Sunteți pe pagina 1din 2

Povestirea este specia literara epica de dimensiuni mai reduse decat nuvela si m ai intinse decat schita care cuprinde

un singur episod narat preponderent subiec tiv din punct de vedere al povestitorulu 434q163e i. ,,Fantana dintre plopi'' face parte din povestirea ,,Hanul Ancutei'' in care se distinge dimensiunea sociala oglindita in viata si conduita morala d in lumea satului, conflictele sociale, revolta si haiducia, implinirea dreptatii , transhumanta si dramele omenesti. Povestirea lui Sadoveanu contine istoria impresionanta a capitanului Neculai Isac, indragostit de ,,o biata fata din satra'', omorata de ai sai in m omentul cand il avertizeaza pe tanarul aventurier de un jaf ce urma sa aiba loc asupra lui. Naratiunea se infiripa, dupa ceremonialul stiut, in atmosfera hanulu i cu ziduri de cetate, povestitor fiind acum ,,un om ajuns la carunteta, dar se tinea drept si sprinten pe cal''. Naratorul este un om trecut prin experiente mu ltiple; poate ca piederea ochiului inseamna dobandirea intelepciunii, cum se int ampla cu zeul suprem germanic Wodan, care isi sacrifica un ochi in acelasi scop. Pentru a stabili departarea, dincolo de care semnificatia faptelor se pierde, v ocea autoriala adauga: ,,Iar calaretul pe cal parca venea spre noi de demult, de pe departate taramuri''. Omul care povesteste este ajuns la ,,caruntete'', fiin d inca mandru si cu o distinctie aparte a chipului. Naratorul principal, care pu ne in miscare si supravegheaza intregul scenariu narativ, anunta ca noul sosit e ste Neculai Isac, facandu-i un portret fizic de om trecut prin multe intamplari ale vietii. El este in acelasi timp si povestitor si personaj in intamplarea pe care o istoriseste. Se recomanda ,,Neculai Isac de la Balabanesti, din tinutul T utovei'', ca si altadata, la prima sosire la han, cand hangita era Ancuta, o cop ie temporala identica a Ancutei de astazi. Structura povestirii urmeaza o linie simpla, comparabila insa cu mul te intamplari ale lumii, ramase necunoscute de-a lungul vremii. Distanta dintre timpul fabulei si timpul narativ este de douazeci si cinci de ani, destul de mul t, astfel incat peste un anume fior tragic se asterne un sentiment de nostalgie. Motivul dominant al povestirii, topos erotic sui-generis, este al fa ntanii marginite de plopi, simbol al altei lumi, ce poate marca o premonitie, an ticipand moartea personajului feminin. Intalnirea dintre tanar si Marga este minutios si incitant regizata de Hasanache. Intalnirea celor doi se petrece sub bolta instelata, langa fantana dintre plopi, personajele sadoveniene traind din plin mirajul dragostei. Romant ismul dercrierii include nemiscarile selenare, boltile instalate, aspiratia spre inalt. Fantana, locul pierzaniei, incadrata de plopi, ca niste dinti tempor ali distrugatori ai destinelor, va disparea si ea, semnificand deriziunea inevit abila a lumii. Ochiul reconstituie acest imens abis temporal, ,,in neagra fantan a a trecutului'' capitanul Neculai intuind inca imaginea vie a Margai, pastrata intr-un registru virtual al memoriei ancestrale.

Eroii sadovenieni se individualizeaza printr-o proiectie in timpul m itic, prin ascultarea de povesti ,,din vremea veche, care astazi nu se mai vad'' . Spatiu povestirii este miraculos, pentru ca reconstituie un adevarat esafodaj material, iar frumusetea povestii este o conditie esentiala. Hanul apare dintr-u n spatiu imaterial, avand ziduri groase, ,,ca de cetate'' si ,,porti ferecate'',

comparabil cu ,,orasele zburatoare'' din mitologia popoarelor arabe sau cu ceta tile de otel existente in paradisul celtic al lui Brain, imortalizat prin trecer ea intr-un alt registru al timpului, sau chiar cu templul ceresc vazut de Ezechi l in calatoria lui spre cetatea lui Iahwh, situat ,,in nor intr-o zi de ploaie'' . Subiectul povestirii este organizat in functie de monmentele subiect ului : Expozitiunea este constutuita din prezentarea locului actiunii - Han ul Ancutei - si din prezentarea personajelor care iau parte la actiune - Ancuta, Neculai Isac, Mos Leonte. Intriga reprezinta provocarea lui Neculai Isac de a-si povesti patan iile. Desfasurarea actiunii cuprinde povestirea pataniilor de catre Necula i Isac. Punctul culminant reprezinta bataia lui Neculai Isac cu satra de tig ani. Deznodamantul este constutuit din moartea Magdei. Tehnica povestirii in rama pune in evidenta o structura multinarator iala, cu o perspectiva multipla asupra faptelor petrecute. Tehnica narativa a ac estei povestiri se inscrie in structura telescopica a planurilor narative care s e identifica in intregul text din ,,Hanul Ancutei''. Si aici apare la un moment dat planul narativ general, abstract, al naratorului evocator, care face portret ul lui Neculai Isac. Prezentarea mai amanuntita a personajului o face insa comis ul Ionita, care evoca momente ale prieteniei si ale peregrinarilor din tinerete. Abia intr-un al treilea plan narativ se pune in miscare povestirea capitanului Neculai Isac, personaj-narativ al unei povesti de dragoste pline de farmec si de neprevazut. Neculai Isac este un personaj din vremuri de demult, cu aer romantic si intamplari neobisnuite, evocate cu o anume poezie a rostirii narative, gener ata de o subtila dihotomie temporala, deceland intre timpul real si timpul mitic . Acele ,,alte taramuri'' semnifica o lume invaluita in misterul bland al povest ii, fara timp, din care stirile vin prelucrate subtil, cu multiple semnificatii, iar intamplarile sunt vestite de semnele vremii. Personajele care iau parte la actiune sunt din clase sociale diferit e si de aceea acest conflict nu se putea incheia doar tragic - moartea Magdei.