IGIENA APEI Apa ndeplinete un rol biologic si socio-economic. In organism trebuie sa existe un echilibru intre aport si eliminare.

Bilanul hidric este negativ in condiiile in care eliminarea este mai mare fata de aport (hemoragii, vrsturi, diaree, transpiraii) sau pozitiv n condiiile n care aportul este mai mare dect eliminarea (perioada de cretere, convalescenta, sarcina). In 24 de ore organismul pierde 2500 ml apa prin urina (1500ml), fecale (150ml), tegumente (600 - 800ml) si umidificarea aerului expirator (300 - 400ml). Compensarea pierderilor se realizeaz printr-un aport egal de lichide de 2500ml provenit din consumul de apa (1500ml) si din apa de constituie a alimentelor la care se adaug cea rezultata din procesele endogene (1000ml). Aportul este reglat de senzaia de sete ce apare la o pierdere a cantitii de apa din organism ce ajunge la 0,1 - 1% din greutatea corporala. Sursele de apa din natura- majoritatea apei (97,2%) din natura este srat, apa dulce reprezentnd doar 2,8% din care 1,4% este imobilizata n gheari. In natura apa are un circuit continuu: ea ajunge in atmosfera sub forma de vapori rezultai din evaporarea apei de suprafa, de pe sol sau de pe vegetaie; vaporii de apa din aer ajung la suprafaa solului prin precipitaii; daca apa ntlnete un strat de sol permeabil se infiltreaz pana la primul strat impermeabil formnd apa subterana; aceasta se deplaseaz n funcie de nclinarea solului i va iei la suprafaa sub forma de izvoare; daca ntlnete un strat de sol impermeabil se va scurge la suprafaa acestuia formnd apa curgtoare. Sursele de apa sunt reprezentate de cele 3 faze ale circuitului apei n natura: subterane, de suprafaa i meteorice. Apele subterane sunt de doua tipuri: freatice i de adncime. Pnza de apa freatica se acumuleaz din precipitaii deasupra primului strat de sol impermeabil. Rezulta si din infiltrarea apei rurilor si lacurilor prin albii. Are o adncime variabila cuprinsa intre 2-3m si 10-12m. Cele care au adncimi mici prezint variaii mari ale debitelor si ale proprietilor fizice, chimice si biologice. Apa este srac n substane minerale i uor contaminabila prin reziduuri. Apa de adncime este situata sub stratul freatic fiind cuprinsa intre doua straturi de sol impermeabile. Stratul inferior permite acumularea apei in timp ce stratul superior o protejeaz. Din punct de vedere cantitativ se particularizeaz printr-un debit constant, fr a fi influenat de precipitaii. Sunt ape bogate in sruri minerale si ferite de impurificare si contaminare. Apele de suprafa apar din precipitaii atmosferice, din topirea zpezilor sau din izvoare. Ele sunt curgtoare sau staionare la suprafaa solului.

Compoziia lor variaz mult in funcie de natura rocilor, terenul traversat, sezon, proprietile altor ape primite. Prin deversarea apelor uzate caracteristicile naturale sunt modificate , apa devenind bogata in germeni microbieni, virusuri, parazii, substane chimice. In acest context ea trebuie prelucrata pentru a fi folosita in scop potabil. Apa curgtoare este reprezentata de ruri si fluvii. Aceste apa au variaii mari de debit in funcie de precipitaii, iar calitatea lor este necorespunztoare datorita bogiei in ageni biologici si substane chimice. Pentru a fi utilizata in scop potabil aceasta apa va trebui purificata si dezinfectata. Apa stttoare este reprezentata de cea din lacuri, mari si oceane. Apa marilor si oceanelor este srata si necesita desalinizare pentru a fi folosita in scop potabil. Lacurile de apa dulce pot fi naturale sau artificiale. Ele asigura o apa buna din punct de vedere calitativ datorita posibilitilor sczute de impurificare. Apa lacurilor de acumulare provine din cea de suprafa, din precipitaii sau din topirea zpezilor si are caliti corespunztoare datorita staionarii apei. Apa meteorica rezulta din precipitaii sau prin topirea zpezilor. Aceste ape au un coninut sczut de sruri minerale, ele se impurifica prin trecerea prin atmosfera ( cu pulberi, ageni biologici si substane chimice), au un debit variabil si un gust fad datorita lipsei de sruri minerale. Ele nu satisfac senzaia de sete si nu ndeplinesc condiiile necesare pentru a fi utilizate in scop potabil. Sunt folosite in acest scop doar in zonele unde nu exista alta sursa de aprovizionare. Poluarea si autopurificarea apei- prin poluare nelegem alterarea calitii fizice, chimice si biologice produsa direct sau indirect de activitatea umana, in aa msura nct apa nu mai poate fi utilizata in toate scopurile sau numai la unele din ele la care a servit in stare naturala. Poluarea apei poate fi naturala sau artificiala. -Poluarea naturala este produsa prin procese naturale chimice, fizice sau biologice care au la baza reziduurile organice vegetale si animale. Acestea se descompun sub aciunea bacteriilor ceea ce determina consumul oxigenului din apa. In acest context apare modificarea florei si faunei acvatice , fenomen datorat dezvoltrii exagerata a algelor - "nflorirea apei". Apa captat un miros si o culoare specifica, treptat algele se distrug elibernd substane toxice care determina moartea petilor si a altor organisme acvatice la care se adaug prezenta tulburrilor intestinale la om. -Poluarea artificiala poate fi organizata si neorganizata. Poluarea organizata este reprezentata de apele reziduale ce apar in colectiviti: -apele reziduale comunale apar prin folosirea apei in locuine, instituii publice, uniti comerciale; aceste ape sunt bogate in ageni patogeni (bacterii, virusuri, oua de parazii) si substane chimice (detergeni, substane organice); -apele reziduale industriale provin de la ntreprinderile de pe teritoriul colectivitii si sunt bogate in substane chimice potenial toxice;

-apele reziduale zootehnice provin de la unitile de cretere a animalelor si sunt bogate in substane organice, ageni biologici si substane chimice (antibiotice, biostimulatori, pesticide). Aceste surse sunt cunoscute si supravegheate continuu. Poluarea neorganizata este de importanta redusa, temporara si accidentala. Ea este reprezentata de: -reziduurile solide depozitate pe marginea rurilor; -apele de irigaii bogate in substane chimice si suspensii; -deversarea de reziduuri solide si lichide; -scldat, topirea plantelor textile, splarea rufelor in ruri. Autopurificarea apei reprezint capacitatea acesteia de a se debarasa de impuritile primite parial sau total. In autopurificare intervin factori fizico-chimici si biologici. -Factorii fizico-chimici sunt reprezentai de: diluie- dup deversarea apelor reziduale in bazinul natural se produce amestecul dintre cele doua medii lichide ceea ce determin scderea concentraiei poluanilor; gradul diluiei este exprimat prin raportul Q/q unde Q este debitul receptor, iar q debitul apelor uzate; in situaia in care raportul are o valoare are gradul de diluie este ridicat; sedimentarea reprezint depunerea treptata a suspensiilor pe fundul albiei; eficienta depinde de adncimea albiei si de viteza de curgere a apei; asigura mbuntirea transparentei precum i reducerea coninutului microbian i de substan organic; radiaia solara si in special cea ultravioleta are un efect bactericid sau bacteriostatic la suprafaa apei; temperatura sczut determina distrugerea in scurt timp a florei condiionat patogene si patogene ce necesita temperaturi ridicate pentru supravieuire. -Factorii biologici sunt reprezentai de: concurenta microbiana- flora saprofita distruge microorganismele patogene prin fenomenul de antagonism microbian; aceasta flora exercita un efect antibiotic sau intervine prin consumul substratului nutritiv; concurenta microbiana este eficienta la temperaturi mari cnd metabolismul germenilor este activ; distrugerea de ctre organismele acvatice (protozoare, infuzori, crustacei) care folosesc bacteriile din apa drept suport nutritiv; aciunea litic a bacteriofagilor se realizeaz prin multiplicarea acestora pe bacteriile omoloage pe care le distrug; intervenia bacteriilor in procesele biochimice din apa - ele acioneaz asupra substanei organice sau anorganice pentru a-si asigura substratul nutritiv; materia organica este transformata in molecule cu greutate mica pana la mineralizare, materia anorganica este degradata total pana a dispariie.

SUBSTANTE POLUANTE PREZENTE IN APA Nitraii se gsesc in mod normal in cantiti mici provenind din mineralizarea substanei organice. In situaii particulare concentraia poate creste datorita: antrenrii lor din solurile intens mineralizate; ptrunderii in apa a substanelor organice provenite din solurile intens poluate cu reziduuri organice; antrenarea din solurile tratate cu ngrminte azotate. Consumul de apa cu nitrai determina apariia intoxicaiei cu nitrai -methemoglobinemie. Boala apare si in urma consumului de alimente vegetale cultivate pe terenuri fertilizate (spanac, ptrunjel, morcovi, elin). Mecanismul de mbolnvire- este reprezentat de transformarea nitrailor in nitrii ceea ce determina apariia mbolnvirii. Nitraii sunt resorbii in partea superioara a intestinului care este aproape sterila. In prezenta germenilor si la un pH peste 4 apare transformarea nitrailor in nitrii. Flora nitrat-reductoare este flora intestinala reprezentata in special de Enterobacteriacee: Salmonella, Colibacili, Proteus, Streptococul fecal, Stafilococ, Bacilus Cereus, Bacilus Subtilis. Nitritul se combina cu hemoglobina formnd methemoglobina, o hemoglobina la care fierul este oxidat la fier trivalent, iar oxigenul este legat de molecula si nu poate fi eliberat in esuturi. Clinic apare cianoza fetei si a extremitilor, dispnee, tahicardie, convulsii, diaree/constipaie. Gravitatea bolii depinde de cantitatea de methemolobina formata: 10 - 25% forma uoar de boala; 25 - 45% forma medie de boala; 50% forma grava de boala. Sunt afectai copii de la 0 la 1 an alimentai artificial la care: -aciditatea sucului gastric este redusa; -hemoglobina foetala are o reactivitate crescuta; -cantitatea de snge este redusa; -ingestia de apa este crescuta comparativ cu adultul; -lipsete enzima ce desface complexul. In intoxicaia cronica apare scderea rezistentei la infecii si dezvoltarea fizica lenta (concentraii ale methemoglobinei de 5 - 10%). Tratamentul consta in ntreruperea consumului de apa cu nitrat/nitrit; administrarea de albastru de metilen sau vitamina C; profilaxia impune cunoaterea concentraiei de nitrat/nitrit din apa si alegerea corecta a sursei de apa. Substane pesticide- este vorba de substane folosite pentru distrugerea duntorilor (insecticide, fungicide, erbicide). Dup tratare o parte din substana este fixata in sol si incorporata in plante, alta parte rmne in cantiti reziduale pe suprafaa solului, o alta parte este antrenata de apa de precipitatei in apa subterana sau de suprafaa si o cantitate mica se volatilizeaz in aerul atmosferic. Pesticidele au toxicitate variabila fiind rezistente la atacul chimic si biologic, persistnd mult timp in mediul ambiant. Sursele de apa sunt poluate prin: -tratarea solului pentru creterea produciei agricole; -deversarea de ape reziduale din industria de sinteza; -tratarea apelor de suprafaa pentru combaterea insectelor; -antrenarea pesticidelor din sol prin apa de irigaie; -tratamente aeriene.

Persista timp ndelungat (de la 2 sptmni la 2 ani) si determina: -modificarea proprietilor organoleptice ale apei; -concentrarea in organismele acvatice; -interfera cu mineralizarea naturala a substanei organice din apa; -au o toxicitate redusa pentru populaia piscicola; -scad eficienta staiilor de tratare. Clinic determina apariia unor efecte acute sau cronice in funcie de tipul de substana utilizat. -Efectele acute apar in condiiile intoxicaiei cu organo-fosforice. Apare inhibarea colinesterazei nsoit de acumulare de acetilcolina cu efecte asupra sinapselor ganglionare manifestate prin hiperexcitabilitate pe sistemul nervos parasimpatic si central: cefalee, vrstura, crampe abdominale, transpiraii, salivaie, lacrimare. In forme grave apar contracii musculare, abolirea reflexelor, dificulti respiratorii, lipotimie, deces. -Efectele cronice sunt frecvent ntlnite la pesticidele organo-clorurate. Acestea sunt liposolubile si se concentreaz in grsime. La scderea in greutate produsa intr-un interval scurt de timp insecticidul se mobilizeaz in circulaie genernd fenomene de intoxicaie acuta manifestata prin fenomene hepatotoxice (alterarea funciei hepatice pana la hepatita cronica), neurotoxice ( modificri ale electroencefalogramei pana la encefalopatii ), gonadotoxice ( scderea numrului de sarcini, avort spontan, tulburri de ciclu menstrual, iar la brbai sterilitate ) si cancerigene. Detergenii sunt substane cu proprietati de curire, sunt ageni de suprafa care scad tensiunea superficiala a lichidelor cu care vin in contact. Chimic sunt neionici si ionici (anionici 70% si cationici). In apa apar prin deversarea apelor menajere si industriale si prin tratarea terenurilor agricole. Efecte: - modifica proprietile fizico-chimice si organoleptice ale apelor; - n prezenta srurilor de calciu si magneziu produc spumare; - distrug populaia piscicola; -perturba tratarea apei prin mpiedicarea sedimentarii particulelor in suspensie. Toxicitatea este sczut manifestndu-se la 1g/kg corp astfel c intoxicaia apare doar rar; modificarea tensiunii superficiale determina modificarea permeabilitii mucoasei digestive ceea ce favorizeaz ptrunderea altor substane cu efect toxic sau cancerigen; au efect alergizant. Substanele cancerigene sunt substane ce au un efect probabil cancerigen. Argumentele pentru rolul cancerigen sunt: -creterea incidenei bolii canceroase la populaia ce consuma apa provenita din apa poluata; -populaia piscicola provenita din apele poluate prezint mbolnviri cu caracter malign; -animalele de laborator expuse la aceste substane demonstrez caracterul lor oncogen si teratogen.

Poluarea apei apare in condiiile: apelor necorespunztor tratate; a polurii accidentale a apei din conducte; vopsirii sau tratrii conductelor. Hidrocarburile policiclice aromate provin din apele uzate menajere si industriale. Reprezentantul de baza este 3,4 benzpiren. Ele se concentreaz in organismele marine (plancton, molute, peti), iar tratarea apei determina ndeprtarea lor in proporie de 20 - 100%. Nitrozaminele si nitrozamidele sunt sintetizate din nitrat/nitrit si aminele prezente in apa sau in plantele acvatice i peti. Nitrozaminele determina cancer de ficat, esofag, pulmon, rinichi, in timp ce nitrozamidele sunt responsabile de aparitia cancerului gastrointestinal. Trihalometanii se formeaz prin dezinfecia apei cu clor. Acioneaz asupra parenchimului hepatic, a rinichiului si sistemului nervos. Substanele radioactive naturale si artificiale pot avea efecte negative asupra organismului. Cele naturale provin din sol, iar cele artificiale apar in urma deversrii apelor uzate contaminate radioactiv. Este periculoasa iradierea interna prin emisiuni alfa si beta din substanele radioactive. BIOELEMENTE Apa conine un numr mare de substane minerale importante pentru sntatea umana. Vom insista asupra fluorului si iodului din apa. Fluorul este larg rspndit pe sol sub forma de fluoruri. Sunt bogate in fluor solurile fosfatice, terenurile agricole ngrate cu produse fosfatice si cele din apropierea surselor industriale. Apa este o sursa eseniala de fluor datorita absorbiei crescute. Importanta pentru organism- fluorul este preluat din mediu sub diferite forme chimice care influeneaz gradul de absorbie. Absorbia, distribuia si fixarea in esuturi are loc foarte rapid (minute). Fluorul absorbit se fixeaz 99% in esutul dur osos si dentar si 1% in esuturile moi. Carenta este asociata cu caria dentara ce reprezint o distrugere locala si progresiva a dinilor. Caria dentara apare datorita carentei de fluor, alimentaiei deficitare, masticaiei deficitare, lipsei igienei bucale, absentei radiaiei ultraviolete. Nu este clar modul in care intervine fluorul, astfel ca au fost elaborate unele ipoteze : transforma hidroxiapatita in fluoroapatita ceea ce duce la creterea rezistentei dinilor; efect bactericid prin inhibarea metabolismului bacterian; efect antienzimatic de oprire a desfurrii procesului cariogen la nivelul smaltului. Concentraiile optime de fluor sunt de 0,7 - 1,5 mg/dm. Profilaxia carentei de fluor se realizeaz prin: -fluorizarea apei este metoda cea mai des folosit datorit unui consum relativ constant de ap; -suplimentarea oral implic administrarea comprimatelor de la natere i pn la sfritul perioadei de cretere; -aplicaiile locale prin pasta de dini, soluii de cltit gura; -fluorizarea laptelui, a srii de buctrie; -alimentaia echilibrata. Excesul de fluor are efecte nocive deoarece determina apariia intoxicaiilor acute si cronice.

Intoxicaiile acute apar accidental si pot duce la deces prin inhibarea enzimatica ceea ce perturba generarea si transmiterea influxului nervos. Intoxicaiile cronice apar in condiiile expuneri la doze ce depesc necesarul, ceea ce determina cumularea fluorului in oase i dini. In dini apare fluoroza dentara manifestata prin pete albe opace, de diferite nuane de galben-maro ajungnd pana la negru (in funcie de gravitatea bolii). Dinii sunt cretoi, friabili, in formele grave asistam la o edentare totala. La concentraii de peste 5mg/dm apare afectarea scheletului manifestata prin osteoscleroza evidenta la nivelul coloanei vertebrale (calcificri ligamentare, osteofite) si a oaselor lungi (exostoze). In formele severe apar deformri anchilozante (osteofibroza anchilozanta). Modificrile osoase apar datorita perturbrii homeostaziei calciului ceea ce duce la fracturi osoase spontane. Iodul este prezent in apa, alimente si sol. Solul argilos este bogat in iod in timp ce solul nisipos este srac. Alimentele vegetale sau animale conin concentraii variate de iod, cele mai bogate fiind cele din mediul marin. Apa aduce doar 10 - 15% din necesar, dar este importanta prin reflectarea aportului de iod din alimente si sol. Sunt bogate in iod apele marine, cele dulci sunt srace, dar cele de profunzime au un coninut mai mare comparativ cu apele de suprafaa. Importanta pentru organism- iodul intra in structura hormonului tiroidian si o cantitate mica este prezenta in muchi, ficat, piele, ovar. Se absoarbe in proporie de 80 - 90% sub forma de ioduri, trece in snge si apoi in esutul tiroidian. La acest nivel se combina cu tirozina din moleculele de tireoglobulina si formeaz mono si diiodotirozina. Cuplarea a doua molecule de diiodotirozina formeaz tiroxina sau hormonul activ. Acest proces este controlat de tireostimulina hipofizara ce determina ptrunderea iodului in foliculul tiroidian. In lipsa iodului producerea hormonului tiroidian este perturbata astfel ca hipofiza reacioneaz elibernd hormon tireotrop si determinnd creterea de volum a glandei. Deficitul de iod - apele de suprafaa sunt mai carenate, iar cele care au un coninut crescut de urocrom reprezint o problema deoarece acesta are efecte guogene; -apele de profunzime au un coninut variat de iod; -carenta de iod se asociaz cu un coninut crescut de substane organice si o duritate crescuta (probabil apare scderea asimilrii iodului). Deficitul relativ de iod apare in situaia: -tratrii apei la nivelul staiei; -prezentei bromului si cobaltului in cantiti mari reduce morbiditatea prin gua chiar daca iodul este in cantiti mici; -manganul interfera sinteza hormonului; -alimentele bogate in tiocianai (varza, gulii) scad utilizarea iodului si sinteza hormonului sau au efect inhibitor asupra cuprului din enzimele de oxidare, ceea ce are efecte negative asupra sintezei hormonului tiroidian; -excesul de nitrai in mediul alcalin are efecte guogene. Nu se poate stabili o corelaie absoluta ntre prezenta iodului i apariia guei endemice. Gua endemica este o afeciune plurifactorial in care intervin factori endogeni si exogeni, dar carenta de iod joaca un rol important.

Profilaxia implica in primul rnd dozarea iodului, carenta fiind diagnosticata in condiiile eliminrii sub 50g/24 ore sau 50 g/g de creatinina. Profilaxia se realizeaz prin iodarea srii de buctrie ( 15 - 25mg/kg) sau administrarea de tablete de iodura de potasiu (copii sub 6 ani 1/2 comprimat pe sptmna, peste 6 ani 1 comprimat/sptmna, gravide 2 comprimate/sptmna). Gua endemica se manifesta prin: scderea metabolismului bazal; fatigabilitate; lentoare in activitate; scderea rezistentei la frig; cretere lenta; retard mental; macroglosie; hipogonadism; bradicardie; mixedem; ntrziere in mineralizarea osului si in apariia dinilor. MINERALIZAREA APEI SI BOLILE CARDIO -VASCULARE Bolile cardio-vasculare au o etiopatogenie incomplet elucidata, intervenind factori: genetici; metabolici; stres; obiceiuri alimentare aberante; obezitate; sedentarism; consum exagerat de alcool, tutun. La aceti factori se adaug unul nou reprezentat de aportul de elemente minerale din organism. Pentru acest factor se ia in consideraie aportul hidric care este constant si uor de evaluat. Exista o corelaie invers proporional intre incidena si mortalitatea prin boli cardio-vasculare si coninutul de elemente minerale din apa. Au fost elaborate 3 teorii ce nu au fost confirmate nca: unul sau mai muli constitueni ai duritii apei acioneaz protector; unul sau mai multe microelemente din apele dure au aciune protectoare; in apele moi exista substane chimice ce au efecte nefavorabile asupra aparatului cardio-vascular. Majoritatea informaiilor susin primele doua ipoteze. Srurile de calciu i magneziu ce formeaz duritatea apei protejeaz aparatul cardio-vascular. -Rolul ionilor de calciu in protecia aparatului cardiovascular a fost confirmat prin date epidemiologice si experimentale. In condiiile consumului de apa dura apare scderea indicelui de mortalitate si a frecventei morii subite. La animalele de laborator carenta de calciu determina apariia modificrilor de electrocardiograma: aritmii si scderea intervalului QT. Persoanele decedate prin boli cardio-vasculare prezint concentraii mici de calciu in ser, muchiul inimii si in peretele arterelor coronare. -Magneziul este implicat in reglarea metabolismului intermediar al lipidelor, proteinelor si glucidelor; el este modulatorul principal al activitii muchiului cardiac; complexul Mg ATP reprezint substratul reaciilor enzimatice ce stau la baza contraciei si relaxrii musculare; intervine in reglarea pompei de Na la nivel transmembranar. Experimental carenta de magneziu se nsoete de modificarea electrocardiogramei, de aritmii, hipertensiune arteriala si tromboza coronariana.

In apele dure coninutul de microelemente este crescut. Tulburrile apar in situaia in care acestea sunt in cantiti prea mici sau prea mari. Cromul scade cu naintarea in vrsta, pana la dispariie in zonele cu morbiditate crescuta. La bolnavii dup infarct miocardic si la cei cu ateroscleroza concentraia cromului in esuturi este mult sczut. Cromul, zincul, manganul si vanadiul influeneaz favorabil metabolismul lipidelor si ar mpiedica instalarea aterosclerozei. Zincul mpreuna cu manganul diminua lipidele din organele interne, inclusiv din ficat. Manganul metabolismului alimente. Are aterosclerotice miocardului. pare a avea un efect lipotrop important, el contribuie la reglarea lipidic mai ales atunci cnd organismul dispune de colina adusa prin efect hipocolesterolemiant si previne sau diminua modificrile de la nivelul vaselor. Contribuie la oxigenarea esuturilor si a

Vanadiul are rol important in transportul oxigenului datorita capacitii sale de formare a unor compui cu valene diferite. Alte microelemente in exces prezint efecte nefavorabile asupra aparatului cardiovascular. Cuprul in exces intensifica oxidarea grsimilor, modificnd metabolismul lipidic. In sngele bolnavilor ci infarct miocardic s-au constatat cantiti crescute de cupru. Cadmiu ateroscleroza. in concentraii ridicate favorizeaz hipertensiunea arteriala si

APA - CALE DE TRANSMITER A MBOLNVIRILOR MICROBIENE, VIRALE I PARAZITARE Bolile produse prin ap, denumite i boli hidrice, afecteaz un numr mare de persoane, mbrcnd caracterul unei boli cu extindere n mas. Poluarea biologic a surselor de ap este cunoscut de mult timp i dispune de metode de control i supraveghere. Practic acest fenomen rmne nc nerezolvat datorit aciunii unor factori ce condiioneaz i reactualizeaz poluarea biologic. Aceti factori, de natur socio-economic au aprut datorit noilor relaii dintre om i mediul ambiant, printre cei mai importai fiind: -dezvoltarea relaiilor internaionale pe baze economice, sociale, culturale, turism care determin sporirea circulaiei umane; -amplificarea comerului internaional cu produse alimentare, mijloc de vehiculare a unor ageni biologici; -dezvoltarea fermelor zootehnice, modalitate de poluare biologic intens a mediului ambiant;

-poluarea chimic intens a apei, ce modific caracterele de rezisten a agenilor biologici din mediu; -terapia cu antibiotice, ca element precursor selectiv al tulpinilor multiplurezistente. Toi aceti factori au favorizat importul, distribuia i supravieuirea agenilor biologici. Forme de manifestare Bolile infecioase transmise pe calea apei pot avea mai multe forme de manifestare n funcie de numrul de mbolnviri: epidemic, endemic i sporadic. Epidemia este forma principal de manifestare a mbolnvirilor hidrice i are urmtoarele caracteristici de baz: -apariia unui numr mare de mbolnviri n zonele unde populaia folosete aceeai surs de aprovizionare cu ap; -sunt afectate toate persoanele receptive, indiferent de sex, vrst, profesie, nivel economic, persoane ce au consumat ap din sursa contaminat; -n perioada epidemiei apa are caracteristici de nepotabilitate; -epidemia nceteaz ca urmare a msurilor de potabilizare a apei; -pot apare un numr de cazuri ce sunt transmise prin contact (coada epidemiei). Endemia se manifest prin prezena unui numr mic de mbolnviri, cu evoluie neperiodic, dar permanent ntr-o anumit zon geografic. n mod normal zona geografic se particularizeaz printr-un nivel precar de trai i o igien/sanitaie sczut. Forma endemic apare frecvent n colectivitile umane n care se consum ap de suprafa ce nu a fost tratat n prealabil. Forma sporadic se manifest sub aspectul cazurilor izolate; nu este o form specific de manifestare pentru calea hidric. Bolile microbiene transmise prin ap Febra tifoid i paratifoid - prin ap se pot transmite i salmonelozele minore infecii produse de diverse tipuri de Salmonella. Febra tifoid nu mai reprezint o problem major de sntate datorit msurilor de igien general i vaccinrii atitifice. Apele de suprafa sunt frecvent contaminate cu serotipuri de Salmonella. Contaminarea apelor se face prin dejecte sau urin ( persoane bolnave sau purttoare) sau prin deversri de ape uzate menajere contaminate. Holera - se transmite pe cale hidric n proporie de 99%. Predomin specia El Torr. Propagarea bolii este legat n special de apa de but, apa contaminat utilizat la irigaii, ape reziduale. Intervin frecvent: lipsa instalaiilor sanitare, insuficiena cantitii de ap potabil. Vibrionul El Torr d forme de o gravitate mai mic, dar pot rmne purttori. Dizenteria - este afeciunea hidric cea mai rspndit. n Romnia este implicat tipul Flexner. S-au descris epidemii mixte produse de Shigella i Salmonella tiphy. Incidena mare se explic prin contaminarea mediului ambiant, inclusiv a bazinelor de ap de ctre purttori sau bolnavi. Receptivitatea populaiei este mare prin lipsa vaccinului. Formele clinice de boal sunt uoare.

10

Enteritele i enterocolitele - agenii etiologici: Campylobacter jejuni i coli, Escherichia coli, Pseudomonas aeruginosa, Proteus, clostridii, Yersinia enterocolitica etc. Rezervorul - psrile, ovinele, porcinele. Leptospiroza - este o antropozoonoz. Rezervorul de infecie este reprezentat de obolani, oareci. Alte specii - animale cu rol de rezervor ce elimin leptospirele n timpul bolii prin urin i dejecte, trecnd n apele de suprafa. Cadavrele animalelor bolnave sunt o surs de infecie. Omul se contamineaz prin mbiere, trecere prin ape contaminate, n timpul pescuitului, prin apa potabil sau de irigaie. Tularemia - este o antropozoonoz produs de roztoare. Contaminarea apei se realizeaz prin urina i dejectele animalelor bolnave i prin cadavre. Omul se contamineaz prin mbiere. Bruceloza - este frecvent la porcine, bovine. Contaminarea apei se realizeaz prin urina i dejectele animalelor bolnave. Supravieuiesc n ap un timp variabil. Tuberculoza - bacilul Koch se ntlnete n apele de suprafa, poluate cu ape reziduale provenite de la sanatoriile de tuberculoz. S-au descris mbolnviri prin mbierea n ape intens poluate. Boli virale transmise pe cale hidric Omul elimin prin dejecte peste 100 de virusuri. Apele de profunzime sunt protejate de poluarea viral, cele freatice sunt contaminabile, cele mai puternic poluate sunt apele de suprafa. mbolnvirile cu virusuri prezint unele caracteristici: -au manifestri polimorfe ( digestive, respiratorii, cutanate, nervoase); -metodele existente nu permit izolarea imediat a virusurilor din ap; -exist o neconcordan ntre prezena virusurilor n ap i morbiditate. Timpul de supravieuire a virusurilor n ap este de 150 - 200 zile, multe din ele sunt rezistente la dozele de clor utilizate n mod obinuit. n acest context o ap potabila din punct de vedere bacteriologic poate transmite o infecie viral. Boli parazitare transmise prin ap Boli determinate de protozoare -Amibiaza sau dizenteria amibian cauzat de Entamoeba histolytica, afecteaz colonul, secundar ficatul i alte organe. Se ntlnete n special n rile calde. Formele infecioase sunt chisturile ce sunt eliminate n mediul extern odat cu materiile fecale ale bolnavilor sau purttorilor. Omul se infesteaz ingernd chisturile odat cu alimentele, apa sau prin mini contaminate -Giardioza sau lambliaza este cauzat de Lamblia intestinalis. Parazitul este rspndit n regiunile tropicale sau temperate. Formele infecioase sunt chisturile ce pot rezista n mediul umed luni de zile. n organism se dezvolt, n special n duoden i cile biliare. Dei alimentele i apa reprezint un risc de mbolnvire, contactul cu persoana infestat constituie mecanismul principal de transmitere.

11

Virusuri transmise prin apa GRUP DE VIRUSURI Enterovirus: polio Coxachie A Coxachie B echo enterovirusuri Hepatit tip A (probabil enterovirus) Gastroenterita tip A (agentul Norwalk) Gastroenterita tip B: reovirus rotavirus Adenovirus Polioma Parvovirus: virusul adeno-asociat ]MBOLNVIRI CAUZATE SAU CU CARE SE POT ASOCIA Paralizii, meningite, febr, boli respiratorii, diaree, miocardite, encefalite, conjunctivit hemoragic acut Hepatit viral Vrsturi, diaree, febr Boal respiratorie i diareic uoar, vrsturi, diaree mai ales la copilul sub 6 ani Boal respiratorie acut, infecie conjunctival, keratit, encefalite, tumori Boli respiratorii acute ale copilului

-Balantidioza sau dizenteria balantidian este cauzat de Balantidium coli. Are o inciden redus, rspndirea bolii se face prin apa sau alimentele n care au ajuns chisturile parazitului eliminate de om sau de porc. Afeciunea se manifest prin diaree sub form cronic sau evolueaz asimptomatic. -Trichomoniaza dat de Trichomonas vaginalis. Incidena bolii crete n sezonul cald prin folosirea bazinelor i a trandurilor. Este o boal veneric parazitar. Boli determinate de cestode -Cisticercoza este cauzat de cisticercus cellulosae ( forma larvar a Taeniei solium) i mai rar Cisticercus bovis ( forma larvar a Taeniei saginata). Omul parazitat elimin formele infecioase numite embriofori care pot fi nghiii cu apa sau alimentele contaminate. Embrioforii pot rezist n mediu pn la 1-2 luni. Ajuni n stomac embrioforii traverseaz mucoasa gastric pe cale sangvin sau limfatic. Se localizeaz n ochi, creier, muchi, piele. -Echinicocoza sau chistul hidatic este cauzat de forma larvar a Taeniei echinoccocus. Rezervorul de parazii: cinele, lupul, pisica. Formele infecioase pentru om i animal sunt embrioforii care contamineaz terenurile de pescuit, sursele de ap, putnd infesta animalele ce servesc drept gazd intermediar. Transmiterea la om se face prin mini, ap, fructe, zarzavaturi contaminate cu oule parazitului. Din stomac, embrioforii trec n circulaie , ajung n ficat, plmni sau alte organe. -Cenuroza cerebral cauzat de Cenurus cerebralis. Infestarea omului se face pe cale digestiv, prin ap, legume, alimente pe care au ajuns embrioforii parazitului eliminat de cine sau alt gazd definitiv. La om se manifest ca o tumoare cerebral. -Himenoleptidoza uman cauzat de Himenolepis nana. S-ar transmite i prin intermediul apei pe lng alimente i mini contaminate.

12

Boli determinate de trematode -Fascioloza hepatic cauzat de Fasciola hepatic. Rezervorul: oaia, capra, vitele cornute, porcul, calul, cinele, veveria, omul. Omul este gazda definitiv. Parazitul depune oule la 10-12 sptmni dup ptrunderea n gazda definitiv. Ciclul complet dureaz la animal minim 150 de zile. Eliminarea oulelor de ctre om i animale se face aproximativ dup 3 luni de la data infestrii, perioad necesar pentru maturizarea parazitului. Omul se infesteaz prin ap sau salat infestat cu cercari. -Bilharzioza intestinal sau schstostomiaza agentul este Schistostoma mansoni. Rezervorul este reprezentat de omul bolnav sau purttor sntos care elimin ou. Infestarea omului: cale cutanat, digestiv. n organism cercarii se ndreapt ctre pulmon i cordul stng i apoi ctre circulaia general. Habitatul normal al schistostomei este sngele venos. Alte localizri: pulmon, intestin, ci biliare. Boli determinate de nematode Mecanismul de transmitere este strns legat de ciclul evolutiv al paraziilor cuprini n aceast grup. Pentru unii apa este un vector pasiv n timp ce pentru alii are un rol activ. -Geohelmintiazele n aceast categorie intr: Ascaris lumbricoides, Trichocephalus dispar, Strongiloides stercoralis. n epidemiologia geohelmintiazelor solul reprezint mediul principal al acestor parazii, apa fiind doar o cale accidental. -Filariozele produc filarioza cutanat, limfatic sau/i cavitar. Paraziii triesc n cile limfatice la om i la unele animale.

APRVIZIONAREA CU APA A POPULATIEI Alimentarea centrala cu ap reprezint un ansamblu de instalaii de colectare, transport, corectare a calitii, nmagazinare i distribuie a apei potabile. Captarea se realizeaz prin sorburi plasate n amonte de sursele de poluare i centrele populate, n zonele n care debitul de apa este suficient, sorbul se plaseaz n axul central al apei la minim 0,5 m sub nivelul apei i la cel puin 0,7 m deasupra nivelului albiei (pentru apele de suprafa). Pentru sursele subterane se folosesc puuri spate sau forate, plasate n amonte de centre populate sau zone industriale. Sectorul de tratare este reprezentat de procedeele necesare pentru ndeprtarea elementelor ce fac apa nepotabil: sedimentare, filtrare i dezinfecie. Sedimentarea implic ndeprtarea suspensiilor. In funcie de concentrarea lor sedimentarea poate fi simpl sau cu coagulare. Sedimentarea simpl se realizeaz n bazine de ciment (orizontale sau verticale) n care apa circul cu o viteza mic (5-9 mm/sec). Particulele n suspensie se depun prin gravitaie , sedimentarea fiind influenat de viteza de curgere a apei, forma bazinului,

13

temperatura apei, dimensiunea particulelor. Sedimentarea simpl are o eficien de 40 - 60% din coninutul de suspensii. Sedimentarea cu coagulare se folosete n condiiile prezenei unui grad mare de turbiditate i a unei cantiti crescute de suspensii coloidale. Substana coagulant este reprezentat de sulfatul de aluminiu, sulfatul feros, clorura feric sau sulfatul feric. Cel mai frecvent se folosete sulfatul de aluminiu sub form de soluie i n concentrai diferite n funcie de densitatea suspensiilor. Mecanismul de aciune const n formarea hidroxidului de aluminiu cu aspect de flocoane ce antreneaz suspensiile din ap si grbete depozitarea lor. Coagulantul intr n camera de reacie plasata naintea bazinului de sedimentare. Eficiena sedimentrii cu coagulare ajunge la 60 80%. Filtrarea implic trecerea apei prin materiale cu pori ce rein suspensiile, materialele organice i microorganismele. Reinerea se realizeaz att prin aciune mecanic ct i prin cea biologic datorit membranei ce se formeaz la suprafaa filtrului. Filtrele lente sunt reprezentate de bazine din ciment cu nisip. Apa are o vitez de filtrare lent (3-4 m/m/zi), reinerea realizndu-se att mecanic ct i biologic. Se formeaz o membran biologic din microorganisme animale i vegetale a crei eficien este crescut. Eficiena filtrrii lente ajunge la 99,9%, dar cantitatea de apa rezultat este sczut. Filtrele rapide sunt bazine din ciment cu nisip n care debitul de filtrare ajunge la 200-300 m/m/zi . Membrana biologic este superficial , se formeaz rapid i este srac n microorganisme oxidante. Reinerea este n principal mecanic, cea biologic fiind mai puin eficient. Eficiena acestei filtrri este de 80-95% dar este utilizabil pentru cantiti mari de ap. Dezinfecia implic ndeprtarea microorganismelor din ap. Prin dezinfecie se distrug germenii patogeni i se reduc cei saprofii pn la limita de potabilitate. Dezinfecia se realizeaz prin mijloace chimice i fizice. Dezinfecia prin mijloace chimice se bazeaz pe efectul bacteriostatic i bactericid al unor substane puternic oxidante: clor, ozon. Clorinarea apei este ieftin i eficient. Mecanismul de aciune este reprezentat de procesul de oxidare realizat de acidul hipocloros i ionul hipoclorit: Cl2 + H2O - HOCl + HCl HOCl - H+ + OCl La valori ale pH-ului sub 7 formarea ionului hipoclorit este redus n timp ce la valori peste apte ionul hipoclorit se gsete n cantiti mari. Acidul hipcloros i ionul hipoclorit au efecte dezinfectante. Clorul reacioneaz iniial cu materiile organice din ap i apoi acioneaz asupra bacteriilor. Din reacia cu materiile organice rezult compui de clor: monocloramine, dicloramine i tricloramine compui cu un efect dezinfectant slab, ce se manifest n timp. In dezinfecie este important cunoaterea dozei de clor ce trebuie calculat n aa fel nct dup oxidarea materiilor organice s rmn un surplus de clor liber sub forma

14

acidului hipocloros i a ionului hipoclorit, clor rezidual liber n cantitate de 0,1-0,2mg/l ce ajunge pn n reeaua de distribuie. Dezinfecia la punctul de rupere implic depirea punctului n care toate substanele organice sunt oxidate, dup atingerea punctului de rupere sau de inflexiune clorul rezidual liber are o evoluie ascendent. Din acest punct de vedere dezinfecia corect implic parcurgerea a patru etape reprezentate de: distrugerea clorului prin compui organici, formarea de compui clorurai, distrugerea compuilor clorurai i producerea clorului rezidual liber. Aciunea dezinfectant depinde de condiiile n care se desfoar acest proces i de particularitile microorganismelor. -Condiiile n care se desfoar acest proces cuprind: - consumul de clor ce reprezint capacitatea apei de a consuma clorul prin reacie cu substana organic; - temperatura -dezinfecia este mai eficient n ape calde; - pH-ul apei -efectul bactericid crete proporional cu scderea pH-ului; - timpul de contact - este de minim 30 minute, dar creterea lui mrete eficiena; - doza de clor folosit - depinde de eficiena tuturor compartimentelor staiei i variaz ntre 0,8 i 1 mg/l. -Distrugerea microorganismelor depinde de capacitatea acidului hipocloros i a ionului hipoclorit de a se combina cu compuii celulari. Compuii clorurai acioneaz asupra sistemelor enzimatice, n special a celor ce conin grupri SH pe care le blocheaz. Distrugerea germenilor se realizeaz mai rapid sau mai greu n funcie de sensibilitatea acestora ce depinde de specie. Clorinarea are avantaje reprezentate de faptul c este ieftin, eficient i aplicabil pentru cantiti mari de ap. Are si dezavantaje reprezentate de: confer apei gust i miros particular de medicament; prin reacia clorului cu fenoli rezult clor-fenoli ce confer apei gust de iodoform; are efect iritant asupra mucoasei gastrice i inhibant asupra pepsinei; din reacia cu substanele organice rezult trihalometani ce au efect cancerigen; nu este eficient pentru virusuri i unele chisturi de protozoare. Ozonizarea - ozonul este un gaz cu efect oxidant mai puternic comparativ cu clorul; reacioneaz cu substana organic mai rapid (minute); nu produce miros sau gust particular de fenol; decoloreaz i dezodorizeaz apa; aciunea nu este influenat de temperatur i pH; efectul bactericid este mai puternic i rapid, distrugnd flora patogen din ap i reducnd flora saprofit; distruge bacteriile sporulate, virusurile i bacteriofagii; doza este de 0,5-1mg/l ; ozonizarea se realizeaz prin amestecul apei cu ozonul produs n momentul dezinfeciei; ozonul dizolvat n ap se descompune spontan: O3 - O2 + [O] oxigenul n stare nscnd are proprieti oxidative puternice; din pcate excesul de ozon nu persist, ci se elimin sub form de oxigen molecular n atmosfer. Dezinfecia prin metode fizice:

15

-dezinfecia cu ultraviolete cu lungime de und de 250-260 nm; stratul de ap ce trece prin faa lmpii trebuie s fie subire, iar apa va avea o turbiditate mic; bacteriile sunt distruse prin efect bactericid sau bacteriostatic ( n funcie de doz); pentru obinerea unei eficiene bune este necesar aplicarea dozelor bactericide; -radiaiile ionizante (radiaiile gama) au o putere mare de penetrare i o aciune ionizant redus; acioneaz prin oxidare nsoit de degajare de radicali liberi cu aciune oxidant ( OH, HO2); apa supus dezinfeciei trebuie s fie bine clarificat, deoarece prezena substanelor organice are un efect protector pentru radicalii liberi oxidani; -ultrasunetele sunt produse de generatoare ce transform oscilaiile electrice n oscilaii mecanice ce degradeaz straturile superficiale ale celulelor; efectul dezinfectant este n funcie de intensitatea oscilaiilor, crescnd cu numrul acestora; obinuit se folosesc oscilatoare piezoelectrice cu o frecven de peste 100000 vibraii/sec.; distrugerea bacteriilor se realizeaz prin degradarea straturilor superficiale ale celulelor de ctre ultrasunete, celulele rmnnd sensibile la aciunea ulterioar a unor substane cu efect oxidant. nmagazinarea se realizeaz n rezervoare de capacitate mare ce asigur rezerva de ap pentru 24 de ore; rezervoarele sunt plasare subteran sau aerian. Sectorul de distribuie este reprezentat de conductele ce transport apa de la rezervor pn n locuin; conductele sunt din ciment, font, oel, azbociment, apa circul sub presiune, ele sunt amplasate sub zona de nghe i deasupra celor de canalizare. Perimetrele de protecie sanitar reprezint zonele plasate n jurul surselor sau instalaiilor de alimentare cu ap, n interiorul crora se iau msuri de limitare a polurii. Sunt protejate sanitar sursele de apa de suprafa folosite pentru alimentarea central, staiile de pompare, conductele de aducie, instalaiile de tratare, rezervoarele de nmagazinare i reelele de distribuie. Exist dou zone de protecie sanitar: perimetrul de regim sever i cel de restricie. Pentru apa de suprafa:- perimetrul de regim sever are form alungit la locul de captare, este marcat cu borne pe luciul apei cu dimensiunea de minim 100m n amonte de priz i 25m n aval i lateral; n acest perimetru este interzis deversarea reziduurilor solide sau lichide, organizat sau neorganizat; -perimetrul de restricie este plasat n exteriorul celui de regim sever i are dimensiuni variabile n funcie de particularitile hidrogeologice ale bazinului natural; este calculat n aa fel nct o eventual poluare s fie neutralizat pn la nivelul prizei de ap; pe acest teren este interzis folosirea substanelor fungicide, insecticide sau a altor surse de poluare. Pentru apele subterane :- perimetrul de regim sever are form circular cu o ntindere

16

variabil n funcie de structura geologic a terenului; este astfel calculat nct o eventual poluare s parcurg distana n minim 20 de zile timp n care principalii germeni enterici se distrug; n amonte de captare distana minim este de 50 m, teren pe care sunt interzise ngrmintele naturale, substanele fitofarmaceutice, irigaiile, punatul animalelor, forajele, excavaiile; -perimetrul de restricie se ntinde n exteriorul celui de regim sever iar o eventual poluare va parcurge 50 de zile pn la limita zonei de regim sever; este marcat cu borne. Instalaiile centrale au doar perimetru de regim sever de 20 m cu o form concentric, fiind ngrdit cu zid exterior. Conductele de aduciune au perimetru de regim sever de 30 m de la orice surs potenial de poluare. Reeaua de distribuie are un perimetru de regim sever de 3m de la conducta de ap uzat sau de puuri absorbante.

17