vitamina C se gaseste in proportie de 40+90 mg %. ca si verile deosebit de secetoase. care formeaza din loc in loc noduri din care creste cite o rozeta de frunze in partea superioara si radacini in partea inferioara. ea da rezultate bune pe terenurile cu luminozitate buna.2% zaharuri. 0. brun-roscat de padure. Capsunul are cerinte mari fata de apa. Desi este o planta cu cerinte moderate fata de lumina. Majoritatea soiurilor din sortimentul actual au un potential biologic de peste 20-25 t-ha.9% saruri minerale. trifoliate si cu folialele publescente pe fata interioara. ci pe rind. fiecare din acestea fiind terminate cu cite o floare. Capsunul reuseste sa dea rezultate bune pe diferite tipuri de sol: aluviuni. Este o specie foarte precoce. de forma unor filamente lungi de 30-50 cm. Poate fi cultivat numai in primii ani in livezile tinere. In ciclul anual al capsunului sint doua perioade critice in aprovizionarea cu apa: una in timpul infloririi. daca stolonii au fost in luna iulie. fructele nu realizeaza marimea si calitatea specifice soiului. Din partea inferioara a acestei tulpini pornesc radacini. In primul an de viata capsunul formeaza o tulpina foarte scurta (0. Inflorescentele capsunului prezinta 3-4 serii de ramificatii. Ele se consuma mai mult in stare proaspata. De la pornirea in vegetatie si pina la maturarea fructelor sint necesare 550-750 o C. iar la partea superioara se gaseste o rozeta de frunze. In conditii de umiditate insuficienta durata infloritului se reduce. capsunile sint primele fructe care apar pe piata. incit plantele poarta intotdeauna frunze verzi chiar si in timpul iernii. iar din mugurii vegetativi cresc frunzele si lastarii . este foarte apreciat atit pentru rodul sau bogat. dar si prelucrata.6% pectine.muguri vegetativi. Din ele se prepara dulceturi. 0. cultura capsunului reprezinta una dintre cele mai rentabile si mai eficiente culturi in conditiile unei cultivari corespunzatoare. Pina toamna in virful tulpinii se formeaza muguri floriferi.8-1. fosfor si vitamine. fecundarii si cresterii fructelor. O frunza traieste in medie 45-60 zile.stoloni. Se poate cultiva atit in cimp. o parte din flori avorteaza. Sistemul radicular constituie un rizom ramificat pe care se gasesc radacini fasciculante. In prezent. Brumele si ingheturile tirzii de primavara provoaca uneori pagube in plantatiile de capsun. sucuri etc. dind productii chiar in primul an de la plantare. Frunzele capsunului sint lung petiolate. iar pe partile laterale . siropuri. datorita maturitatii timpurii a fructelor. Intr-o inflorescenta se formeaza frecvent 10 flori. Ele nu se usuca deodata. 0. specie pomicola cu talia cea mai redusa. uneori si pe cea superioara.

20. VII .umiditate suficienta pentru pregatirea terenului. castravetii. ardeiul.n. ovazul). primavara devreme terenul se boroneste. . gradul de infestare a solului si speciile de buruiene (pir. luto-argiloase si luto-nisipoase. VIII) cind avem material saditor pregatit (din cimp sau refrigerat). .calitatea rasadului. iar apa freatica sa se gaseasca la o adincime de peste 0.n.15.) solului radacinile stolonilor se dezgolesc si plantele pot pieri. Plantatiile de capsun nu trebuie infiintate dupa asa premergatori ca : usturoiul.5-7.1 m. mohor. cu cel putin 4-5 saptamini inainte de inceperea plantarii stolonilor. 350-400 kg superfosfat si 200-250 kg sare potasica la ha. permeabile. cu fertilitate naturala ridicata. in cantitate suficienta a substantelor organice. Solurile argiloase. paioasele (orzul. aceasta realizindu-se abia in anul urmator. Capsunul . La plantarea de toamna se impun anumite conditii indispensabile reusitei acestei actiuni: .2). Alegerea terenului Capsunul cere terenuri de gradina. iar nemijlocit inainte de plantare se lucreaza cu cultivatorul.X). de asemenea. Plantele clasice se vor mentine numai 3 ani de rodire. ofera conditii din cele mai favorabile pentru aceasta cultura. ceapa. toamna solul se ara ceva mai tirziu. Nisipurile fertilizate si irigate ofera conditii optime pentru capsun. in acest caz. aerate.8 .podzoluri. cele mlastinoase saraturoase si calcaroase (pH peste 8) sint contraindicate pentru aceasta specie. asezarii . permeabile si formind greu crusta. Deosebit de importanta este prezenta in sol. daca plantarea se efectueaza toamna.cheltuielile de intretinere a culturii sint mai mari din considerentul ca in anul plantarii nu se obtine productia satisfacatoare de fructe.VIII .spre deosebire de plantarea de toamna . vinetele. La stabilirea suprafetei trebuie sa se tina cont de necesitatea amplasarii culturii intr-un asolament legumicol. in al doilea an de la plantare. Reactia solului trebuie sa fie slab acida sau neutra (ph 5. In conditiile Moldovei se impune plantarea capsunului numai in terenuri irigate. Cele mai bune pentru capsun sint solurile mijlocii: lutoase. Pregatirea terenului Terenul se ara la adincimea de 35-40 cm. Nerespectarea acestor conditii va avea ca rezultat obtinerea. plane sau usor inclinate pina la 5 o uniforme. Daca stolonii urmeaza sa fie plantati primavara. costrel etc). Nu se admite in nici un caz plantarea capsunului in sol proaspat arat. in primavara. suficient de umede cu reactie slab acida. Aluviunile si cernoziomurile. deoarece in urma tasarii (indesarii. conditie corespunzatoare solurilor de padure in care s-a format capsunul. Tehnologia culturii Plantatiile de capsun se infiinteaza primavara sau toamna in cazul plantatiilor clasice sau vara in lunile iulie august (14. carotful. plantare si prindere. deci. griul. fertile. usoare. Inaintea araturii adinci se administreaza 30-40 t gunoi de grajd bine descompus. morcovul. Se va avea in vedere. a unor plantatii slabe cu goluri de la care vom obtine productii normale abia in al doilea an. Fertilizarea de baza a terenului este o lucrare absolut obligatorie. Plante premergatoare Cele mai bune premergatoare pentru cultura capsunului sint: leguminoasele (varza. fiind fertile. tomatele.respectarea termenelor optime de plantare (25. La plantarea de primavara . deoarece toate aceste culturi contribuie la aparitia nematodei si servesc drept gazda intermediara pentru acest daunator. ridichea de luna).

600 kg/ha. 5-10 g. reglate la distanta stabilita de plantare intre rinduri a capsunului (70-90 cm). . De aceea.5-2 ha). Plantatul capsunului Actiunea plantarii capsunului va fi precedata de marcarea terenului. a dat rezultate foarte bune. inlocuindu-se astfel trasarea rindurilor cu ajutorul sferei. Calitatea fructelor este superioara tuturor soiurilor din sortimentul actual.este soiul de baza din sortiment. Dezinfectia solului se face in functie de frecventa speciilor de daunatori din sol. eventual cu grapa cu discuri in agregat.25-30 g. de coacere mijlocie. fiind rezistente la transportare. comportarea fata de diferiti factori pedoclimaterici. Coacerea fructelor incepe cu 3-4 zile inaintea soiului Red Gauntlet. productivitate etc. Se caracterizeaza prin tufe viguroase. Cu una din aceste masini se vor marca viitoarele rinduri de capsun. este mai indicat ca gunoiul de grajd sa se aplice la planta premergatoare. daca este posibil. rotunde. Daca solul este atacat de nematozi. de la foarte timpurii la cele mai tirzii. cu grapa cu colti. de sistemul de cultura si de modul de irigare (prin brazde sau aspersiune). Fructele sint destinate pentru consum in stare proaspata.soi obtinut in Rusia. . Gorella . semirasfirate. inainte de aratura de baza solul se trateaza cu Heclotox 3% sau Lindatox 3% . se va aplica obligatoriu o irigare de aprovizionare a solului nivelat si marcat. de insusirile biologice: vigoare. potential 15 t/ha. Gorella. obtinut in Scotia. lucrare care se poate realiza cu ajutorul cultivatorului sau a masinii de plantat legume.5 m si adincimea de 15-20 cm. pentru a se asigura o livrare cit mai ritmica a productiei si utilizarea cit mai uniforma a fortei de munca pe intregul sezon de recoltare. boli si seceta. S-a constatat ca irigarea prin brazde si prin aspersiune cu jet mediu si presiune de 4-5 atm. tufa este de marime mijlocie. . Zenit. iar greutatea mijlocie e de 12-15 g. Pentru combaterea viermilor albi (Melolontha) si a vermilor sirma. Alegerea soiurilor Soiurile se aleg in primul rind in functie de cerintele pietei. Soiurile se vor alege cu coacere esalonata.cu coacere semitirzie: Senga Sengana. iar drumul principal are o latime de 5-6 m. Salghirskaia raniaia . se recomanda urmatoarele soiuri care se gasesc la inmultire: . Fructul are forma conica. Are un potential biologic de peste 16-20 t/ha.soi obtinut in Belgia. terenul se marunteste si se niveleaza prin 2-3 treceri cu freza. Dupa aratura de baza. rezistenta la boli.15-20 mai. Parcelele se formeaza cu dimensiuni de 100-200/0-100 m (0. bine infrunzita. rezistent la ger si seceta. cea mai buna forma de modelare este brazda lunga de 40-100 m cu latimea de 0. Zenit . Intre ele se lasa drumuri secundare late de 3 m. Inceputul coacerii fructelor . cu o zi inaintea plantarii. compacta. Fructele mari la culesul I .soi de coacere timpurie. aplicate cu 21-30 zile inainte de plantarea capsunului. el se dezinfecteaza cu Dozamet granulat . se foloseste sulfatul de potasiu. Red Gauntlet . foarte productiv. de culoare rosie aprinsa. cu un potential biologic de peste 20-25 t/ha. obtinut la Statiunea experimentala din Crimeea (Ucraina).450 kg-ha sau cu Dozamet pulbere . Brazdele se realizeaza cu masina de modelat terenul. de aceea.cu coacere timpurie: Salghirskaia raniaia.40 kg-ha. Nivelarea si modelarea terenului se face in functie de configuratia terenului. cu un numar mediu de frunze.reactioneaza nefavorabil la administrarea sarii potasice. In cazul irigarii prin brazde. Fructele sint destinate pentru consum in stare proaspata si industrializare. |inind cont de cele aratate mai sus. rezistent la ger. primele au o greutate de 15-12 g si ultimele. Ingrasarea in exces provoaca cresterea luxurianta a frunzelor si stolonilor in detrimentul fructificarii. ale industriei si exportului. lucrare greoaie si foarte costisitoare.cu coacere mijlocie: Red Gauntlet. In caz de seceta. productiv. de culoare rosie aprinsa.

rezistent la ger si seceta. Cind. Este absolut obligatoriu ca stringerea radacinilor sa se faca pe intreaga lungime pentru a asigura contactul lor cu solul. cu ajutorul masinii speciale care se utilizeaza pentru plantarea rasadului de legume cu anumite modificari. Este bine ca stolonii sa se mocirleasca individual. Cind plantarea se face prea adinc. Este important de retinut acest aspect.1). Stolonii mocirliti se asaza in ladite cu care vor fi transportati la locul de plantare. balega de vita si apa) conditioneaza in mare masura prinderea la plantare. nu pornesc in crestere.3). Stolonii trebuie sa fie vigurosi. chiar daca se prind.2). lasindu-se 2-3 frunzulite. pentru buna fixare a stolonilor in pamint. De regula. Mocirla trebuie sa fie suficient de consistenta pentru a adera la radacini. In timpul efectuarii lucrarii se va avea grija ca solonii sa nu fie expusi la soare sau vint.1 Plantarea capsunului. deoarece volumul radacinii este necesar. lasindu-se numai una. Soiul are un potential biologic de 15-16 t/ha. existind chiar riscul putrezirii mugurelui.3 . fiind insa sensibil la putregaiul cenusiu. stolonii sint plantati prea sus.incorecta. pentru pastrarea intregii cantitati de substante de rezerva acumulate pe parcursul formarii stolonului. cu cel putin trei frunze si cu un sistem radicular lung de 8-10 cm. deoarece mai ales radacinile manifesta o mare sensibilitate la acesti factori. bine dezvoltati. Indiferent de felul cum se realizeaza plantarea.stralucitoare. In caz de timp secetos (plantarea de vara). Inceputul maturarii fructelor este cu 2-3 zile dupa soiul Red Gauntlet. Plantarea se face manual sau semi-mecanizat. Pina la plantare trebuie infaptuite doua operatii premergatoare: fasonarea si mocirlirea stolonilor. sanatos. Plantarea se face in rinduri simple.corecta. radacina nu se fasoneaza (scurteaza) decit daca depaseste lungimea de 20 cm. iar mugurele central (inima) sa nu fie acoperit cu pamint. 2. care trebuie sa fie perfect verticala si dreapta. Mocirlirea stolonilor (amestec format din pamint galben. un rol foarte important pentru reusita culturii il are respectarea adincimii optime de plantare – colectia stolonului sa fie la nivelul solului (Fig. Plantele sint rezistente la ger. se ataca slab de putregaiul cenusiu. Fig. foarte productiv. Materialul saditor este reprezentat prin stoloni liberi de viroze. Fasonarea consta in indepartarea resturilor de filamente si frunze uscate.soi obtinut in Germania. la atacul de verticiliu. introducere a stolonului in groapa si stringerea radacinilor (impanarea) cu plantatorul (Fig. dimpotriva. iar in al doilea rind. ei se descalta si pier. 70-90 cm intre rinduri. Radacinile nu se fasoneaza. se indeparteaza toate frunzele. in primul rind. stolonii. foarte mare importanta pentru prinderea la plantare o are pozitia radacinilor. provenit din plantatii mama producatoare de stoloni. obtinuti la Institutul de Cercetari stiintifice. De asemenea. si 20-25 cm intre plante pe rind sau 70-55 mii stoloni la . Plantarea manuala se executa cu plantatorul si cuprinde operatiile de: executare a gropii cu plantatorul. Senga Sengana . Calitatea fructelor este superioara tuturor soiurilor din sortimentul actual. Tehnica plantarii Calitatea biologica a materialului saditor joaca un rol important in reusita plantatului de capsun. astfel incit intregul sistem radicular al fiecaruia sa fie cuprins de mocirla. selectie si tehnologii pentru pomicultura din Chisinau. (Fig. 1 . cea mai tinara.

Lucrarea se executa cu grebla actionata de tractor sau animale. La inceputul iernii. a) Lucrari de intretinere in anul plantarii. cultura trebuie sa fie bine incheiata.2-3. stolonii se suprima de 2-3 ori. se executa prima prasila superficiala. completarea golurilor (peste 12-14 zile) etc. iar plantele sanatoase si viguroase. si 100 kg/ha. dupa recoltarea fructelor). motofreza sau freza purtata. utilizindu-se norma 30-350 mc/ha la o udare. dupa zvintarea terenului. Fertilizarea suplimentara cu azotat de amoniu 300 kg/ha administrat in 2 reprize (200 kg/ha primavara dupa greblarea culturii. astfel ca prin mulci sa se poata observa frunzele rozetelor. Lucrari de intretinere. pentru a favoriza dezvoltarea rapida a sistemului radicular. iar in cazul plantarii de toamna . Dupa plantare.. cultivatorul sau freza. Irigatul se face prin aspersiune sau brazde. Administrarea lor se face cu ajutorul masinilor folosite la culturile legumicole. Primavara devreme. primul an este fara recolta. cultura de capsun se mulceste contra gerului cu paie marunte uscate etc. trebuie data o atentie deosebita ingrijirii plantelor prin irigare. In continuare. b) Lucrari de intretinere in anii urmatori. ori manual. in strat gros de 3-4 cm. Dupa plantare. toamna tirziu. la 20 cm. cind temperatura aerului coboara sub 5 grade Celsius. Incorporarea lor se face cu sapa. In timpul verii. respectiv. Fig. 2 Plantarea stolonilor Fig.hectar. Dupa circa 2 saptamini dupa plantare. Intre rinduri intretinerea solului se face cu prasitoarea. se executa prasile superficiale de cite ori este nevoie. Prima prasila se executa la o adincime mai mare ca de obicei (10-12 cm). Soiurile timpurii se vor planta la distante mai mici. prasitoarea. avindu-se grija deosebita ca plantele sa nu fie deranjate cu sapa. care se scot din cultura si se ard. In cazul plantarii de primavara pina in toamna se dau 5-6 irigari a cite 300-350 mc/ha in functie de regimul de precipitatii. La incheierea vegetatiei. 3 Plantarea stolonilor . spargerea crustei. o echipa instruita va controla calitatea plantatului mecanic si va completa golurile cu stoloni din soiurile respective. La plantarile de primavara si de toamna. cunoscindu-se ca perioada pina la inradacinarea stolonilor este hotaritoare in asigurarea unei plantatii reusite fara goluri. folosindu-se tractiunea animala sau cu cultivatorul actionat de tractorul legumicol. se executa strinsul fructelor uscate si resturilor vegetale.

in special paiangenul capsunului. Red Gauntlet. mulcirea cu paie tocate la aparitia primelor fructe si inflorescente. Tunelele se aseaza direct pe cultura. facute din capete de sirma cu diametru 4-6 m si lungimea de 2-2.5 m. rasadnitele cu sau fara biocombustibil s. pina cel mai tirziu 10-15 martie. se recomanda a se iriga prin aspersiune timp de 1-1. iar in rind . Pe masura ce se erbicideaza. Paianjenul capsunului (Tarsonemus pallidus) este unul dintre cei mai raspinditi si mai periculosi daunatori. se aeriseste zilnic sau o data la doua zile (cind timpul nu permite). mediul cald si prea umed provoaca avortarea florilor. odata cu inceputul cresterii frunzelor. Venzarul se aplica imediat dupa prima prasila. In primele 10-15 zile in tunele nu e necesara aerisirea. 4. coacerea fructelor in tunele poate fi grabita de la 14-15 zile la 30 zile fata de cea in cimp deschis. Se foloseste produsul de Simasin in cantitate de 1-1. Pentru cresterea capsunului in tunele. amplasate pe terenuri usoare si mai scurte. 2.a. gargaritele florilor.5 kg/ha diluat in 1000 litri de apa. lucrarile de intretinere se fac mai usor. dar in conditii de seceta. Inaltimea tunelelor este de 1. imediat dupa topirea zapezii. apoi se aeriseste numai in orele calde ale zilei (18-20 grade). care asigura polenizarea. Vatamarea puternica a plantelor reduce roada pina la 50-60%. Cantitatile optime pentru a se aplica sint urmatoarele: 3.5-2 kg. Pentru cultura capsunului cel mai eficace erbicid s-a dovedit Venzarul (Lenacil).30 cm. care se indoaie in arcuri cu inaltimea de 0. iar lungimea.5 la/ha. fara caldura artificiala. Cele mai utilizate si mai corespunzatoare sint solariile-bloc. deschiderea adapostului permite patrunderea albinelor. de 30 m.5 . cum sint: tunelele din folii de plastic. Sub pelicula plantele se tin pana la primul cules al fructelor. largi de 3. cu o nuanta uleioasa. Plantele atacate de nematode isi intrerup cresterea si .15-20 cm. pe soluri medii si continut de humus 2-3%. pina la sfirsitul recoltarii fructelor. Se protejeaza plantatiile de capsun in cultura anuala sau in cultura multianuala (in al doilea an de vegetatie). In perioada infloritului. tratamente fitosanitare. nedezvoltate. Se inmulteste primavara.8-2. fructele devin foarte mici. 5% din socoteala 0. pentru a mari eficienta acesteia. in cimp. In tunele mari se creeaza un microclimat mai favorabil pentru plante decit in tunele mici (care acopera numai 1-2 rinduri de capsun). Protectia plantelor contra bolilor si daunatorilor In conditiile Moldovei. peste 30 minute dupa erbicidare.25 m. devin galbene. intre benzi . carabusul si altii. Suge sucul din frunzele tinere care se sbircesc. Cultura protejata a capsunului Se practica sub adaposturi temporare sau permanente.7-0. cind temperatura aerului este mai mare de 5 grade C. Lucrarile de ingrijire ale culturii protejate sint aceleasi ca si in cimp deschis: udari. in plus. Plantele se trateaza primavara sau dupa recoltarea fructelor cu Karate. folosindu-se orice aparat pentru stropit la inaltime mica.Erbicidarea Intretinerea solului se poate realiza si prin folosirea erbicidelor. inainte de plantare sau primavara. Ierneaza pe tufa la teaca frunzei. solariile-bloc. Masurile de combatere.3 kg/ha. prasile.5 ore. se obtin fructe mici si diforme. pe soluri grele si cu continutul de humus 3%.3 m. O metoda buna si simpla de combatere a paianjenului este indepartarea frunzelor imediat dupa culesul fructelor. plantele se planteaza in benzi.8 m la baza. In conditii de polenizare insuficienta (nu sint fecundate toate pistilele). Nematodele sint niste viermi paraziti foarte periculosi. tunelele individuale simple si duble. nematodele.5 m si chiar 7m. In plus. o mare paguba aduc daunatorii. Tratamentul se executa la pregatirea terenului. deseori se usuca. Senga Sengana s. care se incalzesc repede primavara. In culturi protejate dau rezultatele cele mai bune soiurile Gorella. cu scopul de a evita temperaturile interioare prea ridicate si umezeala excesiva din adapost. Tunelele pot fi si mai mici. In anumite conditii.a.

deformate. prin amestecarea solului) nematocide: Carbotion (150-200 g). fructele devin marunte.planta atacata Plantele vatamate cresc slab si formeaza lastari florali scurti. lastarii florali . ca urmare. dar nu mai inalta de 26o C. b. dupa recoltare.umflati. Viermele ierneaza in inimioara plantelor (mugurele terminal) si in frunze. Fig. ierneaza sub resturile plantelor uscate.aproape nu fructifica. insa capacitatea de inradacinare a plantelor scade. Peste o luna. limburile frunzelor se rasucesc. In scopul dezinfectiei. Este important ca in timpul aplicarii nematocidelor temperatura solului la adincimea de 15 cm sa nu fie mai joasa de 4o C. Gargarita florilor de capsun (Anthonomus rubi) este un gindacel de culoare neagra. daunatorul aproape ca e inaccesbil actiunii multor substante toxice. castravetii. Acest lucru are un efect cunoscut. stolonii se tin in apa fierbinte (47o C) timp de 15 minute. In a doua jumatate a verii acest daunator trece pe plantatiile de zmeur. sau primavara. Nematoda tulpinii (Ditzlenchus fragariae) dauneaza capsunul. gargarita roade pedunculul floral. 4 Paianjenul capsunului. fasolea.anormale. Frunzele plantelor atacate sint mici. tomatele. inainte de plantare. Aflindu-se in interiorul plantei. fructele . tiazon (100-150 g) la 1 m patrat. apare o noua generatie de gargarite. Pe sectorul atacat de nematode capsunul nu se cultiva timp de 4-5 ani. cu 30 zile pana la plantare in sol. ceapa si alte culturi agricole. Dupa depunerea oualor. Toamna. b-femela Nematoda capsunului (Aphelenchoides fragariae) si fragului populeaza teaca frunzelor si mugurilor. Primavara devreme se hraneste cu frunze. De aceea. DD (70 g). se introduc (pina la 15 cm adincime. Fig. Pe plantatiile de capsun se intilnesc doua tipuri de nematode: nematoda capsunului si fragului si viermele tulpinei.c . lastari si muguri florali. bobocii se ofilesc si cad. stolonii si coditele frunzelor au umflaturi. . care se hranesc cu frunze si fructe necoapte. imediat cum observam plante vatamate. trebuie sa le smulgem si sa le ardem sau sa le ingropam adinc undeva in afara plantatiei. cauzind deformarea lor. 5 Nematoda capsunului: a-fiinta adulta. Masurile de combatere. a-mascul.

Bobocii daunati se string si se ard. In faza imbobocirii (cu o saptamina inainte de inflorire). carabusul de mai. . coropisnita sau olenca. lungimea corpului atinge 45 -65 mm. Carabusul de mai (Melolontha melolontha).larva.5 la/ha. Strinsul larvelor in timpul lucrarii solului.insecta adulta. in special pe primii.d . Cei mai buni premergatori pentru capsun se socot culturile prasitoare. 50% . Larvele sint destul de mari. pentru ca femela alege pentru depunerea oualor un pamint compact si intelenit. Daunatorul poate vatama pina la 60% din mugurii florali. Fig. Tufele vatamate se usuca.Intr-o masura mai mare sint atacate soiurile timpurii. de culoare alba. a . Capsunul este atacat de larvele carabusului. Solul din jurul tufelor trebuie bine lucrat. capsunul mai este atacat si de alti daunatori ca.0. Solul din plantatie trebuie mentinut in stare afinata. Nu se recomanda plantarea pe acelasi sector a capsunului si a zmeurului. 6 Gargarita florilor de capsun. inainte de plantare. b .6 l/ha. c. cu capul roscat. In afara de daunatorii de baza. 5% . ori Karate. plantele se stropesc cu solutie de Actellic.larva atacata. In timpul imbobocirii. gindacii se scutura pe un asternut pregatit din timp. Masurile de combatere.0. care vietuiesc in sol 23 ani si se hranesc cu radacinile plantelor. care dau cele mai mari fructe. Masurile de combatere. de exemplu.

b . a . Masuri de combatere.femela. Fig. patarea alba si patarea bruna a frunzelor si putregaiul cenusiu al fructelor. In conditiile Moldovei. pe solurile tratate cu ingrasaminte organice. 7 Carabusul de mai. capsunului. 8 Coropisnita. Coropisnita se intilneste cel mai des pe sectoarele umede si irigate.larva atacind radacina Coropisnita (Grillotalpa grillotalpa). Ovarele atacate nu se dezvolta si. Odata cu sosirea temperaturilor joase gunoiul se scoate si se imprastie. pina la inflorire si dupa recoltarea fructelor. Boabele otravite se introduc in sol la o adincime de 2-3 cm. deseori. In perioada vegetatiei. bogate in humus.04-0. 25% din socoteala 0.ponta intr-un leagan in sol Principalele boli care ataca capsunul sint: fainarea. marginile labilor se rasucesc sub forma de luntre. Cea mai eficace este folosirea momelii otravitoare din boabe fierte de porumb. Frunzele bolnave devin aspre. Insectele se duc la iernare in gropi. cu 3-7 zile inainte de plantarea capsunului. Patarea alba a frunzelor (Ramularia tulasnei) si patarea bruna a frunzelor (Marssonia potentila) ataca limbul. c .2 kg/ha ori suspensie de 0. Gropile se sapa la adincimea de 0. Insectele adulte si larvele se hranesc cu radacinile capsunului. formind mai ales pe partea inferioara a frunzelor o depunere fainoasa de culoare alba. cartofului. verticileza si fitoftoroza. flori si fructe aceasta boala nu se observa chiar si la soiurile sensibile.larva. b . Fainarea ataca suprafata frunzelor.5 m toamna. Este un daunator polifag. Masurile de combatere. Ataca peste 40 plante. .05%. dupa ce planta se usuca. rasadului in sere. griu si ulei vegetal (30 g ulei la 1 kg de boabe) si fosfid de zinc (50g la 1 kg de boabe). Coropisnita si larvele ei pot fi prinse in gropi umplute cu gunoi putrezit.Fig. se aplica stropitul cu o solutie de soda calcinata (50 g la 10 l apa) in care se adauga sapun (50 g) sau Baileton. aducind mari pagube legumelor. Respectarea distantelor de plantare pe rind. dar in anii ploiosi are o manifestare mai puternica pe ovare si fructe. slab vizibila. iar fructele au un miros neplacut de mucegai. a .insecta adulta. in apropierea iazurilor si riurilor. pe boboci. se usuca. manual ori cu semanatoarele.

Se aplica in special masuri de profilaxie. infectia se raspindeste repede si poate nimici pina la 40-50% din roada. in caz de vatamare a frunzelor. pedunculul floral si pedunculul fructelor. Este o boala larg raspindita a capsunului si zmeurului. ele se cosesc si se ard. in timpul afinarii solului. cafenii. se string toate frunzele vatamate si se ard. stolonii. Din mijloacele chimice de combatere. Primavara devreme. pedunculul. inainte de inflorire si dupa recoltarea fructelor. care apoi se ingalbenesc si in jurul lor apare o borbura de culoare rosu-inchis.2% de Rovral. 10 Putregaiul capsunului Masurile de combtere. Daca in perioada coacerii fructelor timpul este ploios. 25% cu suspensie de 0. Ataca frunzele. fructele putrede se vor pune intr-un vas aparte (iar apoi se vor ingropa in pamint). Miceliul patrunde in tufele de capsun prin radacini.05% ori cu suspensie de 0. Dintre masurile chimice de combatere se aplica trei stropiri cu zeama bordoleza de 1%: la inceputul cresterii. Boala istoveste puternic plantele. Fig. Putregaiul cenusiu (Botrytis cinerea). se subtiaza si. Primavara trebuie nimicite frunzele moarte si alte resturi vegetale. care le incercuiesc. Pe fructele infectate apar niste pete mari de culoare bruna. de ambele parti ale rindurilor e necesar sa asezam un strat de paie maruntite (dupa strinsul roadei. nu trebuie introduse doze mari de ingrasaminte de azot.040. se aduna si se distrug). El se poate pastra 3-4 ani. 9 Patarea alba a frunzelor La inceputul dezvoltarii bolii apar pete rotunde.1%. In a doua jumatate a verii. 50% cu suspensie de 0. Cind incep sa lege fructele. Agentul patogen al acestei boli provocate de ciuperci ierneaza in tesuturile infectate ale plantelor in sol. Pedunculii florali vatamati devin cafenii. Verticileza (Verticillium albo-atrum). Roada se va str`nge la timp. de aceea stolonii de prisos se indeparteaza. Fig. Nu se admite indesirea plantatiilor. provoaca uscarea lor in masa. le . indoindu-se. ovarele si fructele. 50% sau Sumilex. se apleaca la pamint. ceea ce provoaca inevitabil pieirea fructelor. Masurile de combatere. florile.petiolul. Plantatiile de capsun nu trebuie indesite. se foloseste stropitul primavara pina la inflorire si dupa recoltarea fructelor cu Baileton. Plantarea se efectueaza numai cu stoloni sanatosi.

deformate. Rozeta de frunze se desface si tufele atacate par asternute la pamint. nu se permite plantarea capsunului in sectoarele unde au crescut plante. in timpul infloririi. pamintul se acopera cu diferite materiale: paie. plantele vor avea mai putini muguri florali. recoltatul trebuie sa se faca cu foarte mare atentie. ceea ce cauzeaza retinerea cresterii.recoltatul se face cu ambele mini. libere de vatamari si defecte mecanice. culegatorul facind in acelasi timp si sortarea fructelor. iar mai tirziu . de obicei.Insuficienta de umezeala in sol in prima jumatate a perioadei de vegetatie. Din mina. Daca nu vom uda indeajuns in a doua jumatate a verii (august). mai ales la fructele mai mari. micsoreaza numarul si marimea fructelor. tutunul. mai ales atunci. secara. Capsunile pentru consum in stare proaspata se recolteaza cu caliciu si cu o portiune mica din peduncul. Pentru 1 ha sint necesare 3-4 tone de paie. Se permit fructe fara peduncul si cu caliciu decolorat. 80%. se face irigarea de aprovizionare. Pericolul este mai mare cind ploile cad in perioada de maturare a fructelor. castravetii. fructele se pun direct in cosulete. Radacinile subtiri si cele fibroase ale tufelor se necrofiaza. Ele tin fructul la distanta mai mare de pamint. Boala se intilneste de cele mai multe ori in sectoarele umede. Capsunul are nevoie cel mai mult de umezeala in timpul infloririi. evolutia climei. ierburile leguminoase). fara defecte. dezvoltarea stolonilor. In timpul culesului ne vom stradui sa nu atingem fructele cu mina. Frecventa udarilor depinde de conditiile timpului si de starea solului. orz. Recoltatul capsunilor se face la 30-40 zile de la inceputul infloritului. la zvintarea fructelor si impiedicarea dezvoltarii mucegaiurilor. Masurile de combatere a verticilezei si fitoftorozei. sau pot avea partial. apa de udat sau cu uneltele de lucrat solul. Fitoftoroza se raspindeste cu materialul saditor infectat si cu bulgarii de pamint. la calitatea respectiva. Fitoftoroza (Phitoftora fragariae). Plantele se stropesc in timpul vegetatiei cu suspensie de 0. cu caliciu si o portiune scurta de peduncul. prin faptul ca sint mai rigide.se permit mai mici de 25 mm si fructe mari. Fructele de clasa II . cu unghiile. dupa strinsul recoltei. Ele se descompun treptat si pier. care se ataca de verticileza (tomatele. Fructele de diferite marimi pot fi amestecate in . curate. cartoful. iar cu dreapta. Mulcitul plantatiei are ca scop principal sa fereasca fructele de murdarire de pamint in timpul ploilor sau irigarii. cresterii si coacerii fructelor. de la degetul mare si cel aratator. cind se formeaza roada anului viitor. deoarece iarna radacinile se pastreaza mai bine in sol umed decit in sol uscat. in unul si acelasi loc. Simptomele apar in timpul cresterii si coacerii fructelor. Pentru a preintimpina aparitia bolii. expozitia terenului. in soluri usoare. se rupe pedunculul de sub caliciu. Boala se dezvolta mai intens cind capsunul se cultiva mai multi ani la rind. Paiele. Norma de udare este de 300-350 m3 /ha. Pe acest parcurs. ceea ce in Moldova se intimpla destul de des. se executa 5-6 culesuri ale fructelor. Din preparatele chimice la combaterea acestor boli se recomanda Aliette. Fructele de clasa I trebuie sa depaseasca 25 mm in diametru. Irigarea sporeste intotdeauna roada. fructele se maturizeaza in a doua decada a lunii mai. uniforme.2%. dau rezultatele cele mai bune. pleava. Pentru a preintimpina cel putin partial aceste neajunsuri. Paiele se intind pe toata suprafata rinduri intr-un strat gros de 3-4 cm. frunzele devin brune si ele (uneori se inrosesc) si se usuca. Partile interioare ale radacinilor si tesuturile inimii tufei infectate sisi schimba culoarea si pier. Capsunul nu poate fi plantat in locul vechi decit peste 4-5 ani. Tufele de capsun necrozate se scot din pamint si se distrug. Fructele cu pamint sint depreciate calitativ. In functie de soi. fara componente nevegetative. Dupa o toamna secetoasa. permit o scurgere rapida a apei de pe frunze si o circulatie mai buna a aerului. Plantele necesita multa umezeala si dupa recoltare: pentru regenerarea cresterii tufelor. Pentru ca fructele de capsun sint moi si foarte perisabile.pieirea plantelor. in care caz apar cu usurinta si mucegaiurile (Botritis cinerea). De aceea. Aceasta micoza provoaca coplesirea si ofilirea rapida a tufei plantelor sau a frunzelor periferice. Udatul spre sfirsitul toamnei creeaza conditii favorabile pentru iernarea plantelor. ele pot sa nu aiba caliciu. frunze si plastic negru.astupa vasele. Este interzisa folosirea materialului saditor de la plante bolnave. mai cu seama cele de griu. Cu stinga se tine pedunculul. deci si roada va fi mai mica. Irigarea capsunariei. Perioada de recoltare dureaza 20-30 zile (de la sfirsitul lunii mai pina la incheierea lunii iunie). formarea mugurilor florali si acumularea rezervei necesare de substante plastice pentru anul viitor.

.combaterea bolilor si daunatorilor. care permit un randament sporit la cules si asigura posibilitati optime de sortare in timpul culesului si transportarii. Lucrari de intretinere dupa recoltare Dupa recoltarea fructelor. intretinerea plantatiilor de capsun consta in urmatoarele lucrari: . omizi. recoltarea se face la 2-3 zile.cosulete ori cutii. Fructele destinate transportarii la distante mai mari sau exportului se recolteaza cind sint intrate in pirga.obligatoriu. Prin aceasta lucrare plantele se degajeaza de toate frunzele imbatrinite. dar sanatoase si fara orice componente nevegetale (insecte. Daca fructele s-au recoltat pe timp calduros este bine ca impreuna cu ambalajele respective sa se puna la preracire. in functie de pretentiile beneficiarului. . plantele se cosesc la 2-3 cm inaltime de la tulpinile plantelor. Capsunile se culeg in cosulete de material plastic. pentru a se obtine o recolta buna in anul viitor. . suprimarea stolonilor odata cu prasitul. in care scop.recoltarea trebuie sa se faca in orele de dimineata. . dar nu mai mult de 10% din marimea fructului. Se permit mici defecte mecanice. in instalatii speciale sau la un loc racoros si cu ventilatie buna. Pentru recoltarea capsunilor in bune conditii trebuie respectate urmatoarele reguli: . pentru ca ea depreciaza calitatea fructelor. La capsun este interzisa transvarzarea (mutarea dintr-un vas in altul). cu o capacitate de 0. . dupa ce se ridica roua. amenajate cu sistem de racire. buruiene etc).la recoltat. infectate si infestate de agentii patogeni si daunatori.0 kg. si numai dupa aceea sa fie transportate in vagoane sau masini speciale. de carton sau de furnir. Resturile vegetale se scot din cultura si se ard. de asemenea. Irigarea dupa cosire si erbicidare este obligatorie pentru refacerea imediata a frunzisului si. iar in perioada coacerii in masa a fructelor se recolteaza in fiecare zi. fructele sa nu fie prea coapte.irigarea. Pot fi incluse si fructele prea coapte. la inceputul si sfirsitul perioadei de coacere. La aparitia frunzelor se aplica un tratament cu zeama bordoleza de 0. In plantatiile de 2-3 ani. Prin executarea acestei lucrari se faciliteaza si executarea celorlalte lucrari de cultivare si erbicidare. ori de cite ori este nevoie. pe timp racoros. atacate de boli si daunatori imediat dupa recoltarea fructelor. Cel mai practic este ca aceste cosulete din material plastic sa fie asezate in strativele speciale pentru recoltat capsune.5%. Mobilizarea solului dupa cosirea plantelor se face cu ajutorul cultivatorului si se corecteaza manual cu sapa in vederea erbicidarii.5-1.mentinerea plantatiilor curate prin prasire repetata.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->